În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa:

Victor PUŞCAŞ        - preşedinte

Mihai COTOROBAI       - judecător  

Mircea IUGA        - judecător    

Constantin LOZOVANU      - judecător

Dumitru PULBERE                      - judecător

Elena SAFALERU        - judecător-raportor

сu participarea Tatianei Berladean, grefier, Olgai Suveică, reprezentantul avocatului parlamentar Alexei Potînga, autorul sesizării,  în lipsa  reprezentantului Guvernului,  legal citat, în conformitate cu art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la  Curtea Constituţională, art. 4 alin. (1) lit. a) şi  art.16 din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Regulamentul privind activitatea administrativ-militară şi efectivul-limită al organelor administrativ-militare (în continuare - Regulamentul), aprobat prin Hotărîrea Guvernului    nr. 77 din 31 ianuarie 2001.

Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea avocatului parlamentar Alexei Potînga, depusă la 4 iunie 2001, în  conformitate cu  prevederile art. 24 şi art. 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 şi art. 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 26 iunie 2001 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.

În procesul examinării sesizării Curtea Constituţională a dispus de punctele de vedere comunicate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Apărării.

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi explicaţiile participanţilor la proces, Curtea Constituţională

a   c o n s t a t a t :

1. La 31 ianuarie 2001 Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.77 "Pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea administrativ-militară şi efectivul-limită al organelor administrativ-militare".

Potrivit pct. 2 din Regulament, unele  din principalele măsuri ce ţin de activitatea administrativ-militară sînt încorporarea cetăţenilor în serviciul utilitar alternativ şi organizarea îndeplinirii acestui serviciu.

În conformitate cu pct.13 subpct.4 lit.i) din Regulament, organizarea încorporării în serviciul utilitar alternativ şi supravegherea îndeplinirii lui conforme sînt puse în sarcina Departamentului Administrativ-Militar, care este  organul administrativ-militar central de specialitate şi activează sub conducerea nemijlocită a ministrului apărării.

Potrivit pct. 9 al Regulamentului, organele administrativ-militare teritoriale includ centrele militare judeţene, al municipiului Chişinău, al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, care activează sub conducerea Departamentului Administrativ-Militar.

Prin pct.15 subpct.4) lit.e) din Regulament pentru centrele militare sînt stabilite următoarele atribuţii:

- asigurarea premiselor necesare pentru îndeplinirea serviciului utilitar alternativ;

- încorporarea recruţilor în serviciul utilitar alternativ;

- înaintarea către autorităţile administraţiei publice locale a cererilor pentru asigurarea serviciului utilitar alternativ cu locuri de muncă;

- repartizarea recruţilor încorporaţi în serviciul utilitar alternativ la locurile de muncă;

- exercitarea controlului asupra îndeplinirii de către cetăţeni a serviciului utilitar alternativ;

- acumularea resurselor băneşti ale serviciului utilitar alternativ şi gestionarea lor conform prevederilor legii.

2. La 4 iunie 2001 avocatul parlamentar Alexei Potînga a sesizat Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii prevederilor sus-menţionate din Regulament, susţinînd că ele contravin art. 6 şi art.102 din Constituţie şi Legii nr.633-XII din 9 iulie 1991 "Cu privire la serviciul de alternativă" în redacţia Legii nr.534-XIV din 22 iulie 1999 "Pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la serviciul de alternativă"**  (în continuare - Legea cu privire la serviciul de alternativă).

__________________________

** M.O., 1999, nr.96-97, art.478.

3. Examinînd sesizarea avocatului parlamentar şi verificînd concordanţa prevederilor Regulamentului, care fac obiectul sesizării, cu dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii cu privire la serviciul de alternativă, Curtea reţine următoarele.

Potrivit dispoziţiilor art. 6 din Constituţie, în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin. Art.102 alin.(2) din Legea Supremă şi art. 3 alin. 14) din Legea nr. 64-XII din 31 mai 1990 "Cu privire la Guvern", cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că Guvernul adoptă hotărîri pentru organizarea executării legilor, astfel atribuţiile Guvernului fiind strict delimitate.

Avînd în vedere dispoziţiile constituţionale precitate, Curtea constată că, acţionînd contrar dispoziţiilor legale, Guvernul, prin Regulamentul aprobat, de fapt a substituit reglementările stabilite prin Legea cu privire la serviciul de alternativă.

Serviciul de alternativă pentru cetăţenii care au refuzat satisfacerea serviciului militar în termen (pregătirea militară obligatorie) din convingeri religioase sau pacifiste este reglementat prin Legea cu privire la serviciul de alternativă. Potrivit art.9 din această lege,  organul suprem de conducere al serviciului de alternativă este Comisia Republicană de Recrutare. Organul suprem executiv al serviciului de alternativă este Direcţia Serviciului de Alternativă, structura, efectivul şi componenţa nominală ale acesteia se aprobă de către Guvern.

În vederea organizării şi satisfacerii serviciului de alternativă în judeţe şi în oraşe, şeful Direcţiei Serviciului de Alternativă numeşte împuterniciţi cu serviciul de alternativă în judeţe şi în oraşe.

Modul de organizare şi de activitate al Direcţiei Serviciului de Alternativă şi al împuterniciţilor cu serviciul de alternativă în judeţe (oraşe) se stabileşte în Regulamentul privind modul de organizare şi satisfacere a serviciului de alternativă, aprobat de Guvern.

Competenţele Direcţiei Serviciului de Alternativă şi ale împuterniciţilor cu serviciul de alternativă în judeţe (oraşe) sînt reglementate în art. 10 şi  art. 11 din legea precitată.

Analiza comparativă a prevederilor contestate din Regulament  şi a dispoziţiilor Legii cu privire la serviciul de alternativă demonstrează că Guvernul, contrar prevederilor acestei  legi, a delegat soluţionarea problemelor privind organizarea, efectuarea şi conducerea serviciului de alternativă Departamentului Administrativ-Militar, care este organul central de specialitate al Ministerului Apărării. De remarcat de asemenea că, contrar Legii  cu privire la serviciul de alternativă, Guvernul, prin Regulamentul aprobat, a redus substanţial atribuţiile organelor legal abilitate cu organizarea şi conducerea serviciului de alternativă, ceea ce excede  atribuţiilor sale.

4. În conformitate cu art. 6 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională a supus controlului constituţionalităţii şi  prevederile pct. 21 lit.h) şi lit.i), pct.23 lit.c) şi pct.25 lit.e) din Regulament, potrivit cărora prefectul, în calitate de reprezentant al  Guvernului în judeţ sau în municipiul Chişinău, guvernatorul U.T.A. Găgăuzia conduc desfăşurarea încorporării recruţilor în serviciul utilitar alternativ, exercită controlul asupra asigurării serviciului utilitar alternativ cu locuri de muncă, iar Consiliul judeţean (al municipiului Chişinău), executivul U.T.A.  Găgăuzia, precum şi primarul (pretorul) asigură cu locuri de muncă serviciul utilitar alternativ.

Curtea Constituţională menţionează că Legea nr.186-XIV din 6 noiembrie 1999 "Privind administraţia publică locală"*  nu abilitează organele publice locale cu drepturi sau obligaţii în domeniul serviciului de alternativă. În conformitate cu prevederile art.13 alin.(3) din legea menţionată, competenţele autorităţilor administraţiei publice locale, judeţene, ale unităţii teritoriale autonome cu statut special şi ale municipiului Chişinău nu pot fi puse în cauză sau limitate de către o altă autoritate publică decît în condiţiile legii.

________________________

* M.O., 1999, nr.14-15, art.60.

Punînd în sarcina Departamentului Administrativ-Militar, a prefecţilor, a guvernatorului U.T.A. Găgăuzia, a consiliilor judeţene, a executivului U.T.A. Găgăuzia şi a primarilor (pretorilor) obligaţiuni legate de organizarea şi controlul asigurării serviciului utilitar alternativ, Guvernul de asemenea şi-a depăşit atribuţiile.

Pentru motivele arătate, Curtea Constituţională consideră că prevederile Regulamentului contestate în sesizare sînt în vădită contradicţie  cu dispoziţiile art.6 şi art.102 alin.(2) din Constituţie.

Avînd în vedere cele expuse şi călăuzindu-se de art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.62 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

H O T Ă R Ă Ş T E :

1. Declară neconstituţionale următoarele prevederi din Regulamentul privind activitatea administrativ-militară şi efectivul-limită al organelor administrativ-militare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 31 ianuarie 2001:

- sintagma "încorporarea cetăţenilor în serviciul utilitar alternativ şi organizarea îndeplinirii acestui serviciu" din pct. 2;

-  pct. 13  subpct. 4) lit. i); pct. 15 subpct. 4) lit.e); sintagma "conduce desfăşurarea... încorporării recruţilor în serviciul utilitar alternativ..." din pct. 21 lit.h) şi lit.i) integral; pct. 23 lit. c) şi pct. 25 lit.e).

2. În conformitate cu art. 75 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Guvernul va  executa prezenta hotărîre şi va informa Curtea Constituţională despre executarea acesteia în termen de 3 luni de la data publicării.

3. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

Preşedintele

Curţii Constituţionale             Victor PUŞCAŞ

Chişinău, 2 octombrie 2001.

Nr. 44.