LPM591/1999
ID intern unic:  311847
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 591
din  23.09.1999
cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale
Publicat : 02.12.1999 în Monitorul Oficial Nr. 133-134     art Nr : 649

    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Prezenta lege reglementează relaţiile în domeniul dezvoltării şi protecţiei spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale în scopul asigurării dreptului fiecărui om la un mediu sănătos şi estetic plăcut.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Cadrul juridic
Dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale, denumite în continuare spaţii verzi, se efectuează în baza prevederilor Constituţiei şi în conformitate cu Legea nr.1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător, Codul silvic nr.887-XIII din 21 iunie 1996, prezenta lege şi alte acte normative.
Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
spaţiu verde  - sistem armonizat arhitectural, format din elemente ale complexelor peisagistice intravilane şi extravilane ale localităţilor urbane şi rurale (peisaje naturale, sectoare ale cursurilor de apă şi bazine acvatice, construcţii rutiere, horticole, locative), important din punct de vedere estetic, biologic şi ecologic, care include, de regulă, o comunitate de vegetaţie (lemnoasă arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) şi animale;
parc - spaţiu verde, cu suprafaţa de peste 20 de hectare, care oferă, într-un cadru vegetal bogat şi variat, posibilităţi de recreere cu exercitare de activităţi compensatorii din  sfera odihnei  active (sport, jocuri în aer liber) şi pasive sau de activităţi cu caracter cultural (spectacole etc.);
pădure-parc - spaţiu verde, rezultat din amenajarea pentru odihnă şi agrement a masivelor forestiere existente în raza de folosinţă a spaţiului urban, care cuprinde adăposturi pentru vizitatori, terenuri de camping, terenuri de sport, amenajări nautice etc.;
grădină - spaţiu  verde, cu suprafaţa de circa 3-20 de hectare, care serveşte pentru odihna şi recreerea zilnică a locuitorilor din zonele limitrofe, cuprinzînd arii plantate cu arbori şi arbuşti decorativi, plante floricole şi de gazon;
scuar - spaţiu verde, cu suprafaţă de pînă la 3 hectare, amplasat, de obicei,  între străzi, cu funcţii de odihnă şi de facilitare a circulaţiei pietonilor de la o stradă la alta;
spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie - aliniamente de arbori şi fîşii de vegetaţie cu lăţime diferită, în funcţie de caracterul şi importanţa arterei, pentru ameliorarea ambianţei urbane şi aspectului estetic al căilor de circulaţie.
      [Art.2 modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
Articolul 3. Scopul şi importanţa spaţiilor verzi
(1) Spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic şi a genofondului autohton, la îmbogăţirea asortimentului de plante ornamentale, menţinerea şi protejarea obiectelor naturale preţioase şi la armonizarea peisajelor artificiale cu cele  naturale în vederea realizării unei ambianţe favorabile desfăşurării activităţilor antropogene.
(2) Importanţa spaţiilor verzi este condiţionată de următoarele funcţii:
    a) îmbunătăţirea  calităţii  mediului prin reducerea poluanţilor  şi îmbogăţirea atmosferei cu oxigen;
    b) conservarea  resurselor de apă, combaterea eroziunii solurilor şi alunecărilor de teren;
    c) reducerea zgomotului;
    d) influenţa pozitivă asupra stării de sănătate fizică şi psihică a oamenilor;
    e) armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale;
    f) îmbunătăţirea aspectului estetico-arhitectural al localităţilor;
    g) crearea cadrului  adecvat  practicării sportului, turismului şi altor activităţi recreative.
Articolul 4. Terenurile spaţiilor verzi
    Spaţiile verzi includ:
    a) terenuri de  folosinţă generală din perimetrul intravilanului  şi extravilanului localităţilor urbane;
    b) terenuri cu spaţii verzi din localităţile rurale;
    c) terenuri din zonele turistice şi de agrement;
    d) terenuri ocupate de reţeaua  rutieră a spaţiilor verzi, linii parcelare şi linii de transport de energie electrică, iazuri şi lacuri;
    e) pepiniere şi plantaţii de arbori şi arbuşti decorativi;
    f) terenuri ocupate de construcţii  şi  instalaţii  care  aparţin gospodăriei spaţiilor verzi;
    g) terenuri neproductive: mlaştini, stîncării, pante abrupte, terenuri afectate de alunecări, sărături.
Articolul 5. Vegetaţia din afara spaţiilor verzi
Nu fac parte din spaţiile verzi şi nu constituie obiectul prezentei legi vegetaţia inclusă în fondul forestier, zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, perdelele de protecţie amplasate pe terenurile cu destinaţie agricolă, perdelele de protecţie şi plantaţiile de arbori şi arbuşti situate de-a lungul căilor de comunicaţie, fondul ariilor naturale protejate de stat, zonele de protecţie ale staţiilor şi posturilor hidrometeorologice şi ale prizelor de apă.
Articolul 6. Dreptul de proprietate asupra spaţiilor verzi
(1) Spaţiile verzi folosite în interes public constituie obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi nu pot fi privatizate sau arendate.
(2) Spaţiile verzi de pe terenurile aflate în proprietate privată sînt proprietatea deţinătorilor de terenuri private, relaţiile dintre ei şi autorităţile abilitate cu administrarea spaţiilor verzi fiind reglementate de prezenta lege.
      [Art.6 modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
Capitolul II
COMPETENŢA AUTORITĂŢILOR PUBLICE
Articolul 7. Competenţa Parlamentului
Parlamentul:
a) elaborează şi aprobă direcţiile principale ale politicii statului privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi;
b) efectuează  reglementarea  legislativă a relaţiilor din  domeniul dezvoltării şi protecţiei spaţiilor verzi.
Articolul 8. Competenţa Guvernului
Guvernul:
a) prezintă Parlamentului  programele şi proiectele  actelor legislative privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi;
b) soluţionează  problemele ce  ţin de atribuirea terenurilor din spaţiile verzi pentru utilităţi publice;
c) stabileşte procedura unică de ţinere a evidenţei spaţiilor verzi.
Articolul 9. Competenţa autorităţii centrale pentru mediu
Autoritatea centrală pentru mediu:
a) elaborează, în comun cu autorităţile administraţiei  publice locale, acte legislative şi alte acte normative privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi;
[Art.9 lit.b) exclusă prin LP280-XVI din 14.12.2007, MO94-96/30.05.08 art.349]
c) organizează expertiza ecologică de stat a proiectelor de refacere a landşafturilor şi de reconstrucţie, sub aspect peisagistic, a terenurilor afectate profund, precum şi de amenajare a teritoriilor şi de amplasare a construcţiilor şi instalaţiilor în spaţiile verzi;
d) participă, prin intermediul organelor sale teritoriale, la activitatea comisiilor pentru atribuirea şi schimbarea destinaţiei terenurilor din spaţiile verzi;
      [Art.9 lit.d) în redacţia LP280-XVI din 14.12.2007, MO94-96/30.05.08 art.349]
e) participă  la activitatea comisiilor de stat pentru amplasarea şi darea  în exploatare a obiectivelor economice, administrative, locative şi de altă destinaţie pe terenurile spaţiilor verzi;
[Art.9 lit.f) exclusă prin LP280-XVI din 14.12.2007, MO94-96/30.05.08 art.349]
g) ţine Registrul naţional al spaţiilor verzi.
Articolul 10. Competenţa autorităţilor administraţiei
                      publice locale
Autorităţile administraţiei publice locale:
a) elaborează, coordonează cu autoritatea centrală pentru mediu şi adoptă actele normative locale privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi; participă la elaborarea actelor legislative în domeniu;
b) aplică normele tehnice, economice şi juridice care asigură respectarea regimului spaţiilor verzi;
c) repartizează noi terenuri pentru extinderea spaţiilor verzi;
d) precizează, în comun cu organele subordonate autorităţii centrale pentru  mediu, şi stabilesc hotarele spaţiilor verzi;
     [Art.10 lit.d) modificată prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
e) înfiinţează şi întreţin noi spaţii verzi;
f) organizează evidenţa şi reglementează folosirea spaţiilor verzi;
g) finanţează activităţile legate de dezvoltarea, paza şi protecţia spaţiilor verzi;
h) respectă prevederile amenajamentelor în domeniu;
i) asigură regenerarea pădurilor-parc şi a altor categorii de spaţii verzi, împădurirea terenurilor libere;
j) respectă tehnologiile corespunzătoare la executarea lucrărilor de creare şi întreţinere a spaţiilor verzi;
k) organizează paza şi protecţia spaţiilor verzi;
l) ţin cadastrul şi efectuează monitoringul spaţiilor verzi;
m) asigură starea fitosanitară cuvenită a spaţiilor verzi, indiferent de apartenenţa acestora, organizînd acţiunile necesare pentru depistarea, prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor;
 n) ţin registrul local al spaţiilor verzi.
Capitolul III
DREPTURILE PERSOANELOR FIZICE.
OBLIGAŢIILE PERSOANELOR FIZICE ŞI JURIDICE
Articolul 11. Drepturile persoanelor fizice
Statul recunoaşte dreptul fiecărui om la un mediu sănătos şi estetic plăcut, precum şi la odihnă în spaţiile verzi, asigurînd în acest scop, în conformitate cu legislaţia:
a) accesul deplin şi liberpentru odihnă  în spaţiile verzi proprietate publică;
b) dreptul de a contribui la amenajarea teritoriilor, la crearea aliniamentelor de arbori şi arbuşti.
Articolul 12. Obligaţiile persoanelor fizice
Dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi constituie o obligaţie generală a locuitorilor ţării, aceştia fiind datori:
a) să nu contribuie la formarea gunoiştilor, la poluarea cu chimicale, resturi animaliere, deşeuri menajere, produse petroliere şi cu alte substanţe nocive a teritoriilor şi bazinelor de apă din spaţiile verzi;
b) să respecte, în spaţiile verzi, regulile de apărare  împotriva incendiilor;
c) să nu efectueze tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor şi arbuştilor, deteriorări ale rondourilor de flori şi ale gazoanelor, distrugeri ale muşuroaielor şi cuiburilor de păsări, ale construcţiilor utilitare şi ornamentale.
Articolul 13. Obligaţiile persoanelor juridice
Persoanele juridice, indiferent  de tipul de proprietate şi  forma juridică de organizare, sînt obligate:
a) să asigure integritatea şi  îngrijirea spaţiilor verzi;
    [Art.13 lit.a) modificată prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
b) să contribuie, prin creare de spaţii verzi, la prevenirea alunecărilor de teren, combaterea salinizării, înmlăştinirii şi eroziunii solurilor;
c) să asigure, în termene optime, renovarea şi reparaţia capitală a spaţiilor verzi;
d) să coordoneze cu organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu şi cu autorităţileadministraţiei publice locale toate lucrările preconizate în spaţiile verzi şi propunerile privind îmbunătăţirea amenajării acestora.
Capitolul IV
AMPLASAMENTUL ŞI CLASIFICAREA
SPAŢIILOR VERZI
Articolul 14. Amplasamentul spaţiilor verzi
(1) La elaborarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriilor, a proiectelor de dezvoltare a ramurilor economiei naţionale, se ţine cont de amplasarea spaţiilor verzi.
(2) Hotarele spaţiilor verzi se trasează conform documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului.
Articolul 15. Clasificarea spaţiilor verzi conform amplasamentului
(1) Spaţiile verzi se împart, conform amplasamentului, în spaţii verzi urbane şi rurale.
(2) Spaţiile verzi urbane se împart în:
a) spaţii verzi  intravilane, incluzînd formaţiuni de spaţii verzi cuprinse  în perimetrul construit al oraşului, precum şi masivele verzi alăturate acestora;
b) spaţii verzi extravilane, cuprinzînd pădurile-parc, spaţiile verzi din zonele de agrement şi alte categorii de spaţii verzi suburbane care au în principal funcţia de a asigura odihna într-un cadru natural.
(3) Spaţiile verzi rurale se aseamănă, în general, cu cele  urbane, dar au şi unele caracteristici particulare:
a) spaţiile verzi de folosinţă generală (parcuri, grădini, scuaruri etc.) sînt mai reduse ca dimensiuni, în cadrul acestora, adeseori, fiind amplasate terenuri de sport şi alte dotări;
b) în cadrul  plantaţiilor predomină speciile locale, rezistente  şi adaptate, care nu necesită îngrijiri speciale.
Articolul 16. Clasificarea spaţiilor verzi conform funcţionalităţii
    În dependenţă de funcţiile şi  modul de  folosinţă, se disting următoarele categorii de spaţii verzi:
    1) spaţii verzi de folosinţă generală:
    a) scuaruri;
    b) grădini;
    c) parcuri;
    d) păduri-parc;
    e) spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie;
    2) spaţii verzi cu acces limitat:
    a) parcuri sportive;
    b) spaţii verzi  de pe lîngă instituţiile preşcolare, de  învăţămînt şi de cercetări ştiinţifice;
    c) spaţii verzi de pe lîngă instituţiile sanitare şi curative;
    d) spaţii verzi pentru recreerea copiilor şi tineretului;
    e) spaţii verzi din incinta  întreprinderilor şi din zonele de protecţie ale acestora;
    f) spaţii verzi de pe lîngă locuinţe;
    3) spaţii verzi cu profil specializat:
    a) grădini botanice;
    b) grădini dendrologice;
    c) grădini şi parcuri zoologice;
    d) parcuri pentru expoziţii;
    e) grădini de trandafiri, liliac, plante alpine etc.;
    f) plantaţii în cimitire;
    4) spaţii verzi cu funcţii utilitare:
    a) plantaţii pentru consolidarea terenurilor;
    b) plantaţii de protecţie a surselor de apă;
    c) plantaţii de protecţie contra incendiilor;
    5) spaţii verzi din zonele turistice şi de agrement.
Capitolul V
ADMINISTRAREA ŞI GOSPODĂRIREA SPAŢIILOR VERZI
Articolul 17. Obiectivele administrării şi gospodăririi
                     spaţiilor verzi
Administrarea şi  gospodărirea spaţiilor verzi trebuie să asigure următoarele obiective:
a) dezvoltarea durabilă a spaţiilor verzi şi menţinerea în ele a biodiversităţii;
b) intensificarea funcţiilor de protecţie a apelor, igienico-sanitare,de reglare climatică şi a altor funcţii ale plantelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei şi protecţiei mediului;
c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a  calităţii spaţiilor verzi;
d) elaborarea  şi aplicarea unui complex de măsuri privind  aducerea şi menţinerea spaţiilor verzi în starea corespunzătoare funcţiilor lor.
Articolul 18. Administrarea spaţiilor verzi
(1) Administrarea spaţiilor verzi  proprietate publică este exercitată  de către autorităţile administraţiei publice locale şi alte organe împuternicite în acest scop.
(2) Administrarea spaţiilor verzi extravilane care nu cad sub incidenţa prezentei legi este exercitată de către autorităţile silvice, administraţia drumurilor auto şi căilor ferate, de alte organe împuternicite în acest scop.
(3) Administrarea spaţiilor verzi de pe terenurile proprietate privată este exercitată de către proprietarii acestora, cu respectarea obligatorie a prevederilor actelor legislative şi ale altor acte normative în vigoare.
Articolul 19. Gospodărirea spaţiilor verzi
(1) Gospodărirea spaţiilor verzi, cu excepţia celor aflate pe terenurile proprietate privată sau ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, este exercitată de către organele împuternicite  în acest scop.
(2) Gospodărirea spaţiilor verzi de pe terenurile proprietate privată sau de pe cele ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor este exercitată de către proprietarii acestor terenuri.
(3) Gospodărirea spaţiilor verzi se exercită conform  prevederilor legislaţiei şi normelor tehnice existente.
Articolul 20. Construcţia şi amplasarea de obiective în  
                      spaţiile verzi
(1) Agenţii economici care doresc să obţină terenuri pentru construcţia şi amplasarea în spaţiile verzi proprietate publică a obiectivelor pentru activităţi economice şi sociale compatibile cu destinaţia spaţiilor verzi (terenuri pentru sport, jocuri şi odihnă, obiective cu caracter cultural şi artistic, întreprinderi ale alimentaţiei publice, chioşcuri, pavilioane) solicită acordul autorităţilor administraţiei publice locale şi al autorităţii centrale pentru mediu. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafaţa terenurilor şi condiţiile de desfăşurare a activităţii ulterioare se determină  în baza documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate  în modul stabilit.
   
[Art.20 al.(1) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art. 349]
(2) Construcţiile şi  amenajările  incompatibile cu destinaţia spaţiilor verzi (obiective industriale, locative, staţii de alimentare cu combustibil etc.) sînt interzise.
(3) Se interzice,  în spaţiile verzi, efectuarea construcţiilor fără avizul pozitiv al  expertizei ecologice de stat şi  obşteşti şi fără acordul populaţiei din zonele limitrofe.
(4) În procesul de reconstrucţie a localităţilor urbane şi rurale, arborii şi arbuştii necesită, de regulă, transplantare.
     (5) În cazul construcţiilor în spaţiile verzi proprietate publică, valorificarea masei lemnoase se face de către organele de gospodărire a spaţiilor verzi, beneficiarii fiind obligaţi să recupereze prejudiciul în modul stabilit de legislaţie.
    [Art.20 al.(4)-(5) în redacţia LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art. 349]
Capitolul VI
CREAREA, REGENERAREA ŞI ÎNGRIJIREA SPAŢIILOR VERZI
Articolul 21. Crearea, reconstrucţia, renovarea şi reparaţia
                      capitală a spaţiilor verzi
Crearea, reconstrucţia, renovarea şi reparaţia capitală a spaţiilor verzi se înfăptuiesc în baza unui proiect dendrologic sau amenajament silvic şi a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, cu avizul expertizei ecologice de stat.
     [Art.21 modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
Articolul 22. Regenerarea spaţiilor verzi
(1) Autorităţile administraţiei publice locale, prin intermediul deţinătorilor de terenuri, sînt obligate să asigure reîmpădurirea şi renovarea terenurilor destinate regenerării cu vegetaţie arborescentă, floricolă şi de gazon.
(2) Compoziţia, schemele şi tehnologiile de regenerare a spaţiilor verzi se stabilesc conform normelor tehnice şi proiectelor coordonate cu organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu şi, după caz, cu instituţiile respective ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
(3) Lucrările de regenerare se vor executa cu material forestier şi floricol de reproducere calitativ, provenit din pepiniere şi alte plantaţii de arbuşti decorativi, care, prin proprietăţile lor biologice, morfologice etc., au o valoare estetică şi nu acţionează dăunător asupra sănătăţii populaţiei şi animalelor.
(4) La regenerarea  spaţiilor  verzi din localităţile rurale, se va acorda  prioritate speciilor autohtone mai rezistente la condiţiile locale.
Articolul 23. Îngrijirea spaţiilor verzi
(1) Îngrijirea  spaţiilor verzi se asigură de către proprietarii  şi gestionarii acestora, conform tehnologiei şi agrotehnicii stabilite.
(2) Proprietarii  şi  gestionarii de terenuri cu spaţii  verzi  sînt obligaţi să asigure îngrijirea la timp şi păstrarea acestora în limitele hotarelor  lor  .
      [Art.23 al.2) modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
(3) Proprietarii  şi  gestionarii de terenuri cu formaţiuni silvice (păduri-parc, parcuri  etc.) sînt obligaţi să  realizeze măsurile de menţinere şi  îngrijire a arboreturilor în conformitate cu  normele tehnice  şi cerinţele de îmbunătăţire a compoziţiei lor, de efectuare la timp a lucrărilor sanitare şi de reconstrucţie.
Capitolul VII
PAZA ŞI ROTECŢIA SPAŢIILOR VERZI
Articolul 24. Paza spaţiilor verzi
(1) Paza spaţiilor verzi şi integritatea obiectivelor din ele  este asigurată de către proprietarii şi gestionarii acestora şi colaboratorii organelor de interne.
(2) Colaboratorii organelor de interne şi ai gărzii forestiere sînt obligaţi să acorde ajutorul solicitat de proprietarii şi gestionarii spaţiilor verzi în vederea prevenirii şi combaterii acţiunilor ilicite de deteriorare sau distrugere a obiectivelor şi vegetaţiei din spaţiile verzi.
(3) Proprietarii şi gestionarii spaţiilor verzi pot apela la susţinerea organizaţiilor obşteşti, a populaţiei şi organelor mass-media privind efectuarea  controlului obştesc şi informarea opiniei publice asupra respectării regimului spaţiilor verzi.
Articolul 25. Restricţii de folosire a spaţiilor verzi
(1) Pentru anumite categorii de spaţii verzi, autorităţile administraţiei publice locale stabilesc, de comun acord cu organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu, restricţii de folosire a acestora, care au destinaţie de a asigura protecţia spaţiilor verzi.
(2) Restricţiile se stabilesc în acte normative pasibile de publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se aduc la cunoştinţa populaţiei prin intermediul mass-media şi al mijloacelor tehnice de informare (panouri, difuzoare staţionare şi mobile etc.).
Articolul 26. Protecţia spaţiilor verzi
(1) Protecţia spaţiilor verzi se efectuează în baza programelor privind folosirea, regenerarea, paza şi protecţia acestora şi include un complex de măsuri organizatorice şi economice, care se realizează ţinîndu-se cont de particularităţile biologice ale vegetaţiei  şi funcţionalitatea  spaţiilor verzi şi care asigură protecţia acestora  de distrugere, degradare şi alte acţiuni dăunătoare.
(2) Menţinerea stării fitosanitare cuvenite a spaţiilor verzi se efectuează de către proprietarii şi gestionarii acestora prin realizarea măsurilor de prevenire a răspîndirii şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor plantelor.
  Articolul 27. Măsurile de protecţie a spaţiilor verzi
                        împotriva bolilor şi dăunătorilor
(1) Proprietarii şi  gestionarii  spaţiilor verzi realizează următoarele măsuri de protecţie:
a) efectuează amenajarea sanitară a spaţiilor verzi;
b) depistează sectoarele degradate şi vătămate de boli şi dăunători;
c) ţin evidenţa şi prognozează dezvoltarea bolilor şi dăunătorilor;
d) efectuează  măsurile de protecţie  împotriva bolilor şi dăunătorilor.
(2) Protecţia spaţiilor verzi împotriva bolilor şi dăunătorilor se efectuează, de regulă, prin acţiuni preventive, metode biologice şi integrate. Aplicarea chimicalelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor este strict limitată şi coordonată cu instituţiile sanitare şi de mediu.
Articolul 28. Controlul de stat asupra realizării
                      măsurilor de protecţie a spaţiilor verzi
Controlul de stat asupra realizării  măsurilor de protecţie  a spaţiilor verzi este exercitat de către organele teritoriale  ale autorităţii centrale pentru mediu.
Articolul 29. Controlul obştesc asupra stării, amplasării,
                     folosirii, pazei şi protecţiei spaţiilor verzi
                          
proprietate publică
Cetăţenii şi organizaţiile obşteşti au dreptul:
1) să solicite şi să primească de la  autorităţile administraţiei publice  locale şi organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu informaţia despre:
a) starea spaţiilor verzi proprietate publică;
b) amplasarea de noi obiective pe terenurile spaţiilor verzi proprietate publică;
c) măsurile planificate şi realizate pentru conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea spaţiilor verzi proprietate publică;
d) schimbarea destinaţiei terenurilor spaţiilor verzi proprietate publică;
e) asigurarea protecţiei şi pazei spaţiilor verzi proprietate publică;
2) să propună  măsuri privind folosirea raţională, paza şi protecţia spaţiilor verzi proprietate publică şi conservarea biodiversităţii din ele;
3) să organizeze şi să efectueze, în conformitate cu legislaţia  în vigoare, expertiza ecologică obştească a proiectelor de amplasare a noilor obiective şi amenajări pe terenurile spaţiilor verzi proprietate publică;
4) să participe la elaborarea şi examinarea deciziilor privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi proprietate publică, să iniţieze în aceste scopuri consultări ale populaţiei, inclusiv referendumuri locale.
   
[Art.29 modificat prin LP280-XVI din 14.12.2007, MO94-96/30.05.08 art. 349]
Capitolul VIII
AMENAJAREA, EVIDENŢA, CADASTRUL ŞI MONITORINGUL
SPAŢIILOR VERZI
Articolul 30. Amenajarea spaţiilor verzi
(1) Amenajarea spaţiilor verzi include un sistem de măsuri pentru asigurarea gospodăririi raţionale a acestora, regenerarea eficientă, paza şi protecţia lor, estimarea valorilor recreative şi pentru ameliorarea mediului. Amenajarea se efectuează pentru categoriile de spaţii verzi menţionate la art.16 pct.1) lit.b), c) şi d).
(2) Amenajarea spaţiilor verzi se efectuează, conform unui  sistem unic, de către serviciile speciale de amenajament silvic în baza contractului cu autorităţile publice locale, o dată la 10 ani, din contul bugetelor locale, şi include următoarele lucrări:
a) delimitarea hotarelor şi organizarea internă a teritoriilor;
b) executarea  de lucrări topografico-geodezice şi de  cartografiere specială;
c) inventarierea, prin determinarea compoziţiei şi vîrstei arboreturilor, a caracteristicilor calitative şi cantitative;
d) stabilirea terenurilor care necesită efectuarea lucrărilor de îngrijire, de igienă şi de reconstrucţie, a măsurilor de regenerare, ameliorare, pază şi protecţie şi a altor măsuri, precum şi determinarea ordinii şi modalităţilor de executare a lor;
e) determinarea volumului tăierilor de îngrijire, de  igienă, de reconstrucţie şi a altor lucrări silvice;
f) stabilirea  volumului  de măsuri destinate regenerării, apărării împotriva  incendiilor, bolilor şi dăunătorilor, precum şi a volumelor altor lucrări;
g) inventarierea şi evaluarea stării construcţiilor utilitare şi ornamentale.
(3) Amenajamentele spaţiilor verzi proprietate publică sînt coordonate cu organele silvice şi aprobate de organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu, fiind obligatorii pentru gestionarii de terenuri cu spaţii verzi.
    
[Art.30 al.(3) modificat prin LP280-XVI din 14.12.2007, MO94-96/30.05.08 art. 349]
(4) Amenajarea  spaţiilor verzi cu statut de arii naturale protejate de stat se reglementează de legislaţia în vigoare.
Articolul 31. Evidenţa spaţiilor verzi
(1) Evidenţa spaţiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raţionale a acestora, a regenerării şi protecţiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative, asigurarea întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor cu informaţii despre spaţiile verzi.
(2) Evidenţa spaţiilor verzi se efectuează de către autorităţile administraţiei  publice locale, în baza datelor de inventariere, pentru toate categoriile de spaţii verzi.
(3) Autoritatea centrală pentru mediu ţine Registrul  naţional al spaţiilor verzi, iar autorităţile administraţiei  publice  locale  - registrele locale ale spaţiilor verzi.
Articolul 32. Cadastrul spaţiilor verzi
(1) Cadastrul spaţiilor verzi cuprinde datele evidenţei spaţiilor verzi conform indicilor de calitate şi cantitate, funcţionalităţii, precum şi datele folosirii şi evaluării sub aspect economic, social, decorativ şi ecologic.
(2) Ţinerea cadastrului spaţiilor verzi se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale în baza amenajamentelor, inventarierilor şi cercetărilor, conform unui sistem unic, şi este coordonată cu organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu.
Articolul 33. Monitoringul spaţiilor verzi
(1) Monitoringul spaţiilor verzi reprezintă un sistem de observaţii şi prognozări ale stării spaţiilor verzi pentru relevarea modificărilor şi preîntîmpinarea urmărilor proceselor şi tendinţelor negative.
(2) Modul de efectuare a monitoringului spaţiilor verzi se stabileşte de către autoritatea centrală pentru mediu.
Capitolul IX
ASIGURAREA INTEGRITĂŢII ŞI DEZVOLTĂRII SPAŢIILOR VERZI
Articolul 34. Asigurarea integrităţii şi dezvoltării
                     spaţiilor verzi
Asigurarea integrităţii şi dezvoltării spaţiilor verzi constituie una din sarcinile de bază ale autorităţii centrale pentru mediu şi ale organelor ei teritoriale, precum şi ale autorităţilor publice locale.
Articolul 35. Interdicţia reducerii suprafeţelor spaţiilor verzi
(1) Reducerea suprafeţelor spaţiilor verzi este interzisă. Răspunderea deplină pentru reducerea suprafeţelor spaţiilor verzi o poartă autorităţile administraţiei publice locale şi autoritatea centrală pentru mediu.
(2) În cazuri excepţionale, construcţia obiectivelor de menire socială (drumuri de folosinţă generală, instalaţii tehnico-edilitare, clădiri) şi alte modificări ale destinaţiei terenurilor spaţiilor verzi se permit numai în baza unei hotărîri de Guvern, cu avizul autorităţii centrale pentru mediu şi acordul populaţiei din zona respectivă.
(3) Înstrăinarea şi atribuirea  terenurilor cu spaţii  verzi  se efectuează numai în condiţiile prevăzute de legislaţie.
Capitolul X
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI.
SOLUŢIONAREA LITIGIILOR
Articolul 36. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
                     privind spaţiile verzi
Persoanele fizice şi juridice poartă răspundere administrativă  sau penală, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în cazul:
a) folosirii neautorizate a terenurilor cu spaţii verzi;
b) nerespectării  cerinţelor privind proiectarea, construirea şi darea în exploatare a obiectivelor în spaţiile verzi;
c) atribuirii  terenurilor pentru construcţii în spaţiile verzi fără coordonarea cu organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu şi informarea populaţiei;
d) desfăşurării neautorizate a activităţilor economice, de turism şi agrement în spaţiile verzi;
e) ocupării nelegitime a terenurilor cu spaţii verzi;
f) tăierilor ilicite, vătămării plantelor sau a unor părţi din ele;
g) nimicirii  sau vătămării spaţiilor verzi în urma incendiilor  sau comportării iresponsabile cu focul;
h) distrugerii  sau deteriorării  indicatoarelor de avertizare  şi restricţie, panourilor informaţionale, construcţiilor utilitare;
i) poluării spaţiilor verzi cu ape reziduale, chimicale, deşeuri de producţie şi menajere;
j) reducerii suprafeţelor spaţiilor verzi;
k) distrugerii  sau deteriorării drumurilor, aleelor, sistemelor  de drenaj, instalaţiilor tehnice şi inginereşti;
l) decopertării litierei şi deteriorării păturii vii şi a stratului de sol fertil în alte scopuri decît cele silvice;
m) colectării plantelor medicinale, pomuşoarelor, fructelor, ierbii de gazon;
n) păşunatului;
o) capturării şi nimicirii animalelor;
p) pescuitului în perioadele de prohibiţie;
q) amplasării neautorizate a stupilor sau prisăcilor;
r) circulaţiei  şi  parcării  autovehiculelor şi altor  mijloace  de transport în locurile neautorizate;
s) plimbării  şi scăldării cîinilor şi altor animale care pot afecta starea spaţiilor verzi;
t) spălării autovehiculelor şi altor mijloace de transport  în bazinele acvatice, în apropierea  izvoarelor şi  în alte locuri neautorizate.
      
u) încălcării regulilor sanitare în spaţiile verzi.
      [Art.36 lit.u) introdusă prin LP131-XVIII din 23.12.09, MO23-24/12.02.10 art.35]
Articolul 37. Repararea prejudiciilor cauzate spaţiilor verzi
(1) Repararea  prejudiciilor cauzate spaţiilor verzi se efectuează benevol sau prin hotărîre judecătorească.
(2) În cazul nimicirii sau vătămării spaţiilor verzi în urma incendiilor, se stabileşte compensarea nu numai a pagubei pricinuite spaţiilor verzi, ci şi a cheltuielilor suportate pentru stingerea incendiului şi curăţarea teritoriului de deşeurile provenite în urma acestuia.
(3) Producţia lemnoasă şi alte produse dobîndite ilicit sînt supuse confiscării şi transmise organelor care gospodăresc spaţiile verzi. Dacă confiscarea producţiei dobîndite ilicit este imposibilă, ea va fi compensată conform tarifelor aprobate.
(4) Mijloacele financiare obţinute în urma reparării prejudiciilor cauzate spaţiilor verzi şi a încasării amenzilor pentru nerespectarea legislaţiei privind spaţiile verzi se transferă pe un cont special al organelor de gospodărire a spaţiilor verzi şi sînt  utilizate în exclusivitate pentru dezvoltarea şi reconstrucţia acestora.
(5) Cuantumul plăţii pentru prejudiciul cauzat spaţiilor verzi se calculează conform instrucţiunii aprobate de autoritatea centrală pentru mediu.
    [Art.37 al.5) în redacţia LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
Articolul 38. Soluţionarea litigiilor
Litigiile legate de administrarea şi gestionarea spaţiilor verzi, de repararea prejudiciilor cauzate acestora, care nu pot fi rezolvate în condiţiile unei concilieri amiabile, se soluţionează de organele ierarhic superioare sau instanţele judecătoreşti.
Capitolul XI
FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR DIN SPAŢIILE VERZI
Articolul 39. Finanţarea activităţilor din spaţiile verzi
(1) Activităţile de administrare şi gospodărire a spaţiilor verzi subordonate autorităţilor administraţiei publice locale sînt finanţate din bugetul local, din veniturile provenite din activitatea organelor nominalizate, precum şi din alte mijloace de provenienţă legală. Aceste mijloace se folosesc pentru:
a) finanţarea cheltuielilor legate de regenerarea, paza şi protecţia spaţiilor verzi;
b) întreţinerea organelor de administrare şi gospodărire a spaţiilor verzi;
c) efectuarea  lucrărilor de proiectare şi cercetări ştiinţifice în domeniul protecţiei spaţiilor verzi;
d) finanţarea investiţiilor capitale în domeniul spaţiilor verzi;
e) crearea şi dezvoltarea spaţiilor verzi;
f) alte necesităţi legate de administrarea şi gospodărirea spaţiilor verzi.
(2) Activităţile de gospodărire a spaţiilor verzi proprietate privată sînt finanţate de proprietari.
(3) Finanţarea lucrărilor de regenerare a spaţiilor verzi din contul fondurilor ecologice se efectuează numai cu condiţia prezentării  unor proiecte şi pe bază de concurs.
Capitolul XII
ACORDURI INTERNAŢIONALE
Articolul 40. Acorduri internaţionale
Dacă un acord internaţional la care Republica Moldova este parte are alte prevederi decît cele prevăzute de legislaţia privind spaţiile verzi a Republicii Moldova, se aplică prevederile acordului internaţional.
Capitolul XIII
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 41
Guvernul, în termen de 6 luni:
va prezenta Parlamentului propuneri de modificare şi completare a legislaţiei în conformitate cu prezenta lege, inclusiv de stabilire a răspunderii pentru încălcarea prevederilor ei;
va aduce actele sale normative în corespundere cu prezenta lege;
va asigura elaborarea actelor normative care reglementează aplicarea prezentei legi;
va asigura anularea de către ministere, departamente şi autorităţile administraţiei  publice locale a actelor normative care contravin prezentei legi.

PREŞEDINTELE
PARLAMENTULUI                                                           Dumitru DIACOV

Chişinău, 23 septembrie 1999.
Nr. 591-XIV.