HGM583/2006
ID intern unic:  316314
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 583
din  26.05.2006
cu privire la aprobarea Statutului executării
pedepsei de către condamnaţi
Publicat : 16.06.2006 în Monitorul Oficial Nr. 91-94     art Nr : 676
    HG83 din 26.01.07, MO18-20/09.02.07 art.109
    HG1298 din 13.11.06, MO181-183/24.11.06 art.1396



    În temeiul art. 195 al Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 214–220, art. 704), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    [Clauza în redacția HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    1. Se aprobă Statutul executării pedepsei de către condamnaţi, conform anexei nr.1.
    2. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.2.

    PRIM-MINISTRU                                              Vasile TARLEV
    Contrasemnează:
    Ministrul justiţiei                                                  Victoria Iftodi

    Chişinău, 26 mai 2006.
    Nr. 583.

Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului nr.583
din 26 mai 2006
STATUTUL
executării pedepsei de către condamnaţi
Secţiunea a 1-a
Dispoziţii generale
    1. Statutul executării pedepsei de către condamnaţi (în continuare - Statut) reglementează temeiul, condiţiile şi procedura punerii în executare de către administraţia penitenciară şi executării de către condamnaţi a pedepselor penale privative de libertate - închisoarea şi detenţiunea pe viaţă.
Dispoziţiile prezentului Statut referitoare la condiţiile de deţinere, drepturile şi obligaţiile persoanelor condamnate, activităţile socioeducative, stimulările şi sancţiunile disciplinare se aplică în mod corespunzător persoanelor faţă de care a fost aplicată măsura arestului preventiv, cu particularităţile prevăzute pentru categoria respectivă.
    [Pct.1 modificat prin HG1298 din 13.11.06, MO181-183/24.11.06 art.1396]
    2. Prezentul Statut este elaborat în baza prevederilor Codului de executare şi în vederea respectării dispoziţiilor Codului penal, Codului de procedură penală şi altor acte normative naţionale şi internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    3. Acţiunea Statutului se extinde asupra tuturor categoriilor de instituţii penitenciare, normele lui fiind obligatorii pentru deţinuţii aflaţi în ele, personalul acestor instituţii, precum şi pentru persoanele care le vizitează. Nerespectarea prevederilor Statutului atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională sau penală, conform legislaţiei.
   
[Pct.3 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    4. Reglementările prezentului Statut nu pot limita drepturile şi libertăţile, cu excepţia celor care au fost interzise (restrînse), potrivit legii, prin hotărîre judecătorească definitivă de condamnare, precum şi a celor a căror neexercitare sau exercitare restrînsă rezultă inerent din privarea de libertate ori din motive de menţinere a siguranţei deţinerii, precum şi nu pot stabili deţinuţilor alte obligaţii decît cele prevăzute sau cele ce rezultă din conţinutul legii.
    În limitele drepturilor, în modul şi în condiţiile stabilite de Codul de executare al Republicii Moldova, prezentul Statut şi alte acte normative, cheltuielile legate de asigurarea nevoilor personale suplimentare sînt suportate de condamnat din cont propriu.
    [Pct.4 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    [Pct.4 modificat prin HG861 din 08.10.14, MO319-324/24.10.14 art.925]
    5. În sensul prezentului Statut, următorii termeni şi expresii semnifică:
    celulă - încăperea în care este cazată persoana pe perioada detenţiei;
    condamnat - persoana în privinţa căreia a rămas definitivă hotărîrea instanţei de judecată, prin care aceasta a fost condamnată la o pedeapsă penală privativă de libertate;
    detenţie - orice formă de privare instituţională de libertate, dispusă în baza unei hotărîri definitive sau executorii a instanţei de judecată (judecător de instrucţie), emise în condiţiile Codului de procedură penală;
    deţinut - persoana privată de libertate în condiţiile legii, care se deţine în penitenciare, indiferent de statutul acesteia (condamnat sau prevenit);
    izolator disciplinar - încăperea în care urmează a fi executată, în conformitate cu prevederile art. 246 al Codului de executare, sancţiunea izolării disciplinare;
    pedeapsă privativă de libertate - pedeapsa închisorii sau detenţiunii pe viaţă prevăzute de art. 62 din Codul penal;
    personal penitenciar - persoanele enumerate la art. 16 al Legii nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, inclusiv colaboratorii atestaţi din cadrul Departamentului Instituţiilor Penitenciare;
    prevenit - persoana faţă de care este aplicată, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura arestului preventiv;
    penitenciar (unitate penitenciară, instituţie penitenciară) - instituţie subordonată Departamentului Instituţiilor Penitenciare în care, conform hotărîrii instanţei de judecată, îşi execută pedeapsa privativă de libertate persoanele condamnate la închisoare şi detenţiune pe viaţa, precum şi locurile de detenţie provizorie pentru persoanele faţă de care a fost aplicată măsura arestului preventiv. Instituţii penitenciare sînt: penitenciarele de tip închis, semiînchis, deschis, penitenciarele pentru minori, penitenciarele pentru femei, izolatoarele de urmărire penală şi spitalele penitenciare;
    temei al detenţiei - actul procesual definitiv sau executoriu, prin care a fost dispusă detenţia persoanei;
    zonă locativă - spaţiul izolat în care sînt amplasate un număr determinat de celule.
   
[Pct.5 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    [Pct.5 modificat prin HG303 din 29.04.14, MO104-109/06.05.14 art.330]
    [Pct.5 modificat prin HG1298 din 13.11.06, MO181-183/24.11.06 art.1396]
Secţiunea a 2-a
Temeiul detenţiei
    6. Temei pentru detenţia condamnaţilor îl constituie:
    hotărîrea definitivă a instanţei de judecată, prin care a fost stabilită o pedeapsă privativă de libertate;
    încheierile definitive ale instanţei de judecată, pronunţate în vederea soluţionării unor chestiuni la executarea pedepsei, privind:
    a) anularea amînării executării pedepsei, cu trimiterea pentru executarea pedepsei, conform art. 96 din Codul penal;
    b) înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, conform art. 64 din Codul penal;
    [Pct.6 lit.b) modificată prin HG1298 din 13.11.06, MO181-183/24.11.06 art.1396]
    c) înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunităţii cu închisoare, conform art. 67 din Codul penal;
   
[Pct.6 lit.c) modificată prin HG1298 din 13.11.06, MO181-183/24.11.06 art.1396]
    d) anularea condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau, după caz, a liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termen, cu trimiterea condamnatului pentru executarea pedepsei neexecutate, conform art.90 şi 91 din Codul penal;
    e) încetarea aplicării măsurii de constrîngere cu caracter medical persoanei care, după săvîrşirea infracţiunii sau în timpul executării pedepsei, s-a îmbolnăvit de o boală psihică şi aplicarea pedepsei stabilite, cu deducerea duratei de aplicare a măsurilor de constrîngere din termenul pedepsei.
    7. Temei pentru deţinerea preveniţilor îl constituie:
    a) hotărîrea instanţei de judecată (judecătorului de instrucţie) privind aplicarea sau prelungirea măsurii preventive sub formă de arest preventiv;
    b) hotărîrea instanţei de judecată (judecătorului de instrucţie) de revocare a liberării provizorii;
    c) hotărîrea instanţei judecătoreşti de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, în care se dispune ţinerea persoanei în stare de arest preventiv pînă la intrarea acesteia în vigoare.
    8. Pentru punerea în executare a temeiului detenţiei, acesta urmează a fi prezentat spre executare în condiţiile Codului de procedură penală.
    Drept prezentare spre executare a temeiului detenţiei condamnaţilor serveşte dispoziţia de punere în executare, parvenită în penitenciar conform prevederilor art. 468 din Codul de procedură penală, iar a preveniţilor - mandatul de arest sau încheierea privind prelungirea măsurii arestului preventiv, care urmează a fi prezentate în penitenciar o dată cu aducerea persoanei sau pînă la expirarea termenului mandatului de arest precedent.
Secţiunea a 3-a
Clasificarea penitenciarelor şi repartiţia deţinuţilor
    9. Pedeapsa închisorii şi detenţiunii pe viaţă stabilită prin hotărîrea instanţei de judecată se execută, în condiţiile prevăzute de art. 72 din Codul penal, în penitenciare de tip deschis, semiînchis, închis, penitenciare pentru minori şi penitenciare pentru femei, iar în caz de necesitate, pentru perioada acordării asistenţei medicale specializate de staţionar, şi în spitale penitenciare.
    [Pct.9 modificat prin HG1298 din 13.11.06, MO181-183/24.11.06 art.1396]
    10. Deţinerea preveniţilor se efectuează în izolatoarele de urmărire penală.
    11. Într-o instituţie penitenciară pot fi create mai multe sectoare distincte de detenţie, prevăzute pentru penitenciarele enumerate la pct. 9 şi 10 ale prezentului Statut.
    12. Particularităţile detenţiei persoanelor în categoriile respective de penitenciare sînt reglementate de Codul de executare, prezentul Statut şi actele normative adoptate de Guvern, Ministerul Justiţiei şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare.
    13. Repartiţia deţinuţilor se efectuează de către Departamentul Instituţiilor Penitenciare în raport cu forma detenţiei aplicată faţă de ei, precum şi în funcţie de categoria penitenciarului stabilită prin hotărîrea instanţei, astfel:
    persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni săvîrşite din imprudenţă - în penitenciare de tip deschis la regim iniţial de detenţie;
    persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni uşoare, mai puţin grave şi grave, săvîrşite cu intenţie - în penitenciare de tip semiînchis la regim iniţial de detenţie;
    persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de grave, precum şi persoanele care au săvîrşit infracţiuni ce constituie recidivă - în penitenciare de tip închis la regim iniţial de detenţie;
    persoanele condamnate la pedeapsa închisorii, care nu au atins vîrsta de 18 ani - în penitenciare pentru minori la regim iniţial de detenţie;
    persoanele de sex feminin condamnate la pedeapsa închisorii - în penitenciare pentru femei la regim iniţial de detenţie;
    persoanele condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă - în penitenciare de tip închis, în sectoare specializate, la regim iniţial de detenţie;
    preveniţii - în izolatoare de urmărire penală sau secţii cu statut de izolatoare de urmărire penală din cadrul penitenciarelor nespecializate.
    [Pct.13 modificat prin HG1298 din 13.11.06, MO181-183/24.11.06 art.1396]
   14. Persoanele condamnate de sex feminin care nu au ajuns la majorat execută pedeapsa în penitenciare pentru femei, cu asigurarea pentru ele a condiţiilor penitenciarului pentru minori.
    15. Pentru executarea lucrărilor de deservire gospodărească în izolatoarele de urmărire penală pot fi lăsate, cu acordul lor scris şi la decizia şefului izolatorului de urmărire penală, persoanele condamnate, cărora li s-a stabilit executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, iar în cazuri excepţionale, persoanele condamnate pentru prima dată la pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 7 ani, cărora li s-a stabilit executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis. Condamnaţii lăsaţi în izolatorul de urmărire penală execută pedeapsa în condiţiile prevăzute pentru regimul comun, după caz, al penitenciarului de tip semiînchis sau închis.
    [Pct.15 în redacția HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    16. Dacă este necesar să se efectueze acte procedurale cu privire la o infracţiune săvîrşită de un condamnat care execută pedeapsa închisorii sau de o altă persoană, condamnatul, în baza mandatului de arest şi/sau încheierii privind aplicarea sau, după caz, prelungirea măsurii preventive sub formă de arest a judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată, poate fi lăsat în izolatorul de urmărire penală sau transferat în el pe o anumită perioadă, care nu poate depăşi termenul ţinerii în stare de arest, prevăzut în art.186 din Codul de procedură penală.
   
[Pct.16 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    17. În vederea asigurării securităţii deţinuţilor, a penitenciarului şi în alte cazuri excepţionale, deţinuţii pot fi repartizaţi sau transferaţi în orice penitenciar, cu respectarea regulilor de deţinere separată prevăzute de art.205 şi 309 din Codul de executare, precum şi a cerinţelor de regim pentru categoria penitenciarului stabilit prin hotărîrea de condamnare.
   
[Pct.17 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
Secţiunea a 4-a
Primirea deţinuţilor în penitenciar
    18. Temeiurile pentru primirea deţinuţilor în penitenciare constituie întrunirea cumulativă a următoarelor acte: actul care constituie temeiul detenţiei şi actul care confirmă identitatea deţinutului. În cazul primirii unui deţinut care se află în tranzit sau a unui deţinut transferat dintr-o altă instituţie penitenciară sau de la organul care a efectuat reţinerea, este necesar de a fi prezentate, suplimentar la actele menţionate mai sus, lista de însoţire şi dosarul personal al deţinutului respectiv, precum şi dispoziţia directorului Departamentului Instituţiilor Penitenciare privind transferul acestuia.
   
[Pct.18 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    19. Primirea deţinuţilor în penitenciare se efectuează de către ofiţerul de serviciu, colaboratorul serviciului evidenţă specială, colaboratorul unităţii medicale şi şeful gărzii. Deţinuţii care se deplasează independent şi cei care sosesc după încheierea programului de lucru sau în zilele de odihnă şi sărbători sînt primiţi de către ofiţerul de serviciu, schimbul de serviciu şi colaboratorul serviciului medical.
    20. Deţinuţii primiţi de la escortă, în scopul asigurării izolării şi prevenirii comiterii infracţiunilor sau altor delicte în timpul perfectării documentaţiei de evidenţă, se instalează în încăperi mixte (boxe) special amenajate ale secţiei de primire, pe o durată ce nu depăşeşte 24 ore. Deţinuţii bolnavi se cazează în încăperile de carantină ale secţiei medicale.
    21. La primirea deţinuţilor, completul de primire verifică prezenţa şi integritatea dosarelor personale (dosarele trebuie să fie cusute, iar paginile numerotate), a documentaţiei corespunzătoare şi identifică persoana prin confruntarea datelor declarate de deţinut cu datele înscrise în actul care constituie temeiul detenţiei şi actul ce confirmă identitatea acestuia.
    22. De asemenea, în timpul primirii deţinuţilor completul verifică şi apartenenţa deţinuţilor la etapa respectivă. Deţinutele de sex feminin pot fi însoţite de copiii care n-au împlinit vîrsta de 3 ani, constatată conform adeverinţei de naştere a copiilor, iar în lipsa acesteia - în baza dispoziţiei organelor de urmărire penală sau instanţei de judecată (judecătorului de instrucţie) în procedura căruia se află cazul respectiv.
    23. Primirea deţinuţilor în penitenciar se înregistrează în Registrul de evidenţă a primirii deţinuţilor, în care se consemnează anul, ziua, luna şi ora la care persoana a fost primită în instituţia penitenciară. Materialele dosarului personal, actele de identitate şi documentaţia de evidenţă se păstrează în secţia evidenţă specială a instituţiei penitenciare.
    24. După precizarea datelor şi stabilirea identităţii, deţinuţii sosiţi în penitenciar sînt supuşi percheziţiei complete, iar lucrurile lor se verifică. Percheziţia se efectuează de către colaboratori de acelaşi sex cu persona supusă percheziţiei. Rezultatele percheziţiei urmează a fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de colaboratorul care a întocmit actul respectiv şi deţinutul supus percheziţiei. În cazul refuzului deţinutului de a semna procesul-verbal, colaboratorul care l-a întocmit va face menţiunile respective în act. Procesul-verbal urmează a fi prezentat şefului penitenciarului.
    Obiectele, articolele şi lucrurile în asortimentul şi cantitatea stabilită de prezentul Statut este lăsată la dispoziţia deţinuţilor. Banii, valorile mobiliare (titlurile de valoare), obiectele de valoare, decoraţiile şi documentele la ele se transmit în contabilitatea penitenciarului. Obiectele şi substanţele interzise, depistate la deţinuţi, vor fi ridicate şi transmise spre păstrare sau, după caz, nimicite în modul şi în condiţiile stabilite de secţiunea a 29-a a prezentului Statut.
    Obiectele şi substanţele excluse din circuitul civil vor fi ridicate şi nu se vor restitui deţinutului. Despre depistarea unor astfel de obiecte şi substanţe administraţia penitenciarului sesizează procurorul în termen de 48 de ore.
    25. Concomitent cu percheziţia, colaboratorul serviciului medical va verifica deţinuţii în vederea constatării existenţei leziunilor corporale sau altor urme de violenţă, a existenţei stării de ebrietate etc. Rezultatele examenului care conţin date privind starea lor psihică şi somatică se înregistrează în fişa de consultaţii.
    26. În cazul constatării faptului că deţinutul are leziuni corporale, este necesar ca acesta să fie examinat de către medic, cu acordarea ajutorului medical necesar. În caz de necesitate, acesta se internează în secţia medicală a penitenciarului. Dacă deţinutul necesită tratament urgent în staţionar, lui i se acordă ajutorul medical în măsura posibilităţilor şi conform raportului medicului sînt luate măsuri pentru transportarea acestuia în staţionar. Despre constatările existenţei leziunilor corporale la deţinuţii parveniţi în penitenciar administraţia instituţiei este obligată să înştiinţeze în scris, în cel mai scurt termen, Departamentul Instituţiilor Penitenciare şi organul teritorial al Procuraturii în circumscripţia căruia este dislocat penitenciarul.
    27. În cazul parvenirii în penitenciar a deţinutului în stare de ebrietate, acesta urmează a fi examinat de către medic. În urma examinării se întocmeşte un proces-verbal, în care se indică observaţiile stării clinice a deţinutului şi rezultatul probei Rapoport. În caz de necesitate, deţinutului respectiv i se acordă ajutor medical cu izolarea acestuia. Modalitatea efectuării examinării medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate este reglementată prin instrucţiunea aprobată de Departamentul Instituţiilor Penitenciare.
    28. La sosire în penitenciar deţinuţii sînt supuşi obligatoriu unei tratări sanitare, în modul stabilit de normele sanitar-epidemiologice. Tratarea sanitară (tunsoarea, deparazitarea, baia) se efectuează de către efectivul serviciului regim şi supraveghere; responsabili de executarea măsurii respective sînt ofiţerul de serviciu, şeful de bloc şi medicul de serviciu.
    29. După procedurile de primire, deţinuţii sînt plasaţi în carantină pe o perioadă de pînă la 15 zile, în decursul căreia aceştia sînt supuşi examenului medical general în vederea determinării stării sănătăţii şi capacităţii de muncă, precum şi prescrierii, după necesitate, a tratamentului individual.
    30. Carantina reprezintă un sector localizat, format din celule, părăsirea samavolnică a cărora este strict interzisă. Vizitarea deţinuţilor aflaţi în carantină de către alte persoane deţinute este interzisă.
    31. Repartizarea şi plasarea deţinuţilor sosiţi în penitenciar în celulele secţiei de carantină o efectuează ofiţerul de serviciu, în coordonare cu şeful adjunct al penitenciarului şi colaboratorii serviciului securitate, a minorilor - în coordonare cu serviciul educaţie, a bolnavilor - în coordonare cu serviciul medical, pe un termen de pînă la 15 zile.
    32. Pe perioada aflării în carantină deţinuţilor li se aduc la cunoştinţă, în limba de stat sau într-o limbă pe care aceştia o înţeleg, după caz, prin intermediul traducătorului, dispoziţiile Codului penal referitoare la executarea pedepsei, Codului de executare, Legii privind accesul la informaţie, prezentului Statut, ordinelor emise în temeiul Codului de executare şi Regulamentului de ordine interioară în penitenciarul respectiv, precum şi modificările acestora. Deţinuţii sînt informaţi, contra semnătură, privind drepturile, obligaţiile şi interdicţiile lor, folosirea mijloacelor tehnice de pază, care pot pune în pericol viaţa sau sănătatea lor, cazurile şi condiţiile aplicării forţei fizice, mijloacelor speciale şi armei de foc. În cazul deţinuţilor care au deficienţe de comunicare, dispoziţiile specificate în prezentul punct li se aduc la cunoştinţă prin modalităţi care să permită înţelegerea acestora.
    În perioada aflării în carantină, reprezentanţii serviciului educaţie, psihologul şi asistentul social realizează evaluarea psihosocială a personalităţii deţinutului şi întocmesc planul de executare a pedepsei privative de libertate, care include intervenţiile coordonate ale administraţiei penitenciare în vederea reeducării şi corijării condamnatului. Planul se întocmeşte individual pentru fiecare deţinut, se anexează la dosarul personal al acestuia şi fiecare colaborator al instituţiei penitenciare lucrează cu deţinutul în baza acestui plan. La stabilirea planului de executare a pedepsei se iau în considerare şi datele cuprinse în referatul presentenţial de evaluare psihosocială a personalităţii deţinutului, în cazul în care acesta a fost întocmit pînă la condamnarea persoanei.
    De asemenea, deţinuţii sînt avertizaţi că încălcarea modului stabilit de executare a pedepsei, regimului de detenţie, măsurilor prevăzute în programul zilnic, pătrunderea în zonele cu acces limitat sau interzis, nerespectarea liniei de pază ş.a. implică răspunderea disciplinară, civilă sau penală, după caz. În plus, deţinuţii sînt instructaţi, sub semnătură în registrele de evidenţă a instructajelor, în conformitate cu specificul penitenciarului, privind regulile antiincendiare şi securitate tehnică.
   
[Pct.32 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    33. Administraţia penitenciarului, în termen de 15 zile de la primirea condamnatului, înştiinţează instanţa de judecată despre acest fapt, comunică soţului, uneia din rudele deţinutului sau unei alte persoane, indicate de el, locul de detenţie, cu indicarea adresei poştale şi a cerinţelor privind întrevederile, lista obiectelor şi produselor alimentare de primă necesitate pe care aceştia le pot avea asupra lor, le pot primi în pachete sau le pot procura în magazinele penitenciarului, conform prevederilor prezentului Statut.
    34. După primire, deţinutului i se permite să comunice familiei, avocatului sau altei persoane locul unde este deţinut şi schimbarea acestuia. Comunicarea se efectuează în scris sau telefonic, în mod gratuit, fapt care se consemnează într-un proces-verbal şi se anexează la dosarul personal al deţinutului.
   
[Pct.34 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    35. Decizia privind plasarea, după eliberarea din carantină, a deţinutului în celulă, este dispusă de şeful penitenciarului, la propunerea serviciilor securitate, regim şi supraveghere şi medical.
   
[Pct.35 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    36. Decizia privind repartizarea ulterioară în celule, antrenarea persoanei la muncă şi instruirea profesională este dispusă de şeful penitenciarului, la propunerea comisiei penitenciarului. La repartizare se iau în considerare particularităţile fiecărui individ: sexul, vîrsta, caracterul şi gradul pericolului social al crimei săvîrşite, cazierul judiciar sau lipsa antecedentelor, personalitatea condamnatului, confesiunea acestuia etc.
Secţiunea a 5-a
Evidenţa deţinuţilor
    37. Deţinuţii primiţi în penitenciar se iau în evidenţă de fişier, iar datele lor se înscriu într-un registru special. Materialele dosarului personal şi documentaţia de evidenţă se păstrează în secţia de evidenţă specială a penitenciarului.
Penitenciarul, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor, cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, ţine evidenţa electronică a deţinuţilor aflaţi în instituţia penitenciară, transferaţi şi eliberaţi din locurile de detenţie, precum şi a modificării pedepsei sau regimului de deţinere a acestora.
    38. Pentru fiecare deţinut se ţine dosarul personal, care este completat în conformitate cu prevederile art. 201 şi 307 din Codul de executare.
   
[Pct.38 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    39. La dosarul personal se anexează procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a cerinţelor stabilite de art. 209 al Codului de executare şi pct. 32 al prezentului Statut.
   
[Pct.39 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    40. Deţinutul şi apărătorul acestuia au acces la dosarul personal doar cu acordul şefului penitenciarului, în prezenţa nemijlocită şi prin intermediul persoanei desemnate de şeful penitenciarului.
    41. Deţinutul poate solicita accesul la dosarul personal printr-o cerere scrisă. Pentru fiecare caz de consultare a dosarului personal de către deţinut, administraţia întocmeşte o notă care se anexează la dosarul în cauză.
    42. Ordinea ţinerii, păstrării şi lichidării dosarelor personale, a fişierelor şi a registrelor de evidenţă este stabilită de Ministerul Justiţiei.
    43. Cu acordul scris al deţinutului, alte persoane decît cele abilitate cu acest drept în virtutea exercitării atribuţiilor de serviciu pot consulta dosarul personal al acestuia în baza unei cereri scrise, cu avizul pozitiv al şefului penitenciarului, pentru prevenit fiind necesar şi acordul judecătorului de instrucţie sau al instanţei de judecată.
    44. Datele cu caracter personal, ce se conţin în dosarele personale, sînt confidenţiale, potrivit legii.
    45. Caracteristica psihologică şi alte acte emise în vederea asigurării securităţii deţinutului sau instituţiei nu pot fi solicitate decît de autorităţile abilitate prin lege cu acest drept.
Secţiunea a 6-a
Accesul la informaţie al deţinuţilor
    46. Deţinuţii îşi exercită dreptul la informaţie, inclusiv accesul la dispoziţiile legale şi documentele privind executarea pedepselor privative de libertate sau a arestului preventiv, în condiţiile stipulate de art. 208 şi 209 ale Codului de executare.
   
[Pct.46 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    47. Procedura accesului iniţial la dispoziţiile legale şi documentele privind executarea pedepselor privative de libertate sau a detenţiei preventive este reglementată de pct. 32 al prezentului Statut.
    48. Deţinuţii urmează a fi informaţi despre prezenţa actelor (documentelor), parvenite în mod oficial în penitenciar, prin care intervin modificări în situaţia juridică a acestora. Documentele respective sînt:
    adresele de trimitere în judecată, citaţiile sau rechizitoriile;
    actele ce constituie temeiurile detenţiei;
    actele care modifică temeiurile detenţiei.
    49. La primirea unor documente care modifică situaţia juridică a deţinutului, secţia de evidenţă specială trebuie să aducă la cunoştinţa deţinutului aceste modificări, să opereze modificarea în dosarul personal şi în celelalte documente, precum şi să comunice serviciilor interesate ale penitenciarului schimbarea intervenită, în vederea aplicării legale a regimului de deţinere.
    Modificările se comunică şi organului care a emis documentele ce au determinat aceste modificări.
    50. Informarea deţinuţilor referitor la conţinutul actelor procedurale, dispuse de instanţa de judecată sau organul de urmărire penală, constituie o obligaţie a administraţiei penitenciarului.
    51. Deţinuţii se citează la locul de deţinere prin administraţia acestuia, iar dacă penitenciarul nu este cunoscut, citarea se face la Departamentul Instituţiilor Penitenciare.
    52. În penitenciare este desemnat un colaborator care va exercita funcţiile de agent procedural, în obligaţiile căruia intră aducerea la cunoştinţa deţinuţilor, contra semnătură, a conţinutului citaţiei. Dovada de comunicare, contrasemnată de agentul procedural şi cu ştampila penitenciarului, este expediată organului care a emis-o.
    53. În cazul în care deţinutul refuză sau nu poate semna citaţia, se întocmeşte un proces-verbal de predare a citaţiei, semnat de către agentul procedural şi ofiţerul de serviciu, act care va fi trimis organului care a emis citaţia, în calitate de dovadă a executării procedurii.
    54. Textele dispoziţiilor legale, specificate în alin. (1) art. 209 din Codul de executare, pot fi puse la dispoziţia deţinuţilor şi în bibliotecile penitenciarelor. Deţinuţii pot beneficia de orice unitate a fondului de carte al bibliotecii penitenciarului prin intermediul împrumutului sau lecturii nemijlocit în sala de lectură, în funcţie de categoria penitenciarului şi regimul de detenţie al deţinutului.
   
[Pct.54 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    55. Cheltuielile necesare pentru traducerea dispoziţiilor legale, specificate în alin.(1) art. 209 al Codului de executare, în limba pe care o înţeleg deţinuţii sînt suportate de la bugetul de stat.
   
[Pct.55 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    56. Deţinutul este în drept să procure, prin virament, din reţeaua de comerţ, literatură, să aboneze şi să primească ziare şi reviste, fără a se limita numărul lor, din contul mijloacelor proprii sau depuse de alte persoane, aflate la contul personal de peculiu.
    57. În penitenciare pot fi instalate televizoare şi radiouri dotate cu dispozitive de comandă centralizată. Timpul de vizionare a emisiunilor televizate este determinat de programul zilei, durata vizionării limitîndu-se în zilele de muncă la 6 ore, iar în zilele de odihnă şi sărbătoare - la 8 ore. Centrele de retransmitere a semnalelor televizate sau radio se amplasează în afara penitenciarului sau în încăperi în care accesul deţinuţilor este interzis.
    58. Aparatele audiovizuale intrate în penitenciar pe numele şi la cererea deţinutului sînt conectate la reţelele respective ale penitenciarului şi sînt luate în evidenţă de către serviciul regim într-un registru special, unde este indicat numele deţinutului, denumirea aparatajului, anul şi numărul de fabricaţie. La primirea acestor bunuri prezenţa paşaportului tehnic al aparatului respectiv este obligatorie.
    59. Deţinuţilor li se interzice: accesul la Internet, să aboneze, să primească, să procure, să păstreze şi să răspîndească ediţii, să vizioneze emisiuni televizate şi filme, să audieze programe radio care propagă războiul, intoleranţa etnică, naţională, rasială sau religioasă, cultul violenţei şi cruzimii, precum şi cele cu caracter pornografic.
   
[Pct.59 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    60. În cazul în care deţinutul încalcă programul zilei, regimul de ordine interioară al locului de deţinere, precum şi refuză să achite plata pentru serviciile prestate în legătură cu utilizarea aparatelor enumerate în alin.(3) art. 208 din Codul de executare, şeful penitenciarului poate dispune ridicarea aparatului respectiv, care urmează a fi depozitat pînă la expirarea termenului detenţiei sau predat persoanelor care nu se află în detenţie, indicate de deţinut.
   
[Pct.60 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    61. Aparatele ridicate pot fi reîntoarse pentru utilizare după stingerea sancţiunii disciplinare, achitării datoriei acumulate pentru serviciile prestate în legătură cu utilizarea aparatelor enumerate la alin. 3 art. 208 din Codul de executare.
    [Pct.61 în redacția HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    62. Abonarea individuală la presa periodică, precum şi conectarea la reţeaua radio sau televizată a penitenciarului se realizează în baza cererii scrise a deţinutului, vizată de către şeful detaşamentului (sectorului) şi contabilul-şef, aprobată de şeful penitenciarului.
    63. Plata pentru energia electrică folosită se calculează prin înmulţirea puterii de consum a aparatului respectiv la durata lui de funcţionare, în conformitate cu ordinea de zi a instituţiei, şi la tariful aplicat penitenciarului. Plata este încasată de pe contul de peculiu al deţinutului şi se direcţionează la achitarea energiei electrice consumate.
    Dacă în urma conectării aparatelor enumerate reţeaua electrică a instituţiei este supraîncărcată, administraţia instituţiei este în drept să interzică conectarea la reţea a aparatelor respective.
    64. Reţinerile şi plăţile încasate urmează a fi transferate, conform destinaţiei, de către contabilitatea instituţiei.
Secţiunea a 7-a
Regimul de deţinere în penitenciare
    65. Indiferent de categoria penitenciarelor, condamnaţii execută pedeapsa în mod succesiv în trei regimuri de deţinere: iniţial, comun şi de resocializare, iar condamnaţii la detenţiune pe viaţă: iniţial, comun şi înlesnit. Particularităţile fiecărui regim de deţinere sînt reglementate de Codul de executare.
   
[Pct.65 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    66. Aplicarea faţă de condamnat a condiţiilor unui regim de deţinere mai sever, particular sau select nu se admite.
    67. Transferarea condamnatului de la un regim de deţinere la un alt regim de deţinere, în cadrul aceluiaşi penitenciar, se efectuează în temeiul hotărîrii comisiei penitenciarului. În cazul minorilor, în comisie vor fi incluşi şi reprezentanţi ai autorităţii tutelare. Modul de constituire şi competenţele comisiei menţionate sînt reglementate de secţiunea a 37-a a prezentului Statut.
    [Pct.67 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    68. La transferarea condamnatului se iau în considerare personalitatea acestuia, caracteristicile aflate la dosarul personal, stimulările şi sancţiunile nestinse, inclusiv informaţiile privind participarea lui la programele socioeducative şi studii.
    69. Transferarea deţinutului de la un regim de deţinere la altul în calitate de sancţiune disciplinară se efectuează în baza ordinului şefului penitenciarului de aplicare a sancţiunii respective.
   
[Pct.69 modificat prin HG303 din 29.04.14, MO104-109/06.05.14 art.330]
    70. Decizia privind transferarea de la un regim de deţinere la alt regim de deţinere, precum şi dintr-un penitenciar într-un alt penitenciar de acelaşi tip poate fi contestată de către condamnat în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.
    [Pct.70 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    [Pct.70 modificat prin HG303 din 29.04.14, MO104-109/06.05.14 art.330]
    [Pct.71 exclus prin HG303 din 29.04.14, MO104-109/06.05.14 art.330]
    72. În fiecare unitate penitenciară, în funcţie de categoria acesteia sau de sectoarele existente, regimurile de deţinere existente etc., este elaborat Regulamentul de ordine interioară.
    73. Regulile de ordine interioară, drepturile şi obligaţiunile deţinuţilor, măsurile de stimulare şi sancţionare aplicate faţă de aceştia, precum şi restricţiile legitime, care decurg din regimul de detenţie, se afişează în celule, în blocurile de detenţie şi în locuri vizibile pe teritoriul penitenciarului, precum şi se anunţă deţinuţilor sub semnătură.
    74. Pe timp de noapte (în orele de la stingere pînă la deşteptare) deplasarea deţinuţilor pe teritoriul penitenciarului, fără permisiune specială, este strict interzisă.
   
[Pct.74 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    75. Controlul şi percheziţia deţinuţilor, încăperilor, teritoriilor aferente zonelor locative şi zonelor de producere ale penitenciarului pot fi efectuate atît planic, cît şi inopinant, în modul stabilit de actele normative. Periodicitatea controalelor şi percheziţiilor este determinată de către administraţie, care desemnează şi persoanele responsabile de efectuarea lor.
    La efectuarea controlului şi percheziţiei sectoarelor locative şi obiectelor de producere nu se admite deteriorarea bunurilor instituţiei, lenjeriei de pat, lucrurilor personale permise spre utilizare, inventarului şi altor obiecte, dacă situaţia nu impune acest lucru.
  Controlul şi percheziţia zonelor locative şi obiectelor de producere se organizează conform unor planuri concrete, iar rezultatele acestora sînt consemnate în procese-verbale.
   
[Pct.75 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    76. Personalul penitenciar este obligat, cel puţin o dată pe săptămînă, să efectueze examinarea minuţioasă a teritoriului şi a tuturor încăperilor penitenciarului. În toate cazurile în care efectuarea percheziţiei constituie o măsură necesară pentru menţinerea regimului, ordinii şi securităţii în penitenciar, deţinuţii pot fi supuşi percheziţiei corporale, iar lucrurile lor personale - controlului.
    77. Deţinuţii care au cauzat pe parcursul detenţiei un prejudiciu material penitenciarului ori altor persoane fizice sau juridice poartă răspundere materială în modul stabilit de lege.
    78. Activităţile de asigurare a ordinii interioare, prevenire şi curmare a încălcărilor de regim şi crimelor din partea deţinuţilor se efectuează de către toate serviciile penitenciarului şi trebuie să includă:
    asigurarea supravegherii permanente a deţinuţilor;
    prevenirea părăsirii neautorizate de către deţinuţi a secţiilor, sectoarelor, zonelor locative sau teritoriului penitenciarului în funcţie de regimul detenţiei;
    asigurarea respectării stricte de către deţinuţi a ordinii interioare şi a regulilor de conduită, precum şi îndeplinirea de către aceştia a obligaţiunilor lor;
    educarea la deţinuţi a respectului faţă de legislaţie şi atitudinii oneste faţă de muncă;
    depistarea şi izolarea la timp a deţinuţilor care au comis încălcări ale regimului de detenţie şi ale regulilor de ordine interioară;
    organizarea lucrului operativ-profilactic privind prevenirea şi curmarea manifestărilor criminale în mediul deţinuţilor.
    79. În cazul izbucnirii în penitenciar a unor situaţii sau evenimente excepţionale, conducătorii acestor subdiviziuni sînt obligaţi să informeze imediat, în modul stabilit, Departamentul Instituţiilor Penitenciare şi să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi ordinii în instituţie.
Secţiunea a 8-a
Relaţiile dintre deţinuţi şi personalul penitenciar
    80. Relaţiile dintre deţinuţi şi personalul penitenciar sînt determinate de scopurile detenţiei şi se întemeiază pe principiile respectului reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului, democraţiei şi respectării stricte a legislaţiei.
   
[Pct.80 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    81. Personalului penitenciar i se interzice categoric tratamentul preconceput al deţinuţilor, intrarea cu aceştia sau cu rudele lor în relaţii, contrar intereselor de serviciu, precum şi să beneficieze de serviciile acestora.
    82. Personalul penitenciar este obligat să dea dovadă de politeţe şi cultură în relaţiile cu deţinuţii.
    83. Deţinuţii sînt obligaţi să fie amabili şi respectuoşi între ei şi cu personalul penitenciar, să îndeplinească fără obiecţii cerinţele legitime ale personalului penitenciar.
    84. Deţinuţii se adresează reprezentanţilor administraţiei instituţiei utilizînd formula de politeţe "dumneavoastră", apelativele "domnule", "doamnă", urmate de denumirea gradului, funcţiei deţinute sau numele de familie.
    85. Colaboratorii instituţiilor se adresează deţinuţilor utilizînd formula de politeţe "dumneavoastră", "domnule/doamnă", "deţinut(ă)" şi numindu-i "condamnat(ă)", "prevenit(ă)" şi/sau pe numele de familie.
    86. În comunicarea cu minorii, personalul instituţiei poate sa-i tutuiască sau să le spună pe nume, fără a leza demnitatea lor.
Secţiunea a 9-a
Drepturile şi obligaţiile deţinuţilor
    87. Deţinuţii au dreptul:
    să fie informaţi despre drepturile şi obligaţiunile lor;
    la un tratament decent şi amabil din partea administraţiei penitenciarului;
    la securitatea personală;
    să beneficieze în mod gratuit de asistenţă medicală şi de medicamente;
    să înainteze cereri şi plîngeri (reclamaţii, propuneri, sesizări) administraţiei penitenciarului, organelor ierarhic superioare, instanţelor judiciare, procuraturii, organelor autorităţilor publice centrale şi administraţiei publice locale, asociaţiilor obşteşti, precum şi organizaţiilor interstatale pentru apărarea şi respectarea drepturilor omului;
    să comunice familiei şi rudelor apropiate locul detenţiei;
    să dispună de timpul liber acordat în funcţie de programul zilei, respectînd regulile de comportament stabilite;
    de a avea cont personal de peculiu;
    să primească pachete cu provizii, colete, banderole şi să păstreze produsele alimentare, cu excepţia celor care necesită prelucrare termică înainte de a fi consumate şi a băuturilor alcoolice;
    să procure şi să primească în pachete lucruri de primă necesitate în asortimentul prevăzut de anexa nr. 6 la prezentul Statut pentru păstrare şi/sau consum;
    la întrevederi cu rudele şi alte persoane de o durată şi în numărul determinat de legislaţie;
    la asistenţă juridică pe bază de contract din partea avocaţilor, precum şi a altor persoane autorizate să acorde astfel de asistenţă;
la pensie, în condiţiile legii;
    să procure, prin reţeaua de comerţ, literatură, să aboneze şi să primească ziare şi reviste, fără a se limita numărul lor, din contul mijloacelor proprii sau ale altor persoane;
    la convorbiri telefonice de la telefonul public, din cont propriu, în modul şi în condiţiile stabilite de Codul de executare;
    să participe la acţiunile culturale şi sportive, să frecventeze biblioteca, să practice jocurile de masă permise;
    să primească şi să expedieze, din cont propriu, scrisori, telegrame şi petiţii, fără a se limita numărul lor, în modul şi în condiţiile stabilite de Codul de executare şi prezentul Statut;
    să se întîlnească cu avocaţii, persoanele ce au dreptul de a acorda asistenţă juridică, cu mediatorul sau alte persoane prevăzute de lege, frecvenţa cărora este nelimitată;
    să practice orice confesiune;
    din cont propriu, să expedieze rudelor sau altor persoane colete, pachete şi banderole, în condiţiile prevăzute de art. 211 al Codului de executare;  
    în cazul decesului sau îmbolnăvirii grave a uneia din rudele apropiate sau în alte situaţii excepţionale cu caracter personal, precum şi în alte cazuri, în condiţiile prevăzute de art. 217 al Codului de executare, deţinuţilor li se acordă dreptul de a se deplasa fără escortă în afara penitenciarului pe o perioadă scurtă;
    deţinuţii penitenciarelor de tip semiînchis la regim de resocializare, suplimentar la cele enumerate, au dreptul să aibă asupra lor şi să utilizeze obiecte de valoare şi bani.
   
[Pct.87 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    [Pct.87 modificat prin HG303 din 29.04.14, MO104-109/06.05.14 art.330]
    88. Exercitarea drepturilor deţinuţilor nu poate fi limitată decît în condiţiile prevăzute de Codul de executare, Codul de procedură penală şi de alte acte normative, care reglementează modul şi condiţiile de executare a detenţiei.
    Realizarea drepturilor deţinutului nu trebuie să lezeze drepturile şi interesele legitime ale altor persoane, inclusiv deţinuţi, precum şi să încalce modul şi condiţiile de executare a pedepsei sau a detenţiei preventive.
    89. Deţinuţii sînt obligaţi:
    să respecte întocmai cerinţele Codului de executare, prezentului Statut şi altor acte normative ce reglementează detenţia persoanei;
    să respecte regulile de comportare, programul zilei şi regimul de deţinere stabilit în penitenciar;
    să îndeplinească necondiţionat cerinţele legitime ale personalului penitenciar;
    să se supună percheziţiei la intrare/ieşire din penitenciar, precum şi pe perioada deţinerii, cînd această măsură este solicitată de către personalul penitenciar;
    în timpul percheziţiilor să predea benevol obiectele, substanţele interzise, să se dezbrace, să scoată lucrurile din genţi, sacoşe, rucsacuri, saci etc. şi să le prezinte persoanelor care efectuează percheziţia;
    să aibă asupra lor fişa personală eliberată de administraţia penitenciară, de modelul stabilit în anexa nr. 4 la prezentul Statut;
    să poarte pe piept semnele distinctive stabilite în corespundere cu modelul expus în anexa nr. 5;
    să se abţină de la acţiuni sau activităţi care ar crea dificultăţi la îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu ale personalului penitenciar sau altor persoane;
    să se abţină de la acţiuni care ar înjosi demnitatea altor deţinuţi, a personalului penitenciar şi altor persoane;
    la cererea personalului penitenciar şi a altor persoane autorizate, să comunice numele şi prenumele, precum şi alte date de evidenţă solicitate;
    să se prezinte la solicitarea administraţiei, să dea explicaţii verbale şi/sau în scris privind faptele şi circumstanţele încălcării modului de executare a pedepsei şi cerinţelor regimului de deţinere;
    la întîlnirea cu personalul penitenciar şi cu persoanele sosite în vizită, să se ridice şi să-i salute;
    la intrarea în celulă a personalului penitenciar, să se alinieze şi să-l salute;
   să treacă examinarea medicală în scopul depistării maladiilor infecţioase, iar la solicitarea personalului penitenciar - pentru depistarea faptelor de întrebuinţare a băuturilor alcoolice, substanţelor stupefiante şi substanţelor toxice;
    să respecte regulile sanitaro-igienice şi de igienă personală, să aibă exteriorul îngrijit şi să păstreze îmbrăcămintea şi lenjeria de pat eliberate de penitenciar;
    să menţină permanent curăţenia în încăperile de detenţie şi de serviciu, la locurile de muncă, în celule, după deşteptare să-şi aranjeze paturile conform modelului stabilit şi să facă pe rînd curăţenie în celule;
    să aerisească zilnic încăperile unde sînt deţinuţi;
    să facă pe rînd de serviciu în celulă;
    să păstreze produsele alimentare şi obiectele de folosinţă individuală în locurile şi încăperile special amenajate;
    să iasă la plimbare şi să respecte regulile stabilite de comportare şi curăţenie în curţile de plimbare. Eliberarea de la plimbare conform stării sănătăţii se efectuează numai cu permisiunea lucrătorului medical;
    să consume raţional energia electrică şi apa;
    să aibă o atitudine grijulie faţă de bunurile şi altă proprietate a penitenciarului;
    să respecte regulile securităţii antiincendiare şi tehnica securităţii muncii;
    să fumeze numai în locuri special destinate;
    în caz de transfer în alt penitenciar sau eliberare din penitenciar, să se prezinte la ofiţerul de serviciu în termenul stabilit;
    să menţină în ordine şi să asigure prezenţa tăbliei, cu inscripţia numelui - la pat, noptieră şi la sacoşele cu lucrurile personale.
    90. Deţinuţilor li se interzice:
    insultarea sau săvîrşirea acţiunilor care jignesc demnitatea personalului penitenciar, deţinuţilor şi altor persoane;
    îndemnarea altor deţinuţi la săvîrşirea actelor de indisciplină;
    folosirea altor deţinuţi pentru servicii personale;
    crearea dificultăţilor personalului penitenciar, precum şi altor persoane ce asigură ordinea de deţinere, la îndeplinirea de către aceştia a obligaţiilor de serviciu;
    săvîrşirea acţiunilor care ameninţă viaţa şi sănătatea personală, precum şi viaţa şi sănătatea altor persoane;
    să aboneze, să primească, să procure, să păstreze şi să răspîndească ediţii, să vizioneze emisiuni televizate şi filme, să audieze programe radio care propagă războiul, intoleranţa etnică, naţională, rasială sau religioasă, cultul violenţei şi cruzimii, precum şi cu caracter pornografic;
    încălcarea liniei de pază a obiectelor penitenciarului;
    ieşirea fără permisiunea administraţiei din limitele sectoarelor izolate, sectoarelor şi atelierelor de muncă;
    aflarea fără permisiunea administraţiei în alte încăperi sau sectoare de muncă decît cele în care locuiesc ori muncesc;
    să stea în faţa vizoarelor de la uşile celulelor, împiedicînd supravegherea;
    procurarea, confecţionarea, folosirea şi păstrarea obiectelor, articolelor şi substanţelor prevăzute de anexa nr. 7 la prezentul Statut;
    fumatul în celule, încăperi şi spaţii de deţinere, în timpul deplasării, precum şi ieşirea din coloană fără permisiune;
    vînzarea sau înstrăinarea în alt mod altor deţinuţi a obiectelor, articolelor şi substanţelor aflate în folosinţa personală;
    jocurile de cărţi şi alte jocuri de noroc;
    tatuarea lor şi a altor persoane;
    folosirea cuvintelor argotice, obscenităţilor, înjurăturilor, atribuirea şi însuşirea poreclelor;
    aplicarea pe pereţi, noptiere şi paturi a reproducţiilor, ilustraţiilor, decupărilor din ziare şi reviste;
    împiedicarea accesului sau vizualizării şi schimbarea fără permisiunea administraţiei a locurilor de dormit, amenajarea locurilor de dormit în încăperi de menire social-comunală şi în alte încăperi de serviciu şi auxiliare;
    instalarea fără permisiune la sectoarele de muncă, de locuit şi cu altă destinaţie ale penitenciarului a diverselor construcţii, dulapuri, seifuri etc.;
    folosirea utilajului pentru ascuţire, instrumentelor, energiei electrică, mecanismelor şi altor materiale în alte scopuri decît cele de producere;
    organizarea grevelor, demonstraţiilor, altor acţiuni de masă fără permisiunea administraţiei penitenciare;
    vizitarea manifestărilor cultural-educative şi sportive pe timp de noapte, precum şi practicarea acestora;
    prepararea bucatelor în încăperile de detenţie, de serviciu şi în sectoarele de muncă;
    consumul de băuturi alcoolice şi prepararea lor;
    urcarea pe acoperişurile blocurilor, atelierelor şi altor construcţii;
    stabilirea contactelor cu deţinuţii din alte celule în timpul aflării în carantină, regimul iniţial de detenţie, izolatorul disciplinar, al deplasării, escortării, însoţirii, la plimbare etc.
    împiedicarea supravegherii;
    părăsirea fără permisiunea administraţiei a locurilor de muncă, sectorului de detenţie sau altor încăperi în care au loc acţiuni în masă;
    creşterea animalelor, păsărilor şi practicarea agriculturii, viticulturii etc., cu excepţia cazurilor antrenării în muncă la lucrările respective;
    folosirea aparatelor de încălzit de confecţionare manuală;
    conectarea, fără autorizaţia administraţiei, la reţelele electrice sau modificarea lor, intervenţia în funcţionarea sistemului de încălzire şi de aprovizionare cu apă, folosirea aparatelor electrice de încălzire a apei cu puterea mai mare de 250W;
    confecţionarea fără permisiune a obiectelor şi mărfurilor de larg consum;
    folosirea tehnicii audio sau video în celule, în celulele vagonului sau automobilului special, precum şi păstrarea şi folosirea lor la sectoarele de producere fără autorizaţia administraţiei penitenciarului.
   
[Pct.90 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    91. Prin alte acte normative subordonate legii, deţinuţilor le pot fi stabilite şi alte drepturi, obligaţii şi interdicţii, dacă acestea rezultă din conţinutul actelor legislative şi nu limitează drepturile prevăzute de acestea.
Secţiunea a 10-a
Regulile de deplasare a deţinuţilor în limitele penitenciarului
    92. Deţinuţii aflaţi în regim iniţial al penitenciarelor de tip semiînchis şi închis, deţinuţii izolatoarelor de urmărire penală la ieşire din celulă sînt obligaţi să execute întocmai indicaţiile personalului penitenciar. Pentru menţinerea securităţii la momentul scoaterii din celulă, deţinutul poate fi obligat să ia poziţia "drepţi" cu faţa la perete şi mîinile la spate. Deplasarea este efectuată în formaţie, după caz, cu mîinile la spate, sub supravegherea şi însoţirea personalului penitenciar.
    93. Deplasarea condamnaţilor, aflaţi în regim comun, ai penitenciarelor de tip semiînchis şi închis este efectuată în formaţie, sub supravegherea şi însoţirea personalului penitenciar.
    94. Deţinuţii penitenciarelor de tip deschis sînt întreţinuţi fără pază, dar sub supraveghere permanentă. În intervalul de timp de la deşteptare pînă la stingere se pot deplasa liber pe teritoriul penitenciarului în limitele stabilite de administraţia penitenciarului. Cu permisiunea administraţiei pot să se deplaseze fără supraveghere în afara penitenciarului, dacă acest lucru este necesar în legătură cu munca exercitată, instruirea sau în caz de boală.
    95. Deplasările condamnaţilor la detenţiune pe viaţă se efectuează după percheziţionarea completă şi cu aplicarea cătuşelor, dacă în urma unei evaluări s-a constatat că în lipsa acestor măsuri există un pericol iminent pentru alţi deţinuţi, colaboratorii penitenciarului sau pentru alte persoane ori dacă condamnatul la detenţiune pe viaţă refuză să participe la evaluare. Evaluarea condamnaţilor la detenţiune pe viaţă se face în funcţie de fiecare caz aparte, dar nu mai rar de o dată la şase luni.
    [Pct. 95 în redacţia HG1069 din 19.09.08, MO178/26.09.08 art. 1077]
    96. Deplasările condamnaţilor la detenţiune pe viaţă se efectuează sub escorta a doi colaboratori şi a ofiţerului de serviciu sau adjunctului acestuia.
Secţiunea a 11-a
Modul şi condiţiile repartizării pentru executarea pedepsei
şi transferarea deţinuţilor dintr-o instituţie penitenciară în alta
    [Secţiunea 11 titlu în redacția HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
   
961. La repartizarea condamnatului în penitenciar pentru executarea pedepsei, se ia în considerare ca penitenciarul să fie situat, pe cît e posibil, mai aproape de localitatea de domiciliu sau altă localitate indicată de condamnat. În cazul în care a fost solicitată stabilirea unui alt penitenciar decît cel din raza localităţii de domiciliu, acest fapt se consemnează într-un proces-verbal, care se anexează la dosarul personal al condamnatului.
    [Pct.961 introdus prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    97. Transferul deţinuţilor dintr-o instituţie penitenciară în alta se realizează în conformitate cu prevederile art. 199 al Codului de executare.
   
[Pct.97 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    98. Transferarea persoanelor condamnate dintr-un penitenciar în altul de acelaşi tip, ca urmare a schimbării regimului de deţinere sau pentru alte motive întemeiate, se dispune, la demersul administraţiei penitenciarului sau, din oficiu, de către directorul Departamentului instituţiilor penitenciare.
    La transferarea condamnatului se iau în considerare caracterizările personalităţii condamnatului cuprinse în dosarul personal, inclusiv participarea lui la programele de studii şi socio-educative, ţinînd cont de criteriile stabilite în pct. 961.
    [Pct.98 în redacția HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    99. Transferul deţinuţilor poate fi dispus în următoarele cazuri:
    la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată în procedura cărora se examinează o cauză penală în care deţinutul respectiv este parte sau martor la proces;
    pentru asigurarea repartiţiei uniforme a deţinuţilor conform necesităţilor sistemului penitenciar;
    reorganizarea, lichidarea sau schimbarea categoriei penitenciarului;
    necesitatea separării deţinuţilor implicaţi în acelaşi caz penal în calitate de inculpaţi, martori şi victime;
    derularea măsurilor de securitate, regim şi de profilaxie;
    prevenirea situaţiilor de conflict dintre deţinuţi;
    conform indicaţiilor medicale;
    în legătură cu situaţia familială excepţională (la femei - existenţa copiilor sugari sau a sarcinii).
    100. Transferul deţinuţilor este efectuat sub escorta serviciilor specializate aflate în subordinea Departamentului Instituţiilor Penitenciare.
   
1001. Transferul şi escortarea deţinuţilor se face din contul statului, în modul şi condiţiile stabilite de Codul de executare şi prezentul Statut, cu excepţia cazului cînd aceasta a fost condiţionată de o faptă imputabilă condamnatului.
    Sumele stabilite şi avansate de Departamentul instituţiilor penitenciare în condiţiile în care transferul sau escortarea a fost condiţionată de o faptă imputabilă condamnatului sau aceasta s-a efectuat pentru alte cazuri decît cele prevăzute de competenţele sistemului penitenciar se încasează de la condamnat.
    [Pct.1001 introdus prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    101. În timpul escortării se asigură izolarea deţinuţilor, ei se repartizează în celulele mijloacelor de transport pentru deţinere separată, conform normelor generale stabilite de art. 205 al Codului de executare.
   
[Pct.101 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    102. În scopul sporirii securităţii deţinuţilor sau creării condiţiilor pentru tratamentul lor, administraţia penitenciară poate aplica şi alte criterii de deţinere separată a deţinuţilor decît cele prevăzute de Codul de executare.
    103. Relaţiile personalului gărzii cu deţinuţii se bazează pe respectarea strictă a legalităţii şi demnităţii umane. Personalului gărzii i se interzic orice relaţii cu deţinuţii şi rudele lor, cu excepţia celor ce ţin de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
    104. Deţinuţii, în celulele mijloacelor de transport special (automobil şi vagon):
    a) sînt obligaţi:
    să respecte modul şi condiţiile de detenţie;
    să respecte obligaţiile şi interdicţiile prevăzute de pct. 89-91 ale prezentului Statut;
    să manifeste amabilitate unul faţă de altul şi faţă de colaboratorii gărzii, la adresarea lor să se ridice, să comunice numele şi la necesitate alte date de evidenţă;
    să aibă o atitudine grijulie faţă de utilaj, inventar şi alte bunuri;
    să ţină mîinile la spate în timpul deplasării pe coridorul vagonului special, pe itinerarele de escortare la instanţele de judecată şi la punctele de schimb. În cazul necesităţii asigurării securităţii sau evitării unor situaţii excepţionale, la solicitarea personalului penitenciar, deţinuţii sînt obligaţi să se oprească, să se întoarcă cu faţa la perete, iar în cazuri excepţionale - să se culce la pămînt;
    să menţină curăţenia şi ordinea în celule (vagoane);
    b) li se interzice:
    în timpul escortării, îmbarcării în/ debarcării din automobilul, vagonul special, să vorbească între ei sau cu alte persoane, să transmită (arunce) obiecte, scrisori etc., să întreprindă acţiuni care ar pune în pericol securitatea deplasării mijlocului de transport;
    să stea în faţa vizoarelor de la uşile celulelor, împiedicînd supravegherea;
    să schimbe locul stabilit în celula auto (vagonul special) fără permisiunea şefului gărzii sau ajutorului acestuia, să se culce cu capul la peretele ce dă afară, să stea aşezat pe poliţele de sus şi din mijloc ale vagoanelor;
    să fumeze, să cînte, să facă gălăgie, să transmită înscrisuri unul altuia, să vorbească sau să ciocănească în perete pentru comunicarea cu deţinuţii altor celule, să facă inscripţii pe pereţii, poliţele, pardoseala şi tavanul celulelor, să practice jocuri de masă sau alte jocuri;
    să fumeze, să transmită obiecte şi să-şi scoată haina de deasupra în timpul trecerii pe coridorul vagonului, itinerarul de escortare în instanţa de judecată şi la punctele de schimb.
    105. Pe parcursul transferării, deţinuţii pot avea cu sine:
    îmbrăcăminte, articol de pus pe cap, fular, încălţăminte de sezon, lenjerie de corp, ciorapi, mănuşi, batiste, curele pentru pantaloni, aţă, cipici, ştergar, articole de toaletă (cu excepţia parfumului, apei de colonie, obiectelor de tăiat şi de împuns), perii pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, cremă pentru încălţăminte;
    ochelari, proteze, cu permisiunea medicilor;
    hîrtie de scris, creioane simple, pixuri, plicuri, ilustrate, timbre, scrisori, fotografii (albume cu fotografii), literatură, manuale şi rechizite de birou;
    copii ale sentinţelor, deciziilor instanţelor judiciare şi însemnări la dosar, chitanţe pentru banii şi obiectele de preţ predate;
    chibrituri şi ţigări;
    cană şi lingură, produse alimentare care nu necesită prelucrare termică.
    106. Deţinutele de sex feminin pot avea cu sine obiecte de toaletă pentru femei.
    107. Obiectele permise deţinuţilor pentru păstrare în instituţiile penitenciare: aparate de ras mecanice, electrice, bastoane de lemn, cîrje, oglinzi, piese la jocurile de dame, şah şi domino, aparate audio şi/sau video - pe perioada escortării se ridică de către colaboratorii gărzii pentru păstrarea provizorie, iar deţinuţilor li se eliberează chitanţe.
    108. Înainte de predarea deţinuţilor către efectivul gărzilor de întîmpinare, la punctele de schimb sau penitenciare, aceste obiecte se restituie proprietarilor contra semnătură pe reversul chitanţei, care se anexează la sectorul corespunzător din carnetul de chitanţe.
    109. În caz de necesitate, în timpul deplasării, pot fi eliberate deţinuţilor, pentru întrebuinţare de scurtă durată: oglinzi, aparate mecanice de ras, bastoane şi cîrje.
    110. La transferare, persoanele condamnate sînt însoţite de dosarele personale şi de un bagaj de mînă cu strictul necesar de igienă personală, documente şi alte bunuri, greutatea cărora să nu depăşească 20 kg, împrejurări în care sînt asigurate condiţii adecvate de aerisire şi iluminare în timpul transportării. Alte bunuri ce se aflau în posesia condamnatului vor rămîne în custodia locului de detenţie şi se vor ridica de o rudă sau altă persoană indicată de către condamnat ori de către condamnat după eliberarea sa din detenţie.
    [Pct.110 în redacția HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    111. În timpul escortării planificate, directe şi speciale, pe o perioadă de 12 şi mai multe ore, deţinuţii sînt asiguraţi cu raţii alimentare reci de către organul expeditor, iar în cazul reţinerii gărzii în drum - de către penitenciarul ce se află pe itinerarul de escortare. Deţinuţii vor fi asiguraţi cu apă potabilă după necesitate de către efectivul gărzii.
    112. În cazul escortării în vagoanele speciale a femeilor cu copii în vîrstă de pînă la 3 ani, se permite încălzirea laptelui şi ceaiului la bucătăria gărzii.
    113. În cazul escortării bolnavilor psihici şi a persoanelor ce refuză hrana, toate cerinţele sau adresările faţă de ei se efectuează prin intermediul lucrătorilor medicali care-i însoţesc. Dacă există pericolul decesului deţinutului din cauza refuzului de hrană, atunci, prin concluzia scrisă a lucrătorului medical în tabelul de deplasare a gărzii, deţinutul este predat în cel mai apropiat penitenciar.
    114. Lucrătorul medical de însoţire este numit de către organul expeditor, de la punctul iniţial pînă la destinaţie - pe toate rutele auto. În vagonul special lucrătorul medical îl însoţeşte pînă la punctul de schimb, unde deţinutul este predat lucrătorului medical al organului-destinatar.
    115. În caz de îmbolnăvire subită a deţinutului, şeful gărzii organizează predarea lui (împreună cu lucrurile personale şi dosarul personal) şefului gărzii (escortei) de întîmpinare, la punctul de schimb, contra semnătură în lista de însoţire. În caz de deces al deţinutului pe parcursul itinerarului de escortare, şeful gărzii transmite cadavrul şi lucrurile celui mai apropiat organ al afacerilor interne.
    116. În cazul constatării în mediul deţinuţilor a maladiilor contagioase, şeful gărzii izolează bolnavii şi persoanele care s-au deţinut în aceeaşi celulă, separat de ceilalţi, predă bolnavii la punctul de schimb, raportează despre aceasta şefului nemijlocit şi solicită intervenţia colaboratorilor unităţii medicale pentru desfăşurarea activităţilor antiepidemice.
    117. Scoaterea deţinuţilor pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice se efectuează la rugămintea lor, după verificarea closetului înainte şi după fiecare deţinut, cu anunţarea ordinii ieşirii şi deplasării. Deţinuţii se scot numai cîte unul. În timpul deplasării spre closet şi înapoi, primul merge santinela, după ea - deţinutul, urmat de şeful gărzii sau ajutorul acestuia.
    118. Şeful gărzii şi persoanele care verifică executarea serviciului de către efectivul gărzii, în cazul în care deţinuţii înaintează plîngeri verbale sau scrise, vor întreprinde măsurile de rigoare privind soluţionarea acestora. Dacă problemele abordate nu ţin de competenţa acestuia, şeful gărzii va întocmi un raport care se va anexa la dosarul personal. Despre plîngerile primite, conţinutul lor şi măsurile luate, şeful gărzii efectuează o înscriere în foaia de deplasare, informează şeful gărzii de întîmpinare sau organul destinatar şi raportează şefului nemijlocit.
    119. În cazul încălcării regimului de deţinere, şeful gărzii solicită respectarea ordinii, iar în caz de continuare a comportării ilegale, avertizează deţinuţii despre aplicarea forţei fizice şi a mijloacelor speciale şi dispune, în funcţie de circumstanţe, aplicarea acestora. Şeful şi efectivul gărzii vor întocmi rapoarte de incident şi un proces-verbal în două exemplare, care se aduce la cunoştinţa deţinutului. În el se indică caracterul şi circumstanţele încălcării regimului. Primul exemplar al procesului-verbal se anexează la dosarul personal, iar al doilea se prezintă în subdiviziunea de escortă.
    120. În cazul escortării judiciare şi de întîmpinare, despre încălcarea de către deţinuţi a regimului de detenţie, şefii de gardă raportează corespunzător preşedintelui şedinţei de judecată şi ofiţerului de serviciu al organului destinatar.
    121. Nu sînt luaţi în primire pentru a fi escortaţi deţinuţii:
    care nu au documentele perfectate corect;
    bolnavi, care, conform concluziei medicului (felcerului), nu sînt pasibili de escortare;
    care nu au fost supuşi dezinsecţiei în termenele stabilite;
    care se află în stare de ebrietate;
    care nu sînt asiguraţi cu produse alimentare conform normei;
    femeile gravide fără certificat medical cu privire la posibilitatea escortării.
    122. Nu se iau în primire fără a fi însoţiţi de lucrătorii medicali:
    bolnavii psihic, bolnavii de tuberculoză pulmonară în formă baciliferă şi alte persoane care necesită, conform avizului medicului, asistenţă medicală pe parcursul escortării, precum şi cei care refuză hrana (în caz de escortare pe parcurs a 6 ore şi mai mult, la expedierea lor cu ieşirea din localităţi);
    femeile gravide cu termen de peste 6 luni sau cu copii în vîrstă de pînă la 3 ani;
    invalizii care necesită ajutor pentru a se deplasa.
    123. Preluarea deţinuţilor de către escortă începe cu identificarea acestora, conform ordinii stabilite de prezentul Statut.
    124. Dacă deţinutul va înainta reclamaţii faţă de organul-expeditor privind agravarea stării sănătăţii, şeful gărzii va continua primirea lui doar după ce reprezentantul administraţiei (medicul, felcerul) organului-expeditor va aplica o rezoluţie pe certificatul din dosarul personal al acestuia privind satisfacerea sau respingerea pretenţiilor (potrivit rezultatelor reexaminării medicale).
    125. Deţinuţii luaţi în primire pentru a fi escortaţi dintr-un penitenciar în altul sau în instanţa de judecată, precum şi cei preluaţi de la gărzile de întîmpinare vor fi supuşi unei percheziţii complete, iar lucrurile şi produsele lor - unui control minuţios.
    126. Percheziţia deţinuţilor în vagoanele speciale se efectuează în celulele libere, conform regulilor generale de efectuare a percheziţiei.
    127. Numele colaboratorilor antrenaţi în percheziţie şi controlul lucrurilor sînt indicate de către şeful gărzii în certificatele din dosarele personale ale deţinuţilor, în registrul (foaia) de parcurs, precum şi în bonul de comandă pentru escortarea în instanţa de judecată.
    128. Banii şi obiectele interzise, depistate la deţinuţi în timpul percheziţiei, sînt ridicate de către gardă, care va întocmi un proces-verbal în 3 exemplare, contrasemnat de deţinut, şi în prezenţa acestuia sînt predate administraţiei organului-expeditor, care eliberează deţinutului o  recipisă, sau şefului gărzii (escortei) de întîmpinare - contra semnătură pe cotorul recipisei.
Secţiunea a 12-a
Asigurarea securităţii deţinuţilor
    129. Personalul penitenciar este obligat să întreprindă imediat, la sesizare sau constatarea din oficiu, măsuri pentru asigurarea securităţii personale a deţinuţilor.
    130. La apariţia pericolului pentru securitatea personală a deţinutului, acesta este în drept să se adreseze oricărui reprezentant al administraţiei penitenciare.
    131. În cazul menţionat în pct. 130 al prezentului Statut, deţinutul formulează o cerere scrisă privind solicitarea asigurării securităţii personale.
    132. Administraţia, în cazul în care a fost sesizată, poartă răspundere pentru neaplicarea măsurilor de rigoare în vederea înlăturării pericolului pentru securitatea personală a deţinutului.
    133. Pentru asigurarea securităţii personale a deţinutului, administraţia penitenciarului este obligată să-l izoleze de alţi deţinuţi, utilizînd în aceste scopuri diverse încăperi, care corespund cerinţelor pentru detenţia persoanei, inclusiv celulele izolatoarelor disciplinare. Restricţiile prevăzute de prezentul Statut privind condiţiile de detenţie în izolatorul disciplinar, temeiul şi modul de izolare disciplinară, în cazul dat, nu se extind asupra deţinutului transferat din motive de securitate personală.
   
[Pct.133 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    134. Transferul unui asemenea condamnat se efectuează prin decizia şefului instituţiei penitenciare, iar măsurile respective vor fi menţinute atîta timp cît o cere scopul acestora. În cazuri excepţionale, ofiţerul de serviciu este în drept să dispună acest transfer pînă la apariţia şefului, dar pe o durată de cel mult 24 ore, decizia fiind elaborată conform prevederilor anexei nr.151 la prezentul Statut.
   
[Pct.134 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    135. La necesitate, termenul de deţinere în izolatorul disciplinar poate fi prelungit cu încă 30 zile, cu consimţămîntul procurorului care supraveghează respectarea legilor în instituţia penitenciară dată. Transferul deţinutului în celulă din motive de securitate nu se consideră sancţiune disciplinară.
Secţiunea a 13-a
Programul zilei
    136. În fiecare instituţie se stabileşte un program zilnic al activităţilor, strict reglementat în funcţie de specificul categoriei penitenciarului, regimului de detenţie, antrenării deţinuţilor la diverse munci sau lucrări, de anotimp, de amplasarea penitenciarului şi de alte circumstanţe concrete.
    137. Programul zilei cuprinde: deşteptarea, toaleta de dimineaţă, exerciţii de înviorare, orele de masă, repartizarea pe sectoarele de muncă, orele de lucru şi studii, orele destinate măsurilor educative şi sportive etc. Totodată, sînt prevăzute 8 ore de somn neîntrerupt şi acordarea de timp liber deţinuţilor.
    138. Programul zilei se elaborează în conformitate cu prevederile anexei nr. 10 la prezentul Statut, se aprobă prin ordinul şefului instituţiei penitenciare şi se aduce la cunoştinţa tuturor deţinuţilor şi personalului penitenciar.
    139. Cel puţin o dată pe lună, în timpul liber al deţinuţilor, se organizează controale, în cadrul cărora se verifică exteriorul, starea îmbrăcămintei şi încălţămintei tuturor deţinuţilor. Controalele respective sînt efectuate de către şefii instituţiilor, şefii detaşamentelor (sectoarelor), medici, inspectorii de regim şi ai serviciului securitate, alte persoane.
    140. Administraţia penitenciarului organizează lucrul personalului penitenciar după un grafic mobil, astfel încît reprezentanţii administraţiei să fie prezenţi în instituţii de la deşteptarea deţinuţilor pînă la ora stingerii. În zilele de odihnă şi de sărbătoare, în funcţie de circumstanţe, în instituţii se introduce serviciul de 24 de ore al corpului de comandă. Pentru asigurarea controlului privind comportarea deţinuţilor şi executarea de către ei a programului zilei, ca măsură de excepţie, în baza ordinului scris al şefului penitenciarului, pot fi atraşi toţi colaboratorii instituţiei.
    141. Prin dispoziţia şefului instituţiei se stabileşte sistemul de transmitere a semnalelor şi ordinelor pentru asigurarea executării programului zilei de către deţinuţi.
Secţiunea a 14-a
Controlul prezenţei deţinuţilor
    142. Controlul prezenţei deţinuţilor în penitenciare se efectuează zilnic, dimineaţa şi seara, în orele stabilite în programul zilei. Ofiţerul de serviciu dă semnalul respectiv prin mijloacele tehnice sau verbal, personal sau prin intermediul supraveghetorilor, colaboratorilor grupului operativ, şefilor detaşamentelor (sectoarelor) sau altor persoane împuternicite. În caz de necesitate, controlul prezenţei deţinuţilor poate fi dispus şi efectuat la orice oră de noapte sau zi.
    143. În izolatoarele de urmărire penală, în regimul iniţial de deţinere a penitenciarelor de tip închis şi semiînchis, în celulele de detenţie ale condamnaţilor la detenţiune pe viaţă, în staţionarul secţiei medicale, precum şi în celulele izolatorului disciplinar, controlul se efectuează nominal şi numeral, cu intrarea în fiecare celulă, conform tabelului de post.
    144. Controlul prezenţei condamnaţilor la detenţiune pe viaţă este efectuat de ofiţerul de serviciu, însoţit de doi colaboratori ai serviciului regim şi supraveghere.
    145. La regimul de deţinere comun şi de resocializare, controlul se efectuează într-un loc stabilit de administraţia penitenciarului, prin numărarea şi apelul condamnaţilor. Controlul trebuie să dureze cel mult 30 minute. Pe timp nefavorabil (ploios sau cu temperaturi scăzute), controlul poate fi efectuat în încăperi.
    146. Deţinuţii sînt aliniaţi pe detaşamente în formaţie a cîte 5 persoane. Şeful detaşamentului (sectorului) sau persoana care îl înlocuieşte efectuează apelul conform listei, strigînd deţinutul pe nume. La auzirea numelui său deţinutul face un pas în afara formaţiei şi este obligat să-şi spună numele şi prenumele. Concomitent se verifică exteriorul deţinuţilor.
    147. De la controlul prezenţei deţinuţilor sînt scutiţi:
    bolnavii aflaţi în staţionarul unităţii medicale;
    cei veniţi din schimb;
    cei încadraţi în munci care nu pot fi întrerupte (bucătari, fochişti, paznici etc.).
    Listele nominale ale acestora se aprobă de şeful penitenciarului. În caz de necesitate, controlul prezenţei lor se efectuează la locurile de aflare.
    148. Ofiţerul de serviciu efectuează controlul numeral al prezenţei în penitenciar şi al deţinuţilor aflaţi în concediu de scurtă durată şi/sau la locurile de muncă, confruntă rezultatele verificării cu datele de evidenţă ale serviciului special. În cazul în care datele nu corespund, se efectuează controlul repetat.
   149. Organizarea şi responsabilitatea pentru efectuarea controlului se pune în sarcina efectivului de schimb, în frunte cu ofiţerul de serviciu. Prezenţa la efectuarea controlului a ofiţerilor responsabili de deservirea obiectivelor în cauză (detaşamente, sectoare, blocuri, secţii, celule etc.) este obligatorie.
Secţiunea a 15-a
Modul şi condiţiile de detenţie în penitenciarele de tip deschis
    150. În penitenciarele de tip deschis execută pedeapsa persoanele condamnate pentru infracţiuni săvîrşite din imprudenţă. Condamnaţii sînt deţinuţi sub supraveghere, în scopul prevenirii comiterii noilor crime şi delicte, precum şi asigurării îndeplinirii de către condamnaţi a obligaţiunilor lor.
   
[Pct.150 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    151. Fiecărui condamnat i se eliberează legitimaţie de model stabilit, semnată de şeful penitenciarului sau de adjunctul acestuia (anexa nr. 9).
    152. Regimul iniţial de detenţie este destinat pentru deţinerea condamnaţilor sosiţi pentru prima oară în penitenciar după rămînerea definitivă a sentinţei. Ei sînt deţinuţi în încăperi complet izolate, care, în perioada de la stingere pînă la deşteptare, se încuie. În intervalul de timp de la deşteptare pînă la stingere condamnaţii se pot deplasa liber pe teritoriul penitenciarului, în limitele stabilite de administraţia penitenciarului.
    153. La expirarea termenului de 3 luni din ziua intrării în penitenciar, condamnaţii pot fi transferaţi la regimul comun de deţinere, luîndu-se în considerare perioada ţinerii lor în carantină.
    154. În regim comun de deţinere condamnaţii beneficiază de prevederile alin. (2) şi (3) art. 249 al Codului de executare.
   
[Pct.154 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    155. Transferul condamnatului în regim de resocializare se efectuează cu cel puţin 6 luni înaintea expirării termenului pedepsei, în condiţiile stabilite de alin. (1) art. 282 al Codului de executare.
   
[Pct.155 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    156. Cu permisiunea administraţiei penitenciare, condamnaţii pot să se deplaseze fără supraveghere în afara penitenciarului, dacă acest lucru este necesar în legătură cu munca executată, instruirea sau în legătură cu survenirea unor situaţii personale excepţionale. Pot să expedieze scrisori şi să primească pachete cu provizii, colete, banderole, să utilizeze banii şi să aibă întrevederi fără nici o restricţie. În acelaşi penitenciar, la regim de resocializare, pot fi deţinuţi condamnaţi bărbaţi şi femei.
    157. În funcţie de comportamentul, atitudinea faţă de muncă etc., administraţia penitenciarului poate permite condamnatului aflat în regim de resocializare să locuiască într-un spaţiu locativ separat pe teritoriul penitenciarului sau în afara lui, în spaţii dislocate în raza a 25 km de penitenciar.
    158. Permisiunea respectivă este acordată prin decizia şefului penitenciarului (anexa nr. 15), în baza unei cereri scrise a condamnatului.
    159. Condamnaţii care beneficiază de dreptul de a locui cu familia în penitenciar sau în afara acestuia au dreptul:
    cu permisiunea administraţiei penitenciarului, să locuiască în case proprii, în apartamente sau alte spaţii închiriate (inclusiv închiriate de la penitenciare);
    să se deplaseze liber, să poarte haine civile şi să aibă asupra lor legitimaţia de modelul stabilit în anexa nr. 16;
    să se ocupe cu agricultura, cu creşterea păsărilor şi vitelor;
    să deţină obiecte de valoare şi bani, folosindu-i fără nici o restricţie.
    160. Apelul condamnaţilor este efectuat de ofiţerul de serviciu, precum şi de şefii de detaşamente (sectoare) şi colaboratorii serviciului regim şi supraveghere nu mai puţin de două ori pe zi, la ora stabilită de programul zilei. În caz de necesitate, apelul condamnaţilor poate fi efectuat în orice timp, atît la sectoarele de muncă, cît şi la locul de trai al deţinutului cu familia sa.
    161. Condamnaţii care locuiesc cu familiile, nu mai puţin de o dată în zece zile, la ora stabilită, sînt obligaţi să se prezinte personal pentru înregistrare în unitatea de serviciu a penitenciarului.
    162. Ordinea interioară a penitenciarelor de tip deschis se stabileşte în funcţie de condiţiile locale, caracterul producerii, precum şi de alte particularităţi şi se aduce la cunoştinţa deţinuţilor prin ordinul şefului penitenciarului.
    163. În plus la drepturile şi obligaţiile prevăzute în secţiunea a 9-a a prezentului Statut, condamnaţii respectivi au următoarele:
    a) drepturi:
    în orele de la deşteptare pînă la stingere, să se deplaseze liber pe întreg teritoriul penitenciarului;
    cu permisiunea administraţiei, să se deplaseze fără supraveghere în afara teritoriului, dar în limitele Republicii Moldova, dacă acest lucru este necesar în legătură cu munca executată sau studiile;
    în afara penitenciarului să nu poarte semne distinctive pe piept;
    să poarte haine civile, să deţină obiecte de valoare şi bani, folosindu-i fără nici o restricţie;
    din momentul sosirii în penitenciar, să expedieze şi să primească banderole, colete, pachete, transferuri de bani fără limită;
    cu permisiunea administraţiei şi la existenţa condiţiilor, să locuiască pe teritoriul penitenciarului cu familiile lor;
    cu permisiunea administraţiei penitenciare, să locuiască cu familiile lor în apartamente în apropierea dislocării penitenciarului;
    în regim comun şi de resocializare, cu permisiunea administraţiei penitenciare şi în baza contractului încheiat de aceasta, să fie angajaţi la muncă la diverse persoane fizice sau juridice situate în afara penitenciarului;
    să primească pentru lucrul prestat remuneraţie în baza tarifelor şi normelor stabilite de legislaţia muncii în vigoare. Utilizarea muncii condamnaţilor, retribuirea muncii şi reţinerile din salariu se realizează conform prevederilor art. 234-238 ale Codului de executare şi altor acte normative care reglementează munca deţinuţilor;
    să beneficieze, pe cont propriu, de asistenţă medicală în instituţiile curative publice;
    să se folosească de bunurile lor în ordinea stabilită de lege;
    în conformitate cu legislaţia în vigoare, să se căsătorească (divorţeze), cu înscrierea obligatorie în dosarul personal şi în legitimaţia lui despre schimbarea stării familiale;
    să aibă în propria folosinţă televizoare, aparate radio şi computere (fără dreptul accesării internetului);
    în conformitate cu art. 217, 237 şi 249 ale Codului de executare, să plece în afara dislocării penitenciarului în concedii de muncă şi de scurtă durată. Timpul aflării condamnatului în afara penitenciarului se include în termenul de ispăşire a pedepsei;
   
[Pct.163 lit.a) modificată prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    b) obligaţii:
    în lipsa familiei, să locuiască în blocurile de detenţie ale penitenciarului;
    din momentul stingerii şi pînă la deşteptare, să se afle la locurile lor de odihnă, cu excepţia cazurilor prevăzute de programul zilei;
    c) interdicţii:
    să părăsească fără permisiune teritoriul penitenciarului sau locul de trai şi de muncă;
    să procure, păstreze, transmită, fabrice orice fel de arme de vînătoare, de foc şi gaze, muniţii la ele, arme albe, substanţe otrăvitoare şi explozive, precum şi mijloace de transport;
    să procure, transmită, păstreze, fabrice sau să consume băuturi alcoolice, substanţe narcotice şi toxice;
    să se folosească de legătură radiotelefonică (mobilă) şi internet, cu excepţia condamnaţilor care beneficiază de dreptul de a locui în afara penitenciarului;
    să participe la alegeri, referendumuri, greve, demonstraţii;
    să poarte, păstreze, folosească ţinută (uniformă şi semne de distincţie) militară sau a serviciilor speciale;
    să practice jocuri de noroc.
Secţiunea a 16-a
Modul şi condiţiile detenţiei în penitenciarele
de tip semiînchis
    164. În penitenciarul de tip semiînchis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni uşoare, mai puţin grave şi grave săvîrşite cu intenţie. Condamnaţii sînt deţinuţi sub pază şi supraveghere permanentă.
    165. La regim iniţial sînt deţinuţi condamnaţii veniţi în penitenciar după rămînerea definitivă a sentinţei. Ei sînt ţinuţi în încăperi complet izolate.
   
[Pct.165 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    166. La expirarea termenului de 6 luni din ziua intrării în penitenciar, însă nu mai mult de o treime din durata pedepsei, condamnaţii pot fi transferaţi în regim comun de deţinere, luîndu-se în considerare perioada ţinerii lor în carantină.
    167. În regimurile de deţinere comun şi de resocializare, condamnaţii, în perioada de la stingere pînă la deşteptare, sînt ţinuţi în încăperi complet izolate, care se încuie. În intervalul de timp de la deşteptare pînă la stingere, ei se pot deplasa liber pe teritoriul penitenciarului, în limitele stabilite de administraţia penitenciarului.
    168. Transferul condamnatului în regim de resocializare se efectuează cu cel puţin 6 luni înaintea expirării termenului pedepsei, în condiţiile stabilite de alin. (1) art. 282 al Codului de executare. Condamnaţilor aflaţi în regim de resocializare li se poate permite deplasarea fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului, dacă acest lucru este condiţionat de caracterul muncii îndeplinite.
   
[Pct.168 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
Secţiunea a 17-a
Modul şi condiţiile detenţiei în penitenciarele de tip închis
   169. În penitenciarul de tip închis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de grave, precum şi persoanele care au săvîrşit infracţiuni ce constituie recidivă. Condamnaţii sînt deţinuţi sub pază şi supraveghere permanentă.
    170. La regim iniţial sînt deţinuţi condamnaţii veniţi în penitenciar după rămînerea definitivă a sentinţei. Ei sînt ţinuţi în încăperi complet izolate, care sînt încuiate permanent.
   
[Pct.170 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    171. La expirarea termenului de 9 luni din ziua intrării în penitenciar, condamnaţii pot fi transferaţi la regim comun de deţinere, luîndu-se în considerare perioada ţinerii lor în carantină.
    172. În regimul comun de deţinere, condamnaţii, în perioada de la stingere pînă la deşteptare, sînt ţinuţi în încăperi complet izolate, care se încuie. În intervalul de timp de la deşteptare pînă la stingere, ei se pot deplasa liber în zona locativă şi în încăperile de uz comun ale secţiei cu regim comun.
    173. În regimul de resocializare, în perioada de la stingere pînă la deşteptare, condamnaţii sînt ţinuţi în încăperi complet izolate, care se încuie. În intervalul de timp de la deşteptare pînă la stingere, ei se pot deplasa liber pe teritoriul penitenciarului în limitele stabilite de administraţia penitenciarului.
    174. Transferul condamnatului în regim de resocializare se efectuează cu cel puţin 6 luni înaintea expirării termenului pedepsei, în condiţiile stabilite de alin. (1) art. 282 al Codului de executare.
   
[Pct.174 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
Secţiunea a 18-a
Modul şi condiţiile detenţiei în izolatoarele de urmărire penală
    175. În izolatoarele de urmărire penală se deţin:
    a) persoanele în privinţa cărora, în baza hotărîrii judecătorului de instrucţie sau instanţei judecătoreşti, a fost aplicată măsură preventivă sub formă de arest;
    b) persoanele lăsate în izolatorul de urmărire penală sau transferate în acest loc din locurile de executare a pedepsei pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală ori în legătură cu judecarea cauzelor în instanţele de judecată;
    c) persoanele condamnate, la pedeapsa închisorii sau detenţiunii pe viaţă, în privinţa cărora hotărîrea nu este definitivă;
    d) persoanele condamnate, la pedeapsa închisorii şi la pedeapsa detenţiunii pe viaţă pînă la trimiterea lor sub escortă în locurile de executare a pedepsei;
    e) persoanele condamnate lăsate, în modul stabilit de legislaţie, în izolatorul de urmărire penală pentru a îndeplini lucrări de deservire gospodărească;
    f) deţinuţii escortaţi aflaţi în tranzit.
    [Pct.175 modificat prin HG1298 din 13.11.06, MO181-183/24.11.06 art.1396]
    176. Persoanele enumerate în pct.175, cu excepţia celor prevăzute la lit. e), se deţin în izolatoarele de urmărire penală cu respectarea regimului de deţinere stabilit de capitolul XXIX al Codului de executare pentru locurile de arest preventiv. Condamnaţii lăsaţi în locul de arest preventiv pentru a îndeplini lucrări de deservire gospodărească execută pedeapsa în condiţiile prevăzute pentru regimul comun al penitenciarului de tip semiînchis.
    [Pct.176 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    177. Regimul de deţinere în izolatoarele de urmărire penală corespunde regimului iniţial stabilit pentru penitenciarele de tip închis.
    178. Deţinuţii se deţin în celulele comune ale izolatorului de urmărire penală, cu respectarea cerinţelor principale ale regimului de detenţie privind izolarea, paza şi supravegherea permanentă a deţinuţilor, precum şi a normelor de deţinere separată.
    179. În cazuri excepţionale, în scopul păstrării secretului urmăririi penale, asigurării securităţii deţinuţilor sau în scopul prevenirii unor noi infracţiuni ce ar putea fi comise de aceştia, în baza unei decizii motivate a şefului izolatorului de urmărire penală, emise în urma sesizării persoanei sau organului în a cărui procedură se află cauza, precum şi ca urmare a sesizării din oficiu, preveniţii pot fi deţinuţi în celule pentru o persoană sau în celulele izolatorului disciplinar.
   180. Prevederile respective nu se aplică deţinuţilor minori, ei fiind transferaţi în alte celule comune. În acest caz, la apariţia unui pericol pentru viaţa şi sănătatea prevenitului minor, acesta este în drept să prezinte administraţiei izolatorului de urmărire penală o cerere de transferare într-o încăpere unde pericolul dat lipseşte. În acest caz, administraţia penitenciară este obligată să ia măsuri urgente pentru a transfera deţinutul într-un loc nepericulos.
    181. Preveniţii se deplasează pe teritoriul penitenciarului sub escorta personalului penitenciar.
    182. Toate acţiunile procesuale în izolatoarele de urmărire penală se desfăşoară în zilele lucrătoare. În zilele de odihnă şi de sărbătoare nelucrătoare, acţiunile procesuale pot fi efectuate numai la solicitarea prealabilă scrisă a organului de urmărire penală, cu acordul administraţiei izolatorului de urmărire penală.
    [Pct.183 exclus prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    [Pct.184 exclus prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]

Secţiunea a 19-a
Modul şi condiţiile detenţiei în penitenciarele pentru minori
    185. În penitenciarele pentru minori îşi ispăşesc pedeapsa condamnaţii în vîrsta de pînă la 18 ani, precum şi condamnaţii adulţi în vîrstă de pînă la 23 ani în privinţa cărora instanţa de judecată, la prezentarea administraţiei penitenciare, a dispus continuarea executării pedepsei în penitenciarul respectiv.
    186. Asupra condamnatului care a împlinit vîrsta de 18 ani şi care a fost lăsat în penitenciarul pentru minori se extind drepturile şi obligaţiile, regimul, condiţiile de muncă, normele alimentare, de asigurare materială, ale condiţiilor de trai şi de asistenţă medico-sanitară stabilite pentru condamnaţii minori.
    187. În penitenciarele pentru minori, condamnaţii sînt deţinuţi sub pază şi supraveghere permanentă.
    188. Regimurile şi condiţiile de detenţie în penitenciarele pentru minori corespund regimurilor şi condiţiilor prevăzute pentru penitenciarele de tip semiînchis, cu particularităţile prevăzute de art. 252 şi 253 ale Codului de executare.
   
[Pct.188 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
   189. La regim iniţial sînt deţinuţi condamnaţii veniţi în penitenciar după rămînerea definitivă a sentinţei. Ei sînt ţinuţi în încăperi complet izolate, care se încuie.
   
[Pct.189 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    190. La expirarea termenului de 6 luni din ziua intrării în penitenciar, însă nu mai mult de o treime din durata pedepsei, condamnaţii aflaţi în regim iniţial pot fi transferaţi în regim comun de detenţie, luîndu-se în considerare perioada ţinerii lor în carantină.
    191. În regimurile de deţinere comun şi de resocializare, condamnaţii, în perioada de la stingere pînă la deşteptare, sînt ţinuţi în încăperi complet izolate, care se încuie. În intervalul de timp de la deşteptare pînă la stingere, ei se pot deplasa liber pe teritoriul penitenciarului, în limitele stabilite de administraţia penitenciarului.
    192. Transferul condamnatului în regim de resocializare se efectuează cu cel puţin 6 luni înaintea expirării termenului pedepsei, în condiţiile stabilite de alin. (1) art. 282 al Codului de executare. Condamnaţilor aflaţi în regim de resocializare li se poate permite deplasarea fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului, dacă acest lucru este condiţionat de caracterul muncii îndeplinite.
   
[Pct.192 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    193. Condamnatul care a împlinit vîrsta de 18 ani este transferat pentru executarea pedepsei de mai departe în penitenciarul de tip semiînchis la condiţii comune de deţinere. Transferul condamnatului în penitenciarele de tip semiînchis o hotărăşte instanţa de judecată, în baza unui demers al administraţiei penitenciare.
    194. Condamnatul major care a fost lăsat în penitenciarul pentru minori şi care a împlinit vîrsta de 23 de ani este transferat pentru executarea pedepsei de mai departe în penitenciarul de tip semiînchis sau închis la condiţii comune de deţinere, în baza deciziei directorului Departamentului Instituţiilor Penitenciare.
   
[Pct.194 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
Secţiunea a 20-a
Modul şi condiţiile detenţiei în penitenciarele pentru femei
    195. În penitenciarele pentru femei execută pedeapsa condamnatele de sex feminin. Condamnatele la pedeapsa închisorii care urmează a fi executată în penitenciare de tip semiînchis sau închis sînt deţinute sub pază şi supraveghere permanentă, iar în penitenciare de tip deschis - sub supraveghere permanentă.
    196. Regimul de deţinere a condamnatelor de sex feminin corespunde, respectiv, regimului stabilit pentru penitenciarele de tip deschis, semiînchis sau închis. Femeile gravide şi mamele care au cu ele copii în vîrstă de pînă la 3 ani, condamnate la pedeapsa închisorii care urmează a fi executată în penitenciare de tip închis, la decizia administraţiei penitenciarului, execută pedeapsa în condiţiile prevăzute pentru penitenciarul de tip deschis sau semiînchis, în funcţie de gravitatea faptei comise, pericolul social pe care îl reprezintă, comportamentul deţinutei, vîrsta şi starea sănătăţii copilului şi a mamei etc.
    197. Condamnatele la executarea pedepsei într-un penitenciar de tip deschis li se aplică regulile prevăzute de secţiunea a 15-a a prezentului Statut.
    198. La regim iniţial sînt deţinute condamnatele venite în penitenciar după rămînerea definitivă a sentinţei. Ele sînt ţinute în încăperi complet izolate, care se încuie.
   
[Pct.198 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
   199. La expirarea termenului de 3 luni pentru penitenciarele de tip deschis; 6 luni, însă nu mai mult de o treime din durata pedepsei pentru penitenciarele de tip semiînchis şi 9 luni pentru penitenciarele de tip închis - din ziua intrării în penitenciar, condamnatele aflate în regim iniţial pot fi transferate în regim comun de detenţie, luîndu-se în considerare perioada ţinerii lor în carantină.
    200. În regimurile de deţinere comun şi de resocializare, condamnatele, în perioada de la stingere pînă la deşteptare, sînt ţinute în încăperi complet izolate, care se încuie. În intervalul de timp de la deşteptare pînă la stingere, condamnatele cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis se pot deplasa liber pe teritoriul penitenciarului, în limitele stabilite de administraţia penitenciarului, iar de tip închis - în zona locativă şi încăperile de uz comun ale secţiei cu regim comun.
    201. Transferul condamnatelor în regim de resocializare se efectuează cu cel puţin 6 luni înaintea expirării termenului pedepsei, în condiţiile stabilite de alin. (1) art. 282 al Codului de executare.
   
[Pct.201 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    202. Condamnatelor cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, aflate în regim de resocializare, li se poate permite deplasarea fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului, dacă acest lucru este condiţionat de caracterul muncii îndeplinite.
    203. Condamnatele cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis, aflate în regim de resocializare, au dreptul de a se deplasa liber pe teritoriul penitenciarului, în limitele stabilite de administraţia penitenciarului.
Secţiunea a 21-a
Condiţiile şi limitele aplicării forţei fizice, mijloacelor
speciale şi a armei de foc
    204. Personalul penitenciar este în drept să recurgă la aplicarea forţei fizice, mijloacelor speciale şi a armei de foc în cazurile şi modul prevăzut de art.223 al Codului de executare, art. 35-37 al Legii cu privire la sistemul penitenciar, Legea nr.218 din 19 octombrie 2012 privind modul de aplicare a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc, precum şi în cazurile prevăzute de art.35-40 ale Codului penal al Republicii Moldova.
   
[Pct.204 modificat prin HG71 din 09.03.15, MO59-66/13.03.15 art.93]
    205. Personalul penitenciar are dreptul să aplice arma de foc doar ca măsură excepţională, în următoarele cazuri:
împotriva deţinuţilor care participă la dezordinile în masă;
    pentru respingerea atacului deţinutului care pune în pericol viaţa şi sănătatea altor deţinuţi, personalului penitenciar, altor persoane, precum şi pentru respingerea atacului în scopul acaparării violente a armelor;
    pentru respingerea atacului (inclusiv armat), în grup sau individual, al altor persoane decît deţinuţii, ce prezintă un pericol real pentru viaţa şi sănătatea personalului penitenciar sau altor persoane;
    pentru respingerea atacului în grup, inclusiv armat, la obiectele păzite, încăperile şi edificiile de executare a pedepsei, precum şi asupra mijloacelor de transport;
    pentru reţinerea persoanei care opune rezistenţă armată sau a fost surprinsă în flagrant delict, deţinutului evadat de sub pază, precum şi a persoanei înarmate care refuză să se supună somaţiei privind predarea armei;
    pentru contracararea evadării deţinutului din penitenciar sau de sub escortă;
    pentru contracararea tentativelor de eliberare forţată a deţinuţilor;
    pentru eliberarea ostaticilor, clădirilor, edificiilor, încăperilor şi mijloacelor de transport.
    206. Drept atentat la securitatea personală a personalului penitenciar, ce prezintă un pericol real pentru viaţă şi sănătate, este clasificată şi apropierea deţinutului sau unei alte persoane la o distanţă de mai puţin de 3 metri, după ce a fost somată să se oprească.
    207. Aplicarea forţei fizice, mijloacelor speciale sau armei de foc trebuie să fie precedată de un avertisment privind intenţia recurgerii la ele, cu acordarea unui timp suficient pentru reacţia de răspuns.
    208. Arma de foc şi mijloacele speciale pot fi aplicate fără avertizare în următoarele cazuri:
    atac prin surprindere;
    opunerea rezistenţei armate;
    atac cu aplicarea armei de foc, a tehnicii de luptă, a autovehiculelor, a navelor fluviale şi aeriene;
    evadare de sub pază şi de sub escortă cu arma de foc sau cu ajutorul mijloacelor de transport;
    atac pe timp de noapte şi în condiţii de vizibilitate redusă;
    pentru eliberarea ostaticilor;
    atac în scopul eliberării deţinuţilor de sub pază şi escortare;
    în alte cazuri care creează un pericol real pentru viaţa şi sănătatea deţinuţilor, personalului penitenciar sau altor persoane.
    209. De asemenea, arma de foc poate fi utilizată:
    pentru oprirea mijloacelor de transport, cu folosirea cărora se realizează evadarea deţinuţilor;
    pentru somarea deţinuţilor şi altor persoane despre intenţia aplicării armei de foc, darea semnalului de alarmă şi solicitarea ajutorului.
    210. Personalul penitenciar este în drept de a prezenta arma de foc şi a o pregăti pentru luptă, dacă consideră că în situaţia creată pot apărea temeiurile stabilite de prezenta secţiune pentru aplicarea ei, precum şi la tentativa deţinutului sau a altei persoane de a se apropia de colaboratorul sistemului penitenciar cu arma de foc pregătită pentru a fi aplicată, armă albă sau obiecte, cu ajutorul cărora pot fi aplicate leziuni corporale, micşorînd astfel distanţa indicată prin somare, precum şi în cazul tentativei de a scoate arma de foc.
    211. Efectuarea unei împuşcături la ţintă este considerată drept aplicare a armei de foc.
    212. Se interzice aplicarea armei de foc asupra femeilor, persoanelor cu semne evidente de invaliditate şi a minorilor, cînd vîrsta lor este evidentă sau este cunoscută, cu excepţia cazurilor opunerii de către ei a rezistenţei armate, realizării atacului armat sau în grup, punînd în pericol viaţa şi sănătatea celor din jur.
    213. În toate cazurile de aplicare a armei de foc, colaboratorul este obligat să comunice neîntîrziat şefului nemijlocit şi să întreprindă măsurile necesare în vederea asigurării securităţii celor din jur şi acordării ajutorului medical victimelor.
    214. Administraţia penitenciară anunţă imediat procurorul despre fiecare caz de aplicare a armei de foc.
    215. Ordinea purtării armei de foc se stabileşte prin ordinul Ministrului Justiţiei.
    216. Colaboratorii sistemului penitenciar sînt în drept să aplice forţa fizică şi mijloacele speciale faţă de deţinuţi în următoarele cazuri:
    pentru respingerea atacurilor deţinuţilor asupra altor deţinuţi, personalului penitenciar, precum şi asupra altor persoane;
    pentru a elibera ostaticii, clădirile, încăperile, instalaţiile, mijloacele de transport acaparate de deţinuţi;
    pentru a reprima nesupunerile în grup şi tulburările cu caracter de masă ale deţinuţilor, care dezorganizează activitatea normală a penitenciarelor;
    în timpul curmării neîndeplinirii intenţionate a cerinţelor legitime ale personalului penitenciar şi ale altor persoane aflate în exerciţiul funcţiunii;
    pentru a curma evadările de sub pază sau de sub escortă ale deţinuţilor în locurile de detenţie sau pe parcursul transferării;
    în timpul căutării şi reţinerii deţinuţilor care au evadat de sub pază;
    în scopul stopării mijloacelor de transport;
    în condiţiile regimului juridic al stării excepţionale.
    217. Mijloacele speciale utilizate de personalul penitenciar convenţional se clasifică în:
    a) mijloace de apărare pasivă:
    căşti;
    haina (vesta) antiglonţ;
    scuturi blindate şi scuturi antişoc;
    apărători la mîini şi picioare;
    măştile contra gazelor şi respiratoare;
    alte mijloace de protecţie, care nu sînt folosite pentru apărare activă, inclusiv îmbrăcăminte specială refractară;
    b) mijloace de apărare activă:
    bastoane speciale de cauciuc şi plastic;
    cătuşe;
    grenade de mînă cu gaze;
    cartuşe şi grenade de gaze;
    arme cu gaze;
    ambalaje cu aerosol;
    cartuşe cu glonţ de cauciuc sau plastic;
    plase speciale;
    arme electroşoc;
    cîini de serviciu;
    aplicarea forţei fizice;
    c) mijloace auxiliare de asigurare a operaţiilor speciale:
    aparate cu raniţă;
    grenade şi dispozitive audiovizuale;
    dispozitive pentru stoparea forţată a transportului auto;
    coloranţi speciali;
    cisterne auto de pompieri cu afet cu ţevi;
    tehnică blindată;
    helicoptere.
    218. Tipul mijlocului special şi intensitatea aplicării lui, alegerea procedeelor de luptă în cazul aplicării forţei fizice le stabileşte colaboratorul sistemului penitenciar în funcţie de circumstanţe, de gravitatea şi caracterul acţiunii (inacţiunii) respective. Mijloacele speciale şi forţa fizică se aplică pînă la momentul în care deţinutul (persoanele care au iniţiat atacul) încetează să opună rezistenţă.
    219. Cătuşele se aplică deţinuţilor în următoarele cazuri:
    de opunere a rezistenţei fizice personalului penitenciar, efectivului echipei de controlori (gărzii) şi cînd manifestă furie - pînă la calmarea lor;
    de refuz să se deplaseze sub pază sau în izolatorul disciplinar, în timpul escortării, în cazul dacă sînt temeiuri pentru a presupune că ei pot să evadeze;
    de tentativă de sinucidere, automutilare, atac asupra altor deţinuţi - pînă la calmare;
    de escortare după reţinerea deţinutului evadat.
    220. La punerea cătuşelor mîinile deţinutului trebuie să se afle la spate.
    221. După două ore cătuşele se scot pentru o perioadă de 5-10 minute, la necesitate se aplică din nou.
    222. Cătuşele se scot în timpul hranei, somnului, satisfacerii necesităţilor fiziologice, dezinfectării şi examinării medicale a deţinuţilor, în caz de îmbolnăvire subită, după predarea persoanelor escortate la punctul final de destinaţie, precum şi în caz de apariţie a pericolului pentru viaţa şi sănătatea deţinutului (incendiu, inundaţie, cutremur de pămînt etc.), în şedinţa de judecată sau la indicaţia persoanelor care au dat dispoziţii referitoare la aplicarea cătuşelor, şefilor direcţi şi superiorilor. Faptul aplicării cătuşelor se consemnează într-un proces-verbal. Persoanele care au admis aplicarea nemotivată a cătuşelor urmează a fi trase la răspundere în modul stabilit.
    223. Bastoanele de cauciuc (plastic), cîinii de serviciu, aruncătoarele de apă şi aer sub presiune pot fi aplicate faţă de deţinuţi doar în cazul atacului, acţiunilor evident agresive, care ameninţă viaţa altor deţinuţi, personalului penitenciar şi altor persoane, cînd alte măsuri de suprimare a acţiunilor ilicite (cu excepţia armelor şi tehnicii blindate) au fost epuizate.
    224. Bastoanele de cauciuc (plastic) se aplică :
    în procesul tulburărilor cu caracter în masă şi nesupunerilor în grup în penitenciare, care sînt însoţite de pogromuri, incendii, atacuri, capturarea ostaticilor sau de alte acţiuni care ameninţă viaţa deţinuţilor, personalului penitenciar şi altor persoane;
    conform hotărîrii şefilor subdiviziunilor Departamentului Instituţiilor Penitenciare sau a şefilor superiori, aflaţi la locul incidentului. La indicaţia persoanelor nominalizate, cu bastoane de cauciuc (plastic) pot fi înarmate toate echipele de colaboratori;
    în caz de opunere a rezistenţei sau de nesupunere la cerinţele legitime ale reprezentantului administraţiei penitenciare.
    225. În caz de atac prin surprindere, care ameninţă viaţa deţinuţilor, colaboratorilor sau altor persoane, colaboratorii iau individual decizia privind aplicarea bastoanelor de cauciuc (plastic).