HGM996/2003
ID intern unic:  305926
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 996
din  20.08.2003
despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare
şi Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj
Publicat : 29.08.2003 în Monitorul Oficial Nr. 189-190     art Nr : 1046

    MODIFICAT
   
HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343
    HG1208 din 27.10.08, MO198-200/07.11.08 art.1226; în vigoare 07.11.09

    Întru  executarea  Hotărîrii  Guvernului  Republicii  Moldova nr. 1297 din 27 noiembrie 2001 "Cu privire la intensificarea activităţii de protejare a consumatorilor" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.147-149, art. 1347), precum şi în scopul protecţiei sănătăţii populaţiei şi intereselor consumatorilor, armonizării măsurilor sanitare interne cu recomandările organismelor internaţionale, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Normele privind etichetarea produselor alimentare, conform anexei nr.1;
Normele privind etichetarea produselor chimice de menaj, conform anexei nr.2.
2. Se stabileşte că Normele privind etichetarea produselor alimentare şi Normele privind etichetarea produselor chimice de menaj sînt reglementări sanitare şi reglementări tehnice, se aplică tuturor produselor alimentare şi produselor chimice de menaj introduse pe piaţa de desfacere a Moldovei şi sînt obligatorii pentru toţi producătorii sectorului alimentar şi nealimentar, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică.
3. Ministerele şi departamentele, producătorii sectorului alimentar şi nealimentar, în termen de 12 luni, vor aduce actele normative, produsele alimentare şi produsele chimice de menaj în conformitate cu prevederile Normelor sus-numite.
4. Produsele aflate în stoc sau contractate înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărîri pot fi comercializate cu eticheta aplicată anterior, pînă la lichidarea stocurilor, dar cel mult în termen de 12 luni.
5. Ministerul Sănătăţii:
va elabora şi aproba, în termen de şapte luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărări, norme sanitare privind etichetarea nutriţională, etichetarea produselor alimentare cu destinaţie dietetică specială, etichetarea produselor alimentare genetic modificate sau provenite din organisme genetic modificate, etichetarea confecţiilor şi materialelor destinate contactului cu produse alimentare, etichetarea jocurilor şi jucăriilor, etichetarea produselor cosmetice şi de parfumerie;
va prezenta, în termen de patru luni, Guvernului propuneri de modificare şi completare a Codului cu privire la contravenţiile administrative.
6. Prezenta hotărîre intră în vigoare în termen de 30 zile din data publicării.
7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina autorităţilor abilitate cu funcţii de control, în limitele competenţei lor.


      PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA                 VASILE TARLEV
Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul agriculturii
şi industriei alimentare                                Dmitrii Todoroglo
Ministrul sănătăţii                                       Andrei Gherman
Ministrul finanţelor                                     Zinaida Grecianîi
Ministrul industriei                                      Mihail Garştea
Ministrul justiţiei                                         Vasile Dolghieru


      Chişinău, 20 august  2003.
Nr.996.
Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 996
din 20 august 2003
Normele  privind etichetarea produselor alimentare
Normele privind etichetarea produselor alimentare (în continuare - Norme) constituie o reglementare tehnică şi sanitară obligatorie şi se aplică tuturor alimentelor introduse pe piaţa de desfacere a Republicii Moldova.
I. Scopul prezentelor Norme
Prezentele Norme reglementează modul de etichetare a alimentelor introduse pe piaţă pentru a fi comercializate  consumatorului final, precum şi restaurantelor, spitalelor, cantinelor şi altor unităţi de alimentaţie publică, agenţilor economici care prepară şi comercializează produse alimentare (în continuare - unităţi de alimentaţie publică).
Prevederile prezentelor Norme se aplică şi unor aspecte ce ţin de  prezentarea şi publicitatea alimentelor.
II. Noţiuni principale
În sensul prezentelor  Norme,  se definesc următoarele noţiuni principale:
aliment (produs alimentar) - orice substanţă sau produs prelucrat, parţial prelucrat sau neprelucrat, destinat spre a fi consumat sau presupus de a fi consumat de către om. Termenul include băuturile, inclusiv apa potabilă şi minerală îmbuteliate, guma de mestecat, aditivii alimentari, asistenţii tehnologici, suplimentele alimentare şi orice alte substanţe, inclusiv apa, integrate intenţionat în alimente pe parcursul fabricării, preparării, manipulării sau tratării alimentului. Termenul nu include substanţele utilizate numai ca medicamente, produsele cosmetice, tutunul şi produsele din tutun, apa potabilă neîmbuteliată;
etichetă - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conţine elemente de identificare a produsului şi care însoţeşte produsul sau este fixat pe  ambalajul acestuia;
etichetare - aplicarea etichetei sau înscrierea elementelor de identificare pe produs, pe ambalajul de vînzare cu amănuntul, pe dispozitivul de ambalat, ce însoţesc produsul alimentar pus în vînzare şi se referă la acesta;
aliment nepreambalat - produs alimentar în vrac sau turnat care nu este supus operaţiunii de preambalare şi care, pentru comercializare, este măsurat sau cîntărit în prezenţa consumatorului;
aliment preambalat - orice produs livrat consumatorului final şi unităţilor de alimentaţie publică, constînd din produsul alimentar şi ambalajul în care a fost plasat înainte de a fi oferit pentru comercializare, fie că acest ambalaj acoperă produsul alimentar în întregime sau parţial, iar în unele cazuri în aşa fel încît conţinutul să nu poată fi modificat fără deschiderea sau schimbarea ambalajului;
ingredient - orice substanţă, inclusiv aditivii alimentari, utilizată la producerea sau prepararea unui aliment care se conţine şi în produsul final ca atare sau într-o formă modificată. În sensul prezentelor Norme, nu sînt considerate ingrediente:
componentele unui ingredient care, în procesul de fabricaţie, au fost temporar separate pentru a fi reîncorporate ulterior în produs  într-o cantitate care să nu o depăşească pe cea iniţială;
aditivii care se conţin în aliment conform principiului "rămăşiţe", prevăzut de  Regulile şi normele sanitare privind aditivii alimentari nr. 06.10.3.46 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.50-52, art.123);
aditivii utilizaţi ca asistenţi tehnologici;
substanţele folosite în cantităţi strict necesare ca solvenţi sau ca suport pentru aditivii alimentari, inclusiv pentru arome;
lot - totalitatea unităţilor de vînzare dintr-un aliment fabricat, prelucrat sau ambalat în condiţii identice;
consumator final - consumatorul  unui produs alimentar, care nu îl utilizează în cadrul unei operaţiuni sau a unei activităţi de întreprinzător în sectorul alimentar;
ambalaj - material specific ca execuţie şi natură, avizat sanitar pentru ambalarea alimentelor în vederea asigurării protecţiei şi utilizat la transportarea, manipularea, depozitarea sau desfacerea acestora;
data durabilităţii minimale - dată stabilită de producător pînă la care un aliment îşi păstrează caracteristicile speciale în condiţii de depozitare corespunzătoare, iar pentru produsele care, din punct de vedere microbiologic au un grad ridicat de perisabilitate şi sînt susceptibile ca după un timp scurt să prezinte pericol imediat pentru sănătatea omului, data durabilităţii minimale este înlocuită cu data limită de consum.
III. Dispoziţii generale
(1) Prin etichetare trebuie să se asigure furnizarea către consumator a informaţiei necesare, suficiente, uşor de verificat şi comparat, astfel încît să i se permită acestuia să aleagă produsul alimentar care corespunde exigenţelor lui din punct de vedere al cerinţelor şi posibilităţilor financiare, precum şi de a cunoaşte eventualele riscuri la care ar putea fi supus, achiziţionînd alimentele.
(2) Toate menţiunile făcute prin etichetare trebuie să fie clare, lizibile, nelavabile şi inteligibile, aşezate într-un loc vizibil pentru consumator în condiţiile normale de cumpărare şi utilizare.
(3)  Menţiunile de pe etichetă nu trebuie să fie acoperite sau separate prin alte indicaţii, inscripţii sau desene.
(4) Informaţiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii în privinţa:
a) caracteristicilor alimentului şi, în special, a naturii, identităţii, proprietăţilor, compoziţiei, cantităţii, durabilităţii, originii sau provenienţei lui, precum şi a metodelor de fabricaţie sau de producţie;
b) atribuirii de efecte sau proprietăţi alimentelor pe care acestea nu le posedă;
c) sugerării că alimentul are caracteristici speciale atunci cînd în realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici.
(5) Etichetarea şi metodele prin care aceasta se realizează nu trebuie să atribuie alimentelor proprietăţi de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau să facă referiri la astfel de proprietăţi. Această interdicţie nu se referă la apele minerale naturale, precum şi la orice alimente cu destinaţie nutriţională specială, avizate în acest sens de Ministerul Sănătăţii.
(6) Interdicţiile sau restricţiile prevăzute la alin.(4) şi (5) ale prezentului capitol  se aplică, de asemenea:
a) prezentării alimentelor, în special în ceea ce priveşte forma, aspectul sau ambalarea acestora, materialul de ambalare utilizat, felul cum sînt aranjate, precum şi modul în care alimentele sînt expuse;
b) publicităţii alimentelor.
IV. Cerinţele obligatorii de etichetare a alimentelor
Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
(1) Denumirea sub care este comercializat alimentul
Denumirea sub care este comercializat alimentul consumatorului final sau unităţilor de alimentaţie publică trebuie să fie cea prevăzută de reglementările sanitare sau tehnice specifice alimentului respectiv, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) în lipsa reglementărilor specifice, denumirea să fie cea obişnuită în Republica Moldova;
b) în lipsa denumirii obişnuite, conform prevederilor de la lit.a) alin.(1) din prezentul capitol, denumirea sub care se comercializează alimentul poate fi o descriere a acestuia şi, dacă este necesar, a utilizării lui, care să fie suficient de clară pentru a permite cumpărătorului să cunoască natura produsului şi să-l deosebească de alte produse cu care ar putea fi confundat;
c) în toate cazurile însă denumirea sub care este comercializat alimentul trebuie să corespundă naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietăţilor alimentului ori materiilor prime utilizate la fabricaţie sau preparare;
d) pentru alimentele din import trebuie să se utilizeze denumirea comercială sub care alimentul este fabricat şi comercializat în ţara producătoare. În acelaşi timp, în cazul în care, prin aplicarea prevederilor prezentelor norme, în special a prezentului capitol, această denumire nu permite consumatorului cunoaşterea naturii reale a alimentului şi distingerea acestuia de alte alimente cu care ar putea fi confundat, denumirea comercială trebuie să fie însoţită de o  altă informaţie descriptivă care să apară în vecinătatea acesteia;
e) în mod excepţional, să nu se utilizeze denumirea comercială din ţara producătoare în cazul în care alimentul importat diferă esenţial de cel cunoscut de consumatorul Republicii Moldova sub această denumire în ceea ce priveşte compoziţia sau fabricaţia, iar prevederile  de la lit.d) alin.(1) din prezentul capitol nu sînt suficiente pentru a asigura informarea corectă a acestuia;
f) marca de fabrică, marca comercială sau denumirile atractive nu pot înlocui denumirea sub care este comercializat alimentul;
h) denumirea sub care este comercializat alimentul trebuie să includă sau să fie însoţită de informaţii privind starea fizică a acestuia ori tratamentele specifice la care a fost supus, ca, de exemplu, transformare în pulbere, refrigerare, congelare, concentrare, afumare, dacă omiterea unor astfel de informaţii ar putea crea confuzii printre consumatori.
(2) Lista cu ingrediente şi cantitatea unor ingrediente
1. Lista cu ingrediente trebuie să fie specificată pe etichetă, cu excepţia alimentelor uniingrediente.
2.  În cazurile în care un ingredient al unui aliment este constituit din mai multe ingrediente, acestea sînt considerate ingrediente ale alimentului respectiv.
3.  Lista cu ingrediente trebuie să conţină toate ingredientele din alimente în ordinea descrescătoare a cantităţii, determinată la momentul introducerii la fabricaţie; vitaminele şi elementele minerale adăugate în alimente, aditivii alimentari folosiţi se includ în lista cu ingrediente.
4. Lista cu ingrediente trebuie să fie precedată de un titlu corespunzător care să includă menţiunea "Ingrediente", cu următoarele precizări:
a) apa adăugată şi substanţele volatile trebuie să fie indicate în ordinea descreşterii greutăţii lor în produsul finit; cantitatea apei adăugate ca ingredient într-un aliment este determinată scăzîndu-se din cantitatea totală a produsului finit cantitatea totală a celorlalte ingrediente folosite. Nu este necesar de a menţiona cantitatea apei în cazul în care ea nu depăşeşte 5% din greutatea produsului finit;
b) ingredientele folosite în formă concentrată sau deshidratată şi reconstituite la momentul fabricării pot fi indicate în ordinea ponderală avută înaintea concentrării sau deshidratării lor;
c) în cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmează să fie reconstituite prin adăugarea apei, ingredientele pot fi menţionate în ordinea proporţiilor din produsul reconstituit, cu condiţia ca lista cu ingrediente să fie însoţită de o menţiune, precum: "ingrediente ale produsului reconstituit" sau "ingrediente ale produsului gata pentru consum";
d) în cazul amestecurilor de fructe sau legume, în care nici un fruct sau nici o legumă nu predomină cantitativ într-un mod semnificativ, ingredientele pot fi înscrise şi în altă ordine, cu condiţia ca lista cu ingrediente să fie însoţită de expresia "în proporţie variabilă";
e) prevederile de la lit. d) p.4. alin.(2) din prezentul capitol se aplică şi în cazul amestecurilor de condimente sau de plante aromatice.
5.  Ingredientele nu se indică în cazul următoarelor alimente:
fructe şi legume proaspete, inclusiv cartofi, care nu au fost curăţate, tăiate sau supuse altor tratamente similare;
apele carbogazoase în a căror denumire apare această caracteristică;
oţetul de fermentaţie care provine, în mod exclusiv, dintr-un singur produs de bază şi care nu a suferit adăugarea nici a unui alt ingredient;
brînzeturi, unt, lapte şi smîntînă fermentată, în care au fost adăugate doar produse lactate, enzime şi culturi de microorganisme necesare fabricării, sau  sare, în cazul brînzeturilor, altele decît cele în stare proaspătă sau topită;
produsul constituit dintr-un singur ingredient, atunci cînd denumirea comercială a acestuia este identică cu cea a ingredientului sau denumirea comercială permite identificarea clară a naturii ingredientului.
6. În cazul în care ingredientele se indică cu denumirea specifică, descrierea se face în conformitate cu prevederile alin.(2) din prezentul capitol, cu următoarele precizări:
a) ingredientele care aparţin uneia dintre categoriile prezentate mai jos şi sînt constituente ale unui alt aliment pot fi indicate numai prin denumirea categoriei respective:
Categoria de ingrediente
Denumirea categoriei
Uleiuri rafinate, altele decît uleiul de măsline "Ulei" urmată de menţiunea "vegetal" sau "animal", după caz;  sau indicarea originii sale specifice vegetale sau animale; menţiunea "hidrogenat" trebuie să însoţească indicarea unui ulei hidrogenat
Grăsimi rafinate

"Grăsimi" urmat de menţiunea "vegetale" sau "animale", după caz; sau indicarea originii sale specifice vegetale sau animale; menţiunea "hidrogenat" trebuie să însoţească indicarea unei grăsimi hidrogenate

Amestecuri de făină provenită din două sau  mai multe cereale "Făină" urmată de enumerarea cerealelor din care aceasta a fost obţinută, în ordinea descrescătoare a proporţiei lor în compoziţie
Amidonuri şi amidonuri modificate prin procedee fizice sau enzimatice  "Amidon"
Toate speciile de peşte, acolo unde acesta constituie un ingredient al altui aliment, cu menţiunea că denumirea şi prezentarea alimentului nu se referă la o specie anumită de peşte "Peşte"

Toate sortimentele
de brînzeturi, atunci cînd acestea sau un amestec de brînzeturi constituie un ingredient
al altui aliment, cu menţiunea că
denumirea şi prezentarea alimentului nu se referă la un anume sortiment de brînză
"Brînză"
Condimentele nedepăşind 2% din compoziţia alimentului
 "Condiment(e)" sau "Amestec de condimente"
Toate plantele sau părţi din plante aromatice nedepăşind 2% din compoziţia alimentului   "Plante aromatice" sau "Amestecuri de plante aromatice"
Toate tipurile de preparate din gume utilizate în fabricaţia bazei de gumă pentru guma de mestecat "Gumă bază"
Toate tipurile de pesmet
"Pesmet"
Toate tipurile de zaharoză
"Zahăr"
Dextroza anhidră sau monohidrată "Dextroză"
Sirop de glucoză şi sirop de glucoză deshidratat "Sirop de glucoză"
Toate tipurile de proteine din lapte (cazeina, cazeinaţi şi proteine din zară)  şi amestecurile acestora "Proteine din lapte"
Unt de cacao presat, centrifugat sau rafinat "Unt de cacao"
Toate fructele confiate nedepăşind 10% din masa alimentului "Fructe confiate"
Amestecul de legume nedepăşind 10% din compoziţia alimentului "Legume" 
Toate tipurile de vinuri
  "Vin"
b) ingredientele care aparţin uneia dintre categoriile de aditivi alimentari prevăzute mai jos se înscriu în listă cu denumirea categoriei, urmată de numele specific sau de codul numeric C.E.:
Colorant                          Amidon modificat1
Conservant                      Îndulcitor
Antioxidant                      Agent de afînare
Emulgator                        Antispumant
Agent de îngroşare          Agent de glazurare
Agent de gelificare           Săruri de topire2
Stabilizator                      Agent pentru tratarea făinii
Potenţiator de aromă       Agent de solidificare
Acidifiant                        Umectant
Antiaglomerant                Sechestrant
Gaz de propulsare
În cazul unui ingredient care aparţine mai multor categorii se indică numai categoria corespunzătoare funcţiei sale principale în cadrul alimentului respectiv.
7.  Indicarea aromelor se face prin menţionarea termenului "aromă/arome" sau a unei denumiri specifice sau printr-o descriere a acestora. Termenul "aromă" trebuie să fie urmat de expresiile "naturală", "identic naturală", "artificială", în conformitate cu prevederile Regulilor şi normelor sanitare privind aditivii alimentari nr.06.10.3.46.
8. În cazul în care unul din ingredientele prevăzute la lit.a) şi b) alin.(2) din prezentul capitol conţine gluten, denumirile "amidon", respectiv "amidon modificat", se completează prin indicarea originii vegetale a acestuia.
9.  Denumirea sub care este comercializat un aliment poate fi însoţită de menţionarea unuia sau mai multor ingrediente, dacă acesta este prevăzut în alte  acte normative specifice.
10.  Un ingredient compus, definit în p.2 alin.(2) din prezentul capitol, se poate înscrie în lista cu ingrediente cu denumirea proprie sub care figurează în actele normative în vigoare, în funcţie de ponderea sa cantitativă în aliment, cu condiţia ca acesta să fie urmat de enumerarea propriilor ingrediente. Această enumerare nu este obligatorie:
a) în cazul în care ingredientul compus reprezintă mai puţin de 25% din produsul finit; această excepţie nu se aplică în cazul aditivilor alimentari;
b) în cazul în care ingredientul compus este un aliment şi face parte din categoria ingredientelor cuprinse în p.5. alin.(2) din prezentul capitol.
11. Nu este necesar de a indica apa  în cazul în care ea este folosită în procesul de fabricaţie ca unicul procedeu ce permite reconstituirea unui ingredient utilizat sub formă concentrată sau deshidratată ori în cazul în care aceasta serveşte ca mediu lichid, care în mod normal nu poate fi consumat.
12. Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente, exprimată în procente, determinată la momentul introducerii acestora la fabricaţie, se declară în următoarele situaţii:
a) cînd ingredientul sau categoria de ingrediente respective apare cu denumirea sub care alimentul este vîndut ori este în mod obişnuit asociat cu această denumire de consumator; sau
b) cînd ingredientul sau categoria de ingrediente respective este accentuată la etichetare prin cuvinte, desene ori grafice; sau
c) cînd ingredientul sau categoria de ingrediente respective conferă caracteristici specifice alimentului şi îl diferenţiază de alte produse cu care ar putea fi confundat datorită denumirii sau aspectului său.
13. Prevederile p.12 alin.(2) din prezentul  capitol nu se aplică:
a) ingredientelor sau categoriilor de ingrediente:
a căror cantitate netă se înscrie pe etichetă, în conformitate cu p. 5-7 alin.(2) din prezentul capitol; sau
ale căror cantităţi sînt deja stabilite pentru a fi înscrise pe etichete, prin acte normative specifice;
care sînt utilizate în cantităţi mici în scop de aromatizare;
În cazul în care, deşi apar cu denumirea sub care este comercializat alimentul, nu influenţează alegerea consumatorului, avîndu-se în vedere că variaţia în cantitate nu este esenţială pentru a caracteriza alimentul sau nu îl diferenţiază de produsele similare;
b) atunci cînd, prin acte normative specifice, se stabileşte în mod precis cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente, fără a impune indicarea acesteia pe etichetă;
c) în situaţiile prevăzute la p.4 alin.(2) din prezentul capitol.
14.  Prevederile de la lit. a) şi b) p.12 alin.(2) din prezentul capitol nu se aplică în cazul menţiunilor referitoare la adaosul de vitamine şi de minerale, atunci cînd acestea se supun etichetării nutriţionale.
15. Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente se înscrie cu denumirea sub care este comercializat alimentul ori în imediata vecinătate a acesteia, sau în lista cu ingrediente, în continuarea denumirii ingredientului sau a categoriei de ingrediente respective.
16. În cazul alimentelor care au pierdut din umiditate ca urmare a unor tratamente termice sau a altor tipuri de tratamente la care au fost supuse, cantitatea indicată a unui ingredient sau a ingredientelor, exprimată în procente, se raportează la produsul finit. Atunci cînd cantitatea unui ingredient sau cantitatea totală a ingredientelor înscrisă prin etichetare depăşeşte 100%, exprimarea procentuală se înlocuieşte cu cea a cantităţii ingredientului/ingredientelor utilizate la obţinerea a 100 grame de produs finit.
17. Cantitatea ingredientelor volatile se indică corespunzător cantităţii din produsul finit.
18. Cantitatea de ingrediente, utilizată în formă concentrată sau deshidratată şi reconstituită pe parcursul procesului de fabricaţie, poate fi indicată corespunzător cantităţii dinaintea concentrării ori deshidratării. În cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmează să fie reconstituite prin adăugarea apei, cantitatea de ingrediente poate fi indicată corespunzător cantităţii din produsul reconstituit.
19. Prevederile de la p. 12-18 ale prezentului capitol nu exclud aplicarea reglementărilor referitoare la etichetarea nutriţională.
(3)  Cantitatea netă
  1. Înscrierea cantităţii nete a alimentelor preambalate se face în unităţi de volum pentru alimentele lichide şi în unităţi de masă pentru celelalte alimente, utilizîndu-se, după caz, litrul, centilitrul, mililitrul, kilogramul sau gramul.
2. Prevederile referitoare la indicarea cantităţii nete se aplică şi în cazul în care, prin acte normative specifice, se impune indicarea cantităţii nominale minime sau medii.
3. În cazul unui ambalaj în care sînt introduse două sau mai multe articole, conţinînd aceeaşi cantitate din acelaşi produs, ambalate individual, indicarea cantităţii nete se face prin menţionarea cantităţii nete conţinute de un ambalaj individual şi a numărului total al acestora. Aceste menţiuni nu sînt obligatorii atunci cînd numărul total de ambalaje individuale poate fi lesne numărat din exterior şi atunci cînd cel puţin o indicaţie privind cantitatea netă individuală poate fi citită clar din exteriorul produsului.
4. În cazul unui ambalaj în care sînt introduse două sau mai multe produse ambalate individual, ce nu sînt considerate unităţi de comercializare, indicarea cantităţii nete se face prin menţionarea cantităţii nete totale şi a numărului total de ambalaje individuale.
5. În cazul alimentelor solide livrate în mediu lichid, se indică pe etichetă şi masa netă a componentei solide.
6. Prin mediu lichid se înţelege: apă, soluţii apoase de săruri, saramură, soluţii apoase de acizi alimentari, oţet, soluţii apoase de zahăr sau înlocuitori, sucuri de fructe sau de legume, în cazul fructelor sau legumelor.
7.  Substanţele care se constituie ca mediu lichid pot fi singure sau în amestec, ca atare ori congelate, cu condiţia ca acestea să fie numai un element auxiliar al componentei solide şi astfel să nu reprezinte un factor de decizie pentru cumpărător.
8.  Indicarea cantităţii nete nu este obligatorie pentru:
a) alimentele comercializate cu bucata, cu condiţia ca numărul de articole să poată fi văzut cu claritate şi să poată fi numărat cu uşurinţă din exteriorul produsului; în caz contrar se indică numărul pe etichetă;
b) alimentele care pot înregistra pierderi considerabile de volum sau de masă şi care sînt comercializate cu bucata sau cîntărite în prezenţa cumpărătorului;
c) alimentele a căror cantitate netă este mai mică de 5 grame sau de 5 mililitri; această prevedere nu se aplică condimentelor şi plantelor aromatice.
(4) Data durabilităţii minimale/data-limită de consum, condiţii de păstrare
1. Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se înscrie de către producător data durabilităţii minimale, respectiv data pînă la care acestea îşi păstrează caracteristicile specifice în condiţii de depozitare corespunzătoare.
2. Data va fi precedată de menţiunea:
"A se consuma, de preferinţă, înainte de ... ", dacă în dată este inclusă ziua; sau
"A se consuma, de preferinţă, pînă la sfîrşitul ... ", dacă se indică luna şi anul sau numai anul.
3. Menţiunile prevăzute la p. 2 alin.(4) din prezentul capitol sînt însoţite fie de dată, fie de indicarea locului în care aceasta este înscrisă pe etichetă sau ambalaj. Menţiunile sînt completate, după caz, cu indicarea condiţiilor de păstrare şi conservare ce trebuie respectate pe perioada durabilităţii minimale.
4. Data se compune din indicarea clară a zilei, lunii şi a anului, într-o formă cronologică necodificată. În cazul alimentelor:
a) a căror durabilitate este mai mică de 3 luni, este suficient să se indice ziua şi luna;
b) a căror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mică de 18 luni, este suficient să se indice luna şi anul;
c) a căror durabilitate este mai mare de 18 luni, este suficient să se indice anul.
5. Se exceptează de la indicarea datei durabilităţii minimale următoarele produse:
fructele şi legumele proaspete, incluzînd cartofii, care nu au fost curăţate, tăiate sau supuse altor tratamente similare. Această derogare nu se aplică seminţelor pentru germinaţie şi produselor similare;
vinurile, vinurile spumoase, vinurile spumante, vinurile licoroase şi produsele similare obţinute din fructe, altele decît strugurii;
băuturile care conţin 10% sau mai mult în volum alcool;
pîinea, produsele de panificaţie, care prin natura lor sînt consumate în 24 de ore de la fabricare;
oţetul;
zahărul solid;
produsele zaharoase care conţin aproape în totalitate zahăr aromatizat şi/sau colorat;
guma de mestecat şi produsele similare de mestecat.
6. Pentru produsele alimentare care, din punct de vedere microbiologic, au un grad ridicat de perisabilitate şi sînt susceptibile ca, după un timp scurt, să prezinte un pericol imediat pentru sănătatea consumatorului, data durabilităţii minimale este înlocuită de data-limită de consum. Data înscrisă de producător trebuie să fie precedată de menţiunea "expiră la data de ... ", indicîndu-se în ordine ziua, luna şi eventual anul, în formă necodificată.
7.  Menţiunea prevăzută la p. 6 alin.(4) din prezentul capitol  trebuie să fie însoţită fie de dată, fie de indicarea locului în care aceasta este înscrisă pe etichetă sau pe ambalaj.
8. Menţiunea prevăzută la p.6 alin.(4) din prezentul capitol se completează cu indicarea condiţiilor de depozitare ce trebuie respectate, atunci cînd acestea sînt necesare  pentru a asigura stabilitatea produsului alimentar.
(5) Instrucţiuni de folosire
1. Instrucţiunile de utilizare a alimentelor, inclusiv de reconstituire, se înscriu în aşa fel încît să permită utilizarea corectă a acestora.
2. Pentru anumite alimente, în cazul în care producătorul nu stabileşte instrucţiuni precise de utilizare, acestea pot fi impuse prin acte normative specifice.
(6) Denumirea şi adresa
Denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului, al ambalatorului sau al distribuitorului trebuie să fie înscrise prin etichetare. În cazul produselor din import se înscriu numele şi sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în Republica Moldova.
(7) Ţara  de origine
1. Ţara de origine a alimentului se înscrie, dacă omiterea acesteia ar fi de natură să creeze confuzii în rîndul consumatorilor cu privire la provenienţa reală a alimentului.
2. În cazul în care produsul alimentar a fost supus unui proces de prelucrare într-o a doua ţară, care să-i schimbe natura, ţara în care s-a efectuat prelucrarea este considerată ţara de origine care apare pe etichetă.
(8) Identificarea lotului
1. Alimentele nu pot fi comercializate dacă nu sînt însoţite de o indicaţie care să permită identificarea lotului din care fac parte.
2. Indicarea lotului nu este obligatorie pentru următoarele alimente sau în următoarele condiţii:
a) produsele agricole care la momentul transferării din spaţiul de depozitare sînt comercializate sau livrate de la producător la unităţi în scopul depozitării temporare, condiţionării sau ambalării, orientate către organizaţii de producători ori achiziţionate în vederea introducerii imediate într-un sistem de pregătire operaţională sau de transformare;
b) atunci cînd la locurile de comercializare către consumatorul final alimentele nepreambalate sînt ambalate la cererea consumatorului sau preambalate în vederea vînzării imediate;
c) pentru ambalajele şi recipientele a căror faţă mare are o  suprafaţă mai mică de 10 cm2;
d) porţiile individuale de îngheţată; în acest caz indicarea lotului de fabricaţie se face pe ambalajul colectiv;
e) atunci cînd data durabilităţii minimale sau data limită de consum este indicată prin menţionarea clară şi necodificată cel puţin a zilei şi lunii, în această ordine.
3. Responsabilitatea privitor la stabilirea şi înscrierea lotului îi revine, după caz, producătorului sau ambalatorului ori întreprinzătorului sectorului alimentar înregistrat în Republica Moldova, care plasează pentru prima oară produsul pe piaţă.
4. Indicarea lotului este precedată de litera L, cu excepţia cazurilor în care aceasta se distinge cu claritate faţă de alte indicaţii de pe etichetă.
5. În cazul alimentelor preambalate indicarea lotului conform p. 4 alin.(8) din prezentul capitol  se face pe ambalaj sau pe eticheta ataşată de acesta; în cazul alimentelor nepreambalate această indicaţie apare pe ambalaj sau pe container ori, în lipsa acestora, pe documentele comerciale de însoţire.
6. Înscrierea lotului se face în aşa fel, încît să poată fi lesne văzută, să poată fi citită cu claritate şi să nu permită ştergerea.
(9) Concentraţia alcoolică
1. Pe etichetele băuturilor cu concentraţia de alcool mai mare de 1,2% în volum, cu excepţia celor specificate la poziţiile tarifare 2204 şi 2205 din Nomenclatorul  Mărfurilor al Republicii Moldova, se indică concentraţia de alcool.
2. Concentraţia de alcool se exprimă în procente de volum, la temperatura de referinţă de 20oC; valoarea concentraţiei de alcool se înscrie în cifre cu cel mult o zecimală urmată de simbolul "% vol." şi poate fi precedată de cuvîntul "alcool" sau de abrevierea "alc.".
3. Abaterile pozitive şi negative, exprimate în valoare absolută, permise la indicarea concentraţiei alcoolice, raportată în procente de volum, sînt următoarele:
a) bere cu concentraţia alcoolică mai mică de 5,5% inclusiv - 0,5% vol.;
b) bere cu concentraţia alcoolică ce depăşeşte 5,5% - 1% vol.;
c) băuturi nespumoase obţinute din struguri şi incluse în poziţia tarifară 2206 00 din Nomenclatorul Mărfurilor al Republicii Moldova - 1% vol.;
d) băuturi spumoase obţinute din struguri şi incluse în poziţia tarifară 2206.00 din Nomenclatorul Mărfurilor al Republicii Moldova - 1% vol.;
e) băuturi ce conţin fructe macerate sau părţi de plante - 1,5% vol.;
f) alte băuturi - 0,3% vol.
4. Abaterile stabilite în p.3 alin.(9) din prezentul capitol nu exclud aplicarea abaterilor ce derivă din metoda de analiză utilizată la determinarea concentraţiei alcoolice.
V. Menţiuni suplimentare obligatorii de etichetare
Etichetării suplimentare obligatorii sînt supuse grupele de produse alimentare, după cum urmează:
(1) Lapte:
a) conţinutul de grăsime - exprimat în procente - pentru fiecare tip de lapte de consum (lapte normalizat, lapte smîntînit, lapte hiperproteic);
b) procedeul de tratament termic (pasteurizat, sterilizat); se admit prescurtările de tipul "past.", "UHT";
c) pentru laptele pasteurizat se va menţiona "A se păstra la temperatura de 2-4oC".
(2) Lapte concentrat sau praf:
a) în cazul produselor: lapte concentrat neîndulcit, lapte concentrat îndulcit, lapte normalizat concentrat neîndulcit, lapte normalizat concentrat îndulcit, lapte smîntînit concentrat îndulcit, lapte smîntînit concentrat neîndulcit:
menţiunea "tratat la temperatură ultraînaltă (UHT)" sau "tratat la temperatură ultraînaltă", dacă acestea au fost supuse la un astfel de tratament şi sînt ambalate aseptic;
conţinutul de grăsime, exprimat în procente;
conţinutul de substanţă uscată, exprimat în procente;
recomandări privind modul de utilizare şi condiţiile de diluţie;
b) în cazul laptelui praf:
menţiunea "produs instant" - pentru produsele cu solubilitate instantanee;
conţinutul de grăsime, exprimat în procente;
conţinutul de substanţă uscată, exprimat în procente;
recomandări privind metoda de reconstituire şi diluare, precum şi conţinutul în grăsime al produsului astfel reconstituit.
(3) Produse lactate acide (iaurt, smîntînă, lapte bătut, chefir, lapte acru, alte produse similare) - conţinutul de grăsime, exprimat în procente pentru fiecare tip de produs.
(4)  Brînzeturi
Pentru diferite tipuri de sortimente din această grupă: brînzeturi proaspete, maturate, topite, fermentate, aromatizate:
a) conţinutul de grăsime raportat la substanţa uscată, exprimat în procente;
b) procedeul de tratament termic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare, topire, afumare);
c) în cazul brînzeturilor aromatizate, menţionarea aromatizatorului adăugat.
(5) Unt:
a) conţinutul de grăsime, exprimat în procente;
b) o menţiune specială în cazul adaosului de sare.
(6) Margarină:
a) menţiune privind tipul de margarină;
b) conţinutul de grăsime, exprimat în procente;
c) menţiunile privind adaosurile de lapte, unt, vitamine, dacă s-au utilizat asemenea adaosuri la fabricare;
d) margarina conţinînd mai mult de 0,5% sare de bucătărie trebuie indicată ca "sărată".
(7) Carne şi produse din carne, peşte şi produse din peşte:
a) menţionarea speciilor de animale de la care provine carnea (inclusiv organele);
b) denumirea speciei pentru peşte, crustacee, moluşte;
c) menţionarea procedeelor de fabricaţie sau natura tratamentelor utilizate, ca de exemplu:
produs pe bază de carne tocată;
produs crud-uscat;
produs afumat;
produs sărat;
cîrnaţi proaspeţi pentru fript, prăjit;
preparate din carne proaspete (fierte);
preparate din carne fierte şi afumate;
preparate din carne crude şi afumate;
preparate din carne fierte, afumate şi uscate;
preparate din carne fierte şi dublu afumate;
preparate din carne prelucrate prin coacere;
produs pasteurizat (semiconserve tratate termic la o temperatură mai mică de 100oC);
produs refrigerat;
produs congelat;
semipreparate culinare (pentru produsele netratate termic);
produs pe bază de peşte ... , cu specificarea speciei şi a tratamentului termic la care a fost supus (pasteurizare, sterilizare, prăjire, afumare);
produs sterilizat;
produs obţinut prin injectare;
d) informaţia privind specia de animale nu este necesară pentru produsele pe bază de carne alcătuite numai din carne de bovină, porcină şi nici atunci cînd este utilizată denumirea lor tradiţională. Dacă una dintre cele două specii este menţionată în denumirea sub care este comercializat  alimentul, proporţia de carne trebuie să fie mai mare de 50% din compoziţie;
e) nu este necesară menţionarea speciei de animale pentru slănină, şorici, sînge, plasmă;
f) menţionarea tipului de membrană utilizat:
membrane naturale;
membrane artificiale comestibile;
membrane artificiale necomestibile;
    g) extractul şi supa de carne care nu provin din carne de bovină trebuie să poarte indicaţia privind carnea utilizată (de exemplu, extract din carne de porc).
    (8) Ouă şi produse din ouă:
    [Al.(8), lit.a) abrogată prin HG1208 din 27.10.08, MO198-200/07.11.08 art.1226; în vigoare 07.11.09]

b) pentru produsele din ouă trebuie să fie indicat conţinutul în ouă raportat la produsul finit, exprimat în procente, şi temperatura de depozitare.
(9) Legume-fructe:
a) în cazul ciupercilor comestibile congelate, data congelării;
b) în cazul produselor pe bază de ciuperci uscate, o menţiune precum "fabricat din ciuperci uscate";
c) în cazul ciupercilor de cultură proaspete, indicarea întreprinzătorului sectorului alimentar producător.
(10) Suc natural de fructe, nectar de fructe, sirop de fructe:
a) în cazul produselor conţinînd mai mult de 2 g dioxid de carbon/l, o menţiune precum "carbogazos";
b) menţionarea fructelor în ordinea descrescătoare a proporţiei acestora în produs;
c) în cazul sucurilor şi nectarurilor obţinute din concentrate se menţionează "obţinut din concentrat de x", în care x reprezintă numele fructului; această menţiune trebuie să figureze în imediata apropiere a denumirii produsului, cu caractere semigrase;
d) în cazul sucurilor şi nectarurilor cu pulpă în conţinut se menţionează "cu pulpă";
e) în cazul nectarurilor se menţionează conţinutul minim de fructe (x %) în imediata apropiere a denumirii produsului, în care x reprezintă procentul minim de fruct din produsul finit;
f) în cazul în care nectarul de fructe conţine miere, menţiunea "conţine miere" trebuie să figureze în imediata apropiere a denumirii produsului;
g) în cazul sucurilor de fructe diluate se menţionează în imediata apropiere a denumirii produsului conţinutul minim de suc de fructe, piure de fructe sau amestec din aceste componente.
(11) Băuturi răcoritoare:
a) dacă se utilizează mai multe sucuri de fructe, acestea vor fi menţionate în ordinea descrescătoare a concentraţiilor lor;
b) dacă proporţia sucului de fructe este egală sau mai mare de 4%, se menţionează denumirea fructului (" ... suc de lămîie", " ... suc de portocale"), iar dacă proporţia din sucul de fructe este mai mică de 4%, se menţionează "... cu aromă de ...";
c) în cazul produselor cu conţinut mai mare de 30 mg cafeină/l, o menţiune precum "conţine cafeină"; în cazul băuturilor ce conţin de regulă cafeină, concentraţia căreia este mai mică de 1 mg/l se indică "fără cafeină";
d) în cazul băuturilor care conţin mai mult de 2 g dioxid de carbon/l denumirea sub care se comercializează produsul alimentar se completează cu menţiunea "carbogazoasă";
e) menţionarea originii apei minerale, cînd aceasta este folosită la prepararea produselor.
12) Sucuri de legume:
menţionarea legumelor în ordinea descrescătoare a proporţiei acestora în produs.
(13) Conserve de fructe  (dulceaţă, gem, marmeladă, cremă, pastă, piureuri îndulcite):
a) o menţiune precum "a se păstra la rece după deschidere" - pentru produsele a căror concentraţie în substanţă uscată solubilă este mai mică de 63%; se poate omite această menţiune pentru produsele la gramaje mici, al căror conţinut este, în mod normal, consumat o singură dată, precum şi pentru produsele în care au fost adăugaţi conservanţi;
b) în lista cu ingrediente şi aditivi alimentari se va menţiona pentru:
caisele utilizate în dulceaţa simplă, care au suferit tratament de deshidratare, altul decît liofilizare, specificaţia "caise uscate";
sucul de sfeclă roşie adăugat la gemul simplu sau la dulceaţa simplă de căpşuni, zmeură, coacăze roşii sau de prune, specificaţia "suc de sfeclă roşie pentru intensificarea culorii" sau o specificaţie asemănătoare;
c) menţiunea "fruct utilizat: ... g pentru 100 g produs finit";
d) menţiunea "zahăr total: ... g pentru 100 g", cifra indicată reprezentînd valoarea refractometrică a produsului finit, determinată la 20oC, admiţîndu-se o toleranţă de 3%.
(14) Ciocolată şi produse din ciocolată:
a) se menţionează, în mod obligatoriu, conţinutul de cacao în substanţa uscată, exprimat în procente, astfel: "cacao ...% minim";
b) în cazul ciocolatei umplute se menţionează produsul de umplutură;
c) poate să nu se indice conţinutul net în produsele din ciocolată preambalate, cu o greutate mai mică de 50 g; această excepţie nu se aplică produselor cu o greutate netă mai mică de 50 g fiecare, atunci cînd sînt prezentate într-un ambalaj conţinînd două sau mai multe produse de acest fel, dacă conţinutul net total, inclusiv ambalajul, este egal cu sau mai mare de 50 g; în cazul produselor din ciocolată turnate şi goale în interior, această indicaţie poate fi înlocuită cu conţinutul net minim;
d) o menţiune privind adaosul de cafea sau de băuturi spirtoase, cînd acesta depăşeşte 1% din masa produsului.
(15) Cafea, derivaţi din cafea:
a) menţionarea denumirii varietăţilor de cafea, în cazul comercializării acesteia sub formă verde sau prăjită, în vrac;
b) în cazul în care conţinutul de cafeină este sub 0,1%, raportat la substanţa uscată, se înscrie menţiunea "cafea decafeinizată";
c) se interzice comercializarea sub denumirea de "cafea" a amestecurilor de cafea cu substituenţi ai acesteia;
d) în cazul amestecurilor de cafea cu substituenţi de cafea se indică substituenţii utilizaţi şi procentul de cafea din amestec.
(16) Sare
Pentru sarea iodată se va face menţiunea "iodată", cu indicarea concentraţiei de iod.
(17) Condimente
În cazul condimentelor care conţin mai mult de 5% sare comestibilă, se va menţiona procentul acesteia.
(18) Vin şi produse vinicole
Etichetarea obligatorie suplimentară a vinurilor şi produselor vinicole se va face în conformitate cu prevederile Codului privind activitatea practică a vinificatorului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului  Republicii Moldova  nr.22 din 10 ianuarie 2002.
(19) Produse alcoolice:
a) în cazul produselor alcoolice sînt interzise indicaţii care, sub diferite forme, se referă la sănătate, precum: "reconfortant", "fortifiant", "energizant", "tonic";
b) în cazul produselor alcoolice comercializate în restaurante şi alte unităţi de alimentaţie publică:
lista de băuturi trebuie să menţioneze denumirea specifică, conţinutul în alcool
(% vol.) şi capacitatea. Aceste menţiuni nu se aplică în cazul amestecurilor de băuturi alcoolice care sînt preparate în restaurant sau unitatea de alimentaţie publică;
recipientele de produse alcoolice comercializate în restaurante sau alte unităţi de alimentaţie publică trebuie să aibă indicate vizibil şi lizibil denumirea specifică, ţara producătoare şi concentraţia alcoolică;
c) pentru lichioruri se indică conţinutul zahărului (g/100 ml), în cazul în care el se adaogă.
(20) Oţet - conţinutul minim în acid, exprimat în grame acid acetic la litrul de produs.
(21) Ape îmbuteliate, altele decît apa minerală şi apa de izvor:
a) se inscripţionează cu denumirea "apă de masă carbogazoasă" - apa potabilă la care s-a adăugat dioxid de carbon alimentar;
b) se inscripţionează cu denumirea "apă de masă mineralizată artificial" - apa potabilă la care s-au adăugat săruri minerale. Acestea se înscriu în lista cu ingrediente în ordinea descrescătoare a importanţei lor cantitative la momentul introducerii în fabricaţie.
În cazul în care produsul conţine dioxid de carbon alimentar, denumirea sub care se vinde produsul se completează cu menţiunea "carbogazoasă".
Cuvintele "apă mineralizată artificial" se înscriu unele lîngă altele, cu caractere de aceeaşi mărime şi cu aceeaşi culoare.
În cazurile menţionate la lit. a) şi b) alin.(21) din prezentul capitol eticheta nu trebuie să conţină referiri, semne sau figuri care să creeze confuzii de orice fel cu apa minerală naturală, să inducă în eroare consumatorul asupra localizării geografice a apei, să îi atribuie apei efecte sau recomandări terapeutice ori să facă precizări asupra compoziţiei chimice a acesteia.
(22) Zahăr - denumirea trebuie să fie urmată de denumirea materiei prime din care el a fost produs: zahăr din sfeclă de zahăr sau zahăr din trestie de zahăr.
(23) Informaţiile prevăzute la capitolele IV şi V se completează, după cum urmează:
în cazul alimentelor congelate, cu menţiunile "produs congelat" şi "a nu se recongela după decongelare".
VI. Cerinţe referitoare la alimentele preambalate
(1) Pentru alimentele preambalate menţiunile prevăzute la capitolele IV şi V  se înscriu pe ambalaj sau pe o etichetă ataşată de acesta.
(2) Menţiunile prevăzute la capitolele IV şi V  se înscriu numai în documentele de însoţire, atunci cînd alimentele preambalate sînt:
a) comercializate într-o formă intermediară celei de comercializare către consumatorul final şi nu fac obiectul comercializării către unităţile de alimentaţie publică;
b) destinate aprovizionării unităţilor de alimentaţie publică, supunîndu-le unor procese de prelucrare.
(3) În cazul produselor prevăzute la alin.(2) din prezentul capitol, pe ambalajul exterior în care acestea sînt prezentate spre comercializare se înscriu elementele prevăzute la alin.(1), (4) şi (6) din capitolul IV.
(4) Menţiunile prevăzute la capitolul IV se înscriu astfel, încît să fie uşor de înţeles, sînt marcate vizibil pentru a putea fi lesne văzute, lizibile şi într-un mod ce nu permite ştergerea; acestea nu vor fi în nici un fel mascate, nu se inscripţionează în locuri întunecoase sau întrerupte prin inscripţii ori imagini.
(5) Menţiunile prevăzute la alin. (1), (3), (4) şi (9) din capitolul IV se înscriu în acelaşi cîmp vizual.
(6) În cazul ambalajelor din sticlă destinate reutilizării, marcate într-un mod ce nu permite ştergerea, precum şi al ambalajelor sau recipientelor care nu au nici una dintre feţe cu suprafaţa mai mare de 10 cm2, se înscriu pe etichete doar elementele prevăzute la alin.(1), (3) şi (4) din capitolul IV.  În acest caz nu se aplică prevederile alin.(5) din prezentul capitol.
VII. Cerinţe referitoare la alimentele nepreambalate
(1) Orice aliment nepreambalat, prezentat spre comercializare consumatorilor ori agenţilor economici care prepară hrană pentru populaţie, trebuie să aibă înscrise denumirea conform prevederilor capitolului IV, precum  şi data durabilităţii minimale sau data limită de consum. Înscrierea se face pe produs, pe un afiş, anunţ sau în orice altă formă fără risc de confuzie.
(2)  Se exceptează de la indicarea datei durabilităţii minimale alimentele specificate la alin.(4) din capitolul IV.
VIII. Alimentele tratate cu radiaţii ionizante
Produsele alimentare care au fost tratate cu radiaţii ionizante trebuie să poarte inscripţionarea "Tratat cu radiaţii ionizante".
IX. Limba de prezentare a informaţiei pe etichetă
Toate menţiunile ce se înscriu pe etichete, prospecte sau, după caz, în documentele însoţitoare, în conformitate cu prevederile prezentelor Norme, trebuie să fie redactate în limba de stat a Republicii Moldova, fără a exclude redactarea acestora şi în alte limbi.
X. Dispoziţii finale
(1) În cazul alimentelor comercializate în ambalaje atractive, precum sînt figurinele sau suvenirurile, se înscriu elementele prevăzute la alin.(1), (3) şi (6) din capitolul IV.
(2) Etichetarea trebuie să includă una sau mai multe menţiuni suplimentare pentru următoarele categorii de alimente:
a) alimente la care durabilitatea a fost prelungită cu ajutorul gazelor avizate sanitar  "Ambalat în atmosferă protectoare";
b) alimente care conţin unul sau mai mulţi îndulcitori autorizaţi  "Cu îndulcitor/îndulcitori".
Această menţiune va însoţi denumirea sub care este comercializat produsul alimentar, conform alin.(1) din capitolul IV;
c) alimente care conţin atît adaosuri de zahăr sau zaharuri, cît şi unul sau mai mulţi îndulcitori autorizaţi  "Cu zahăr/zaharuri şi îndulcitor/ îndulcitori".
Această menţiune va însoţi denumirea sub care este comercializat  produsul alimentar, conform alin.(1) din capitolul IV;
d) alimente cu valoarea energetică redusă cu minim 30% în comparaţie cu alimentele originale sau similare "Cu valoare energetică redusă";
e) alimente care conţin aspartam  "Conţine o sursă de fenilalanină";
f) alimente ce conţin mai mult de 10 % de alcooli polivalenţi (polioli) adăugaţi "Consumul în exces poate produce efecte laxative".
(3) Menţiunile prevăzute la lit.b), c) şi d) alin.(2) din prezentul capitol  nu cad sub incidenţa prevederilor de la lit. a) şi b) p.12 alin.(2) din capitolul IV.
(4) Prezentele Norme nu restricţionează aplicarea actelor normative specifice pentru alimentele specificate.
(5) Eticheta trebuie să fie aplicată pe produsele alimentare într-un atare mod încît să nu poată fi separată de ambalaj.
(6) Se interzice modificarea datei durabilităţii minimale sau a termenului de valabilitate înscris prin etichetarea originară.
(7) Se interzice utilizarea în etichetare, afişarea în vecinătatea alimentelor sau înscrierea în documentele însoţitoare ori în prospectele de prezentare a denumirilor, indicaţiilor, reprezentărilor, semnelor şi a oricăror alte forme de prezentare de natură să inducă în eroare consumatorul, în special în ceea ce priveşte calitatea, originea sau provenienţa alimentului.
Este interzisă utilizarea de termeni precum: "mod.", "tip", "gen" în comun cu denumirea sub care este comercializat alimentul.
    8) Cantitatea de fruct (sau părţi de fruct – suc de fructe, pulpă de fruct) şi/sau porţiunile vegetale prezente în conţinutul produsului alimentar se va înscrie în lista ingredientelor exprimate în procente. Prezenta dispoziţie este valabilă pentru orice produs alimentar în conţinutul căruia persistă produs natural – fruct sau părţi de fruct – suc de fructe, pulpă de fruct şi /sau porţiuni vegetale.
[Pct.8 în redacţia HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343]

Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului
Republicii  Moldova nr. 996
din 20 august 2002
Normele privind etichetarea produselor chimice de menaj
I. Dispoziţii generale
În sensul prezentelor norme, se definesc următorii termeni şi expresii:
etichetă - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conţine elemente de identificare a produsului şi, după caz, instrucţiuni de utilizare  care însoţesc produsul prezentat consumatorilor spre vînzare sau este aplicat pe ambalajul acestuia.
Eticheta poate avea înscrise sau ataşate, suplimentar, sigle sau alte semne ecologice, precum şi elemente de publicitate, cu respectarea prevederilor legale;
detergent - produs al cărui compoziţie chimică a fost special creată pentru a îndepărta murdăria în mediul apos, avînd constituenţi principali agenţii tensioactivi (denumiţi şi surfatanţi sau agenţi activi de suprafaţă) şi constituenţi subsidiari (materiale de umplutură, auxiliari, substanţe de condiţionare şi adjuvanţi);
ingredient - orice substanţă sau preparat de origine sintetică sau naturală care intră în compoziţia unui produs;
produs de întreţinere - agent chimic care îmbunătăţeşte tuşeul materialului textil după spălare şi care conţine maximum 10% acizi graşi;
produs de curăţat - produs compus, destinat frecării şi curăţării obiectelor de uz casnic şi veselei.
II. Informaţii obligatorii de etichetare a produselor
1. Pe eticheta sau pe ambalajul produselor chimice de menaj, comercializate populaţiei, se înscriu următoarele elemente de identificare-caracterizare şi informaţii pentru consumatori:
a) denumirea comercială a produsului;
b) denumirea şi adresa producătorului;
c) conţinutul net, indicat în unităţi de greutate sau de volum;
d) compoziţia chimică, conform prevederilor p.2.;
2.  Compoziţia chimică se va înscrie indicîndu-se prezenţa următoarelor substanţe, dacă concentraţia acestora depăşeşte 0,2%:
- fosfaţi;
- fosfonaţi;
- anioni tensioactivi;
- cationi tensioactivi;
- amfoteri tensioactivi;
- neionici tensioactivi;
- agenţi de albire pe bază de oxigen;
- agenţi de albire pe bază de clor;
- EDTA - acid etilen-diamino-tetra-acetic;
- NTA - acid nitrilotriacetic;
- fenoli şi fenoli halogenaţi;
- para-diclorbenzen;
- hidrocarburi aromatice;
- hidrocarburi alifatice;
- hidrocarburi halogenate;
- săpunuri;
- zeoliţi;
- policarboxilaţi.
3. Se vor înscrie pe etichetă, indiferent de concentraţia acestora, următoarele ingrediente:
- enzime;
- conservanţi sau dezinfectanţi.
4. Concentraţia substanţelor prevăzute la p.2. va fi marcată pe ambalaj, pe grupe de procente, astfel:
- sub 5%;
- între 5% şi 15%;
- între 15% şi 30%;
- egal sau peste 30%.
5. Instrucţiunile de utilizare pentru detergenţi şi produsele de întreţinere destinate pentru materialele textile cuprind:
a) tipul materialului recomandat;
b) dozarea, exprimată în grame sau în mililitri, în funcţie de duritatea apei, gradul de murdărire, numărul de cicluri de spălare sau tipul maşinii recomandat.
III. Cerinţe faţă de etichetarea produselor
destinate sectorului industrial
Pentru produsele chimice de menaj, destinate sectorului industrial şi celui al prestărilor de servicii, precum şi pentru detergenţii comercializaţi în vrac, cerinţele menţionate la cap.II vor fi furnizate prin informaţii echivalente cuprinse în fişele tehnice, fişele de securitate sau în orice alt document similar care însoţeşte produsul, nefiind obligatorie marcarea strictă pe ambalaj.