În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională în componenţa:

Pavel BARBALAT          - preşedinte

Nicolae CHISEEV         - judecător-raportor

Mihai COTOROBAI         - judecător

Constantin LOZOVANU     - judecător

Ion VASILATI            - judecător-raportor

cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament Victor  Cecan, preşedintele Comisiei pentru control şi petiţii,  autorul sesizării, reprezentantului Parlamentului Ion Creangă, şef al sectorului relaţii  cu  autorităţile  publice  în Direcţia  juridică  a  Aparatului Parlamentului,  reprezentantului Preşedintelui Republicii Moldova  Raisa Grecu,  şef  al Serviciului acte ale Preşedintelui  Republicii  Moldova, conducîndu-se  după  art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituţie, art.  4 alin.  (1) lit.  b), art. 25 lit. g) şi art. 31 alin. (1) din  Legea  cu privire  la  Curtea  Constituţională,  a  examinat  în  şedinţă  plenară deschisă  dosarul  privind interpretarea unor prevederi ale art.  4  din Constituţie.

Temei pentru  examinarea  dosarului a servit  sesizarea  deputatului Victor  Cecan,  depusă  în conformitate cu art. 24 şi 25  din  Legea  cu privire la Curtea Constituţională.

Prin decizia  Curţii Constituţionale din 14 aprilie 1999 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.

În procesul examinării     preliminare     a    sesizării     Curtea Constituţională    a   solicitat   puncte   de   vedere   Parlamentului, Preşedintelui  Republicii  Moldova, Guvernului, Ministerului  Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe.

Examinînd materialele  dosarului,  audiind informaţia prezentată  de judecătorul-raportor,   argumentele  autorului  sesizării  şi   opiniile reprezentanţilor Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova,

Curtea Constituţională

a  c o n s t a t a t:

1. În sesizarea  sa  deputatul Victor Cecan  solicită  interpretarea prevederilor  art. 4 din Constituţie "Drepturile şi libertăţile  omului" sub următoarele aspecte:

- Ce sens comportă  noţiunile  "pacte" şi "celelalte tratate"?  Care acte  internaţionale,  din punct de vedere constituţional, se referă  la pacte şi care la tratate? Care este deosebirea dintre aceste acte?    

- De cînd Republica  Moldova  este  parte la  pactele  şi  tratatele internaţionale: de la data semnării sau de la data ratificării lor?

- Care autoritate  publică  este abilitată de a aprecia dacă o  lege sau  alta  a Republicii Moldova nu concordă cu prevederile  pactelor  şi tratatelor internaţionale?

În scopul stabilirii   voinţei  autentice  a  legislatorului  asupra dispoziţiilor art. 4 din Constituţie, Curtea reţine următoarele.

Art. 4 alin.   (1)   din  Legea  Supremă  prevede  că   dispoziţiile constituţionale    privind   drepturile   şi   libertăţile   omului   se interpretează  şi  se aplică în concordanţă cu Declaraţia  Universală  a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova  este  parte.  Această prevedere comportă  consecinţe  juridice, presupunînd,   mai   întîi,  că  organele  de  drept,  inclusiv   Curtea Constituţională  şi instanţele judecătoreşti, în limitele  competenţelor ce  le revin, sînt în drept să aplice în procesul examinării unor  cauze concrete  normele  dreptului  internaţional  în  cazurile  stabilite  de legislaţie.

Art. 4 alin.  (2)  din Constituţie vizează corelaţia dintre  normele dreptului   internaţional   şi  dispoziţiile   constituţionale   privind drepturile  fundamentate ale omului, acordînd, în caz de  neconcordanţă, prioritate prevederilor internaţionale.

Respectarea angajamentelor internaţionale de către Republica Moldova este  prevăzută  de  art. 8 din Constituţie, potrivit  căruia  Republica Moldova  se  obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor  Unite  şi tratatele  la  care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state  pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

Potrivit teoriei   şi   practicii  dreptului   internaţional,   prin principii  şi  norme unanim recunoscute ale dreptului  internaţional  se înţeleg  principiile  şi normele consacrate ale dreptului  internaţional care  au  caracter general şi universal. Normele şi  principiile  unanim recunoscute ale dreptului internaţional sînt executorii pentru Republica Moldova în măsura în care ea şi-a exprimat consimţămîntul de a fi legată prin actele internaţionale respective.

Dispoziţiile   constituţionale  privind  drepturile  şi  libertăţile omului  nu  pot fi interpretate şi aplicate fără  recunoaşterea  acestor principii.

În afară de principiile  şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional  parte  componentă a cadrului legal al Republicii  Moldova sînt şi tratatele internaţionale.

Prin sintagma  "celelalte  tratate  la care Republica  Moldova  este parte"  din art. 4 alin. (1) din Constituţie, în virtutea  dispoziţiilor Convenţiei  de la Viena cu privire la dreptul tratatelor internaţionale, încheiată la 23 mai 1969 şi ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Hotărîrea nr.  1135-XII din 4 august 1992, se subînţeleg  tratatele internaţionale ratificate de către Republica Moldova, inclusiv tratatele internaţionale  la  care  Republica Moldova a aderat,  care  au  devenit executorii pentru Republica Moldova.

Noţiunea de "pact",  utilizată în art. 4 din Constituţie,  denumeşte un  gen  de tratat internaţional. Noţiunea de "tratat" este generală  şi cuprinde  toate  genurile  de acorduri internaţionale -  tratat,  acord, pact,  convenţie,  declaraţie, comunicat, protocol ş. a.  Indiferent  de denumirea lor, actele respective au aceeaşi putere juridică obligatorie.

În cazul în care  între pactele şi tratatele internaţionale  privind drepturile  fundamentale  ale omului şi legile interne ale ţării  există neconcordanţe, organele de drept aplică normele dreptului internaţional.

Dispoziţia    constituţională    despre   prioritatea    reglementărilor internaţionale privind drepturile omului are incidenţă asupra legilor şi asupra  altor  acte normative interne. Această dispoziţie vizează  toate legile,   indiferent  de  data  adoptării  lor.  De  altfel,   tratatele internaţionale  au  prioritate numai asupra legilor interne, dar  nu  şi asupra normelor constituţionale.

Referitor la  problema care autoritate publică din Republica Moldova are dreptul de a stabili neconcordanţa între o lege a Republicii Moldova şi  dispoziţiile  pactelor şi tratatelor internaţionale, Curtea ţine  să releve  că autorităţile abilitate cu negocierea şi încheierea tratatelor internaţionale  stabilesc  la  etapa  preliminară  dacă  legile  interne concordă  cu  prevederile  tratatelor  internaţionale.  Legiuitorul,  la rîndul  său,  de  asemenea  are  obligaţia  de  a  verifica  concordanţa dispoziţiilor  proiectelor de legi cu normele tratatelor internaţionale.

În  cazul în care se depistează o neconcordanţă între legislaţia internă şi  normele  internaţionale,  legislaţia internă urmează să  fie  supusă revizuirii.

Pentru considerentele  expuse  şi  conducîndu-se după art.  140  din Constituţie,  art. 4 alin. (1) lit. b), art. 26 din Legea cu privire  la Curtea   Constituţională,   art.  61  şi  62  din   Codul   jurisdicţiei constituţionale,

Curtea Constituţională

H O T Ă R Ă Ş T E :

1. Prin art.  4 din Constituţie se garantează nu numai drepturile şi libertăţile  fundamentale ale omului, consacrate de Constituţie, dar  şi principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

Prin principiile   şi  normele  unanim  recunoscute  ale   dreptului internaţional  se înţeleg principiile şi normele dreptului internaţional cu caracter general şi universal.

2. Prin sintagma  "celelalte tratate la care Republica Moldova  este parte",  cuprinsă  în  art.  4 alin. (1)  din  Constituţie,  se  înţeleg tratatele internaţionale ratificate de către Republica Moldova, inclusiv tratatele  internaţionale la care Republica Moldova a aderat, care  sînt executorii pentru Republica Moldova.

3. Principiile   şi   normele  unanim  recunoscute   ale   dreptului internaţional,  tratatele  internaţionale  ratificate şi  cele  la  care Republica  Moldova  a aderat sînt parte componentă a cadrului  legal  al Republicii Moldova şi devin norme ale dreptului ei intern.

4. Dacă există    neconcordanţe    între   pactele   şi    tratatele internaţionale  privind  drepturile  fundamentale ale omului  şi  legile interne  ale Republicii Moldova, potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din   Constituţie,   organele   de  drept  sînt   obligate   să   aplice reglementările internaţionale.

5. Prezenta Hotărîre  este definitivă, nu poate fi supusă nici  unei căi  de  atac,  intră  în vigoare la data adoptării  şi  se  publică  în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

PREŞEDINTELE

CURŢII CONSTITUŢIONALE                          Pavel BARBALAT

Chişinău, 14 octombrie 1999.

Nr. 55