HGO48/2001
ID intern unic:  302363
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 48
din  19.01.2001
pentru aprobarea Regulamentului cu privire
 la reţeaua geodezică naţională
Publicat : 01.02.2001 în Monitorul Oficial Nr. 11-13     art Nr : 89
    În conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.244 din 31 martie 1999 "Cu privire la crearea reţelei geodezice naţionale şi introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a sistemului geodezic global WGS-84" (Monitorul Oficial, 1999, nr.33-34, art.262), Guvernul  Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul cu privire la reţeaua geodezică naţională (se anexează).
    2. Agenţia Naţională Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie în termen de şase luni:
    va elabora Regulamentul cu privire la trecerea la sistemele  de coordonate global şi de referinţă şi proiecţiile cartografice respective;
    va elabora instrucţiunile cu privire la crearea reţelei geodezice naţionale şi a reţelei naţionale gravimetrice;
    după finalizarea lucrărilor de teren pentru crearea reţelei de ordinul 0, 1  şi 2, va întocmi şi va edita cataloagele coordonatelor punctelor reţelei geodezice naţionale.

    PRIM-MINISTRU
    AL REPUBLICII MOLDOVA             Dumitru BRAGHIŞ

    Contrasemnată:
    Ministrul justiţiei                                     Valeria ŞTERBEŢ

    Chişinău, 19 ianuarie 2001.
    Nr. 48.
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 48
din 19 ianuarie 2001
REGULAMENTUL
cu privire la reţeaua geodezică naţională
I. DISPOZIŢII GENERALE
    1. Prezentul Regulament determină sistemul de coordonate pentru etapa actuală, stabileşte structura şi principiile generale de creare a reţelei geodezice naţionale, metodele de prelucrare matematică şi păstrare a datelor geodezice.
     2. Reţeaua geodezică naţională (RGN) constituie baza de coordonate prin care se stabileşte sistemul geodezic de coordonate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
    3. RGN reprezintă totalitatea punctelor ei uniform amplasate pe teritoriul ţării şi materializate în teren cu borne, care asigură păstrarea şi stabilitatea în plan orizontal şi vertical pe parcursul unui timp îndelungat.
    4. Coordonatele punctelor RGN se determină prin metode satelitare cu ajutorul sistemului global de poziţionare GPS (Global Positioning System).
   5. RGN se compune din punctele reţelei geodezice naţionale de ordinul 0 (RGN-0), punctele reţelei geodezice naţionale de ordinul 1 (RGN-1), punctele reţelei geodezice naţionale de ordinul 2 (RGN-2).
    6. RGN este destinată pentru soluţionarea următoarelor probleme principale în interesul economiei naţionale, ştiinţei şi apărării ţării:
    stabilirea sistemului unic de coordonate pe teritoriul ţării şi menţinerea lui la nivelul cerinţelor actuale;
    asigurarea geodezică a cartografierii teritoriului ţării;
    asigurarea geodezică a studierii surselor naturale şi administrării cadastrelor de stat;
    asigurarea cu date geodezice a navigaţiei terestre şi aeronavigaţiei, monitoringului mediului înconjurător;
    depistarea deformaţiilor scoarţei Pămîntului;
    proiectarea şi supravegherea construcţiilor inginereşti;
    asigurarea metrologică a metodelor tehnice de precizie, de poziţionare şi orientare.
    7. Odată cu crearea RGN se creează reţeaua naţională de nivelment şi reţeaua naţională gravimetrică, precum şi reţelele geodezice de îndesire şi reţelele geodezice speciale, RNG, reţeaua naţională de nivelment şi reţeaua naţională Moldova. Pentru crearea şi întreţinerea lor la nivelul cerinţelor actuale, de către autorităţile administraţiei publice competente se execută un complex de măsuri cu caracter ştiinţific şi de producere, tehnic şi financiar.
    8. Cerinţele prezentului Regulament sînt executorii de către toate persoanele juridice şi fizice.
II. SISTEME DE REFERINŢĂ A COORDONATELOR ŞI TIMPULUI
    9. RGN stabileşte sistemul de referinţă pe întreg teritoriul ţării.
  10. Poziţia punctelor RGN se determină în două sisteme de coordonate - global şi de referinţă. Între aceste două sisteme se stabileşte o legătură univocă, care este determinată prin parametrii transformărilor reciproce (elementele de orientare).
    11. Ca sistem de coordonate global se adoptă sistemul geodezic WGS 84 (Word Geodetic System 1984) cu următorii parametri:
    elipsoidul:      WGS 84;
    semiaxa mare a elipsoidului:   a=6 378 137.0 m;
    turtirea elipsoidului:     f=1/298*257 223 563;
    constanta gravitaţională
    geocentrică:   GM=3 986 004*418*108m3 s-2;
    coeficientul armonic zonal
    normalizat de gradul doi
    al geopotenţialului:   C2.0= -0.484 166 774 985*10-3;
    viteza unghiulară de
    rotaţie a Pămîntului:   w=7 292 115 * 10-11 rad s-1.
    12. Ca sistem de referinţă se determină sistemul geodezic de referinţă european ETRS 89 (European Terrestrial Reference System 1989) cu următorii parametri:
elipsoidul:   GRS 80;
    semiaxa mare a elipsoidului:   a = 6 378 137.0 m;
    turtirea elipsoidului:   f = 1/298*257 222 101;
    constanta gravitaţională
    geocentrică:   GM=3 986 005*108 m3s-2;
    coeficientul armonic zonal
    de gradul doi al
    geopotenţialului:   J2 = 108 263*10-8;
    viteza unghiulară de
    rotaţie a Pămîntului:   w=7 292 115*10-11 rad s-1.
    13. Poziţia punctelor RGN în sistemele de referinţă se determină:
    prin coordonatele carteziene geocentrice X, Y, Z, cu originea în centrul elipsoidului, axa X coincide cu direcţia meridianului de origine, axa Y completează sistemul în planul ecuatorului, iar direcţia axei Z coincide cu axa de rotaţie a elipsoidului de referinţă;
    prin coordonatele geodezice: latitudinea geodezică - B, longitudinea geodezică - L, altitudinea geodezică - H;
    prin coordonate rectangulare plane x (N), y (E) şi altitudinea normală h.
   14. În scopul cartografierii la scară mică coordonatele rectangulare plane x (N), y (E) se calculează în proiecţia Universală Transversală Mercator UTM (Universal Transversal Mercator) în fuse de şase grade. Meridianele axiale ale fuselor de şase grade sînt meridianele cu longitudinea 27o, 33o şi coeficientul de scară k = 0,9996. Originea coordonatelor în fiecare zonă este intersecţia meridianului axial cu ecuatorul; valoarea ordonatelor meridianelor axiale este egală cu 500 000 m.
   15. În scopul executării ridicărilor topografice şi cadastrale la scara 1:10 000 şi mai mare, coordonatele rectangulare plane x (N), y (E) se calculează în proiecţia Transversală Mercator TM (Transversal Mercator) cu următorii parametri:
    longitudinea geodezică
    a meridianului axial:   Lo =  28o24'
    coeficientul de scară
    pe merdianul axial:   ko = 0,99994;
    abscisa convenţională:   xo = - 5 000 000 m;
    ordonata convenţională:   yo = 200 000 m.
    16. Altitudinile geodezice ale punctelor RGN se determină nemijlocit din măsurătorile satelitare, sau se calculează ca suma altitudinii normale şi înălţimii cvasigeoidului asupra elipsoidului de referinţă. Altitudinile normale ale punctelor RGN se consideră în raport cu zero fundamental Marea Baltică. Pentru determinarea înălţimilor cvasigeoidului asupra elipsoidului de referinţă pentru teritoriul ţării se folosesc modelele geopotenţialului cu caracter global, continental şi local.
    17. Reţelele geodezice speciale şi reţelele geodezice pentru ridicări de teren pot fi create în sisteme de coordonate cu caracter local, legate cu sistemul de coordonate ETRS 89 sau WGS 84.
    18. Pentru crearea RGN se foloseşte timpul atomic internaţional luînd în considerare corecţiile de trecere la sistemul de timp universal coordonat UTC (Universal Time Coordinated) şi parametrii de rotaţie a Pămîntului, publicate de Serviciul Internaţional de Rotaţie a Pămîntului IERS (International Earth Rotation Service).
    19. Măsurătorile prin sateliţi se execută în sistemul de timp GPS şi se aduc la originea convenţională a longitudinilor BIH (Bureau International de l' Heure), stabilit de IERS.
    20. Scara RGN este determinată de etalonul de lungime - metru.
III. STRUCTURA REŢELEI NAŢIONALE GEODEZICE
    21. Punctele RGN-0, amplasate la distanţa de 80-150 km unul de altul pe teritoriul ţării, se determină prin metodele geodeziei satelitare utilizînd măsurătorile GPS în staţiile permanente EUREF şi punctele reţelelor geodezice naţionale ale ţărilor învecinate.
    22. Punctele RGN-0 fundamentale constituie baza geodezică pentru construirea reţelei geodezice naţionale şi asigurarea ridicării preciziei pe viitor în cadrul programului cu activitate îndelungată EUREF.
    23. Sistemul de coordonate stabilit prin punctele RGN-0, legate cu punctele EUREF, coincide la un nivel de precizie adecvat cu sistemul de referinţă european ETRS 89, care realizează sistemul global de coordonate WGS-84 pe teritoriul ţării.
    24. Coordonatele punctelor RGN-0 se determină prin metode ale geodeziei satelitare, care asigură precizia determinărilor poziţiilor reciproce ale punctelor învecinate de 3-6 mm pentru coordonate plane şi 10-20 mm pentru altitudini geodezice.
    25. Toate punctele RGN-0 necesită determinări ale valorilor altitudinilor normale şi gravităţii absolute. Altitudinile normale se determină prin nivelmentul geometric, cu precizia nivelmentului de ordinul II. Valorile gravităţii absolute se determină după un program de observaţii ale punctelor gravimetrice fundamentale.
    26. RGN-1 reprezintă o reţea geodezică spaţială compusă din puncte geodezice uniform staţionate la distanţa 25-35 km unul de altul, legate cu punctele RGN-0.
    27. Coordonatele punctelor RGN-1 se determină prin metode ale geodeziei satelitare, care asigură precizia determinărilor a poziţiilor reciproce ale punctelor învecinate de 10-20 mm pentru coordonate plane şi 20-40 mm pentru altitudini geodezice.
    28. Altitudinile normale ale punctelor RGN-1 se determină prin nivelmentul geometric cu precizia nivelmentului de ordinul II sau prim metode ale geodeziei satelitare, utilizînd reperele reţelei de nivelment de ordinele I-II.
    29. RGM-1 constituie baza geodezică pentru realizarea RGN-2, reţelelor geodezice de îndesire şi reţelelor geodezice pentru ridicări topografice.
   30. RGN-2 reprezintă o reţea geodezică spaţială compusă din puncte geodezice uniform amplasate la distanţa de 10-15 km unul de altul, legate cu punctele RGN-0, RGN-1.
    31. Coordonatele punctelor RGN-2 se determină prin metode ale geodeziei satelitare, care asigură precizia determinărilor poziţiilor reciproce ale punctelor învecinate de 20-30 mm pentru coordonate plane şi 40-60 mm pentru altitudini geodezice.
    32. Altitudinile normale ale punctelor RGN-2 se determină prin nivelmentul geometric cu precizia nivelmentului de ordinul III sau prin metode ale geodeziei satelitare, utilizînd reperele reţelei de nivelment de ordinele I-III.
   33. Altitudinile normale ale punctelor RGN-1, RGN-2 pot fi calculate ca diferenţe dintre altitudinile geodezice, determinate prin metode satelitare, şi înălţimile cvasigeoidului determinate, cu ajutorul datelor gravimetrice.
   34. Reţelele geodezice de îndesire (RGÎ), sprijinite pe punctele RGN-1, RGN-2, se dezvoltă cu scopul îndesirii numărului punctelor geodezice pînă la densitatea suficientă pentru crearea bazei ridicărilor topografice şi cadastrale.
    35. Punctele RGÎ pot fi determinate prin metode ale geodeziei satelitare, precum şi prin metode geodezice tradiţionale cu precizia stabilită de actele normative în vigoare.
    36. Reţelele geodezice speciale (RGS) pot fi dezvoltate pe baza unor metodologii elaborate de instituţiile abilitate cu dreptul de a efectua lucrări de acest gen. Punctele RGS pot fi determinate prin metode ale geodeziei satelitare sau prin metode geodezice tradiţionale.
    37. Dezvoltarea reţelelor geodezice pentru ridicări topografice se efectuează prin metode ale geodeziei satelitare sau prin metode geodezice tradiţionale cu precizia stabilită de actele normative în vigoare, utilizînd punctele RGN şi RGÎ.
IV. PROIECTAREA REŢELEI GEODEZICE NAŢIONALE
   38. Etapele privind crearea RGN constă în executarea următoarelor lucrări: proiectarea reţelelor; recunoaşterea şi materializarea punctelor geodezice, măsurarea elementelor reţelelor geodezice; prelucrarea matematică a rezultatelor măsurătorilor; întocmirea cataloagelor de coordonate a punctelor geodezice şi a rapoartelor tehnice.
    39. Succesiunea şi particularităţile executării lucrărilor geodezice privind crearea RGN sînt stabilite în "Instrucţiunea privind crearea reţelei geodezice naţionale".
    40. Densitatea medie a punctelor RGN trebuie să fie nu mai mică decît un punct la 60 km2. Mărirea densităţii punctelor RGN se poate efectua în situaţii bine justificate, rezultate din necesităţile concrete ale activităţilor topogeodezice.
    41. Proiectarea reţelelor geodezice se efectuează după analiza stării punctelor geodezice existente.
    42. Amplasarea punctelor geodezice presupune asigurarea păstrării şi stabilităţii bornelor în plan orizontal şi vertical în timp îndelungat, precum şi asigurarea accesibilităţii şi condiţiilor favorabile pentru efectuarea măsurătorilor.
    43. Tipul bornelor se stabileşte în funcţie de condiţiile fizico-geografice, adîncimea de îngheţ a pămîntului, regimului hidrogeologic şi alte particularităţi ale terenului.
    44. Cu scopul asigurării păstrării îndelungate a punctelor geodezice, acestea sînt supuse cercetării şi reconstruirii cu o periodicitate de 10 ani în extravilan, iar pe teritoriile urbane şi zonele de activitate gospodărească intensă la intervale nu mai mici de 5 ani.
    45. Punctul geodezic se consideră dispărut, în caz dacă nu s-au păstrat bornele de sus şi jos ale centrului. Excluderea punctelor din cataloage se efectuează de către Inspectoratul Geodezic de Stat în comun cu organizaţia care a executat cercetarea. Dispariţia bornei trebuie confirmată prin măsurători geodezice de verificare.
    46. Păstrarea şi menţinerea punctelor RGN se efectuează în conformitate cu "Regulamentul cu privire la protecţia punctelor geodezice pe teritoriul Republicii Moldova", aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 29 din 14 ianuarie 1994.
V. PRELUCRAREA MATEMATICĂ
A MĂSURĂRILOR GEODEZICE
    47. Prelucrarea matematică a măsurărilor geodezice, care se efectuează în timpul creării RGN, presupune calcule pe teren, calcule preliminare şi compensarea reţelelor geodezice.
    48. Calculele de teren se efectuează în procesul efectuării măsurărilor geodezice. Ele prevăd prelcurarea măsurărilor în fiecare punct şi controlul lor conform toleranţelor stabilite în actele normative în vigoare.
    49. Calculele preliminare se efectuează în scopul analizei statistice a rezultatelor măsurărilor, estimarea preciziei şi pregătirea datelor observate pentru compensare.
  50. Pentru controlul calităţii preciziei construcţiei reţelelor geodezice la etapa preliminară, calculele se compensează utilizînd pachetele de programe ale firmelor producătoare a receptoarelor GPS.
  51. Prelucrarea finală şi compensarea măsurărilor RGN-0 se efectuează cu ajutorul pachetelor de programe profesionale. Pentru prelucrarea finală a măsurărilor şi compensarea RGN-1 şi RGN-2 pot fi utilizate pachetele de programe ale firmelor producătoare a receptoarelor GPS.
   52. Compensarea RGN se finalizează prin întocmirea catalogului de coordonate ale punctelor geodezice şi elaborarea raportului tehnic. Pentru reţelele geodezice nou create se întocmesc cataloage de coordonate şi rapoarte tehnice separate.
   53. Cataloagele coordonatelor punctelor RGN se întocmesc şi se editează pe întreg teritoriul ţării. În fişele de descriere ale punctelor sînt indicate coordonatele geodezice ale RGN: latitudinea geodezică - B, longitudinea geodezică - L şi altitudinea geodezică - H, coordonatele plane x (N) şi y (E) în proiecţia Universală Transversală Mercator UTM şi coordonatele plane x (N) şi y (E) în proiecţia Transversală Mercator TM.
Alături de coordonatele plane în catalog se amplasează altitudinile normale ale punctelor RGN.
    54. Succesiunea şi particularităţile întocmirii cataloagelor punctelor RGN este stabilită în "Instrucţiunea privind crearea reţelei geodezice naţionale".
   55. Materialele privind măsurările şi rezultatele compensării reţelelor geodezice, coordonatele punctelor RGN, alte caracteristici ale RGN, date privind caracteristicile semnalelor şi bornelor punctelor se păstrează în baza de date geodezice a Agenţiei Naţionale Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie şi baza de date geodezice a Ministerului Apărării.