În numele Republicii Moldova

    Curtea Constituţională în componenţa:

    Pavel BARBALAT          - preşedinte

    Nicolae CHISEEV         - judecător

    Mihai COTOROBAI         - judecător

    Constantin LOZOVANU   - judecător-raportor

    Gheorghe SUSARENCO    - judecător

    Ion VASILATI            - judecător

cu  participarea  Alionei  Balaban, grefier,  deputatului  în  Parlament Victor  Stepaniuc, autorul sesizării, reprezentantului Parlamentului Ion Creangă,   reprezentanţilor   Preşedintelui  Republicii  Moldova   Mihai Petrachi,  consilier prezidenţial, Raisa Grecu, şef al serviciului  acte ale  Preşedintelui Republicii Moldova, conducîndu-se după art. 135 alin. (1)  lit.  b)  din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. (b) din  Legea  cu privire  la  Curtea  Constituţională,  a  examinat  în  şedinţă  plenară deschisă  dosarul privind interpretarea unor prevederi ale art. 74 alin. (1) şi (2), art. 82 alin. (1) şi art. 143 alin. (1) din Constituţie.

    Temei pentru  examinarea  dosarului a servit  sesizarea  deputatului Victor  Stepaniuc, prezentată în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu  privire la Curtea Constituţională, acceptată spre examinare în  fond şi  inclusă în ordinea de zi prin decizia Curţii Constituţionale din  14 aprilie 1998.

    Procedînd la examinarea preliminară a sesizării, Curtea Constituţională  a  solicitat puncte de vedere Preşedintelui  Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, Guvernului şi Ministerului Justiţiei. Ministerul Justiţiei nu a comunicat punctul său de vedere.

    Examinînd în şedinţă plenară sesizarea deputatului Victor Stepaniuc, audiind  informaţia  prezentată de judecătorul-raportor şi  explicaţiile reprezentanţilor Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului,

Curtea Constituţională

a  c o n s t a t a t:

    Deputatul Victor  Stepaniuc, în sesizarea depusă la 3 aprilie  1998, solicită  interpretarea art. 74 alin. (1) şi (2), art. 82alin. (1), art. 143  alin.  (1)  din  Constituţie.  În  special  el  cere  interpretarea sintagmei  "majoritatea parlamentară", cu care se operează în articolele respective  ale Constituţiei, deoarece anume cu majoritatea parlamentară urmează  să  se consulte Preşedintele atunci cînd desemnează  candidatul pentru funcţia de Prim-ministru.

    Curtea Constituţională menţionează că sistemul democratic,  adoptat de  Republica  Moldova, asigură funcţionarea pluralismului ideologic  şi instituţional, prin aceasta  menţinîndu-se  în  societate  un  climat liberal.  Corpul  electoral,  fiind  o formă de  organizare  juridică  a populaţiei,   îşi   determină  organizarea  politică  prin   intermediul partidelor,  care sînt o expresie a principiului pluralismului  politic, consacrat în art. 5 alin. (1) din Constituţie. Locul şi rolul partidelor politice în activitatea statului sînt consacrate, explicit sau implicit, în  Constituţie,  Codul electoral, Regulamentul Parlamentului,  în  alte acte normative.

    Stabilind direcţiile fundamentale de organizare a puterii şi formele de  exercitare a ei, Legea Supremă proclamă principiile  constituţionale generale,    dintre   care   desprindem   principiile   democraţiei   şi pluralismului  politic,  stipulate  în art. 1, 2 şi  5.  În  dezvoltarea principiilor  enumerate,  Constituţia,  prin art. 41 şi  82  alin.  (1), reglementează  activitatea  partidelor politice în societate.  În  acest context,   Curtea   Constituţională  relevă  că  sintagma   "majoritatea parlamentară" din art. 82 alin. (1) din Constituţie se referă la regimul pluripartidist,  la  activitatea partidelor în viaţa politică  a  ţării.

Totodată,   ea   apreciază  că  sensul  pe  care-l   comportă   sintagma "majoritatea   parlamentară"   este   diferit  de   sensul   sintagmelor "majoritatea  deputaţilor aleşi", "majoritatea deputaţilor prezenţi"  şi "două treimi din deputaţi", cuprinse în art. 74 alin. (1) şi (2) şi art. 143  alin.  (1) din Constituţie, care au incidenţă asupra procedurii  de legiferare.

    Din punct de  vedere gramatical sintagma "majoritatea  parlamentară" poate fi interpretată ca partea cea mai mare a componenţei Parlamentului ori ca o superioritate numerică, cu care se votează un act juridic.

    Adoptarea actelor juridice în cele mai importante domenii ale vieţii economice   şi  sociale  a  statului  constituie  funcţia   deliberativă exclusivă a Parlamentului. Domeniile pentru care este necesară adoptarea legilor  sînt  stipulate  în art. 72 din  Constituţie,  iar  modalitatea adoptării  legilor,  a  hotărîrilor,  deci  procedura  de  votare,  este prevăzută  la  art.  74  alin.  (1) şi (2) şi art.  143  alin.  (1)  din Constituţie.

    Adoptarea unui   număr  considerabil  de  legi  a  repus  în   cauză principiul    securităţii    juridice,   determinat    de    raporturile interindividuale şi sociale complexe.  Ameliorarea   calitativă   a procedurii  de  adoptare  a actelor juridice se impune ca  o  necesitate imperioasă în activitatea de legiferare.

    Curtea Constituţională  s-a pronunţat asupra art. 74alin. (1) şi (2) şi,  implicit, asupra art. 143 alin. (1) din Constituţie prin hotărîrile nr.  26  din  13  octombrie 1997* şinr. 9 din  26  februarie  1998**  şi consideră că ele nu necesită o interpretare suplimentară.

    În ceea ce priveşte sintagma "majoritatea parlamentară", cuprinsă în art.  82  alin.  (1) din Constituţie, Curtea  Constituţională  apreciază următoarele.

    După cum s-a   menţionat,  sintagma  "majoritatea  parlamentară"  se referă expres la activitatea partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor  electorale,  din  care se constituie Parlamentul,  care  îşi propun  înfăptuirea  anumitor obiective programatice şi au vocaţia de  a determina sau influenţa cursul evenimentelor social-politice.

    În urma interpretării  teleologice a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Constituţie, Curtea Constituţională conchide că ele prevăd procedura de desemnare a candidatului pentru funcţia de Prim-ministru şi de numire a   Guvernului.   Preşedintele  republicii  este  obligat  să   consulte Parlamentul,  iar legislativul, la rîndul său, este obligat să-şi expună părerea  asupra candidaturii propuse. Cadrul legislativ nu reglementează însă   modalităţile,  procedeele  şi  formele  consultării   majorităţii parlamentare, ele rămînînd la discreţia părţilor.

    Cît priveşte  regimurile politice democratice, e de menţionat că ele sînt  obligate  să  respecte  principiul fundamental  de  constituire  a partidelor  politice  şi  să asigure cadrul  legal  necesar  activităţii partidelor,   cărora   le  revine  rolul  de  mediator  în   raporturile cetăţenilor cu guvernanţii. Prin urmare, o sarcină prioritară a oricărui partid  care  a  cîştigat  alegerile este de  a  participa  la  formarea Guvernului.  Într-un sistem bipartidist partidul care cîştigă  alegerile constituie  majoritatea  parlamentară  şi  preia sarcina  de  formare  a Guvernului. Într-un sistem pluripartidist, atunci cînd nici un partid nu obţine majoritatea de voturi în scrutin, devine inevitabilă crearea unei coaliţii  a  forţelor  politice  reprezentate  în  Parlament.  Întrunind majoritatea  absolută, coaliţia formează Guvernul, în limitele prevăzute de dispoziţiile constituţionale.

    Astfel, prin   sintagma   "majoritatea  parlamentară"  se   înţelege majoritatea  absolută  a deputaţilor aleşi în Parlament, care,  în  baza dispoziţiilor constituţionale, pot acorda vot de încredere Guvernului şi Prim-ministrului,  desemnat de Preşedintele republicii. Totodată, Curtea Constituţională  menţionează că Preşedintele Republicii Moldova este  în drept să consulte forţele politice reprezentate în Parlament şi întregul corp de deputaţi.

    În baza celor expuse, conducîndu-se după art. 135 alin. (1) lit. (b) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională   şi   art.   60   lit.  e)   din   Codul   jurisdicţiei constituţionale,

Curtea Constituţională

H O T Ă R Ă Ş T E:

    1. Prin sintagma  "majoritatea  parlamentară", cuprinsă în  art.  82 alin. (1) din Constituţie, se înţelege numărul de deputaţi ce constituie o  majoritate  absolută,  adică jumătate plus unu din numărul  total  de deputaţi aleşi în Parlament.

    2. Hotărîrea  este  definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi  de atac,  intră  în vigoare la data adoptării şi se publică  în  "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

-------------------------------

    * Monitorul Oficial, nr. 72-73 din 6 noiembrie 1997, art. 28.

    ** Monitorul Oficial, nr. 26-27 din 26 martie 1998, art. 15.

    PREŞEDINTELE

    CURŢII CONSTITUŢIONALE                        Pavel BARBALAT

    Chişinău, 2 iulie 1998.

    Nr. 21.