Curtea Constituţională în componenţa:
    Pavel BARBALAT - preşedinte
    Nicolae CHISEEV - judecător
    Mihai COTOROBAI - judecător-raportor
    Constantin LOZOVANU - judecător
    Ion VASILATI - judecător
    cu participarea Alionei Balaban, grefier, deputatului în Parlament Valeriu Pleşca, autorul sesizării, reprezentantului Parlamentului Ion Creangă, şef al sectorului pentru legătura cu autorităţile publice în Direcţia juridică a Parlamentului, în conformitate cu art. 135 alin. 1 lit. b) din Constituţie, art. 4 alin. (1)lit. b) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea art. 76 din Constituţie.
    Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Valeriu Pleşca, prezentată la 14 iulie 1998, în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Prin decizia Curţii Constituţionale din 20 iulie 1998 sesizarea a fost acceptată pentru examinare şi inclusă în ordinea de zi.
    Examinînd obiectul sesizării, audiind informaţia judecătorului-raportor şi argumentele expuse în şedinţă, Curtea Constituţională
    În sesizarea sa deputatul Valeriu Pleşca afirmă că în activitatea legiuitoare a Parlamentului Republicii Moldova au avut loc cazuri de adoptare a actelor legislative cu acţiune retroactivă. Ca exemplu el invocă Legea nr. 1569-XIII "Privind modificarea şi completarea Legii bugetului pe anul 1998",* adoptată la 26 februarie 1998 şi publicată la 19 martie 1998, care, prin art. II, stabileşte că prevederile art. I din această lege (cu excepţia cîtorva puncte) se aplică de la 12 februarie 1998. Unele prevederi din art. I se referă la schimbarea modului de percepere a impozitelor, care în consecinţă a influenţat negativ condiţiile de activitate a contribuabililor.
    ___________________
    * M.O., 1998, nr. 24-25, art. 166.

    Potrivit art. 7 alin. 3 din Legea privind bazele sistemului fiscal**, legile care prevăd schimbarea mărimii plăţilor fiscale şi schimbarea răspunderii pentru încălcarea legislaţiei fiscale nu au putere retroactivă. Art. 1 alin. 4 din Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale*** de asemenea stipulează că actele oficiale intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul lor.
    ______________________
    ** Monitorul Parlamentului, 1992, nr. 11, art. 326; M.O., 1994, nr. 8; 1995, nr. 45-46, art. 533; 1998, nr. 44-46, art. 326.
    *** M.O., 1994, nr. 1; 1997, nr. 66, art. 549; 1998, nr. 60-61, art. 411.

    În legătură cu cele expuse autorul sesizării roagă să se dea interpretarea art. 76 din Constituţia Republicii Moldova "Intrarea în vigoare a legii".
    Interpretarea normei juridice constituie o activitate de stabilire a sensului ei adevărat şi deplin, urmărindu-se ca orice normă de drept să fie percepută şi aplicată în strictă conformitate cu prevederile ei.
    Propunîndu-şi ca obiectiv elucidarea denotaţiilor art. 76 din Constituţie, Curtea Constituţională apreciază că în cazul dat legiuitorul a avut în vedere intrarea în vigoare a legilor nu numai adoptate, ci şi promulgate. Legea poate şi trebuie să fie publicată doar după promulgare.
    În statul de drept publicarea legii are o importanţă extrem de mare, deoarece în acest fel se aduce la cunoştinţa cetăţenilor existenţa ei.
    Potrivit art. 76 din Constituţie, legea se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia.
    Prin însăşi natura principiului activităţii legii, o lege nouă este aplicabilă din momentul intrării ei în vigoare. Intrarea în vigoare a legii este condiţionată, la rîndul ei, de respectarea dispoziţiilor art. 74 şi 76 din Constituţie.
    Pentru a face cunoscută legea adoptată şi promulgată, ea se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
    Astfel, intrarea în vigoare a legii este subordonată publicării sale. Constituţia prevede expres că nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia.
    Potrivit art. 76 din Constituţie, legea intră în vigoare în următoarele cazuri:
    1. la data publicării sau 2. la data prevăzută în textul legii.
    Din sensul concret al articolului supus interpretării pot fi trase următoarele concluzii:
    a) atunci cînd data intrării în vigoare nu este indicată în textul legii, data publicării acesteia devine data intrării ei în vigoare;
    b) nu este obligatoriu ca data intrării în vigoare a legii, prevăzută în textul ei, să coincidă cu data publicării acesteia în Monitorul Oficial;
    c) data intrării în vigoare a legii, prevăzută în textul ei, nu poate precede data publicării acesteia.
    După cum este cunoscut din teoria dreptului, aplicarea legii comportă dimensiuni spaţiale şi temporale, care implică producerea efectelor juridice în anumite limite spaţiale şi intervale de timp.
    Efectul legii în timp este ghidat de principiul activităţii legii, potrivit căruia legea se aplică tuturor faptelor în timpul în care se află în vigoare, are eficienţă deplină şi continuă din momentul intrării în vigoare şi pînă la abrogarea ei. Legea nu se aplică faptelor săvîrşite înainte de intrarea ei în vigoare, adică nu are efect retroactiv. Ea dispune numai pentru prezent şi viitor şi nu are efecte juridice pentru trecut.
    E de menţionat însă că principiul neretroactivităţii legii, care are o autoritate incontestabilă, suportă excepţii relevate de dreptul penal şi dreptul administrativ, potrivit cărora legea care înlătură pedeapsa pentru o faptă sau care uşurează pedeapsa are efect retroactiv, adică se extinde şi asupra faptelor săvîrşite pînă la emiterea ei.
    Consacrat expres în art.22 din Constituţie, principiul neretroactivităţii legii urmăreşte protejarea libertăţilor, contribuie la adîncirea securităţii juridice, a certitudinii în raporturile interumane. Principala valoare a ordinii de drept constă în posibilitatea oferită fiecăruia de a-şi conforma comportamentul regulilor dinainte stabilite.
    Avînd în vedere că nepublicarea legii atrage după sine inexistenţa acesteia, data intrării în vigoare, prevăzută în textul unei legi, nu poate fi decît posterioară publicării sale în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". Or, nu poate fi în vigoare legea care a priori intră în contradicţie cu principiul constituţional privind publicarea legii.
    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 140 alin. (2) din Constituţie, art. 62 lit. b) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională:
    1. Intrarea în vigoare a legii conform art. 76 din Constituţie semnifică:
    a) Legea adoptată în conformitate cu art. 74 şi promulgată în conformitate cu art. 93 din Constituţie urmează a fi publicată în mod obligatoriu în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova";
    b) legea publicată în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" intră în vigoare:
    - la data publicării, inclusiv în cazurile cînd această dată nu este prevăzută expres în textul legii;
    - la data prevăzută în textul ei, dar care nu poate precede data publicării legii;
    c) legea nepublicată în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" este inexistentă pînă la data publicării ei;
    d) modul de intrare în vigoare a legii se referă atît la lege în întregime, cît şi la părţile ei componente.
    2. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

    PREŞEDINTELE
    CURŢII CONSTITUŢIONALE                       Pavel BARBALAT

    Chişinău, 29 octombrie 1998.
    Nr. 32.