privind reabilitarea victimelor represiunilor politice*

LP186-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.601; în vigoare 01.01.07

LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, în vigoare 01.01.06

LP191-XVI din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432

LP520-XVI din11.10.01, MO136/15.11.01 art. 1051

LP523-XV din11.10.01, MO131/31.10.01 art. 981

LP934-XIV din14.04.00, MO70/22.06.00 art.509

NOTĂ:

Legea a fost republicată în Monitorul Oficial nr.133-134 art.654 din 02.12.99

*) Republicată

în temeiul Hotiărîrii Parlamentului Rcpublicii Moldova nr. 1546-XIII din 25 februarie 1998 - Monitorul Oficial, 1998, nr. 26-27, art. 176. Modificată prin Legile nr. 295-XIII din 23 noiembrie 1994 - Monitorul Oficial, 1995, nr. 1, art. 1; nr. 788-XIII din 26 martie 1996 - Monitorul Oficial, 1996, nr. 40-41, art. 367; nr. 1592-XIII din 27 februrie 1998 - Monitorul Oficial, l998, nr. 44-46, art. 326; nr. 84-XIV din 8 lulie 1998 - Monitorul Oficial, 1998, nr. 75-76, art. 508; nr. 493-XIV din 9 iulie 1999 - Monitorol Oficial, 1999, nr. 90-92, art. 452.

Începînd cu 7 noiembrie 1917, pe teritoriul actualei Republici Moldova, mai întîi în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, iar începînd cu 28 iunie 1940 şi în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, organele de stat în perioada regimului totalitar au săvîrşit un şir de represiuni politice în masă.

În procesul judecării cauzelor, în perioada regimului totalitar, organele de stat administrative, juridice şi extrajudiciare (VCK, GPU - OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuraturile şi colegiile lor, "dvoiki", "troiki" "consfătuiri speciale", alte organe cu funcţii analoage) au încălcat grav drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Parlamentul, condamnînd în mod hotărît represiunile politice săvîrşite de organele de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare în perioada regimului totalitar şi încălcarea gravă de către aceste organe a normelor de drept şi morale, şi în scopul reabilitării victimelor represiunilor, reintegrării lor în drepturile politice, sociale şi cetăţeneşti, compensării pagubelor materiale pricinuite, precum şi lichidării altor consecinţe ale samavolniciei regimului totalitar, adoptă prezenta lege.

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiunea de represiune politică

Represiune politică se consideră curmarea de vieţi omeneşti, măsurile de constrîngere întreprinse de către stat faţă de cetăţeni din motive politice, naţionale, religioase sau sociale sub formă de privaţiune de libertate, deportare, exilare, trimitere la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii, expulzare din ţară şi lipsire de cetăţenie, expropriere, internare forţată în instituţii de psihiatrie, sub altă formă de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor declarate periculoase din punct de vedere social pentru stat sau pentru regimul politic, realizate în baza deciziilor organelor de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare.

Articolul 2. Victimele represiunilor politice

Victime ale represiunilor politice se consideră:

persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice arătate în articolul 1;

persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică, dar care au reuşit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele republicii;

membrii familiei persoanelor supuse represiunilor, inclusiv copiii care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, persoanele care au fost impuse sau nevoite să-şi urmeze părinţii, rudele tutorii în exil ori la locul de deţinere specială, sau rămase fără îngrijirea acestora, precum şi copiii persoanelor executate, în urma represiunilor politice.

Comitetele executive şi primăriile municipale eliberează legitimaţii respective victimelor represiunilor politice în localitatea unde au domiciliu stabil.

Articolul 3. Principiile reabilitării

Sînt declarate nevinovate şi urmează a fi reabilitate în faţa societăţii şi reintegrate în drepturi, indiferent de locul lor de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 şi 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum şi cetăţenii Republicii Moldova, supuşi represiunilor politice pe teritoriul altui stat:

a) supuse represiunilor în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare (VCK, GPU - OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuraturile şi colegiile lor, "dvoiki", "troiki", "consfătuiri speciale", alte organe cu funcţii analoage) pentru "activitate contrarevoluţionară", "tradare de patrie", "Răspîndirea unor scorniri calomnioase ce discreditează orînduirea sovietică de stat şi obştească", pentru alte "Crime de stat", pentru "încălcarea legilor şi regulilor cu privire la separarea bisericii de stat şi a şcolii de biserică", "atentarea sub formă de îndeplinire a ritualurilor religiase la persoana şi la drepturile cetăţenilor";

b) condamnate pentru neachitarea impozitelor sau neîndeplinirea planului de predare a pîinii la stat în temeiul art.58-1, 58-2 din Codul penal al al R.S.S.Ucrainene (redacţia anului 1927);

c) internate în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extra judiciare în instituţii de psihiatrie la tratament forţat din motive politice, naţionale, religioase sau sociale;

d)expropriate, deportate sau expulzate din R.A.S.S.Moldovenească şi R.S.S. Moldovenească în baza deciziilor organelor administrative sub pretextul luptei cu culacii, cu adversarii colectivizării sau aşa-numiţii bandiţi şi cu familiile lor, precum şi motive de acuzare de colaborare cu "regimul burghezo-moşieresc de ocupaţie";

e) supuse la muncă forţată în condiţii de limitare a libertăţii, inclusiv în coloanele de muncă ale NKVD-ului şi în batalioanele disciplinare;

f) interna te în lagărele de concentrare sau de filtrare sovietice, condamnate la privaţiune de libertate, exilate sau trimise la muncă silnică în condiţii la limitare a libertăţii, pentru participare prin mobilizare la cel de-al doilea război mondial;

g) condamnate sau executate pentru eschivare, din motive politice sau religioase, de la înrolare în rîndurile armatei roşii;

h) concediate din serviciu sau exmatriculate din instituţii de învăţămînt din motive politice, naţionale, religiase sau sociale;

i) condamnate pentru participarea la manifestaţiile publice pentru obţinerea suveranităţii şi independenţii Republicii Moldova sau în privinţa cărora, pentru aceleaşi acţiuni, au fost intentate dosare penale şi apoi clasate fără temei de reabilitare, dacă aceste persoane nu au comis infracţiuni de drept comun.

Articolul 4. Persoanele care nu pot fi reabilitate

Nu pot fi reabilitate persoanele care au fost condamnate legitim pentru săvîrşirea crimilor de genocid, contra păcii, umanităţii sau pentru săvîrşirea infracţiunilor de drept comun, precum şi persoanele recunoscute vinovate de falsificarea dosarelor penale în acestă perioadă sau care au participat nemijlocit la represiuni politice, chiar dacă ele înseşi au fost ulterior supuse represiunilor.

PROCEDURA REABILITĂRII

Articolul 5. Cererea de reabilitare

Cererea de reabilitare se depune de către persoana supusă represiunilor ori de către alte persoane fizice sau juridice: la Ministerul Afacerilor Interne, în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 literele d) şi e);

la Procuratura Generală, în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 literele a), b), c), f), g) şi i);

la judecătoria raională, municipală (de sector), în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 litera h).

Cererile de reabilitare se examinează în termen de trei luni de la data depunerii lor.

Articolul 5¹. Examinarea cauzelor de reabilitare de către

Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne, la cerere sau din oficiu, examinează cauza de reabilitare, stabileşte faptul deportării, expulzării, exproprierii, trimiterii la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii ori altor forme de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor în baza deciziilor organelor administrative, formulează o concluzie privind reabilitarea şi eliberează certificatul respectiv.

Decizia Ministerului Afacerilor Interne de a refuza reabilitarea poate fi atacată în instanţa judecătorească.

Articolul 5². Examinarea cauzelor de reabilitare

de către Procuratura Generală

Procuratura Generală, la cerere sau din oficiu, constată şi verifică dosarele, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor judiciare şi extrajudiciare referitor la persoanele indicate la articolul 3 din prezenta lege, în modul stabilit prin ordinul Procurorului General.

În baza studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor extrajudiciare, Procuratura Generală formulează o concluzie privind reabilitarea şi eliberează certificatul respectiv.

Decizia Procuraturii Generale de a refuza reabilitarea în cazurile prevăzute la alineatul 2 al prezentului articol poate fi atacată în instanţa judecătorească competentă.

Ca rezultat a l studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor sau ia decizie privind refuzul reabilitării.

Articolul 5³. Examinarea cauzelor de reabilitare

de către instanţele judecătoreşti

Recursurile împotriva deciziilor Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii Generale privind refuzul reabilitării prevăzute la articolul 5¹ alineatul 2 şi articolul 5² alineatul 3 din prezenta lege se examinează de către Curtea de Apel în modul prevăzut la articolul 348 din Codul de procedură penală.

Recursurile în anulare sau deciziile Procuraturii Generale privind refuzul reabilitării prevăzute la articolul 5² alineatul 4 din prezenta lege se examinează de către Curtea Supremă de Justiţie în modul stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

[Art.5³ al.2) modificat prin LP191 din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432]

Ca rezultat al examinării cauzei de reabilitare instanţa judecătorească eliberează certificatul respectiv.

Articolul 6. Stabilirea pe cale judiciară a

faptului represiunii politice

În cazul în care materialele de arhivă privind represiunile politice nu s-au păstrat în urma expirării termenului de prescripţie sau din alte cauze, stabilirea faptului represiunii politice se face pe cale judiciară.

Articolul 7. Examinarea materialelor şi dosarelor

fără cereri de reabilitare

Organele de stat care se ocupă nemijlocit de reabilitare cu dreptul de a adopta decizii în problema dată sînt obligate să exmineze toate dosarele, inclusiv asupra cărora nu au fost depuse cereri de reabilitare.

Articolul 8. Drepturi pentru persoanele reabilitate
anterior

Deciziile de reabilitare adoptate de către organele de stat de resort pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi sînt valabile şi după punerea ei în aplicare.

Persoanele reabilitate anterior benefeciază de toate drepturile prevăzute de prezenta lege.

Articolul 9. Materialele represiunilor politice

Persoanele reabilitate, iar în cazul morţii lor, rudele acestora pot lua cunoştinţă de materialele în a căror bază au fost supuse represiunilor.

Persoanel e reabilitate şi moştenitorii lor sînt în drept să obţină manuscrisele, fotografiile şi documentele personale ce s-au păstrat.

La cererea persoanelor sau a organizaţiilor obşteşti interesate, organele de stat corespunzătoare sînt obligate să comunice acestora timpul, cauza morţii şi locul înmormîntării persoanei reabilitate.

REINTEGRAREA ÎN DREPTURILE POLITICE,

SOCIALE, CIVILE ŞI PATRIMONIALE

Articolul 10. Reintegrarea în drepturi a persoanelor

sociale, civile şi patrimoniale

Persoanele supuse reprisiunilor şi ulterior reabilitate sînt reintegrate în drepturile politice, sociale şi civile, pierdute de acestea în legătură cu represiunile politice.

Se abrogă deciziile cu privire la retragerea decoraţiilor de stat, ridicarea titlurilor ştiinţifice, gradelor militare, titlurilor speciale şi onorifice, lipsirea de pensii şi privarea de alte drepturi.

Articolul 11. Dreptul la locul de trai al persoanelor supuse

Se recunoaşte dreptul persoanelor supuse represiunilor şi ulterior reabilitate de a domicilia în localităţile în care au trăit pînă la represiune. Acest drept se recunoaşte şi pentru membrii familiei lor, precum şi pentru rudele care au trăit împreună cu ele.

Articolul 12. Restituirea bunurilor, recuperarea valorii

acestora prin achitarea de compensaţii

persoanelor supuse represiunilor politice

Cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor.

Nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice.

În cazul în care bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în legătură cu represiunile politice nu pot fi restituite, valoarea acestora se recuperează prin achitarea de compensaţii, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau de moştenitorii acestora.

Cu acordul persoanelor supuse represiunilor politice şi ulterior reabilitate sau al moştenitorilor acestora, restituirea în natură a caselor de locuit poate fi înlocuită prin recuperarea valorii lor, evaluate prin aplicarea preţurilor de piaţă în vigoare la data satisfacerii cererii, sau prin acordarea, în mod prioritar, a unui spaţiu locativ amenajat.

Persoanele care urmează a fi evacuate din casele restituite sînt asigurate cu spaţiu locativ peste rînd, la momentul evacuării, de către autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cheltuielile legate de asigurarea cu spaţiu locativ se efectuează din contul şi în limita bugetelor raionale, bugetelor municipiilor Chişinău şi Bălţi, bugetului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi din contul bugetului de stat.

Restituirea bunurilor, recuperarea valorii bunurilor ce nu pot fi restituite se efectuează, în baza cererii,din contul bugetelor raionale, bugetelor municipiilor Chişinău şi Bălţi, bugetului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi din contul bugetului de stat. Cererile de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora se examinează de către comisiile special create în acest scop.

În cazul în care bunurile nu s-au păstrat sau nu pot fi restituite în natură, fiind privatizate în condiţiile legii, se recuperează valoarea lor în formă de compensaţie bănească sau de valori materiale, luîndu-se ca bază preţurile de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

În cazul cînd valoarea bunurilor nu depăşeşte suma de 200 mii lei, plata compensaţiei poate fi eşalonată pe o perioadă de pînă la 3 ani, iar în cazul cînd valoarea bunurilor depăşeşte suma de 200 mii lei - pe o perioadă de pînă la 5 ani.

Valoarea bunurilor se determină în felul următor:

a) bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de oficiul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii;

b) costul animalelor domestice, al păsărilor, al produselor agricole, al altor bunuri se stabileşte conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

[Art.12 în redacţia LP186-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.601]

Articolul 12¹. Modul de examinare a cererilor de

restituire a bunurilor sau de recuperare

Cererile de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora prin achitarea de compensaţii sînt examinate de comisiile speciale create de autorităţile administraţiei publice locale a raioanelor, municipiilor Chişinău şi Bălţi, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în al căror teritoriu persoanele reabilitate au domiciliat la momentul reprimării.

Cererea de restituire a bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie ori de recuperare a valorii acestora se înaintează în decurs de 3 ani de la data înştiinţării persoanei supuse represiunilor despre reabilitarea acesteia şi se examinează în termen de pînă la 6 luni din ziua depunerii.

Comisia identifică bunurile ce urmează a fi restituite şi determină valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, documente eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate, ori în baza altor probe legale.

Decizia comisiei privind restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora sau achitarea compensaţiilor poate fi contestată în instanţa judecătorească.

Litigiile ce ţin de restituirea bunurilor, apărute între persoanele reabilitate sau moştenitorii acestora, pe de o parte, şi persoanele juridice cu orice formă de proprietate sau persoane fizice, pe de altă parte, se soluţionează pe cale judiciară.

În cazul cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice pe teritoriul altui stat, ale căror bunuri au fost confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie pe teritoriul care în prezent nu aparţine Republicii Moldova, restituirea sau recuperarea valorii acestor bunuri se efectuează în baza tratatului dintre Republica Moldova şi statul respectiv. La perfectarea proiectelor de tratate interstatale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Economiei şi Comerţului, alte ministere şi organe de resort vor include clauze cu privire la restituirea bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în alt mod din posesie ori recuperarea valorii lor prin achitarea de compensaţii cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice pe teritoriul altor state.

[Art.12¹ introdus prin LP186-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.601]

Articolul 13. Compensaţii pentru persoanele supuse
represiunilor

Cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi vor primi compensaţie materială, la privatizare, conform prevederilor legii şi altor acte normative privitoare la privatizare.

Articolul 14. Dreptul la compensaţie în cazul decesului de pe

urma represiunilor politice

Soţii care nu au întemeiat o altă familie, părinţii sau copiii persoanelor executate în urma represiunilor politice sau decedate în locurile de deţinere specială sau în drum spre ele, care sînt cetăţeni ai Republicii Modova, primesc, la cerere, o compensaţie în mărime de 540 pentru fiecare persoană executată sau decedată, suma fiind plătită în modul stabilit de Guvern.
[Art.14 modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]

[Art.14 modificat prin LP520 din 11.10.01, MO136/15.11.01 art. 1051]
[Art.15 exclus prin LP552-XIV din 28.07.99]

Articolul 16. Calcularea vechimii în muncă la privatizare

La privatizare, vechimea în muncă pentru cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi va include două termene de represiune, dar în total nu mai mult de 15 ani. Persoanele supuse represiunilor şi ulterior rabilitate care au primit recompensa deplină în baza Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 18 mai 1981 cu privire la recompensa daunei, pricinuite cetăţeanului de acţiunile nelegitime ale organelor de stat şi obşteşti, precum şi de persoanele oficiale în timpul îndeplinirii de către ele a obligaţiilor funcţionale, ori au primit recompensa deplină în alt mod nu beneficiază de prevederile aliniatului întîi.

Articolul 17. Restabilirea vechimii în muncă a persoanelor

concediate nelegetim din serviciu sau exmatri-

culate din instituţiile de învăţămînt

Persoanelor concediate nelegitim din serviciu sau exmatriculate din instituţiile de învăţămînt din motive politice, naţionale, religioase sau sociale li se restabileşte, pe cale judiciară, vechimea în muncă în specialitate, inclusiv activitatea ştiinţifică şi pedagogică, pentru toată perioada lipsei forţate de la lucru sau studii.

ÎNLESNIRI PENTRU PERSOANELE REABILITATE

    Articolul 18. Acordarea creditelor pentru construcţia
   sau reparaţia locuinţei
    Cetăţenii Republicii Moldova, victime ale represiunilor politice, au dreptul la credit fără dobîndă pentru construcţia locuinţei noi (în cazul în care nu dispun de locuinţă în proprietate) ori pentru reparaţia locuinţei restituite sau avute în proprietate. Suma creditului se determină de autorităţile administraţiei publice locale în baza expertizei tehnice efectuate asupra imobilului.

[Art.18 în redacţia LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584]

Articolul 19. Scutirea taxei de timbru

Litigiile în legătură cu reabilitarea victimelor represiunilor politice se examinează în toate instanţele judecătoreşti fără a se achita taxa de timbru.

Articolul 20. Dreptul la pensie

Cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi au dreptul la pensie conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Articolul 21. Înlesniri sociale

Invalizii şi pensionarii (de vîrsta-standard de pensionare) cetăţeni ai Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi benefeciază de dreptul:
[Art.21 al.1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]

[Art.21 al.1) în redacţia LP439 din 27.09.01, MO114/20.09.01 art.85]

[Al.1 modificat prin LP523 din 11.10.01, MO131/31.10.01 art. 981]

la asistenţă medicală, în conformitate cu minimul asigurării medicale gratuite stabilit de legislaţie, precum şi la asigurare cu medicamente specifice prevăzute în programele naţionale;

[Art.21 al.1), subal.1) în redacţia LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, în vgoare 01.01.06]
[Art.21 subal.2-3 excluse prin LP934 din 14.04.00, MO70/22.06.00]

la confecţionarea şi repararea graturită a protezelor dentare (cu excepţia protezelor din metale nobile), la asigurarea în condiţii avantajoase cu alte articole protezo-ortopedice;

la reabilitare sanatorială în condiţiile stabilite de Guvern;
[Art.21 al.1), subal.3) în redacţia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]

de prioritate la primire în aziluri, la asigurare de stat gratuită în ele, cu păstrarea a cel puţin 25 la sută din pensia alocată;

de prioritate la instalara telefonului.

Persoanele reabiliate care au dreptul la înlesnirile prevăzute de prezenta lege primesc legitimaţia respectivă.

Articolul 22. Publicitatea în domeniul reabilitării politice

Listele persoanelor reabilitate în baza prezentei legi, cu indicarea principalelor date biografice, a acuzaţiilor pentru care au fost supuse represiunilor şi a temeiului reabilitării, se publică periodic în mijloacele de informare în masă din republică de către organele de stat care au adoptat decizia privind reabilitarea.

Articolul 23. Răspunderea penală pentru participare

la represiuni politice

Lucrătorii organelor VCK, GPU - OGPU, NKVD, MGB, KGB, lucrătorii procuraturii, judecătorii, membrii aşa-ziselor "dvoiki", "troiki", ai "consfătuirilor speciale", lucrători altor organe cu funcţii analoage, care au participat la anchetarea şi examinarea dosarelor cu privire la represiunile politice si care au comis încălcarea legilor în vigoare la mementul represiunii, precum şi lucrătorii organelor administrative sovietice şi de partid care au participat intenţionat la represiunile politice prin falsificarea materialelor din dosare poartă răspundere penală, la decizia instanţei judecătoreşti, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 24. Retragerea privilegiilor persoanelor care

au participat la represiuni politice

Persoanele care locuiesc în Republica Moldova şi au participat nemijlocit la represiuni politice, dacă acest fapt este stabilit prin decizie de instanţa judecătorească, şi care benefeciază de privilegii în domeniul pensionării, asistenţei sociale, asigurării cu spaţiu locativ sînt lipsite de aceste privilegii.

REPUBLICII MOLDOVA Mircea SNEGUR

Chişinău, 8 decembrie 1992.

LPM1225/1992* ID intern unic: 313312 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 1225 din 08.12.1992
privind reabilitarea victimelor represiunilor politice*
Publicat : 30.12.1992 în Monitorul Oficial Nr. 12
MODIFICAT LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10 LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584 LP186-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.601; în vigoare 01.01.07 LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, în vigoare 01.01.06 LP191-XVI din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432 LP520-XVI din11.10.01, MO136/15.11.01 art. 1051 LP523-XV din11.10.01, MO131/31.10.01 art. 981 LP934-XIV din14.04.00, MO70/22.06.00 art.509 NOTĂ: Legea a fost republicată în Monitorul Oficial nr.133-134 art.654 din 02.12.99 *) Republicată în temeiul Hotiărîrii Parlamentului Rcpublicii Moldova nr. 1546-XIII din 25 februarie 1998 - Monitorul Oficial, 1998, nr. 26-27, art. 176. Modificată prin Legile nr. 295-XIII din 23 noiembrie 1994 - Monitorul Oficial, 1995, nr. 1, art. 1; nr. 788-XIII din 26 martie 1996 - Monitorul Oficial, 1996, nr. 40-41, art. 367; nr. 1592-XIII din 27 februrie 1998 - Monitorul Oficial, l998, nr. 44-46, art. 326; nr. 84-XIV din 8 lulie 1998 - Monitorul Oficial, 1998, nr. 75-76, art. 508; nr. 493-XIV din 9 iulie 1999 - Monitorol Oficial, 1999, nr. 90-92, art. 452. Începînd cu 7 noiembrie 1917, pe teritoriul actualei Republici Moldova, mai întîi în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, iar începînd cu 28 iunie 1940 şi în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, organele de stat în perioada regimului totalitar au săvîrşit un şir de represiuni politice în masă. În procesul judecării cauzelor, în perioada regimului totalitar, organele de stat administrative, juridice şi extrajudiciare (VCK, GPU - OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuraturile şi colegiile lor, "dvoiki", "troiki" "consfătuiri speciale", alte organe cu funcţii analoage) au încălcat grav drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Parlamentul, condamnînd în mod hotărît represiunile politice săvîrşite de organele de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare în perioada regimului totalitar şi încălcarea gravă de către aceste organe a normelor de drept şi morale, şi în scopul reabilitării victimelor represiunilor, reintegrării lor în drepturile politice, sociale şi cetăţeneşti, compensării pagubelor materiale pricinuite, precum şi lichidării altor consecinţe ale samavolniciei regimului totalitar, adoptă prezenta lege. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Noţiunea de represiune politică Represiune politică se consideră curmarea de vieţi omeneşti, măsurile de constrîngere întreprinse de către stat faţă de cetăţeni din motive politice, naţionale, religioase sau sociale sub formă de privaţiune de libertate, deportare, exilare, trimitere la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii, expulzare din ţară şi lipsire de cetăţenie, expropriere, internare forţată în instituţii de psihiatrie, sub altă formă de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor declarate periculoase din punct de vedere social pentru stat sau pentru regimul politic, realizate în baza deciziilor organelor de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare. Articolul 2. Victimele represiunilor politice Victime ale represiunilor politice se consideră: persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice arătate în articolul 1; persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică, dar care au reuşit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele republicii; membrii familiei persoanelor supuse represiunilor, inclusiv copiii care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, persoanele care au fost impuse sau nevoite să-şi urmeze părinţii, rudele tutorii în exil ori la locul de deţinere specială, sau rămase fără îngrijirea acestora, precum şi copiii persoanelor executate, în urma represiunilor politice. Comitetele executive şi primăriile municipale eliberează legitimaţii respective victimelor represiunilor politice în localitatea unde au domiciliu stabil. Articolul 3. Principiile reabilitării Sînt declarate nevinovate şi urmează a fi reabilitate în faţa societăţii şi reintegrate în drepturi, indiferent de locul lor de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 şi 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum şi cetăţenii Republicii Moldova, supuşi represiunilor politice pe teritoriul altui stat: a) supuse represiunilor în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare (VCK, GPU - OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuraturile şi colegiile lor, "dvoiki", "troiki", "consfătuiri speciale", alte organe cu funcţii analoage) pentru "activitate contrarevoluţionară", "tradare de patrie", "Răspîndirea unor scorniri calomnioase ce discreditează orînduirea sovietică de stat şi obştească", pentru alte "Crime de stat", pentru "încălcarea legilor şi regulilor cu privire la separarea bisericii de stat şi a şcolii de biserică", "atentarea sub formă de îndeplinire a ritualurilor religiase la persoana şi la drepturile cetăţenilor"; b) condamnate pentru neachitarea impozitelor sau neîndeplinirea planului de predare a pîinii la stat în temeiul art.58-1, 58-2 din Codul penal al al R.S.S.Ucrainene (redacţia anului 1927); c) internate în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extra judiciare în instituţii de psihiatrie la tratament forţat din motive politice, naţionale, religioase sau sociale; d)expropriate, deportate sau expulzate din R.A.S.S.Moldovenească şi R.S.S. Moldovenească în baza deciziilor organelor administrative sub pretextul luptei cu culacii, cu adversarii colectivizării sau aşa-numiţii bandiţi şi cu familiile lor, precum şi motive de acuzare de colaborare cu "regimul burghezo-moşieresc de ocupaţie"; e) supuse la muncă forţată în condiţii de limitare a libertăţii, inclusiv în coloanele de muncă ale NKVD-ului şi în batalioanele disciplinare; f) interna te în lagărele de concentrare sau de filtrare sovietice, condamnate la privaţiune de libertate, exilate sau trimise la muncă silnică în condiţii la limitare a libertăţii, pentru participare prin mobilizare la cel de-al doilea război mondial; g) condamnate sau executate pentru eschivare, din motive politice sau religioase, de la înrolare în rîndurile armatei roşii; h) concediate din serviciu sau exmatriculate din instituţii de învăţămînt din motive politice, naţionale, religiase sau sociale; i) condamnate pentru participarea la manifestaţiile publice pentru obţinerea suveranităţii şi independenţii Republicii Moldova sau în privinţa cărora, pentru aceleaşi acţiuni, au fost intentate dosare penale şi apoi clasate fără temei de reabilitare, dacă aceste persoane nu au comis infracţiuni de drept comun. Articolul 4. Persoanele care nu pot fi reabilitate Nu pot fi reabilitate persoanele care au fost condamnate legitim pentru săvîrşirea crimilor de genocid, contra păcii, umanităţii sau pentru săvîrşirea infracţiunilor de drept comun, precum şi persoanele recunoscute vinovate de falsificarea dosarelor penale în acestă perioadă sau care au participat nemijlocit la represiuni politice, chiar dacă ele înseşi au fost ulterior supuse represiunilor. Capitolul II PROCEDURA REABILITĂRII Articolul 5. Cererea de reabilitare Cererea de reabilitare se depune de către persoana supusă represiunilor ori de către alte persoane fizice sau juridice: la Ministerul Afacerilor Interne, în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 literele d) şi e); la Procuratura Generală, în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 literele a), b), c), f), g) şi i); la judecătoria raională, municipală (de sector), în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 litera h). Cererile de reabilitare se examinează în termen de trei luni de la data depunerii lor. Articolul 5¹. Examinarea cauzelor de reabilitare de către Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Afacerilor Interne, la cerere sau din oficiu, examinează cauza de reabilitare, stabileşte faptul deportării, expulzării, exproprierii, trimiterii la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii ori altor forme de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor în baza deciziilor organelor administrative, formulează o concluzie privind reabilitarea şi eliberează certificatul respectiv. Decizia Ministerului Afacerilor Interne de a refuza reabilitarea poate fi atacată în instanţa judecătorească. Articolul 5². Examinarea cauzelor de reabilitare de către Procuratura Generală Procuratura Generală, la cerere sau din oficiu, constată şi verifică dosarele, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor judiciare şi extrajudiciare referitor la persoanele indicate la articolul 3 din prezenta lege, în modul stabilit prin ordinul Procurorului General. În baza studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor extrajudiciare, Procuratura Generală formulează o concluzie privind reabilitarea şi eliberează certificatul respectiv. Decizia Procuraturii Generale de a refuza reabilitarea în cazurile prevăzute la alineatul 2 al prezentului articol poate fi atacată în instanţa judecătorească competentă. Ca rezultat a l studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor sau ia decizie privind refuzul reabilitării. Articolul 5³. Examinarea cauzelor de reabilitare de către instanţele judecătoreşti Recursurile împotriva deciziilor Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii Generale privind refuzul reabilitării prevăzute la articolul 5¹ alineatul 2 şi articolul 5² alineatul 3 din prezenta lege se examinează de către Curtea de Apel în modul prevăzut la articolul 348 din Codul de procedură penală. Recursurile în anulare sau deciziile Procuraturii Generale privind refuzul reabilitării prevăzute la articolul 5² alineatul 4 din prezenta lege se examinează de către Curtea Supremă de Justiţie în modul stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare. [Art.5³ al.2) modificat prin LP191 din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432] Ca rezultat al examinării cauzei de reabilitare instanţa judecătorească eliberează certificatul respectiv. Articolul 6. Stabilirea pe cale judiciară a faptului represiunii politice În cazul în care materialele de arhivă privind represiunile politice nu s-au păstrat în urma expirării termenului de prescripţie sau din alte cauze, stabilirea faptului represiunii politice se face pe cale judiciară. Articolul 7. Examinarea materialelor şi dosarelor fără cereri de reabilitare Organele de stat care se ocupă nemijlocit de reabilitare cu dreptul de a adopta decizii în problema dată sînt obligate să exmineze toate dosarele, inclusiv asupra cărora nu au fost depuse cereri de reabilitare. Articolul 8. Drepturi pentru persoanele reabilitate anterior Deciziile de reabilitare adoptate de către organele de stat de resort pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi sînt valabile şi după punerea ei în aplicare. Persoanele reabilitate anterior benefeciază de toate drepturile prevăzute de prezenta lege. Articolul 9. Materialele represiunilor politice Persoanele reabilitate, iar în cazul morţii lor, rudele acestora pot lua cunoştinţă de materialele în a căror bază au fost supuse represiunilor. Persoanel e reabilitate şi moştenitorii lor sînt în drept să obţină manuscrisele, fotografiile şi documentele personale ce s-au păstrat. La cererea persoanelor sau a organizaţiilor obşteşti interesate, organele de stat corespunzătoare sînt obligate să comunice acestora timpul, cauza morţii şi locul înmormîntării persoanei reabilitate. Capitolul III REINTEGRAREA ÎN DREPTURILE POLITICE, SOCIALE, CIVILE ŞI PATRIMONIALE Articolul 10. Reintegrarea în drepturi a persoanelor sociale, civile şi patrimoniale Persoanele supuse reprisiunilor şi ulterior reabilitate sînt reintegrate în drepturile politice, sociale şi civile, pierdute de acestea în legătură cu represiunile politice. Se abrogă deciziile cu privire la retragerea decoraţiilor de stat, ridicarea titlurilor ştiinţifice, gradelor militare, titlurilor speciale şi onorifice, lipsirea de pensii şi privarea de alte drepturi. Articolul 11. Dreptul la locul de trai al persoanelor supuse represiunilor Se recunoaşte dreptul persoanelor supuse represiunilor şi ulterior reabilitate de a domicilia în localităţile în care au trăit pînă la represiune. Acest drept se recunoaşte şi pentru membrii familiei lor, precum şi pentru rudele care au trăit împreună cu ele. Articolul 12. Restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice Cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor. Nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice. În cazul în care bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în legătură cu represiunile politice nu pot fi restituite, valoarea acestora se recuperează prin achitarea de compensaţii, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau de moştenitorii acestora. Cu acordul persoanelor supuse represiunilor politice şi ulterior reabilitate sau al moştenitorilor acestora, restituirea în natură a caselor de locuit poate fi înlocuită prin recuperarea valorii lor, evaluate prin aplicarea preţurilor de piaţă în vigoare la data satisfacerii cererii, sau prin acordarea, în mod prioritar, a unui spaţiu locativ amenajat. Persoanele care urmează a fi evacuate din casele restituite sînt asigurate cu spaţiu locativ peste rînd, la momentul evacuării, de către autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cheltuielile legate de asigurarea cu spaţiu locativ se efectuează din contul şi în limita bugetelor raionale, bugetelor municipiilor Chişinău şi Bălţi, bugetului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi din contul bugetului de stat. Restituirea bunurilor, recuperarea valorii bunurilor ce nu pot fi restituite se efectuează, în baza cererii,din contul bugetelor raionale, bugetelor municipiilor Chişinău şi Bălţi, bugetului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi din contul bugetului de stat. Cererile de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora se examinează de către comisiile special create în acest scop. În cazul în care bunurile nu s-au păstrat sau nu pot fi restituite în natură, fiind privatizate în condiţiile legii, se recuperează valoarea lor în formă de compensaţie bănească sau de valori materiale, luîndu-se ca bază preţurile de piaţă în vigoare la data examinării cererii. În cazul cînd valoarea bunurilor nu depăşeşte suma de 200 mii lei, plata compensaţiei poate fi eşalonată pe o perioadă de pînă la 3 ani, iar în cazul cînd valoarea bunurilor depăşeşte suma de 200 mii lei - pe o perioadă de pînă la 5 ani. Valoarea bunurilor se determină în felul următor: a) bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de oficiul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii; b) costul animalelor domestice, al păsărilor, al produselor agricole, al altor bunuri se stabileşte conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii. [Art.12 în redacţia LP186-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.601] Articolul 12¹. Modul de examinare a cererilor de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora Cererile de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora prin achitarea de compensaţii sînt examinate de comisiile speciale create de autorităţile administraţiei publice locale a raioanelor, municipiilor Chişinău şi Bălţi, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în al căror teritoriu persoanele reabilitate au domiciliat la momentul reprimării. Cererea de restituire a bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie ori de recuperare a valorii acestora se înaintează în decurs de 3 ani de la data înştiinţării persoanei supuse represiunilor despre reabilitarea acesteia şi se examinează în termen de pînă la 6 luni din ziua depunerii. Comisia identifică bunurile ce urmează a fi restituite şi determină valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, documente eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate, ori în baza altor probe legale. Decizia comisiei privind restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora sau achitarea compensaţiilor poate fi contestată în instanţa judecătorească. Litigiile ce ţin de restituirea bunurilor, apărute între persoanele reabilitate sau moştenitorii acestora, pe de o parte, şi persoanele juridice cu orice formă de proprietate sau persoane fizice, pe de altă parte, se soluţionează pe cale judiciară. În cazul cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice pe teritoriul altui stat, ale căror bunuri au fost confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie pe teritoriul care în prezent nu aparţine Republicii Moldova, restituirea sau recuperarea valorii acestor bunuri se efectuează în baza tratatului dintre Republica Moldova şi statul respectiv. La perfectarea proiectelor de tratate interstatale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Economiei şi Comerţului, alte ministere şi organe de resort vor include clauze cu privire la restituirea bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în alt mod din posesie ori recuperarea valorii lor prin achitarea de compensaţii cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice pe teritoriul altor state. [Art.12¹ introdus prin LP186-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.601] Articolul 13. Compensaţii pentru persoanele supuse represiunilor Cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi vor primi compensaţie materială, la privatizare, conform prevederilor legii şi altor acte normative privitoare la privatizare. Articolul 14. Dreptul la compensaţie în cazul decesului de pe urma represiunilor politice Soţii care nu au întemeiat o altă familie, părinţii sau copiii persoanelor executate în urma represiunilor politice sau decedate în locurile de deţinere specială sau în drum spre ele, care sînt cetăţeni ai Republicii Modova, primesc, la cerere, o compensaţie în mărime de 540 pentru fiecare persoană executată sau decedată, suma fiind plătită în modul stabilit de Guvern. [Art.14 modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10] [Art.14 modificat prin LP520 din 11.10.01, MO136/15.11.01 art. 1051] [Art.15 exclus prin LP552-XIV din 28.07.99] Articolul 16. Calcularea vechimii în muncă la privatizare La privatizare, vechimea în muncă pentru cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi va include două termene de represiune, dar în total nu mai mult de 15 ani. Persoanele supuse represiunilor şi ulterior rabilitate care au primit recompensa deplină în baza Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 18 mai 1981 cu privire la recompensa daunei, pricinuite cetăţeanului de acţiunile nelegitime ale organelor de stat şi obşteşti, precum şi de persoanele oficiale în timpul îndeplinirii de către ele a obligaţiilor funcţionale, ori au primit recompensa deplină în alt mod nu beneficiază de prevederile aliniatului întîi. Articolul 17. Restabilirea vechimii în muncă a persoanelor concediate nelegetim din serviciu sau exmatri- culate din instituţiile de învăţămînt Persoanelor concediate nelegitim din serviciu sau exmatriculate din instituţiile de învăţămînt din motive politice, naţionale, religioase sau sociale li se restabileşte, pe cale judiciară, vechimea în muncă în specialitate, inclusiv activitatea ştiinţifică şi pedagogică, pentru toată perioada lipsei forţate de la lucru sau studii. Capitolul IV ÎNLESNIRI PENTRU PERSOANELE REABILITATE Articolul 18. Acordarea creditelor pentru construcţia sau reparaţia locuinţei Cetăţenii Republicii Moldova, victime ale represiunilor politice, au dreptul la credit fără dobîndă pentru construcţia locuinţei noi (în cazul în care nu dispun de locuinţă în proprietate) ori pentru reparaţia locuinţei restituite sau avute în proprietate. Suma creditului se determină de autorităţile administraţiei publice locale în baza expertizei tehnice efectuate asupra imobilului. [Art.18 în redacţia LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584] Articolul 19. Scutirea taxei de timbru Litigiile în legătură cu reabilitarea victimelor represiunilor politice se examinează în toate instanţele judecătoreşti fără a se achita taxa de timbru. Articolul 20. Dreptul la pensie Cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi au dreptul la pensie conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat. Articolul 21. Înlesniri sociale Invalizii şi pensionarii (de vîrsta-standard de pensionare) cetăţeni ai Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi benefeciază de dreptul: [Art.21 al.1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10] [Art.21 al.1) în redacţia LP439 din 27.09.01, MO114/20.09.01 art.85] [Al.1 modificat prin LP523 din 11.10.01, MO131/31.10.01 art. 981] la asistenţă medicală, în conformitate cu minimul asigurării medicale gratuite stabilit de legislaţie, precum şi la asigurare cu medicamente specifice prevăzute în programele naţionale; [Art.21 al.1), subal.1) în redacţia LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, în vgoare 01.01.06] [Art.21 subal.2-3 excluse prin LP934 din 14.04.00, MO70/22.06.00] la confecţionarea şi repararea graturită a protezelor dentare (cu excepţia protezelor din metale nobile), la asigurarea în condiţii avantajoase cu alte articole protezo-ortopedice; la reabilitare sanatorială în condiţiile stabilite de Guvern; [Art.21 al.1), subal.3) în redacţia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10] de prioritate la primire în aziluri, la asigurare de stat gratuită în ele, cu păstrarea a cel puţin 25 la sută din pensia alocată; de prioritate la instalara telefonului. Persoanele reabiliate care au dreptul la înlesnirile prevăzute de prezenta lege primesc legitimaţia respectivă. Capitolul V DISPOZIŢII FINALE Articolul 22. Publicitatea în domeniul reabilitării politice Listele persoanelor reabilitate în baza prezentei legi, cu indicarea principalelor date biografice, a acuzaţiilor pentru care au fost supuse represiunilor şi a temeiului reabilitării, se publică periodic în mijloacele de informare în masă din republică de către organele de stat care au adoptat decizia privind reabilitarea. Articolul 23. Răspunderea penală pentru participare la represiuni politice Lucrătorii organelor VCK, GPU - OGPU, NKVD, MGB, KGB, lucrătorii procuraturii, judecătorii, membrii aşa-ziselor "dvoiki", "troiki", ai "consfătuirilor speciale", lucrători altor organe cu funcţii analoage, care au participat la anchetarea şi examinarea dosarelor cu privire la represiunile politice si care au comis încălcarea legilor în vigoare la mementul represiunii, precum şi lucrătorii organelor administrative sovietice şi de partid care au participat intenţionat la represiunile politice prin falsificarea materialelor din dosare poartă răspundere penală, la decizia instanţei judecătoreşti, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Articolul 24. Retragerea privilegiilor persoanelor care au participat la represiuni politice Persoanele care locuiesc în Republica Moldova şi au participat nemijlocit la represiuni politice, dacă acest fapt este stabilit prin decizie de instanţa judecătorească, şi care benefeciază de privilegii în domeniul pensionării, asistenţei sociale, asigurării cu spaţiu locativ sînt lipsite de aceste privilegii. PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA Mircea SNEGUR Chişinău, 8 decembrie 1992. Nr.1225-XII.