privind Metodologiile de determinare, aplicare şi aprobare a tarifelor
pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică

    MODIFICAT
    HANRE482 din 06.09.12, MO234-236/09.11.12 art.1330

    Întru executarea Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, modificată şi completată prin Legea nr. 130-XV din 29 aprilie 2004, articolul 13/1, Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă în urma coordonării cu Guvernul Republicii Moldova:

Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor de producere a energiei electrice, energiei termice şi apei de adaos;

Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor de livrare a energiei termice consumatorilor finali.

Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor de producere a energiei electrice, energiei termice şi apei de adaos şi Metodologia calculării, aprobării şi aplicării tarifelor de livrare a energiei termice consumatorilor finali, aprobate prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr. 114 din 26 decembrie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 30-34 din 20.02.2004, art. 72).

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

AL AGENŢIEI NAŢIONALE

ÎN ENERGETICĂ Nicolae Triboi

Chişinău, 25 august 2004.

prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie

al ANRE nr. 147 din 25 august 2004

DETERMINĂRII, APROBĂRII ŞI APLICĂRII TARIFELOR
LA PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE, ENERGIEI
TERMICE ŞI LA APA DE ADAOS

I. DISPOZIŢII GENERALE

1.1. Prezenta Metodologie este elaborată în corespundere cu prevederile Legii cu privire la energia electrică, Legii serviciilor publice de gospodărie comunală, standardelor naţionale de contabilitate şi altor acte normative ale Republicii Moldova şi are ca scop stabilirea pentru toţi producătorii autohtoni a unei metode unice de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor reglementate la producerea energiei electrice şi termice, la apa de adaos.

1.2. Metodologia stabileşte:

- componenţa consumurilor şi cheltuielilor, care se includ la calcularea tarifelor;

- metoda de calculare a rentabilităţii investiţiilor efectuate la întreprinderi;

- modul de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor de bază;

- modul de ajustare a tarifelor de bază pentru perioada ulterioară de valabilitate a Metodologiei.

1.3. Mecanismul aplicat la determinarea şi reglementarea tarifelor se bazează pe următoarele principii:

- alimentarea fiabilă a consumatorilor cu energie electrică, termică şi apă de adaos la costuri reale, strict necesare pentru producerea lor;

- acoperirea consumurilor şi cheltuielilor aferente exploatării eficiente a unităţilor energetice de producţie şi cheltuielilor necesare pentru protecţia mediului ambiant;

- efectuarea unei activităţi eficiente şi profitabile, ceea ce ar oferi întreprinderilor posibilitatea de a-şi recupera mijloacele financiare investite în dezvoltarea şi reconstrucţia capacităţilor de producţie.

La stabilirea tarifelor se va ţine cont de securitatea energetică a ţării şi conjunctura pieţei, de politica statului privind producerea, importul şi exportul resurselor energetice.

1.4. Prezenta Metodologie are un termen de valabilitate de 7 ani şi este aplicată de toţi agenţii economici, care activează în domeniul producerii energiei electrice, energiei termice şi apei de adaos, şi care conform legislaţiei sînt supuşi reglementării.

II. DETERMINAREA TARIFELOR

2.1. Tarifele la producerea energiei electrice, energiei termice şi la apa de adaos se calculează separat pentru fiecare producător (agent economic) în parte şi se stabilesc la 1 kWh de energie electrică, 1 Gcal energie termică, 1m³ apă de adaos şi se determină, conform formulei:

To=(Cp+Rn+Rc+Desv)/V, unde:

Cp - consumurile şi cheltuielile întreprinderii pentru producerea formei date de energie (energie electrică, energie termică) sau apă de adaos;

Rn - rentabilitatea activelor noi (investiţiilor);

Rc - profitul, calculat reieşind din rata de rentabilitate 5 % către consumurile şi cheltuielile proprii ale întreprinderii (consumurile şi cheltuielile întreprinderii fără consumurile de combustibil şi apă). Acest profit se include în calculul tarifelor, la decizia autorităţilor abilitate cu funcţia de reglementare a tarifelor, în cazul, cînd există argumente suficiente, că întreprinderea nu a avut posibilităţi financiare de a efectua investiţii;

Desv - devierile financiare, care trebuie luate în consideraţie în tariful anului curent, rezultate din diferenţa dintre parametrii aplicaţi la stabilirea tarifelor şi cei reali înregistraţi (preţul de procurare a combustibilului, indicele inflaţiei, rata de schimb a valutei naţionale, volumul de energie electrică, termică şi apă de adaos livrată etc.);

V - cantitatea energiei electrice, energiei termice sau apei de adaos livrate de la liniile electrice de plecare, colectoarele centralei.

2.2. Consumurile şi cheltuielile întreprinderii, necesare pentru producerea energiei electrice, termice şi a apei de adaos, cuprind următoarele articole:

consumurile şi cheltuielile activităţii operaţionale (CAO);

pierderi excepţionale (PE).

2.2.1. La rîndul său, consumurile şi cheltuielile activităţii operaţionale (CAO) cuprind:

consumuri directe de materiale (CM);

consumuri directe privind retribuirea muncii (CRM);

consumuri indirecte de producţie (CIP);

cheltuieli comerciale (CC);

cheltuieli generale şi administrative (CGA);

alte cheltuieli operaţionale (CO):

CAO = CM+CRM+CIP+CC+CGA+CO.

2.2.1.1. Consumurile directe de materiale (CM), care se includ în tariful de livrare a energiei electrice, termice şi apei de adaos cuprind valoarea:

- combustibilului nemijlocit utilizat pentru producerea energiei electrice şi termice;

- apei potabile şi tehnice utilizate pentru producerea energiei şi apei de adaos;

- materialelor utilizate nemijlocit în procesul de producere a energiei şi a apei de adaos (materiale de filtrare, reactive chimice etc.);

- energiei electrice procurate şi consumate în scopuri de producere şi livrare a energiei termice şi apei de adaos.

Aceste consumuri directe de materiale au loc doar la Centralele electrice cu termoficare (CET) şi Centralele termice (CT). La Centrala hidroelectrică (CHE), reieşind din specificul tehnologic de producere a energiei electrice, consumurile directe de materiale nu se evidenţiază separat.

2.2.1.2. La consumurile directe privind retribuirea muncii (CRM) se raportă consumurile pentru retribuirea muncii personalului nemijlocit încadrat în procesul de producere a energiei electrice, termice şi apei de adaos (cu excepţia personalului auxiliar, administrativ, de conducere din subdiviziunile de producţie).

La aceste consumuri se referă:

- retribuţia pentru munca prestată efectiv, premiile pentru rezultatele de producţie obţinute, sporurile la salariile tarifare;

- remunerarea zilelor de odihnă (recuperărilor) acordate salariaţilor încadraţi în procesul de producţie pentru munca ce depăşeşte durata normală a timpului de lucru în cazul organizării muncii prin metoda evidenţii însumate a timpului de muncă şi în alte cazuri stabilite de legislaţie;

- compensaţiile plătite în funcţie de regimul de lucru şi condiţiile de muncă;

- remunerarea, în conformitate cu legislaţia, a concediilor anuale de odihnă şi suplimentare, a orelor cu înlesniri, pauzelor, îndeplinirea atribuţiilor de stat şi alte feluri de retribuţii acordate salariaţilor, care nemijlocit participă la producerea energiei şi apei de adaos;

- contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale, fondul de pensii şi de plasare în cîmpul muncii.

2.2.1.3. Consumurile indirecte de producţie (CIP) cuprind:

- uzura mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie;

- cheltuielile de întreţinere a unităţilor de producţie în stare de lucru (asistenţă tehnică şi de întreţinere, efectuarea reparaţiilor curente, medii şi capitale), inclusiv a mijloacelor tehnice de dirijare, comandă, comunicaţie şi semnalizare referitoare la procesul de producţie;

- cheltuielile pentru îndeplinirea normelor sanitaro-igienice, menţinerea curăţeniei şi ordinii în unitatea de producţie;

- cheltuielile de întreţinere şi exploatare a mijloacelor destinate protecţiei mediului ambiant legate de producerea energiei, plăţile pentru evacuarea substanţelor poluante în mediul înconjurător;

- amortizarea activelor nemateriale, uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată utilizate în procesul de producţie;

- cheltuielile aferente perfecţionării tehnologiilor şi organizării procesului de producţie;

- costul materialelor şi pieselor de schimb utilizate în procesul de producţie pentru asigurarea unui proces tehnologic normal, întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe de producţie sau consumate pentru alte necesităţi de producţie;

- cheltuielile pentru retribuirea muncii salariaţilor auxiliari încadraţi în procesul de producţie, personalului administrativ, de conducere etc. din subdiviziunile de producţie, inclusiv toate tipurile de premii şi adaosuri legate de remunerarea muncii conform sistemelor de salarizare a întreprinderii, sumele plătite sub formă de stimulare ;

- contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale, fondul de pensii şi de plasare în cîmpul muncii aferente acestor categorii de angajaţi;

- cheltuielile pentru asigurarea condiţiilor normale de lucru şi a tehnicii securităţii ce ţin de procesul de producţie şi sînt prevăzute de legislaţia în vigoare;

- cheltuielile de asigurare a pazei unităţilor de producţie, inclusiv a securităţii antiincendiare;

- cheltuielile legate de deplasări ale salariaţilor, asigurarea obligatorie a salariaţilor ocupaţi în sfera de producţie şi a activelor de producţie în conformitate cu legislaţia în vigoare;

- alte cheltuieli în conformitate cu legislaţia în vigoare.

2.2.1.4. În cheltuielile comerciale (CC) se includ cheltuielile, care nemijlocit sînt legate de activitatea comercială a întreprinderii (vînzarea energiei electrice, termice şi apei de adaos) şi anume:

- serviciile de marketing (cheltuielile ce ţin de contractarea şi facturarea energiei, contractarea de combustibil, materiale, piese de schimb, reactive chimice şi alte resurse necesare pentru procesul de producere a energiei şi de întreţinere a mijloacelor fixe în stare de lucru);

- comisioane plătite;

- cheltuieli de reclamă (cheltuielile legate de informarea consumatorilor şi publicului);

- retribuirea muncii lucrătorilor din subdiviziunile de comerţ;

- contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale, fondul de pensii şi de plasare în cîmpul muncii aferente acestei categorii de angajaţi;

- amortizarea mijloacelor fixe cu destinaţie comercială etc.

2.2.1.5. Cheltuielile generale şi administrative (CGA) cuprind:

- cheltuielile privind retribuirea muncii personalului de conducere şi gospodăresc al întreprinderii, premiile şi adaosurile legate de remunerarea muncii;

- plăţile suplimentare, indemnizaţiile, sporurile, compensaţiile legate de remunerarea muncii;

- contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale, fondul de pensii şi de plasare în cîmpul muncii aferente acestei categorii de angajaţi;

- întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie administrativă, gospodărească şi de protecţie a naturii, amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală a întreprinderii;

- uzura mijloacelor fixe cu destinaţie administrativă şi gospodărească;

- valoarea, uzura şi reparaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;

- plata pentru arenda curentă a mijloacelor fixe, activelor nemateriale şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;

- cheltuielile pentru întreţinerea mijloacelor fixe conservate în conformitate cu actele normative în vigoare;

- cheltuielile pentru întreţinerea şi deservirea mijloacelor tehnice de comandă, semnalizare telecomunicaţii şi de calcul, care nu se referă direct la producţie;

- cheltuielile poştale şi telegrafice, de întreţinere şi exploatare a staţiilor de telefoane, comutatoarelor, faxurilor, instalaţiilor de dispecerat, radio şi alte tipuri de telecomunicaţii utilizate pentru administrare;

- cheltuielile tipografice, pentru procurarea rechizitelor de birou, formularelor de evidenţă, de dări de seamă etc.;

- plata pentru serviciile cu destinaţie generală şi administrativă efectuate de terţe organizaţii, cheltuielile pentru paza obiectelor administrativ-gospodăreşti şi asigurarea securităţii antiincendiare;

- cheltuielile pentru întreţinerea transportului auto de serviciu, pentru deplasările personalului de conducere, cheltuieli de reprezentare. Aceste cheltuieli se determină în baza actelor normative în vigoare, iar în cazul lipsei acestora - în limitele stabilite de organul public central sau local în gestiunea căruia se află producătorul de energie;

- cheltuielile pentru asigurarea salariaţilor şi a bunurilor cu destinaţie generală şi administrativă prevăzute de actele normative în vigoare;

- cheltuielile aferente angajării forţei de muncă, pentru serviciile bancare, burselor de mărfuri, organizaţiilor consultative, juridice, informaţionale, de publicitate şi audit, plăţile regulatorii;

- cheltuielile pentru pregătirea şi reciclarea personalului, invenţii şi raţionalizări cu caracter de producţie;

- cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii, procurarea literaturii speciale, actelor normative şi instructive, abonarea la ediţii speciale necesare în activitatea de producţie;

- impozitele şi taxele, conform legislaţiei în vigoare;

- alte cheltuieli aferente activităţii de producţie a întreprinderii.

2.2.1.6. Cheltuielile întreprinderii care nu pot fi raportate nici la cheltuielile comerciale, nici la cele generale şi administrative, se includ în alte cheltuieli operaţionale (CO).

- plata dobînzilor filialelor, întreprinderilor afiliate şi asociate;

- plata dobînzilor aferente creditelor bancare şi împrumuturilor primite pe termen scurt şi pe termen lung cu excepţia cazurilor de capitalizare a acestora, prevăzute în Standardul naţional de contabilitate 23 "Cheltuielile privind împrumuturile".

La întreprinderile de producere a energiei electrice şi termice partea esenţială a acestor cheltuieli o constituie cheltuielile aferente fondului de rulment, care se determină conform formulei:

CWC=(a/365) x PCI x Rr , unde:

a - numărul de zile, pentru care la întreprindere este necesar crearea fondului de rulment.

Prezenta Metodologie prevede că pentru organizarea normală a activităţii de producere a energiei electrice şi termice este necesară crearea fondului de rulment pentru primul an la nivel de 30 zile calendaristice, iar pentru anii următori parametrul a va fi precizat de organul, abilitat cu funcţia de reglementare a tarifelor;

PCI - vînzările anuale de energie electrică, termică ale întreprinderii;

Rr - rata medie a dobînzilor pentru creditele bancare pe termen scurt stabilită de Banca Naţională a Moldovei.

2.2.2. Pierderile excepţionale (PE) pot apărea ca rezultat al evenimentelor ce nu ţin de activitatea întreprinderii. Acestea cuprind:

- pierderi provocate de calamităţi naturale;

- pierderi ocazionate de modificare a legislaţiei statului.

III. DETERMINAREA CONSUMURILOR ŞI CHELTUIELILOR,
CARE SE INCLUD LA CALCULAREA TARIFELOR

Consumurile şi cheltuielile pentru producerea energiei electrice, energiei termice şi apei de adaos se determină de către producător, reieşind din: volumele de energie şi apă necesar de a fi produse; caracteristica tehnico-economică; starea tehnică şi randamentul centralelor (utilajului); legislaţia şi actele normative în vigoare; normele şi normativele existente; contractele cu terţe părţi; devizele de cheltuieli; tarifele şi preţurile existente pe pieţele internă şi externă; valoarea iniţială de bilanţ şi durata de viaţă a mijloacelor fixe etc. Toate consumurile şi cheltuielile conform prezentei Metodologii se determină pentru anul de bază (2004) , iar pentru anii următori se ajustează conform prevederilor stipulate în capitolul VII.

3.1. Particularităţile determinării consumului de combustibil la producerea energiei electrice şi energiei termice la CET şi CT

La CET şi CT consumurile pentru combustibil se determină în modul următor.

3.1.1. Pentru fiecare an calendaristic producătorii de energie, reieşind din starea tehnică şi parametrii tehnico-economici ai centralei, volumul şi standardele de calitate a energiei electrice (termice) urmate a fi livrate de la liniile electrice de plecare (colectoarele centralei), calculează şi prezintă spre coordonare autorităţilor abilitate cu aprobarea tarifelor normele de consum specific de combustibil pentru producerea 1 kWh energie electrică şi 1 Gcal energie termică.

3.1.2. Prezenta Metodologie prevede determinarea separată a consumului specific de combustibil pentru producerea simultană a energiei electrice şi termice în regim de cogenerare, pentru producerea energiei electrice în regim de condensare şi pentru producerea separată a energiei termice în cazane de apă fierbinte. Pentru a nu fi subestimată importanţa unui tip de energie faţă de altul, prezenta Metodologie prevede, că consumul specific de combustibil pentru producerea energiei termice în regim de cogenerare nu poate fi mai mare decît consumul specific de combustibil necesar de a produce energia termică la cea mai eficientă CT din republică, iar la producerea energiei electrice consumul specific de combustibil trebuie să fie mai mic decît la centralele termoelectrice şi mai mic decît în cazul producerii la CET a energiei electrice în regim de condensare.

3.1.3. La determinarea consumurilor pentru combustibilul utilizat la producerea energiei termice la CT norma consumului specific de combustibil convenţional pentru producerea 1 Gcal energie termică se apreciază în baza datelor caracteristicii tehnice a cazanului, iar în lipsa acestora, conform formulei:

b=(142,8 x 100)/r , unde:

r - randamentul cazanului, ce corespunde sarcinii medii de utilizare în perioada planificată, %.

În cazul cînd CT are instalate mai multe cazane, se determină norma pentru fiecare cazan şi media ponderată a consumului specific de combustibil pe CT.

3.1.4. În baza normelor de consum specific de combustibil necesar pentru producerea 1 kWh energie electrică (1 Gcal de energie termică) şi cantitatea de energie ce urmează să fie livrată de la liniile electrice de plecare (de la colectoare), se determină cantitatea de combustibil în unităţi convenţionale (tone combustibil convenţional - t. c. c.) pentru producerea energiei electrice şi energiei termice.

Consumul de combustibil convenţional (exprimat în t. c. c.) necesar pentru producerea energiei electrice (termice) pe fiecare tip de combustibil (gaze naturale, păcură, cărbune etc.) se calculează, reieşind din structura tipurilor de combustibil, utilizaţi pentru producerea energiei la centrală.

3.1.5. Consumul de combustibil în unităţi naturale se determină pe tipuri de combustibil: gaze - mii metri cubi, păcură şi cărbune - tone. Consumul de combustibil în unităţi naturale se calculează prin împărţirea consumului de combustibil convenţional (pe tipuri de combustibil exprimat în t. c. c.) la coeficientul caloric a tipului respectiv de combustibil natural. Coeficientul caloric se determină ca raport dintre puterea calorică (kcal/kg) a tipului dat de combustibil şi puterea calorică a combustibilului convenţional (7000 kcal/kg c. c.).

3.1.6. Consumurile pentru combustibil în expresie valorică (pe tipuri de combustibil) se determină în conformitate cu prevederile Standardului Naţional de Contabilitate 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale", reieşind din consumul de combustibil în expresie naturală şi preţurile de procurare a combustibilului. La determinarea consumului de combustibil, preţurile de procurare a gazelor naturale nu pot să depăşească preţurile aprobate de ANRE, iar pentru alte tipuri de combustibil - preţurile minime de piaţă (obţinute în urma licitaţiilor de achiziţie publice).

3.2. Particularităţile determinării consumului de apă, reactive chimice şi materiale de filtrare

3.2.1. La CET şi CT au loc următoarele consumuri de apă:

- apa, supusă tratării chimice şi ulterior utilizată pentru alimentarea cazanelor;

- apa pentru răcirea mecanismelor şi condensatoarelor;

- apa pentru necesităţile de producţie (spălarea filtrelor etc.);

- apa, supusă tratării chimice şi utilizată pentru alimentarea cu apă de adaos a reţelelor termice;

- consumul tehnologic de apă la tratarea ei chimică, conform normativelor.

Pentru fiecare an calendaristic producătorii de energie calculează şi prezintă spre coordonare autorităţilor abilitate cu aprobarea tarifelor, normele de consum tehnologic de apă la tratarea ei chimică.

3.2.2. Consumurile respective de apă în expresie naturală se determină, reieşind din parametrii tehnico-economici ai centralelor, parametrii cazanului, capacitatea instalaţiilor de pregătire a apei, normele de consum a apei, volumul reţelelor termice, scurgerea apei în reţelele termice, consumul tehnologic al instalaţiilor de preparare chimică a apei etc.

3.2.3. Consumurile aferente apei utilizate la CET şi CT se includ în costul energiei electrice, energiei termice şi a apei de adaos după cum urmează:

- consumurile legate de alimentarea reţelelor termice cu apă de adaos (costul apei procurate, plata pentru serviciile de canalizare) se includ integral în costul pentru producerea apei de adaos. Aceste consumuri urmează să fie recuperate producătorilor de către întreprinderile de transport şi distribuţie a energiei termice (furnizori de energie termică) în conformitate cu contractele bilaterale de livrare - procurare a energiei termice şi separat a apei de adaos. Pentru fiecare centrală se calculează şi se aprobă tariful de livrare a apei de adaos, care în afară de costul apei utilizate include costurile reactivelor chimice şi materialelor de filtrare a apei, utilizate pentru prepararea chimică a apei de adaos;

- consumurile legate de alimentarea cazanelor, consumul apei pentru răcirea mecanismelor şi condensatoarelor, precum şi pentru alte necesităţi de producţie se includ în costul energiei electrice şi termice. La CET aceste consumuri se repartizează între energia electrică şi termică proporţional ponderii cheltuielilor pentru combustibilul utilizat la producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie în regim de cogenerare pentru perioada dată.

3.2.4. La CET şi CT în procesul tehnologic se utilizează reactive chimice şi materiale de filtrare necesare pentru filtrarea şi tratarea chimică a apei. Aceste consumuri se determină, reieşind din volumul de apă necesar de a fi tratat chimic şi normele de consum al reactivelor chimice şi materialelor de filtrare. Cheltuielile pentru reactivele chimice şi materialele de filtrare, legate de pregătirea apei pentru alimentarea reţelelor termice se includ integral în costurile pentru producerea apei de adaos. Celelalte cheltuieli se includ în costul energiei termice la (CT), iar la CET în costul producerii energiei electrice şi termice proporţional ponderii cheltuielilor pentru combustibilul utilizat la producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie.

3.3. Particularităţile determinării uzurii mijloacelor fixe de producţie

3.3.1. Uzura mijloacelor fixe de producţie la CET se determină în conformitate cu prevederile Standardului naţional de contabilitate 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" şi a Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 338 din 21.03.2003, iar modul de includere a lor în costul producţiei în conformitate cu Standardul naţional de contabilitate 3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii". Uzura mijloacelor fixe de producţie se includ în consumurile indirecte de producţie, iar a mijloacelor fixe cu destinaţie comercială şi celor cu destinaţie generală şi administrativă în cheltuielile comerciale şi corespunzător în cheltuielile generale şi administrative. La calcularea tarifelor la producerea energiei electrice, termice şi la apa de adaos nu se include uzura mijloacelor fixe, care nu sînt destinate procesului tehnologic de producţie, transmise în arendă, precum şi a obiectivelor din fondul locativ şi de menire social-culturală.

3.3.2. Uzura mijloacelor fixe, inclusă la calcularea tarifelor se determină prin metoda casării liniare care conduce la defalcări uniforme pe toată durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe.

3.3.3. Repartizarea uzurii mijloacelor fixe legate nemijlocit de procesul de producţie între cele două forme de energie (CET) se efectuează proporţional ponderii cheltuielilor de achiziţionare a combustibilului utilizat la producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie.

3.4. Particularităţile determinării altor consumuri şi cheltuieli ale activităţii operaţionale

3.4.1. Consumurile directe privind retribuirea muncii, care se includ în tarife se determină, reieşind din: numărul personalului nemijlocit încadrat în procesul de producere a energiei şi numărul personalului necesar pentru activitatea normală a întreprinderilor; nivelul salariului tarifar, stabilit în republică pentru prima categorie de calificare a angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară; coeficientul de ramură; nivelul de calificare a personalului; regimul şi condiţiile de muncă, precum şi de alţi factori caracteristici ramurii energetice.

Cheltuielile legate de contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale, fondul de pensii şi de plasare în cîmpul muncii se determină, reieşind din normele stabilite de legislaţie.

Divizarea cheltuielilor directe pentru retribuirea muncii între cele două forme de energie (electrică şi termică) se efectuează proporţional ponderii cheltuielilor de achiziţionare a combustibilului utilizat la producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie.

3.4.2. Cheltuielile pentru retribuirea muncii personalului auxiliar, comercial, administrativ şi de conducere se determină analogic personalului de producţie, însă se includ corespunzător în consumurile indirecte de producţie, cheltuielile comerciale, şi cheltuielile generale şi administrative.

3.4.3. Cheltuielile de întreţinere a mijloacelor fixe în stare de lucru (asistenţă tehnică şi de întreţinere, efectuarea reparaţiilor curente, medii şi capitale), cheltuielile pentru îndeplinirea normelor sanitare şi igienice, costul energiei de toate formele, materialelor şi pieselor de schimb utilizate pentru exploatarea şi întreţinerea mijloacelor fixe şi asigurarea unui proces tehnologic normal, sau consumate pentru alte necesităţi de producţie, cheltuielile necesare asigurării condiţiilor normale de lucru şi a tehnicii de securitate ce ţin de procesul de producţie şi sînt prevăzute de legislaţia în vigoare şi alte cheltuieli indirecte de producţie, comerciale, generale şi administrative se determină de întreprindere în baza normelor existente de consum, devizului de cheltuieli aprobate, preţurilor de piaţă, contractelor încheiate cu terţe părţi etc.

La CET divizarea cheltuielilor indirecte de producţie, cheltuielilor comerciale, generale şi administrative între cele două forme de energie se efectuează proporţional cheltuielilor de achiziţionare a combustibilului utilizat la producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie.

3.5. Determinarea pierderilor excepţionale

Pierderile excepţionale se determină de întreprinderi în cazul unor evenimente excepţionale (calamităţi naturale, modificarea legislaţiei republicii) şi care au condus la suportarea de către întreprinderi a unor pierderi reale, confirmate de organele abilitate şi care conform standardelor de contabilitate se includ în cheltuieli. În aceste cazuri, în tarif se includ doar acele cheltuieli, care nu sînt recuperate de către întreprinderi din alte surse (asigurări recuperate de stat, donaţii etc.).

IV. DETERMINAREA CONSUMURILOR ŞI CHELTUIELILOR
PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE LA
CENTRALA HIDROELECTRICĂ (CHE)

Structura consumurilor şi cheltuielilor pentru producerea energiei electrice la CHE corespunde celei stabilite la CET, cu excepţia cheltuielilor de achiziţionare a combustibilului, apei tratate chimic, reactivelor chimice şi materialelor de filtrare, care nu se utilizează în procesul producerii energiei electrice la CHE. Consumurile şi cheltuielile de bază suportate de CHE la producerea energiei sînt: consumuri indirecte de producţie (uzura mijloacelor fixe, remunerarea muncii personalului de producţie, cheltuielile de exploatare şi întreţinere a mijloacelor fixe de producţie etc.), cheltuieli comerciale, cheltuieli generale şi administrative, inclusiv plata pentru apă conform legislaţiei. Determinarea acestor consumuri şi cheltuieli se efectuează după aceleaşi principii şi criterii, ca şi în cazul CET şi CT.

V. CHELTUIELILE, CARE NU SE INCLUD ÎN TARIFE

În tarifele de producere a energiei electrice şi termice, apei de adaos nu se includ următoarele cheltuieli:

- pentru efectuarea lucrărilor de construcţie, reconstrucţie, procurarea, modernizarea, montarea şi probarea utilajului, pentru punerea în funcţiune a noilor obiective, secţii şi agregate, supravegherea de autor a organizaţiilor de proiectare, alte investiţii capitale. Toate cheltuielile ce ţin de investiţii capitale se recuperează prin includerea în tarife a sumei uzurii mijloacelor fixe, puse în funcţiune ca urmare a valorificării acestor investiţii, precum şi a rentabilităţii investiţiilor, după cum este descris în capitolul VI;

- pentru remedierea defectelor în lucrările de proiectare, construcţie şi montaj, revizie (demontare), remedierea defectelor utilajului şi deteriorărilor, provocate din vina producătorilor, furnizorilor şi organizaţiilor de transport;

- pentru executarea lucrărilor de proiectare şi construcţie, pentru procurarea utilajului, repararea şi întreţinerea fondului de locuinţe, obiectivelor de menire social - culturală şi altor obiective, ce nu se referă la producţie;

- pentru lucrările calificate ca ajutor pentru alte întreprinderi şi organizaţii atît în formă de servicii, cît şi suport material sau financiar;

- în scopuri de caritate şi sponsorizare;

- neproductive, rebuturile, delapidările, sancţiunile, amenzile, penalităţile şi despăgubirile;

- pentru executarea sau plata lucrărilor (serviciilor) ce nu sînt legate de sfera producerii energiei electrice şi termice, apei de adaos.

VI. RENTABILITATEA ACTIVELOR NOI (INVESTIŢIILOR)

6.1. Prezenta Metodologie prevede cointeresarea întreprinderilor din sectorul energetic în efectuarea investiţiilor. Din aceste considerente, şi conform principiilor economiei de piaţă, se prevede stabilirea unui nivel rezonabil de rentabilitate la mijloacele investite de întreprinderi în dezvoltarea, renovarea, reconstrucţia sistemului de producere a energiei electrice şi termice. Rentabilitatea (profitul) investiţiilor efectuate se calculează reieşind din valoarea investiţiilor nete efectuate de întreprinderi şi rata rentabilităţii acestora, adică:

Rn = VNI x Rr , unde:

VNI - valoarea netă a noilor investiţii (mijloacelor fixe date în exploatare) efectuate de către întreprinderi în perioada de valabilitate a Metodologiei în cauză care se calculează după formulă:

VNI = еVII - еDFA , unde:

еVII - valoarea iniţială a activelor materiale pe termen lung date în exploatare în rezultatul noilor investiţii în perioada de timp de la punerea în aplicare a prezentei Metodologii, începînd cu anul 2003, şi pînă în anul pentru care se calculează tarifele;

SDFA - suma uzurii în perioada de timp de la aplicarea prezentei Metodologii pînă în anul pentru care se stabilesc tarifele, calculată la activele materiale pe termen lung date în exploatare în rezultatul noilor investiţii în această perioadă;

Rr - rata de rentabilitate aplicată la noile investiţii. Pentru investiţiile efectuate în primul an de valabilitate a prezentei Metodologii Rr este egală cu 23%.

Pentru investiţiile efectuate în anii următori rata de rentabilitate se va stabili:

- la investiţiile efectuate din sursele proprii ale întreprinderilor - la nivelul ratei medii a dobînzii aplicate în anul respectiv la Bonurile de Trezorerie ale Republicii Moldova cu termen de circulaţie de 364 zile;

- la investiţiile efectuate din credite bancare şi împrumuturi - la nivelul ratelor medii a dobînzilor bancare de lungă durată (5 şi mai mulţi ani), stabilit de Banca Naţională a Republicii Moldova pentru anul respectiv plus maximum 5 puncte.

6.2. Prezenta Metodologie prevede, că pentru efectuarea investiţiilor întreprinderile vor utiliza în primul rînd surse proprii (fondurile de amortizare) şi numai în cazul insuficienţei acestora vor apela la credite şi împrumuturi.

VII. ACTUALIZAREA CONSUMURILOR ŞI CHELTUIELILOR

7.1. Elementele de consumuri şi cheltuieli vor fi actualizate anual în corespundere cu parametrii corespunzători. La actualizarea cheltuielilor privind remunerarea muncii şi cheltuielilor generale şi administrative se va lua în consideraţie indicele Produsului Intern Brut real al Republicii Moldova, pentru a ţine cont de creşterea preţurilor şi modificarea productivităţii. La actualizarea cheltuielilor de exploatare şi de întreţinere, cheltuielilor comerciale se va lua în consideraţie rata inflaţiei din Moldova, pentru a ţine cont de faptul că majoritatea costurilor date sînt aferente livrărilor pe piaţa internă. Totodată, se va lua în consideraţie şi posibila creştere a eficienţei întreprinderilor energetice, pentru a profita consumatorii şi pentru a asigura stimulente întreprinderilor. Toate elementele constitutive de consumuri şi cheltuieli vor fi actualizate în fiecare an după cum urmează:

CRMj = CRMo x P (1+GDPi) x (1-Y1)

CIPj = [(CIPo-Uo) x P (1+CPIMi) x (1-Y2)+Uj]

CCj = CCo x P (1+CPIMi) x (1-Y3)

CGAj = CGAo x P (1+GDPi) x (1-Y4)

GDP - indicele Produsului Intern Brut real al Republicii Moldova, publicat de către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova. La actualizarea tarifului se va lua în consideraţie valoarea existentă la momentul actualizării;

CPIM - indicele preţurilor de consum din Republica Moldova, publicat de către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova. La actualizarea tarifului se va lua în consideraţie valoarea existentă la momentul actualizării;

U_j şi U₀ - uzura mijloacelor fixe în anul j şi anul de bază;

Y₁ , Y₂, Y₃ , Y₄ - indicii eficienţei economice pentru perioada, în decursul căreia este valabilă prezenta Metodologie. Valorile acestor indici se stabilesc:

Y₁ - 1,5% anual; Y₂ - 1,5% anual; Y₃ - 1,5% anual; Y₄ - 2,0% anual.

7.2. Consumurile directe de materiale se vor calcula la fiecare ajustare a tarifelor în mod direct, conform prevederilor stipulate în prezenta Metodologie.

7.3. Dacă în perioada precedentă de aplicare a tarifelor au fost modificate preţurile de procurare a gazelor naturale, apei tehnologice şi a altor tipuri de combustibil, din cauze care nu ţin de activitatea întreprinderilor, devierile financiare (pozitive sau negative) înregistrate vor fi luate în consideraţie în calculul tarifelor pentru perioada ulterioară de valabilitate a tarifelor ca parte componentă a variabilei de devieri (Desv) inclusă în formula de calculare a tarifelor. În acest caz, devierile ce ţin de modificarea preţurilor la combustibil, apă se determină reieşind din cantităţile acestora efectiv procurate şi preţurile real înregistrate de procurare, adică:

D_esv = V_pj-1 (P_j-1 - P_o), unde:

V_pj-1 - volumul de combustibil (apă) în expresie naturală procurat în anul "j-1" (mii m³, tone etc.);

P_j-1 - preţul efectiv de procurare a combustibilului (apei) în anul "j-1";

P₀ - preţul de procurare luat în consideraţie la stabilirea tarifelor la combustibilul (apă) pentru anul "j-1".

7.4 Prezenta Metodologie, întru cointeresarea întreprinderilor energetice în procurarea de combustibil la un preţ mai mic decît cel oficial stabilit (la gaz tariful stabilit pentru S.A "Moldovagaz", la păcură etc. decît cel obţinut la licitaţiile efectuate de Agenţia pentru achiziţii publice), prevede pentru întreprinderi stimulente în valoarea de 0,5 din diferenţa de preţ obţinută de la reducerea preţurilor de procurare.

Stimulentele de cointeresare se aplică doar atunci, cînd întreprinderile vor demonstra că au depus eforturi suficiente pentru a procura combustibil la preţuri mai mici decît cele oficial existente.

VIII. APROBAREA, AJUSTAREA ŞI APLICAREA TARIFELOR

8.1. Conform prezentei Metodologii tarifele, se calculează de întreprinderi şi se prezintă spre aprobare autorităţilor abilitate cu dreptul de aprobare a tarifelor respective (Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), autorităţile publice locale). Întreprinderile a căror tarife sînt aprobate de către ANRE, prezintă calculele şi toate materialele necesare de stabilire a tarifelor în strictă conformitate cu Regulamentul privind procedurile şi regulile de ajustare a tarifelor la serviciile reglementate de ANRE, iar cele ale căror tarife sînt aprobate de către autorităţile publice locale - conform regulilor şi procedurilor stabilite de către aceste organe.

8.2. Autorităţile de reglementare în baza metodologiei date, vor reexamina tarifele, şi vor aproba costurile iniţiale (de bază). O astfel de reexaminare va avea loc la propunerea întreprinderilor după publicarea Metodologiei. Întreprinderile vor prezenta un raport care confirmă valorile costurilor, real înregistrate în anul precedent, evidenţiind orice cheltuieli neprevăzute. Autorităţile de reglementare vor analiza acest raport în comun cu întreprinderea şi vor lua în consideraţie doar cheltuielile strict necesare pentru efectuarea activităţii de producere a energiei şi apei de adaos.

După analiza corespunzătoare se va efectua actualizarea, aprobarea şi publicarea tarifelor, care vor fi în vigoare în anul ce urmează.

Variabila devierilor (Desv) va fi calculată în fiecare an de gestiune pentru a reflecta impactul financiar al divergenţelor dintre valorile planificate şi cele real înregistrate în anul precedent.

8.3. Tarifele se stabilesc la nivel mediu pentru întreaga perioadă a anului calendaristic. Actualizarea tarifelor se va efectua anual, după prezentarea de către întreprinderi a raportului financiar pe anul precedent şi a materialelor necesare pentru revizuirea tarifelor.

8.4. Tarifele se stabilesc drept tarife fixe, care nu pot fi modificate de către întreprinderi şi astfel se va evita orice discriminare a consumatorilor în procesul aplicării acestora.

8.5. Întreprinderile sînt în drept să solicite actualizarea extraordinară a tarifelor pe parcursul anului, dacă există factori obiectivi ce nu pot fi controlaţi, care justifică o astfel de actualizare şi care pot duce la o deviere de 3 şi mai mult la sută faţă de costul stabilit iniţial în tarife. În acest caz, întreprinderile vor prezenta o analiză a devierilor dintre datele aplicate la calcularea tarifelor şi cele efectiv înregistrate.

HANREM147/2004 ID intern unic: 285294 Версия на русском	Versiunea originala Fişa actului juridic
Republica Moldova
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ
HOTĂRÎRE Nr. 147 din 25.08.2004
privind Metodologiile de determinare, aplicare şi aprobare a tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică
Publicat : 17.09.2004 în Monitorul Oficial Nr. 171-174 art Nr : 335
MODIFICAT HANRE482 din 06.09.12, MO234-236/09.11.12 art.1330 Întru executarea Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, modificată şi completată prin Legea nr. 130-XV din 29 aprilie 2004, articolul 13/1, Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă în urma coordonării cu Guvernul Republicii Moldova: Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor de producere a energiei electrice, energiei termice şi apei de adaos; Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor de livrare a energiei termice consumatorilor finali. 2. Se abrogă: Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor de producere a energiei electrice, energiei termice şi apei de adaos şi Metodologia calculării, aprobării şi aplicării tarifelor de livrare a energiei termice consumatorilor finali, aprobate prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr. 114 din 26 decembrie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 30-34 din 20.02.2004, art. 72). CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ Nicolae Triboi Anatol Burlacov Chişinău, 25 august 2004. Nr. 147. Aprobată prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al ANRE nr. 147 din 25 august 2004 METODOLOGIA DETERMINĂRII, APROBĂRII ŞI APLICĂRII TARIFELOR LA PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE, ENERGIEI TERMICE ŞI LA APA DE ADAOS I. DISPOZIŢII GENERALE 1.1. Prezenta Metodologie este elaborată în corespundere cu prevederile Legii cu privire la energia electrică, Legii serviciilor publice de gospodărie comunală, standardelor naţionale de contabilitate şi altor acte normative ale Republicii Moldova şi are ca scop stabilirea pentru toţi producătorii autohtoni a unei metode unice de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor reglementate la producerea energiei electrice şi termice, la apa de adaos. 1.2. Metodologia stabileşte: - componenţa consumurilor şi cheltuielilor, care se includ la calcularea tarifelor; - metoda de calculare a rentabilităţii investiţiilor efectuate la întreprinderi; - modul de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor de bază; - modul de ajustare a tarifelor de bază pentru perioada ulterioară de valabilitate a Metodologiei. 1.3. Mecanismul aplicat la determinarea şi reglementarea tarifelor se bazează pe următoarele principii: - alimentarea fiabilă a consumatorilor cu energie electrică, termică şi apă de adaos la costuri reale, strict necesare pentru producerea lor; - acoperirea consumurilor şi cheltuielilor aferente exploatării eficiente a unităţilor energetice de producţie şi cheltuielilor necesare pentru protecţia mediului ambiant; - efectuarea unei activităţi eficiente şi profitabile, ceea ce ar oferi întreprinderilor posibilitatea de a-şi recupera mijloacele financiare investite în dezvoltarea şi reconstrucţia capacităţilor de producţie. La stabilirea tarifelor se va ţine cont de securitatea energetică a ţării şi conjunctura pieţei, de politica statului privind producerea, importul şi exportul resurselor energetice. 1.4. Prezenta Metodologie are un termen de valabilitate de 7 ani şi este aplicată de toţi agenţii economici, care activează în domeniul producerii energiei electrice, energiei termice şi apei de adaos, şi care conform legislaţiei sînt supuşi reglementării. II. DETERMINAREA TARIFELOR 2.1. Tarifele la producerea energiei electrice, energiei termice şi la apa de adaos se calculează separat pentru fiecare producător (agent economic) în parte şi se stabilesc la 1 kWh de energie electrică, 1 Gcal energie termică, 1m³ apă de adaos şi se determină, conform formulei: To=(Cp+Rn+Rc+Desv)/V, unde: Cp - consumurile şi cheltuielile întreprinderii pentru producerea formei date de energie (energie electrică, energie termică) sau apă de adaos; Rn - rentabilitatea activelor noi (investiţiilor); Rc - profitul, calculat reieşind din rata de rentabilitate 5 % către consumurile şi cheltuielile proprii ale întreprinderii (consumurile şi cheltuielile întreprinderii fără consumurile de combustibil şi apă). Acest profit se include în calculul tarifelor, la decizia autorităţilor abilitate cu funcţia de reglementare a tarifelor, în cazul, cînd există argumente suficiente, că întreprinderea nu a avut posibilităţi financiare de a efectua investiţii; Desv - devierile financiare, care trebuie luate în consideraţie în tariful anului curent, rezultate din diferenţa dintre parametrii aplicaţi la stabilirea tarifelor şi cei reali înregistraţi (preţul de procurare a combustibilului, indicele inflaţiei, rata de schimb a valutei naţionale, volumul de energie electrică, termică şi apă de adaos livrată etc.); V - cantitatea energiei electrice, energiei termice sau apei de adaos livrate de la liniile electrice de plecare, colectoarele centralei. 2.2. Consumurile şi cheltuielile întreprinderii, necesare pentru producerea energiei electrice, termice şi a apei de adaos, cuprind următoarele articole: consumurile şi cheltuielile activităţii operaţionale (CAO); pierderi excepţionale (PE). Adică: Cp = CAO + PE . 2.2.1. La rîndul său, consumurile şi cheltuielile activităţii operaţionale (CAO) cuprind: consumuri directe de materiale (CM); consumuri directe privind retribuirea muncii (CRM); consumuri indirecte de producţie (CIP); cheltuieli comerciale (CC); cheltuieli generale şi administrative (CGA); alte cheltuieli operaţionale (CO): Adică: CAO = CM+CRM+CIP+CC+CGA+CO. 2.2.1.1. Consumurile directe de materiale (CM), care se includ în tariful de livrare a energiei electrice, termice şi apei de adaos cuprind valoarea: - combustibilului nemijlocit utilizat pentru producerea energiei electrice şi termice; - apei potabile şi tehnice utilizate pentru producerea energiei şi apei de adaos; - materialelor utilizate nemijlocit în procesul de producere a energiei şi a apei de adaos (materiale de filtrare, reactive chimice etc.); - energiei electrice procurate şi consumate în scopuri de producere şi livrare a energiei termice şi apei de adaos. Aceste consumuri directe de materiale au loc doar la Centralele electrice cu termoficare (CET) şi Centralele termice (CT). La Centrala hidroelectrică (CHE), reieşind din specificul tehnologic de producere a energiei electrice, consumurile directe de materiale nu se evidenţiază separat. 2.2.1.2. La consumurile directe privind retribuirea muncii (CRM) se raportă consumurile pentru retribuirea muncii personalului nemijlocit încadrat în procesul de producere a energiei electrice, termice şi apei de adaos (cu excepţia personalului auxiliar, administrativ, de conducere din subdiviziunile de producţie). La aceste consumuri se referă: - retribuţia pentru munca prestată efectiv, premiile pentru rezultatele de producţie obţinute, sporurile la salariile tarifare; - remunerarea zilelor de odihnă (recuperărilor) acordate salariaţilor încadraţi în procesul de producţie pentru munca ce depăşeşte durata normală a timpului de lucru în cazul organizării muncii prin metoda evidenţii însumate a timpului de muncă şi în alte cazuri stabilite de legislaţie; - compensaţiile plătite în funcţie de regimul de lucru şi condiţiile de muncă; - remunerarea, în conformitate cu legislaţia, a concediilor anuale de odihnă şi suplimentare, a orelor cu înlesniri, pauzelor, îndeplinirea atribuţiilor de stat şi alte feluri de retribuţii acordate salariaţilor, care nemijlocit participă la producerea energiei şi apei de adaos; - contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale, fondul de pensii şi de plasare în cîmpul muncii. 2.2.1.3. Consumurile indirecte de producţie (CIP) cuprind: - uzura mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie; - cheltuielile de întreţinere a unităţilor de producţie în stare de lucru (asistenţă tehnică şi de întreţinere, efectuarea reparaţiilor curente, medii şi capitale), inclusiv a mijloacelor tehnice de dirijare, comandă, comunicaţie şi semnalizare referitoare la procesul de producţie; - cheltuielile pentru îndeplinirea normelor sanitaro-igienice, menţinerea curăţeniei şi ordinii în unitatea de producţie; - cheltuielile de întreţinere şi exploatare a mijloacelor destinate protecţiei mediului ambiant legate de producerea energiei, plăţile pentru evacuarea substanţelor poluante în mediul înconjurător; - amortizarea activelor nemateriale, uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată utilizate în procesul de producţie; - cheltuielile aferente perfecţionării tehnologiilor şi organizării procesului de producţie; - costul materialelor şi pieselor de schimb utilizate în procesul de producţie pentru asigurarea unui proces tehnologic normal, întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe de producţie sau consumate pentru alte necesităţi de producţie; - cheltuielile pentru retribuirea muncii salariaţilor auxiliari încadraţi în procesul de producţie, personalului administrativ, de conducere etc. din subdiviziunile de producţie, inclusiv toate tipurile de premii şi adaosuri legate de remunerarea muncii conform sistemelor de salarizare a întreprinderii, sumele plătite sub formă de stimulare ; - contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale, fondul de pensii şi de plasare în cîmpul muncii aferente acestor categorii de angajaţi; - cheltuielile pentru asigurarea condiţiilor normale de lucru şi a tehnicii securităţii ce ţin de procesul de producţie şi sînt prevăzute de legislaţia în vigoare; - cheltuielile de asigurare a pazei unităţilor de producţie, inclusiv a securităţii antiincendiare; - cheltuielile legate de deplasări ale salariaţilor, asigurarea obligatorie a salariaţilor ocupaţi în sfera de producţie şi a activelor de producţie în conformitate cu legislaţia în vigoare; - alte cheltuieli în conformitate cu legislaţia în vigoare. 2.2.1.4. În cheltuielile comerciale (CC) se includ cheltuielile, care nemijlocit sînt legate de activitatea comercială a întreprinderii (vînzarea energiei electrice, termice şi apei de adaos) şi anume: - serviciile de marketing (cheltuielile ce ţin de contractarea şi facturarea energiei, contractarea de combustibil, materiale, piese de schimb, reactive chimice şi alte resurse necesare pentru procesul de producere a energiei şi de întreţinere a mijloacelor fixe în stare de lucru); - comisioane plătite; - cheltuieli de reclamă (cheltuielile legate de informarea consumatorilor şi publicului); - retribuirea muncii lucrătorilor din subdiviziunile de comerţ; - contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale, fondul de pensii şi de plasare în cîmpul muncii aferente acestei categorii de angajaţi; - amortizarea mijloacelor fixe cu destinaţie comercială etc. 2.2.1.5. Cheltuielile generale şi administrative (CGA) cuprind: - cheltuielile privind retribuirea muncii personalului de conducere şi gospodăresc al întreprinderii, premiile şi adaosurile legate de remunerarea muncii; - plăţile suplimentare, indemnizaţiile, sporurile, compensaţiile legate de remunerarea muncii; - contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale, fondul de pensii şi de plasare în cîmpul muncii aferente acestei categorii de angajaţi; - întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie administrativă, gospodărească şi de protecţie a naturii, amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală a întreprinderii; - uzura mijloacelor fixe cu destinaţie administrativă şi gospodărească; - valoarea, uzura şi reparaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată; - plata pentru arenda curentă a mijloacelor fixe, activelor nemateriale şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată; - cheltuielile pentru întreţinerea mijloacelor fixe conservate în conformitate cu actele normative în vigoare; - cheltuielile pentru întreţinerea şi deservirea mijloacelor tehnice de comandă, semnalizare telecomunicaţii şi de calcul, care nu se referă direct la producţie; - cheltuielile poştale şi telegrafice, de întreţinere şi exploatare a staţiilor de telefoane, comutatoarelor, faxurilor, instalaţiilor de dispecerat, radio şi alte tipuri de telecomunicaţii utilizate pentru administrare; - cheltuielile tipografice, pentru procurarea rechizitelor de birou, formularelor de evidenţă, de dări de seamă etc.; - plata pentru serviciile cu destinaţie generală şi administrativă efectuate de terţe organizaţii, cheltuielile pentru paza obiectelor administrativ-gospodăreşti şi asigurarea securităţii antiincendiare; - cheltuielile pentru întreţinerea transportului auto de serviciu, pentru deplasările personalului de conducere, cheltuieli de reprezentare. Aceste cheltuieli se determină în baza actelor normative în vigoare, iar în cazul lipsei acestora - în limitele stabilite de organul public central sau local în gestiunea căruia se află producătorul de energie; - cheltuielile pentru asigurarea salariaţilor şi a bunurilor cu destinaţie generală şi administrativă prevăzute de actele normative în vigoare; - cheltuielile aferente angajării forţei de muncă, pentru serviciile bancare, burselor de mărfuri, organizaţiilor consultative, juridice, informaţionale, de publicitate şi audit, plăţile regulatorii; - cheltuielile pentru pregătirea şi reciclarea personalului, invenţii şi raţionalizări cu caracter de producţie; - cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii, procurarea literaturii speciale, actelor normative şi instructive, abonarea la ediţii speciale necesare în activitatea de producţie; - impozitele şi taxele, conform legislaţiei în vigoare; - alte cheltuieli aferente activităţii de producţie a întreprinderii. 2.2.1.6. Cheltuielile întreprinderii care nu pot fi raportate nici la cheltuielile comerciale, nici la cele generale şi administrative, se includ în alte cheltuieli operaţionale (CO). Din ele fac parte: - plata dobînzilor filialelor, întreprinderilor afiliate şi asociate; - plata dobînzilor aferente creditelor bancare şi împrumuturilor primite pe termen scurt şi pe termen lung cu excepţia cazurilor de capitalizare a acestora, prevăzute în Standardul naţional de contabilitate 23 "Cheltuielile privind împrumuturile". La întreprinderile de producere a energiei electrice şi termice partea esenţială a acestor cheltuieli o constituie cheltuielile aferente fondului de rulment, care se determină conform formulei: CWC=(a/365) x PCI x Rr , unde: a - numărul de zile, pentru care la întreprindere este necesar crearea fondului de rulment. Prezenta Metodologie prevede că pentru organizarea normală a activităţii de producere a energiei electrice şi termice este necesară crearea fondului de rulment pentru primul an la nivel de 30 zile calendaristice, iar pentru anii următori parametrul a va fi precizat de organul, abilitat cu funcţia de reglementare a tarifelor; PCI - vînzările anuale de energie electrică, termică ale întreprinderii; Rr - rata medie a dobînzilor pentru creditele bancare pe termen scurt stabilită de Banca Naţională a Moldovei. 2.2.2. Pierderile excepţionale (PE) pot apărea ca rezultat al evenimentelor ce nu ţin de activitatea întreprinderii. Acestea cuprind: - pierderi provocate de calamităţi naturale; - pierderi ocazionate de modificare a legislaţiei statului. III. DETERMINAREA CONSUMURILOR ŞI CHELTUIELILOR, CARE SE INCLUD LA CALCULAREA TARIFELOR Consumurile şi cheltuielile pentru producerea energiei electrice, energiei termice şi apei de adaos se determină de către producător, reieşind din: volumele de energie şi apă necesar de a fi produse; caracteristica tehnico-economică; starea tehnică şi randamentul centralelor (utilajului); legislaţia şi actele normative în vigoare; normele şi normativele existente; contractele cu terţe părţi; devizele de cheltuieli; tarifele şi preţurile existente pe pieţele internă şi externă; valoarea iniţială de bilanţ şi durata de viaţă a mijloacelor fixe etc. Toate consumurile şi cheltuielile conform prezentei Metodologii se determină pentru anul de bază (2004) , iar pentru anii următori se ajustează conform prevederilor stipulate în capitolul VII. 3.1. Particularităţile determinării consumului de combustibil la producerea energiei electrice şi energiei termice la CET şi CT La CET şi CT consumurile pentru combustibil se determină în modul următor. 3.1.1. Pentru fiecare an calendaristic producătorii de energie, reieşind din starea tehnică şi parametrii tehnico-economici ai centralei, volumul şi standardele de calitate a energiei electrice (termice) urmate a fi livrate de la liniile electrice de plecare (colectoarele centralei), calculează şi prezintă spre coordonare autorităţilor abilitate cu aprobarea tarifelor normele de consum specific de combustibil pentru producerea 1 kWh energie electrică şi 1 Gcal energie termică. 3.1.2. Prezenta Metodologie prevede determinarea separată a consumului specific de combustibil pentru producerea simultană a energiei electrice şi termice în regim de cogenerare, pentru producerea energiei electrice în regim de condensare şi pentru producerea separată a energiei termice în cazane de apă fierbinte. Pentru a nu fi subestimată importanţa unui tip de energie faţă de altul, prezenta Metodologie prevede, că consumul specific de combustibil pentru producerea energiei termice în regim de cogenerare nu poate fi mai mare decît consumul specific de combustibil necesar de a produce energia termică la cea mai eficientă CT din republică, iar la producerea energiei electrice consumul specific de combustibil trebuie să fie mai mic decît la centralele termoelectrice şi mai mic decît în cazul producerii la CET a energiei electrice în regim de condensare. 3.1.3. La determinarea consumurilor pentru combustibilul utilizat la producerea energiei termice la CT norma consumului specific de combustibil convenţional pentru producerea 1 Gcal energie termică se apreciază în baza datelor caracteristicii tehnice a cazanului, iar în lipsa acestora, conform formulei: b=(142,8 x 100)/r , unde: r - randamentul cazanului, ce corespunde sarcinii medii de utilizare în perioada planificată, %. În cazul cînd CT are instalate mai multe cazane, se determină norma pentru fiecare cazan şi media ponderată a consumului specific de combustibil pe CT. 3.1.4. În baza normelor de consum specific de combustibil necesar pentru producerea 1 kWh energie electrică (1 Gcal de energie termică) şi cantitatea de energie ce urmează să fie livrată de la liniile electrice de plecare (de la colectoare), se determină cantitatea de combustibil în unităţi convenţionale (tone combustibil convenţional - t. c. c.) pentru producerea energiei electrice şi energiei termice. Consumul de combustibil convenţional (exprimat în t. c. c.) necesar pentru producerea energiei electrice (termice) pe fiecare tip de combustibil (gaze naturale, păcură, cărbune etc.) se calculează, reieşind din structura tipurilor de combustibil, utilizaţi pentru producerea energiei la centrală. 3.1.5. Consumul de combustibil în unităţi naturale se determină pe tipuri de combustibil: gaze - mii metri cubi, păcură şi cărbune - tone. Consumul de combustibil în unităţi naturale se calculează prin împărţirea consumului de combustibil convenţional (pe tipuri de combustibil exprimat în t. c. c.) la coeficientul caloric a tipului respectiv de combustibil natural. Coeficientul caloric se determină ca raport dintre puterea calorică (kcal/kg) a tipului dat de combustibil şi puterea calorică a combustibilului convenţional (7000 kcal/kg c. c.). 3.1.6. Consumurile pentru combustibil în expresie valorică (pe tipuri de combustibil) se determină în conformitate cu prevederile Standardului Naţional de Contabilitate 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale", reieşind din consumul de combustibil în expresie naturală şi preţurile de procurare a combustibilului. La determinarea consumului de combustibil, preţurile de procurare a gazelor naturale nu pot să depăşească preţurile aprobate de ANRE, iar pentru alte tipuri de combustibil - preţurile minime de piaţă (obţinute în urma licitaţiilor de achiziţie publice). 3.2. Particularităţile determinării consumului de apă, reactive chimice şi materiale de filtrare 3.2.1. La CET şi CT au loc următoarele consumuri de apă: - apa, supusă tratării chimice şi ulterior utilizată pentru alimentarea cazanelor; - apa pentru răcirea mecanismelor şi condensatoarelor; - apa pentru necesităţile de producţie (spălarea filtrelor etc.); - apa, supusă tratării chimice şi utilizată pentru alimentarea cu apă de adaos a reţelelor termice; - consumul tehnologic de apă la tratarea ei chimică, conform normativelor. Pentru fiecare an calendaristic producătorii de energie calculează şi prezintă spre coordonare autorităţilor abilitate cu aprobarea tarifelor, normele de consum tehnologic de apă la tratarea ei chimică. 3.2.2. Consumurile respective de apă în expresie naturală se determină, reieşind din parametrii tehnico-economici ai centralelor, parametrii cazanului, capacitatea instalaţiilor de pregătire a apei, normele de consum a apei, volumul reţelelor termice, scurgerea apei în reţelele termice, consumul tehnologic al instalaţiilor de preparare chimică a apei etc. 3.2.3. Consumurile aferente apei utilizate la CET şi CT se includ în costul energiei electrice, energiei termice şi a apei de adaos după cum urmează: - consumurile legate de alimentarea reţelelor termice cu apă de adaos (costul apei procurate, plata pentru serviciile de canalizare) se includ integral în costul pentru producerea apei de adaos. Aceste consumuri urmează să fie recuperate producătorilor de către întreprinderile de transport şi distribuţie a energiei termice (furnizori de energie termică) în conformitate cu contractele bilaterale de livrare - procurare a energiei termice şi separat a apei de adaos. Pentru fiecare centrală se calculează şi se aprobă tariful de livrare a apei de adaos, care în afară de costul apei utilizate include costurile reactivelor chimice şi materialelor de filtrare a apei, utilizate pentru prepararea chimică a apei de adaos; - consumurile legate de alimentarea cazanelor, consumul apei pentru răcirea mecanismelor şi condensatoarelor, precum şi pentru alte necesităţi de producţie se includ în costul energiei electrice şi termice. La CET aceste consumuri se repartizează între energia electrică şi termică proporţional ponderii cheltuielilor pentru combustibilul utilizat la producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie în regim de cogenerare pentru perioada dată. 3.2.4. La CET şi CT în procesul tehnologic se utilizează reactive chimice şi materiale de filtrare necesare pentru filtrarea şi tratarea chimică a apei. Aceste consumuri se determină, reieşind din volumul de apă necesar de a fi tratat chimic şi normele de consum al reactivelor chimice şi materialelor de filtrare. Cheltuielile pentru reactivele chimice şi materialele de filtrare, legate de pregătirea apei pentru alimentarea reţelelor termice se includ integral în costurile pentru producerea apei de adaos. Celelalte cheltuieli se includ în costul energiei termice la (CT), iar la CET în costul producerii energiei electrice şi termice proporţional ponderii cheltuielilor pentru combustibilul utilizat la producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie. 3.3. Particularităţile determinării uzurii mijloacelor fixe de producţie 3.3.1. Uzura mijloacelor fixe de producţie la CET se determină în conformitate cu prevederile Standardului naţional de contabilitate 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" şi a Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 338 din 21.03.2003, iar modul de includere a lor în costul producţiei în conformitate cu Standardul naţional de contabilitate 3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii". Uzura mijloacelor fixe de producţie se includ în consumurile indirecte de producţie, iar a mijloacelor fixe cu destinaţie comercială şi celor cu destinaţie generală şi administrativă în cheltuielile comerciale şi corespunzător în cheltuielile generale şi administrative. La calcularea tarifelor la producerea energiei electrice, termice şi la apa de adaos nu se include uzura mijloacelor fixe, care nu sînt destinate procesului tehnologic de producţie, transmise în arendă, precum şi a obiectivelor din fondul locativ şi de menire social-culturală. 3.3.2. Uzura mijloacelor fixe, inclusă la calcularea tarifelor se determină prin metoda casării liniare care conduce la defalcări uniforme pe toată durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe. 3.3.3. Repartizarea uzurii mijloacelor fixe legate nemijlocit de procesul de producţie între cele două forme de energie (CET) se efectuează proporţional ponderii cheltuielilor de achiziţionare a combustibilului utilizat la producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie. 3.4. Particularităţile determinării altor consumuri şi cheltuieli ale activităţii operaţionale 3.4.1. Consumurile directe privind retribuirea muncii, care se includ în tarife se determină, reieşind din: numărul personalului nemijlocit încadrat în procesul de producere a energiei şi numărul personalului necesar pentru activitatea normală a întreprinderilor; nivelul salariului tarifar, stabilit în republică pentru prima categorie de calificare a angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară; coeficientul de ramură; nivelul de calificare a personalului; regimul şi condiţiile de muncă, precum şi de alţi factori caracteristici ramurii energetice. Cheltuielile legate de contribuţiile pentru asigurările sociale şi cele medicale, fondul de pensii şi de plasare în cîmpul muncii se determină, reieşind din normele stabilite de legislaţie. Divizarea cheltuielilor directe pentru retribuirea muncii între cele două forme de energie (electrică şi termică) se efectuează proporţional ponderii cheltuielilor de achiziţionare a combustibilului utilizat la producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie. 3.4.2. Cheltuielile pentru retribuirea muncii personalului auxiliar, comercial, administrativ şi de conducere se determină analogic personalului de producţie, însă se includ corespunzător în consumurile indirecte de producţie, cheltuielile comerciale, şi cheltuielile generale şi administrative. 3.4.3. Cheltuielile de întreţinere a mijloacelor fixe în stare de lucru (asistenţă tehnică şi de întreţinere, efectuarea reparaţiilor curente, medii şi capitale), cheltuielile pentru îndeplinirea normelor sanitare şi igienice, costul energiei de toate formele, materialelor şi pieselor de schimb utilizate pentru exploatarea şi întreţinerea mijloacelor fixe şi asigurarea unui proces tehnologic normal, sau consumate pentru alte necesităţi de producţie, cheltuielile necesare asigurării condiţiilor normale de lucru şi a tehnicii de securitate ce ţin de procesul de producţie şi sînt prevăzute de legislaţia în vigoare şi alte cheltuieli indirecte de producţie, comerciale, generale şi administrative se determină de întreprindere în baza normelor existente de consum, devizului de cheltuieli aprobate, preţurilor de piaţă, contractelor încheiate cu terţe părţi etc. La CET divizarea cheltuielilor indirecte de producţie, cheltuielilor comerciale, generale şi administrative între cele două forme de energie se efectuează proporţional cheltuielilor de achiziţionare a combustibilului utilizat la producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie. 3.5. Determinarea pierderilor excepţionale Pierderile excepţionale se determină de întreprinderi în cazul unor evenimente excepţionale (calamităţi naturale, modificarea legislaţiei republicii) şi care au condus la suportarea de către întreprinderi a unor pierderi reale, confirmate de organele abilitate şi care conform standardelor de contabilitate se includ în cheltuieli. În aceste cazuri, în tarif se includ doar acele cheltuieli, care nu sînt recuperate de către întreprinderi din alte surse (asigurări recuperate de stat, donaţii etc.). IV. DETERMINAREA CONSUMURILOR ŞI CHELTUIELILOR PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE LA CENTRALA HIDROELECTRICĂ (CHE) Structura consumurilor şi cheltuielilor pentru producerea energiei electrice la CHE corespunde celei stabilite la CET, cu excepţia cheltuielilor de achiziţionare a combustibilului, apei tratate chimic, reactivelor chimice şi materialelor de filtrare, care nu se utilizează în procesul producerii energiei electrice la CHE. Consumurile şi cheltuielile de bază suportate de CHE la producerea energiei sînt: consumuri indirecte de producţie (uzura mijloacelor fixe, remunerarea muncii personalului de producţie, cheltuielile de exploatare şi întreţinere a mijloacelor fixe de producţie etc.), cheltuieli comerciale, cheltuieli generale şi administrative, inclusiv plata pentru apă conform legislaţiei. Determinarea acestor consumuri şi cheltuieli se efectuează după aceleaşi principii şi criterii, ca şi în cazul CET şi CT. V. CHELTUIELILE, CARE NU SE INCLUD ÎN TARIFE În tarifele de producere a energiei electrice şi termice, apei de adaos nu se includ următoarele cheltuieli: - pentru efectuarea lucrărilor de construcţie, reconstrucţie, procurarea, modernizarea, montarea şi probarea utilajului, pentru punerea în funcţiune a noilor obiective, secţii şi agregate, supravegherea de autor a organizaţiilor de proiectare, alte investiţii capitale. Toate cheltuielile ce ţin de investiţii capitale se recuperează prin includerea în tarife a sumei uzurii mijloacelor fixe, puse în funcţiune ca urmare a valorificării acestor investiţii, precum şi a rentabilităţii investiţiilor, după cum este descris în capitolul VI; - pentru remedierea defectelor în lucrările de proiectare, construcţie şi montaj, revizie (demontare), remedierea defectelor utilajului şi deteriorărilor, provocate din vina producătorilor, furnizorilor şi organizaţiilor de transport; - pentru executarea lucrărilor de proiectare şi construcţie, pentru procurarea utilajului, repararea şi întreţinerea fondului de locuinţe, obiectivelor de menire social - culturală şi altor obiective, ce nu se referă la producţie; - pentru lucrările calificate ca ajutor pentru alte întreprinderi şi organizaţii atît în formă de servicii, cît şi suport material sau financiar; - în scopuri de caritate şi sponsorizare; - neproductive, rebuturile, delapidările, sancţiunile, amenzile, penalităţile şi despăgubirile; - pentru executarea sau plata lucrărilor (serviciilor) ce nu sînt legate de sfera producerii energiei electrice şi termice, apei de adaos. VI. RENTABILITATEA ACTIVELOR NOI (INVESTIŢIILOR) 6.1. Prezenta Metodologie prevede cointeresarea întreprinderilor din sectorul energetic în efectuarea investiţiilor. Din aceste considerente, şi conform principiilor economiei de piaţă, se prevede stabilirea unui nivel rezonabil de rentabilitate la mijloacele investite de întreprinderi în dezvoltarea, renovarea, reconstrucţia sistemului de producere a energiei electrice şi termice. Rentabilitatea (profitul) investiţiilor efectuate se calculează reieşind din valoarea investiţiilor nete efectuate de întreprinderi şi rata rentabilităţii acestora, adică: Rn = VNI x Rr , unde: VNI - valoarea netă a noilor investiţii (mijloacelor fixe date în exploatare) efectuate de către întreprinderi în perioada de valabilitate a Metodologiei în cauză care se calculează după formulă: VNI = еVII - еDFA , unde: еVII - valoarea iniţială a activelor materiale pe termen lung date în exploatare în rezultatul noilor investiţii în perioada de timp de la punerea în aplicare a prezentei Metodologii, începînd cu anul 2003, şi pînă în anul pentru care se calculează tarifele; SDFA - suma uzurii în perioada de timp de la aplicarea prezentei Metodologii pînă în anul pentru care se stabilesc tarifele, calculată la activele materiale pe termen lung date în exploatare în rezultatul noilor investiţii în această perioadă; Rr - rata de rentabilitate aplicată la noile investiţii. Pentru investiţiile efectuate în primul an de valabilitate a prezentei Metodologii Rr este egală cu 23%. Pentru investiţiile efectuate în anii următori rata de rentabilitate se va stabili: - la investiţiile efectuate din sursele proprii ale întreprinderilor - la nivelul ratei medii a dobînzii aplicate în anul respectiv la Bonurile de Trezorerie ale Republicii Moldova cu termen de circulaţie de 364 zile; - la investiţiile efectuate din credite bancare şi împrumuturi - la nivelul ratelor medii a dobînzilor bancare de lungă durată (5 şi mai mulţi ani), stabilit de Banca Naţională a Republicii Moldova pentru anul respectiv plus maximum 5 puncte. 6.2. Prezenta Metodologie prevede, că pentru efectuarea investiţiilor întreprinderile vor utiliza în primul rînd surse proprii (fondurile de amortizare) şi numai în cazul insuficienţei acestora vor apela la credite şi împrumuturi. VII. ACTUALIZAREA CONSUMURILOR ŞI CHELTUIELILOR 7.1. Elementele de consumuri şi cheltuieli vor fi actualizate anual în corespundere cu parametrii corespunzători. La actualizarea cheltuielilor privind remunerarea muncii şi cheltuielilor generale şi administrative se va lua în consideraţie indicele Produsului Intern Brut real al Republicii Moldova, pentru a ţine cont de creşterea preţurilor şi modificarea productivităţii. La actualizarea cheltuielilor de exploatare şi de întreţinere, cheltuielilor comerciale se va lua în consideraţie rata inflaţiei din Moldova, pentru a ţine cont de faptul că majoritatea costurilor date sînt aferente livrărilor pe piaţa internă. Totodată, se va lua în consideraţie şi posibila creştere a eficienţei întreprinderilor energetice, pentru a profita consumatorii şi pentru a asigura stimulente întreprinderilor. Toate elementele constitutive de consumuri şi cheltuieli vor fi actualizate în fiecare an după cum urmează: j CRMj = CRMo x P (1+GDPi) x (1-Y1) i=1 j CIPj = [(CIPo-Uo) x P (1+CPIMi) x (1-Y2)+Uj] i=1 j CCj = CCo x P (1+CPIMi) x (1-Y3) i=1 j CGAj = CGAo x P (1+GDPi) x (1-Y4) i=1 unde: GDP - indicele Produsului Intern Brut real al Republicii Moldova, publicat de către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova. La actualizarea tarifului se va lua în consideraţie valoarea existentă la momentul actualizării; CPIM - indicele preţurilor de consum din Republica Moldova, publicat de către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova. La actualizarea tarifului se va lua în consideraţie valoarea existentă la momentul actualizării; U_j şi U₀ - uzura mijloacelor fixe în anul j şi anul de bază; Y₁ , Y₂, Y₃ , Y₄ - indicii eficienţei economice pentru perioada, în decursul căreia este valabilă prezenta Metodologie. Valorile acestor indici se stabilesc: Y₁ - 1,5% anual; Y₂ - 1,5% anual; Y₃ - 1,5% anual; Y₄ - 2,0% anual. 7.2. Consumurile directe de materiale se vor calcula la fiecare ajustare a tarifelor în mod direct, conform prevederilor stipulate în prezenta Metodologie. 7.3. Dacă în perioada precedentă de aplicare a tarifelor au fost modificate preţurile de procurare a gazelor naturale, apei tehnologice şi a altor tipuri de combustibil, din cauze care nu ţin de activitatea întreprinderilor, devierile financiare (pozitive sau negative) înregistrate vor fi luate în consideraţie în calculul tarifelor pentru perioada ulterioară de valabilitate a tarifelor ca parte componentă a variabilei de devieri (Desv) inclusă în formula de calculare a tarifelor. În acest caz, devierile ce ţin de modificarea preţurilor la combustibil, apă se determină reieşind din cantităţile acestora efectiv procurate şi preţurile real înregistrate de procurare, adică: D_esv = V_pj-1 (P_j-1 - P_o), unde: V_pj-1 - volumul de combustibil (apă) în expresie naturală procurat în anul "j-1" (mii m³, tone etc.); P_j-1 - preţul efectiv de procurare a combustibilului (apei) în anul "j-1"; P₀ - preţul de procurare luat în consideraţie la stabilirea tarifelor la combustibilul (apă) pentru anul "j-1". 7.4 Prezenta Metodologie, întru cointeresarea întreprinderilor energetice în procurarea de combustibil la un preţ mai mic decît cel oficial stabilit (la gaz tariful stabilit pentru S.A "Moldovagaz", la păcură etc. decît cel obţinut la licitaţiile efectuate de Agenţia pentru achiziţii publice), prevede pentru întreprinderi stimulente în valoarea de 0,5 din diferenţa de preţ obţinută de la reducerea preţurilor de procurare. Stimulentele de cointeresare se aplică doar atunci, cînd întreprinderile vor demonstra că au depus eforturi suficiente pentru a procura combustibil la preţuri mai mici decît cele oficial existente. VIII. APROBAREA, AJUSTAREA ŞI APLICAREA TARIFELOR 8.1. Conform prezentei Metodologii tarifele, se calculează de întreprinderi şi se prezintă spre aprobare autorităţilor abilitate cu dreptul de aprobare a tarifelor respective (Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), autorităţile publice locale). Întreprinderile a căror tarife sînt aprobate de către ANRE, prezintă calculele şi toate materialele necesare de stabilire a tarifelor în strictă conformitate cu Regulamentul privind procedurile şi regulile de ajustare a tarifelor la serviciile reglementate de ANRE, iar cele ale căror tarife sînt aprobate de către autorităţile publice locale - conform regulilor şi procedurilor stabilite de către aceste organe. 8.2. Autorităţile de reglementare în baza metodologiei date, vor reexamina tarifele, şi vor aproba costurile iniţiale (de bază). O astfel de reexaminare va avea loc la propunerea întreprinderilor după publicarea Metodologiei. Întreprinderile vor prezenta un raport care confirmă valorile costurilor, real înregistrate în anul precedent, evidenţiind orice cheltuieli neprevăzute. Autorităţile de reglementare vor analiza acest raport în comun cu întreprinderea şi vor lua în consideraţie doar cheltuielile strict necesare pentru efectuarea activităţii de producere a energiei şi apei de adaos. După analiza corespunzătoare se va efectua actualizarea, aprobarea şi publicarea tarifelor, care vor fi în vigoare în anul ce urmează. Variabila devierilor (Desv) va fi calculată în fiecare an de gestiune pentru a reflecta impactul financiar al divergenţelor dintre valorile planificate şi cele real înregistrate în anul precedent. 8.3. Tarifele se stabilesc la nivel mediu pentru întreaga perioadă a anului calendaristic. Actualizarea tarifelor se va efectua anual, după prezentarea de către întreprinderi a raportului financiar pe anul precedent şi a materialelor necesare pentru revizuirea tarifelor. 8.4. Tarifele se stabilesc drept tarife fixe, care nu pot fi modificate de către întreprinderi şi astfel se va evita orice discriminare a consumatorilor în procesul aplicării acestora. 8.5. Întreprinderile sînt în drept să solicite actualizarea extraordinară a tarifelor pe parcursul anului, dacă există factori obiectivi ce nu pot fi controlaţi, care justifică o astfel de actualizare şi care pot duce la o deviere de 3 şi mai mult la sută faţă de costul stabilit iniţial în tarife. În acest caz, întreprinderile vor prezenta o analiză a devierilor dintre datele aplicate la calcularea tarifelor şi cele efectiv înregistrate. 8.6. Actualizarea tarifelor se efectuează la cererea oficială a întreprinderilor sau la iniţiativa autorităţilor abilitate cu funcţia de reglementare a tarifelor (ANRE, autorităţile publice locale). [Metodologia abrogată prin HANRE482 din 06.09.12, MO234-236/09.11.12 art.1330]