CSIM259/2004
ID intern unic:  286236
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
COD Nr. 259
din  15.07.2004
cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova
Publicat : 30.07.2004 în Monitorul Oficial Nr. 125-129     art Nr : 663
    LP447-XVI din 28.12.06, MO51-53/13.04.07 art.239
    LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702
    LP192-XVI din 30.06.06, MO116-119/28.07.06 art.543
    LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611

    NOTĂ:
   
În cuprinsul codului, cuvintele „a lichida”, „lichidare” se substituie prin cuvintele „a dizolva” şi, respectiv,  „dizolvare”.
    În textul codului, cuvîntul „Asambleia” se substituie prin cuvîntul „Asambleea” prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685




    Parlamentul adoptă prezentul cod.
Titlul  I
DISPOZIŢII GENERALE
Capitolul I
DOMENIUL REGLEMENTĂRII ŞI CADRUL JURIDIC
    Articolul 1. Domeniul reglementării
   Prezentul cod reglementează raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării, de activitatea de cercetare ştiinţifică, inovare şi transfer tehnologic, de informaţiile ştiinţifico-tehnologice, de acreditarea organizaţiilor în sfera ştiinţei şi inovării, de atestarea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare, de protecţia proprietăţii intelectuale, de statutul juridic al subiectelor din sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 2. Cadrul juridic al sferei ştiinţei şi inovării
    (1) Activitatea în sfera ştiinţei şi inovării este reglementată de prezentul cod, de alte acte legislative, de ordonanţe ale Guvernului, de acte normative subordonate legii, care reglementează raporturile juridice prevăzute la art.1 şi care trebuie să fie în concordanţă cu Constituţia Republicii Moldova.
    (2) Actele normative subordonate legii se aplică la reglementarea raporturilor juridice din sfera ştiinţei şi inovării doar în cazurile în care sînt emise în temeiul legii şi nu contravin ei.
    (3) Dacă prin tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte dispoziţii decît cele prevăzute în prezentul cod, se vor aplica dispoziţiile tratatului internaţional.
Capitolul II
NOŢIUNI ŞI DEFINIŢII
    Articolul 3. Dispoziţii generale
    În prezentul cod, noţiunile principale au sensul prevăzut în definiţiile date la art.4-54.
    Articolul 4. Cercetare-dezvoltare
    Cercetare-dezvoltare - activitate de cercetare ştiinţifică şi activitate de dezvoltare tehnologică luate în ansamblu.
    Articolul 5. Cercetare ştiinţifică
    Cercetare ştiinţifică - activitate de cercetare fundamentală şi de cercetare aplicată avînd drept componente principale investigaţia ştiinţifică, tehnologia ştiinţifică, produsul ştiinţific şi serviciul ştiinţific.
    Articolul 6. Cercetare fundamentală
    Cercetare fundamentală - activitate orientată spre dobîndirea de noi cunoştinţe ştiinţifice, spre formularea şi verificarea de noi ipoteze şi teorii.
    Articolul 7. Cercetare aplicată
    Cercetare aplicată - activitate orientată spre lărgirea cunoştinţelor şi spre utilizarea de cunoştinţe noi în crearea a noi procese, produse şi servicii sau în îmbunătăţirea lor.
    Articolul 8. Dezvoltare tehnologică
    Dezvoltare tehnologică - activitate de transformare a rezultatelor cercetării ştiinţifice în planuri, scheme şi documentaţii, de materializare a lor în noi procese, produse şi servicii sau de perfecţionare a celor existente pentru a răspunde în mod direct cererii de pe piaţă, incluzînd şi activităţi de inginerie şi proiectare tehnologică, activităţi de fabricare a unui model experimental, realizînd dezvoltarea, transferul şi aplicarea rezultatelor cercetării în economie şi societate.
    Articolul 9. Politică de stat în sfera cercetare-dezvoltare,
                        inovare şi transfer tehnologic
    Politică de stat în sfera cercetare-dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic (în continuare - sfera ştiinţei şi inovării) - parte componentă a politicii de stat în domeniile social-economic, educativ şi cultural, orientată spre dezvoltarea, coordonarea şi stimularea activităţii în sfera ştiinţei şi inovării, realizată prin generarea de noi idei şi implementarea realizărilor tehnico-ştiinţifice.
    Articolul 10. Expertiză
    Expertiză - evaluare a programelor, proiectelor, executorilor lor şi a rezultatelor cercetării ştiinţifice.
    Articolul 11. Expert independent
    Expert independent - persoană juridică sau persoană fizică avînd cunoştinţe, abilităţi şi specializare într-un anumit domeniu şi reprezentîndu-se pe sine.
    Articolul 12. Monitorizare
    Monitorizare - supraveghere, măsurare şi verificare sistematică a unei activităţi din punctul de vedere al performanţelor şi al eficienţei folosirii resurselor umane, materiale şi financiare, precum şi concepere de măsuri adecvate pentru atingerea obiectivelor stabilite.
    Articolul 13. Cofinanţare
    Cofinanţare - finanţare a sferei ştiinţei şi inovării prin cooperarea eforturilor statului, ale agenţilor economici şi ale donatorilor.
    Articolul 14. Subiect al sferei ştiinţei şi inovării
    Subiect al sferei ştiinţei şi inovării - persoană juridică cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare şi persoană fizică ce desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova activităţi în sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 15. Organizaţie din sfera ştiinţei şi inovării
    Organizaţie din sfera ştiinţei şi inovării - persoană juridică cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare care, în calitate de activităţi de bază, efectuează cercetări ştiinţifice şi/sau ştiinţifico-tehnologice, ştiinţifico-organizatorice, consulting ştiinţific, practică instruirea cadrelor ştiinţifice prin intermediul studiilor universitare, postuniversitare şi de perfecţionare.
    Articolul 16. Organizaţie de drept public din sfera ştiinţei
                         şi inovării
    Organizaţie de drept public din sfera ştiinţei şi inovării - organizaţie  comercială sau necomercială constituită în baza unui act emis de autoritatea publică (centrală sau locală) şi/sau de Academia de Ştiinţe a Moldovei (în continuare - Academia de Ştiinţe), finanţată integral sau parţial de la bugetul de stat, din mijloacele prevăzute pentru atingerea scopului preconizat în sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 17. Organizaţie de drept privat din sfera ştiinţei şi inovării
    Organizaţie de drept privat din sfera ştiinţei şi inovării - organizaţie comercială fondată şi finanţată de persoane fizice sau juridice de drept privat pentru obţinerea de profit în baza activităţii din sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 18. Organizaţie (asociaţie) obştească din sfera  
                          ştiinţei şi inovării
    Organizaţie (asociaţie) obştească din sfera ştiinţei şi inovării - organizaţie necomercială constituită de persoane fizice şi/sau persoane juridice asociate, în modul prevăzut de lege, prin comunitate de interese, pentru atingerea scopului preconizat în sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 19. Organizaţie de informaţii ştiinţifico-tehnologice
    Organizaţie de informaţii ştiinţifico-tehnologice - organizaţie specializată şi subdiviziunile ei care desfăşoară în sfera ştiinţei şi inovării activităţi în domeniul informaţiilor ştiinţifico-tehnologice.
    Articolul 20. Inovare
    Inovare - aplicare a rezultatului final, nou sau perfecţionat, al activităţii din domeniul cercetării ştiinţifice şi transferului tehnologic realizat în formă de cunoaştere, produs, serviciu, proces competitive, noi sau perfecţionate, utilizate în activitatea practică şi/sau comercializate pe piaţă.
    Articolul 21. Transfer tehnologic
    Transfer tehnologic - introducere în circuitul economic a tehnologiilor şi utilajelor specifice, a echipamentelor şi instalaţiilor, a hibrizilor, soiurilor, raselor, stamelor, preparatelor rezultate din cercetare sau achiziţionate, în vederea sporirii eficienţei şi calităţii unor produse, servicii, procese sau obţinerii altora, noi, care sînt cerute pe piaţă sau prin care se adoptă un comportament inovativ, inclusiv activitatea de diseminare a informaţiei, de explicare, de transmitere a cunoştinţelor, de consultanţă, realizîndu-se trecerea unei idei sau tehnologii de la autor la beneficiar.
    Articolul 22. Activitate de inovare şi de transfer tehnologic
    Activitate de inovare şi de transfer tehnologic - proces de transformare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, ale elaborărilor practice şi/sau ale altor realizări tehnico-ştiinţifice finalizate (precum şi ale cercetărilor ştiinţifice şi elaborărilor ce ţin de acestea) în cunoştinţe ştiinţifice noi, în produse, servicii, procese, noi sau perfecţionate, care corespund necesităţilor practice şi cerinţelor pieţei şi care sînt supuse procesului de transfer tehnologic şi de comercializare.
    Articolul 23. Absorbţie a inovaţiei
    Absorbţie a inovaţiei - capacitate a mediului socio-economic de a asimila inovaţia (în special la întreprinderi), de a utiliza, transforma şi lărgi cunoştinţele inovaţionale, de a extinde realizarea acestora în noi produse, servicii, procese.
    Articolul 24. Domeniu inovare şi transfer tehnologic
    Domeniu inovare şi transfer tehnologic - areal de activitate al producătorilor şi consumatorilor de produse, servicii, procese competitive, noi sau perfecţionate, care include crearea, promovarea, implementarea şi comercializarea inovaţiilor.
    Articolul 25. Infrastructură a sferei ştiinţei şi inovării
    Infrastructură a sferei ştiinţei şi inovării - totalitate a organizaţiilor care contribuie la desfăşurarea activităţii ştiinţifice şi de inovare: Academia de Ştiinţe, alte organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării, instituţii financiare, fonduri şi agenţii de susţinere a activităţii în domeniu, business-incubatoare, parcuri de inovare (ştiinţifice, tehnico-ştiinţifice şi tehnologice), întreprinderi şi alte organizaţii specializate.
    Articolul 26. Membri titulari (academicieni) şi membri
                         corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe
    Membri titulari (academicieni) şi membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe - oameni de ştiinţă şi cultură, de o înaltă ţinută civică, cetăţeni ai Republicii Moldova, care s-au distins prin lucrări de mare valoare teoretică sau practică şi au contribuit considerabil la dezvoltarea ştiinţei şi culturii naţionale, specialişti principali notorii în domeniu, aleşi de Adunarea generală a membrilor titulari şi membrilor corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe.
    Articolul 27. Membri de onoare ai Academiei de Ştiinţe
   Membri de onoare ai Academiei de Ştiinţe - personalităţi de prestigiu din străinătate care au obţinut rezultate remarcabile în ştiinţă şi cultură, participă activ la cooperarea tehnico-ştiinţifică cu organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din Republica Moldova.
    Articolul 28. Doctor Honoris Causa
    Doctor Honoris Causa - titlu onorific acordat de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe şi de senatele instituţiilor de învăţămînt superior unor mari personalităţi din domeniul vieţii social-politice, culturale, ştiinţifice din ţară şi din străinătate.
    Articolul 29. Acord de parteneriat
    (1) Acord de parteneriat - acord al Guvernului cu Academia de Ştiinţe, pentru o perioadă determinată, al cărui obiect de reglementare constă în împuternicirea Academiei de Ştiinţe de a realiza politica de stat în sfera ştiinţei şi inovării.
    (2) Prin delegare către Academia de Ştiinţe a competenţei Guvernului în sfera ştiinţei şi inovării, Academia de Ştiinţe se transformă într-o instituţie publică grevată cu competenţe ale autorităţilor publice în sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 30. Evaluare
    Evaluare - apreciere,  efectuată de către instituţia publică de acreditare şi atestare, a corespunderii activităţii subiectelor din sfera ştiinţei şi inovării standardelor instituite în domeniul ştiinţific şi ştiinţifico-didactic.
    Articolul 31. Acreditare
    Acreditare - proces prin care instituţia publică de acreditare şi atestare recunoaşte oficial competenţa organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării şi a personalului ei de a desfăşura activităţi specifice profilului lor, în conformitate cu normele de evaluare şi criteriile de acreditare.
    Articolul 32. Certificat de acreditare
    Certificat de acreditare - act juridic care confirmă rezultatele evaluării şi acreditării organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 33. Membri instituţionali ai Academiei de Ştiinţe
    Membri instituţionali ai Academiei de Ştiinţe - organizaţii de drept public din sfera ştiinţei şi inovării acreditate care funcţionează în cadrul Academiei de Ştiinţe şi sînt finanţate integral de la bugetul de stat.
    Articolul 34. Membri de profil ai Academiei de Ştiinţe
    Membri de profil ai Academiei de Ştiinţe - organizaţii de drept public din sfera ştiinţei şi inovării acreditate, cu subordonare metodico-ştiinţifică Academiei de Ştiinţe, finanţate integral de la bugetul de stat, prin concurs, pentru cercetări fundamentale. De la bugetul de stat se finanţează prin concurs şi cercetările aplicate, acordîndu-se prioritate proiectelor care vor avea o pondere mai mare de cofinanţare din mijloacele speciale ale acestor organizaţii.
    [Art.34 modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    Articolul 35. Membri afiliaţi ai Academiei de Ştiinţe
    Membri afiliaţi ai Academiei de Ştiinţe - organizaţii de drept privat din sfera ştiinţei şi inovării acreditate şi organizaţii (asociaţii) obşteşti din această sferă acreditate, alăturate Academiei de Ştiinţe în baza unor raporturi de subordonare şi/sau de colaborare, care beneficiază, prin concurs, de dreptul la finanţare de la bugetul de stat în proporţie de pînă la 40% din costul proiectului din sfera ştiinţei şi inovării, cu condiţia cofinanţării.
    Articolul 36. Cercetător ştiinţific
    Cercetător ştiinţific - persoană cu studii superioare care aplică cu profesionalism în activităţile din sfera ştiinţei şi inovării calificarea, abilităţile şi cunoştinţele în domeniul ştiinţific respectiv.
    Articolul 37. Atestare a cercetătorului ştiinţific
    Atestare a cercetătorului ştiinţific - apreciere a nivelului ştiinţific şi a calităţii investigaţiilor cercetătorului ştiinţific, precum şi evaluarea calificării lui ştiinţifice şi/sau a calificării ştiinţifico-didactice în raport cu funcţia deţinută.
    Articolul 38. Obiect al proprietăţii intelectuale
    Obiect al proprietăţii intelectuale - rezultate ale activităţii intelectuale, confirmate prin drepturile respective ale titularilor asupra utilizării lor, ce includ: obiectele de proprietate industrială (invenţii, modele de utilitate, soiuri de plante, topografii ale circuitelor integrate, denumiri de origine ale produselor, mărci de produse şi mărci de servicii, desene şi modele industriale), obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe (opere literare, de artă, de ştiinţă etc., inclusiv programe pentru calculator şi baze de date), secretul comercial (know-how) etc.
    Articolul 39. Autor (coautor) de informaţie ştiinţifico
                        - tehnologică
    Autor (coautor) de informaţie ştiinţifico-tehnologică - persoană fizică sau persoană juridică prin a cărei activitate intelectuală a fost creată informaţia ştiinţifico-tehnologică.
    Articolul 40. Bază de date ştiinţifico-tehnologice
    Bază de date ştiinţifico-tehnologice - ansamblu de date, structurate într-un anumit mod pe suport material, în formă scrisă, grafică, optică sau electromagnetică, accesibile permanent utilizatorilor de informaţii din sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 41. Bancă de date ştiinţifico-tehnologice
    Bancă de date ştiinţifico-tehnologice - sistem informaţional automatizat alcătuit din cel puţin o bază de date ştiinţifico-tehnologice şi dintr-un sistem de căutare, de păstrare şi de prelucrare a informaţiilor.
    Articolul 42. Beneficiar de informaţii ştiinţifico-tehnologice
    Beneficiar de informaţii ştiinţifico-tehnologice - persoană fizică sau persoană juridică ce beneficiază, direct sau prin intermediar, de date şi documente din fondurile sau sistemele de informaţii ştiinţifico-tehnologice.
    Articolul 43. Diseminare a informaţiilor ştiinţifico-tehnologice
    Diseminare a informaţiilor ştiinţifico-tehnologice - transmitere de date, documente şi de rezultate ale  experienţei şi activităţii practice, cooperare în vederea promovării acestor informaţii.
    Articolul 44. Fond de informaţii ştiinţifico-tehnologice
    Fond de informaţii ştiinţifico-tehnologice - totalitate de date şi documente de bază (primare), sistematizate în monografii, culegeri de articole, în broşuri, ediţii periodice, în recomandări, în acte de invenţii, desene şi modele industriale, în informaţii privind mărcile, în documente tehnico-normative, registre industriale, proiecte şi rapoarte din sfera ştiinţei şi inovării, în manuscrise depozitate, în traduceri de literatură şi documente ştiinţifico-tehnologice şi altele asemenea, structurate într-un anumit mod pe suport material, în formă scrisă, grafică, optică sau electromagnetică.
    Articolul 45. Informaţie ştiinţifico-tehnologică
    Informaţie ştiinţifico-tehnologică - informaţie care reflectă rezultatele activităţii din sfera ştiinţei şi inovării din ţară şi străinătate.
    Articolul 46. Infrastructură a sistemului de informaţii
                          ştiinţifico-tehnologice
    Infrastructură a sistemului de informaţii ştiinţifico-tehnologice - totalitate de organizaţii care contribuie la derularea procesului informaţional în cadrul activităţii din sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 47. Intermediar de informaţii ştiinţifico-tehnologice
    Intermediar de informaţii ştiinţifico-tehnologice - persoană fizică sau persoană juridică împuternicită de autor (coautor) sau de un alt titular de drept să comercializeze produse informaţionale ştiinţifico-tehnologice.
    Articolul 48. Produs informaţional ştiinţifico-tehnologic
    Produs informaţional ştiinţifico-tehnologic - rezultat materializat al activităţii de creaţie a serviciilor informaţionale destinat satisfacerii necesităţilor beneficiarilor de informaţii ştiinţifico-tehnologice.
    Articolul 49. Produs informaţional ştiinţifico-tehnologic colectiv
    Produs informaţional ştiinţifico-tehnologic colectiv - produs informaţional ştiinţifico-tehnologic realizat de două sau mai multe persoane fizice din iniţiativa şi/sau sub conducerea unei persoane fizice sau juridice.
    Articolul 50. Producător (furnizor) de informaţii ştiinţifico-tehnologice
    Producător (furnizor) de informaţii ştiinţifico-tehnologice - persoană fizică sau persoană juridică împuternicită de titularul de drept să asigure ansamblul acţiunilor de obţinere, colectare, stocare, prelucrare, utilizare şi diseminare a informaţiilor ştiinţifico-tehnologice.
    Articolul 51. Resurse de informaţii ştiinţifico-tehnologice
    Resurse de informaţii ştiinţifico-tehnologice - informaţii ştiinţifico-tehnologice acumulate şi structurate în fonduri,  în fişiere şi în baze de date.
    Articolul 52. Sistem de informaţii ştiinţifico-tehnologice
    Sistem de informaţii ştiinţifico-tehnologice - ansamblu de resurse şi mijloace informaţionale şi birotice necesare acumulării, prelucrării şi diseminării informaţiilor ştiinţifico-tehnologice în vederea satisfacerii necesităţilor beneficiarilor.
    Articolul 53. Servicii informaţionale
    Servicii informaţionale - activităţi şi prestaţii informaţionale ce includ obţinerea, colectarea, stocarea, prelucrarea şi diseminarea informaţiilor ştiinţifico-tehnologice.
    Articolul 54. Titular de drept
    Titular de drept - titular al dreptului exclusiv de autor asupra informaţiilor ştiinţifico-tehnologice din sfera ştiinţei şi inovării, autor (coautor) sau o altă persoană fizică ori juridică învestită cu drepturi patrimoniale asupra produselor informaţionale ştiinţifico-tehnologice.
Capitolul III
POLITICA DE STAT ÎN SFERA ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
    Articolul 55. Politica de stat în sfera ştiinţei şi inovării -
                         prioritate strategică
    (1) Susţinerea cercetării-dezvoltării, stimularea unui climat inovaţional stabil reprezintă o prioritate strategică în dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova.
    (2) Politica de stat în sfera ştiinţei şi inovării, parte componentă a politicii social-economice a Republicii Moldova, stabileşte obiectivele, principiile şi mecanismul activităţii statului în această sferă.
    (3) Statul elaborează, împreună cu comunitatea ştiinţifică, politica în sfera ştiinţei şi inovării şi o promovează asigurînd baza ei normativă, instituţional-organizatorică şi social-economică, contribuind prin măsuri şi mijloace la desfăşurarea activităţii în sfera ştiinţei şi inovării.
    (4) Statul determină scopul, principiile şi mecanismele activităţii în sfera ştiinţei şi inovării, modul de atragere a investitorilor, asigurînd baza ei instituţional-organizatorică şi social-economică.
    (5) Statul stimulează activitatea în sfera ştiinţei şi inovării, asigură susţinerea ei tehnico-materială şi financiară, creează condiţii favorabile pentru absorbţia inovaţiilor.
    (6) Politica de stat în sfera ştiinţei şi inovării se realizează de comunitatea ştiinţifică în persoana Academiei de Ştiinţe, în conformitate cu politica economică, financiară şi tehnico-ştiinţifică.
    Articolul 56. Scopul şi sarcinile politicii de stat în sfera
                         ştiinţei şi inovării
    (1) Scopul principal al politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării este dezvoltarea social-economică şi umană stabilă a Republicii Moldova prin stimularea şi valorificarea maximă a potenţialului ştiinţific, tehnico-ştiinţific şi tehnologic, orientat spre crearea şi comercializarea produselor, serviciilor, proceselor moderne, ecologic pure, competitive, precum şi spre valorile unei societăţi democratice, deschise.
    (2) Sarcinile politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării sînt:
    a) integrarea complexă a cercetărilor fundamentale şi aplicate în activitatea de inovare din toate sferele vieţii economice, sociale, culturale, politice şi informaţionale a Republicii Moldova;
    b) dezvoltarea şi utilizarea eficientă a potenţialului ştiinţific şi tehnologic;
    c) asigurarea reformei structurale progresive a sferei de producere a mărfurilor şi serviciilor, ridicarea eficienţei şi competitivităţii acestora;
    d) protecţia mediului, a monumentelor naturii şi culturii, utilizarea raţională a resurselor naturale, păstrarea şi dezvoltarea diversităţii biologice şi culturale;
    e) protecţia şi dezvoltarea resurselor informaţionale ale ţării;
    f) consolidarea interconexiunii dintre ştiinţă şi educaţie.
    Articolul 57. Principiile fundamentale ale politicii de stat
                         în sfera ştiinţei şi inovării
    Politica de stat în sfera ştiinţei şi inovării se promovează pe următoarele principii fundamentale:
    a) afirmarea ştiinţei şi inovării ca bază a dezvoltării social-economice a Republicii Moldova;
    b) organizarea activităţii pe direcţiile strategice de dezvoltare a sferei ştiinţei şi inovării în funcţie de priorităţile social-economice, culturale şi educaţionale ale ţării şi de tendinţele dezvoltării ştiinţei mondiale;
    c) caracterul raţional al integrării sferei ştiinţei şi inovării naţionale în circuitul internaţional şi regional pe principiile cooperării şi specializării;
    d) concentrarea mijloacelor alocate de stat şi a altor mijloace pe direcţiile strategice ale sferei ştiinţei şi inovării;
    e) racordarea activităţilor în sfera ştiinţei şi inovării la necesităţile social-economice, culturale şi educaţionale ale societăţii;
    f) evaluarea şi selectarea prin concurs a programelor de stat şi a proiectelor în sfera ştiinţei şi inovării;
    g) valorificarea şi dezvoltarea potenţialului ştiinţific, tehnico-ştiinţific şi tehnologic, formarea infrastructurii domeniului de inovare şi de transfer tehnologic;
    h) transformarea obiectelor proprietăţii intelectuale în produse, servicii, procese competitive pe piaţa internă şi externă;
    i) promovarea unei politici financiare, fiscale şi vamale favorabile pentru inovare şi transfer tehnologic;
    j) asigurarea parteneriatului între ştiinţă, învăţămînt, producţie şi sfera financiară;
    k) conformarea activităţii de inovare şi de transfer tehnologic normelor şi principiilor internaţionale;
    l) asigurarea transparenţei în realizarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării;
    m) acordarea dreptului la risc motivat în activitatea din sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 58. Direcţiile strategice ale activităţii din sfera
                          ştiinţei şi inovării
    (1) Politica de stat în sfera ştiinţei şi inovării prevede concentrarea resurselor şi organizarea activităţii pe direcţiile strategice ale sferei ştiinţei şi inovării.
    (2) Direcţiile strategice ale ştiinţei şi inovării se identifică în funcţie de tendinţele de pe plan internaţional, de potenţialul naţional, de necesităţile dezvoltării social-economice a ţării.
    Articolul 59. Programele de stat în sfera ştiinţei şi inovării
    (1) Programul de stat în sfera ştiinţei şi inovării reprezintă un complex de proiecte în această sferă şi principala formă de promovare a politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării.
    (2) Programele de stat în sfera ştiinţei şi inovării se definitivează de Guvern şi de comunitatea ştiinţifică în persoana Academiei de Ştiinţe, în funcţie de direcţiile strategice ale activităţii din această sferă. Lista programelor de stat se include în Acordul de parteneriat.
    (3) După efectuarea expertizei şi selectarea prin concurs de către Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, în programele de stat din sfera inovaţiilor şi transferului tehnologic se includ proiectele de inovare şi transfer tehnologic propuse de organizaţiile care practică activităţile respective.
    (4) Programele de stat în sfera ştiinţei şi inovării sînt finanţate de la bugetul de stat integral sau parţial, conform rezultatelor concursului organizat de Academia de Ştiinţe.
    Articolul 60. Proiectele din sfera ştiinţei şi inovării
    (1) Se consideră proiecte din sfera ştiinţei şi inovării complexul de măsuri, interdependente prin executori, termene şi resurse, privind soluţionarea unei probleme (atingerea unui scop unic), realizate de organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării, destinate:
    a) dezvoltării cunoştinţelor fundamentale şi aplicate, modalităţilor de utilizare a lor;
    b) dezvoltării infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării, perfecţionării utilajului şi echipamentului de laborator, de calcul şi de diagnosticare, a tehnicii editoriale şi poligrafice;
   c) îmbunătăţirii parametrilor tehnico-economici ai tehnologiilor aplicate şi/sau ai producţiei fabricate (lucrărilor executate, serviciilor prestate), care le-ar asigura competitivitate pe piaţa mondială;
    d) creării şi/sau asimilării de tehnologii şi/sau de noi tipuri de produse (lucrări, servicii), care să constituie rezultatul implementării unui obiect de proprietate intelectuală (brevet de invenţie, model industrial, topografie a circuitelor integrate, know-how etc.), pentru care producătorul să deţină documentele necesare (certificat, patentă etc.) sau licenţă eliberată de titularul de drept al obiectului proprietăţii intelectuale ori care să fie elaborate pentru prima dată în Republica Moldova şi/sau să fie mai competitive, să posede parametri tehnico-economici substanţial mai buni şi să ridice nivelul tehnico-ştiinţific şi tehnologic naţional.
    (2) De regulă, proiectele sînt parte componentă a programelor din sfera ştiinţei şi inovării executate în cadrul activităţii organizaţiilor din această sferă.
    (3) Proiectele trebuie să întrunească următoarele cerinţe:
    a) să fie orientate spre soluţionarea celor mai importante probleme din dezvoltarea social-economică a statului şi să corespundă direcţiilor strategice ale dezvoltării în sfera ştiinţei şi inovării, reflectate în Acordul de parteneriat;
    b) să conţină noutăţi ştiinţifice sau tehnologice şi să corespundă standardelor profesionale;
    c) să fie argumentate din punct de vedere ştiinţific şi financiar, să definească rezultatele scontate şi modalităţile de monitorizare transparentă a lor.
    Articolul 61. Modul de selectare şi de înregistrare a proiectelor
                         din sfera ştiinţei şi inovării
    (1) Proiectele şi executanţii lor se selectează prin concurs, anunţat public de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, în bază de expertiză efectuată de experţi independenţi cu participarea reprezentanţilor comunităţii ştiinţifice, în conformitate cu regulamentul aprobat de Academia de Ştiinţe.
    (2) Proiectele din sfera ştiinţei şi inovării, incluse în programe sau calificate drept proiecte independente, se publică, după aprobarea lor de către Academia de Ştiinţe, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se înscriu în Registrul de stat al proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării (în continuare - Registru de stat).
    (3) Înregistrarea de stat a proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării se efectuează în modul stabilit de Academia de Ştiinţe.
    (4) Academia de Ştiinţe eliberează organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării certificat, prin care se confirmă înregistrarea de stat a proiectului.
    (5) Certificatul înregistrării de stat a proiectului în sfera ştiinţei şi inovării este valabil pentru termenul stabilit în programul respectiv. După expirarea acestui termen, înregistrarea de stat a proiectului nerealizat şi însemnarea respectivă din Registrul de stat îşi pierd valabilitatea. Informaţia despre acest fapt se publică de Academia de Ştiinţe.
    Articolul 62. Obiectele activităţii din sfera ştiinţei şi inovării
    Obiecte ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării sînt:
    a) programele, proiectele al căror scop final este obţinerea de noi cunoştinţe în ştiinţele fundamentale şi aplicate, crearea de produse, servicii, procese competitive, noi sau perfecţionate;
    b) rezultatele activităţii din sfera ştiinţei şi inovării, confirmate prin publicaţii ştiinţifice, brevete, patente de autor, care alcătuiesc obiecte ale proprietăţii intelectuale;
   c) procesele organizatorice şi tehnologice cu caracter de producţie, administrativ, comercial, care contribuie la modernizarea structurii şi la îmbunătăţirea calităţii produselor, serviciilor, proceselor;
    d) infrastructura sferei ştiinţei şi inovării.
    Articolul 63. Garanţiile de stat în sfera ştiinţei şi inovării
    Statul, în conformitate cu legislaţia în vigoare, garantează subiectelor din sfera ştiinţei şi inovării susţinere:
    a) a programelor şi a proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării orientate spre realizarea politicii de stat în domeniu;
    b) a creării şi dezvoltării infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării;
    c) a pregătirii, reciclării şi perfecţionării cadrelor;
    d) a brevetării în străinătate a invenţiilor şi a modelelor industriale din componenţa producţiei autohtone exportate sau care urmează a fi exportată;
    e) a unor anumite activităţi, prin acordarea de subvenţii;
    f) prin garantarea executării obligaţiilor acestora faţă de creditorii şi investitorii autohtoni şi străini;
    g) a creării unor produse autohtone competitive pe piaţa mondială, prin reglementare tarifară şi netarifară;
    h) prin acordarea de înlesniri fiscale şi vamale;
    i) prin acordarea dreptului de utilizare a patrimoniului statului, inclusiv a obiectelor proprietăţii intelectuale;
    j) prin asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale;
    k) prin asigurarea accesului la informaţii, prin diseminarea acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    l) a colaborării internaţionale în sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 64. Politica de personal în sfera ştiinţei şi inovării
    Politica de personal este o componentă strategică a politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării. Ea prevede creşterea potenţialului ştiinţific şi intelectual al societăţii, dezvoltarea spiritului creator, propagarea culturii ştiinţifice, creşterea prestigiului muncii în sfera ştiinţei şi inovării, prin stimularea acesteia în funcţie de rezultatele obţinute, de complexitatea şi de calitatea lucrărilor executate.
    Articolul 65. Înlesnirile fiscale şi vamale
    Înlesnirile fiscale şi vamale pentru practicarea de activităţi în sfera ştiinţei şi inovării se acordă în conformitate cu legislaţia fiscală şi vamală în vigoare.
Titlul II
PROMOVAREA POLITICII DE STAT ÎN SFERA
ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
Capitolul IV
FUNCŢIILE ŞI ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE
ÎN SFERA ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
    Articolul 66. Funcţiile autorităţilor publice în promovarea
                         politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării
    Statul, în persoana autorităţilor publice, garantează funcţionarea şi dezvoltarea sferei ştiinţei şi inovării prin:
    a) asigurarea unei baze normative, instituţionale şi social-economice pentru desfăşurarea şi stimularea activităţii în sfera ştiinţei şi inovării;
    b) finanţarea stabilă ascendentă a dezvoltării potenţialului sferei ştiinţei şi inovării şi stimularea creării unei infrastructuri moderne acestei sfere;
    c) promovarea unei politici financiare, fiscale şi vamale favorabile în sfera ştiinţei şi inovării;
    d) susţinerea activităţii din sfera ştiinţei şi inovării prin programe şi proiecte în direcţiile ei strategice;
    e) crearea unor condiţii de menţinere, dezvoltare şi valorificare a potenţialului ştiinţific, tehnico-ştiinţific şi tehnologic;
    f) asigurarea pregătirii, perfecţionării şi reprofilării personalului de înaltă calificare al organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării;
    g) realizarea parteneriatului între ştiinţă, învăţămînt, sfera producţiei şi sfera financiară;
    h) utilizarea eficientă a mecanismelor de piaţă pentru extinderea activităţii în sfera ştiinţei şi inovării;
    i) susţinerea activităţii de întreprinzător în sfera ştiinţei şi inovării;
    j) dezvoltarea infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării;
    k) protecţia proprietăţii intelectuale, a altor interese ale subiectelor din sfera ştiinţei şi inovării;
    l) asigurarea juridică a transmiterii proprietăţii intelectuale, certificarea produselor, serviciilor, proceselor competitive;
    m) asigurarea informaţională a subiectelor activităţii din sfera ştiinţei şi inovării conform legislaţiei în vigoare;
    n) promovarea măsurilor de extindere a cooperării internaţionale în sfera ştiinţei şi inovării;
    o) protecţia socială şi salarizarea personalului din sfera ştiinţei şi inovării în funcţie de calificarea şi abilităţile persoanei.
    Articolul 67. Atribuţiile Parlamentului
    Parlamentul:
    a) adoptă acte legislative care reglementează organizarea şi funcţionarea sferei ştiinţei şi inovării;
    b) aprobă direcţiile strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării;
    c) aprobă cuantumul mijloacelor care se alocă pentru sfera ştiinţei şi inovării;
    d) ratifică tratatele internaţionale privind cooperarea în sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 68. Atribuţiile Guvernului
    (1) Guvernul încheie un acord de parteneriat cu Academia de Ştiinţe, în care, prin delegare către aceasta a competenţei de a realiza politica de stat în sfera ştiinţei şi inovării, stabileşte:
    a) strategia dezvoltării sferei ştiinţei şi inovării;
    b) direcţiile strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării;
    c) cuantumul finanţării sferei ştiinţei şi inovării, în conformitate cu legea bugetului de stat, avînd în vedere creşterea permanentă a necesităţilor de finanţare ale acestei sfere.
    (2) Guvernul:
    a) organizează elaborarea proiectelor de acte legislative privind sfera ştiinţei şi inovării şi le înaintează spre examinare Parlamentului;
    b) creează mecanismele economice de stimulare a activităţii din sfera ştiinţei şi inovării şi de utilizare a rezultatelor acestei activităţi;
    c) încheie acorduri interguvernamentale de colaborare în sfera ştiinţei şi inovării;
    d) susţine crearea infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării;
    e) acordă premii în sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 69. Atribuţiile organelor centrale de specialitate  
                         şi ale altor autorităţi administrative
    (1) Atribuţiile organelor centrale de specialitate în sfera ştiinţei şi inovării se stabilesc de Guvern, la propunerea Academiei de Ştiinţe.
    (2) Ministerele, departamentele, alte autorităţi administrative:
    a) participă la promovarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării;
    b) elaborează propuneri referitoare la direcţiile strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării şi la programele de stat;
    c) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
    Articolul 70. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale
    Autorităţile administraţiei publice locale:
    a) participă la elaborarea şi la promovarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării la nivel regional;
    b) finanţează de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale programe şi proiecte regionale în sfera ştiinţei şi inovării;
    c) creează organizaţii în sfera ştiinţei şi inovării, finanţate de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale;
    d) promovează politica de implementare a tehnologiilor avansate şi de stabilire a relaţiilor de cooperare cu/între structurile din sfera ştiinţei şi inovării ale organizaţiilor, instituţiilor şi întreprinderilor din teritoriu.
Capitolul V
ACADEMIA DE ŞTIINŢE - INSTITUŢIE PUBLICĂ
DIN SFERA ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
    Articolul 71. Locul Academiei de Ştiinţe în sfera
                         ştiinţei şi inovării
    (1) Academia de Ştiinţe, unica instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, este coordonator plenipotenţiar al activităţii ştiinţifice şi de inovare, cel mai înalt for ştiinţific al ţării şi consultantul ştiinţific al autorităţilor publice ale Republicii Moldova.
    (2) Academia de Ştiinţe are calitatea de persoană juridică şi statut autonom, funcţionează pe principiile autoadministrării.
    Articolul 72. Cadrul juridic al activităţii Academiei
                          de Ştiinţe
    (1) Academia de Ştiinţe desfăşoară activitate în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, ale prezentului cod şi ale altor acte legislative şi normative, ale Acordului de parteneriat şi ale statutului său.
    (2) Academiei de Ştiinţe i se deleagă competenţele Guvernului în sfera cercetării-dezvoltării, precum şi rolul de coordonator în promovarea inovaţiilor şi transferului tehnologic.
    (3) Academia de Ştiinţe încheie Acord de parteneriat pe un termen de 4 ani, în conformitate cu art.29 şi art.73, cu precizarea şi confirmarea obligatorie a acordului pînă la data de 25 decembrie a anului în curs.
    (4) La propunerea preşedintelui Academiei de Ştiinţe, Acordul de parteneriat se aprobă o dată la 4 ani de către Asambleea Academiei de Ştiinţe, se precizează şi se confirmă anual de către Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică.
    Articolul 73. Principalele direcţii ale activităţii Academiei
                         de Ştiinţe
    În temeiul Acordului de parteneriat, Academia de Ştiinţe:
    a) elaborează şi promovează strategia dezvoltării sferei ştiinţei şi inovării, realizează politica de stat şi desfăşoară activităţi conceptuale în sfera ştiinţei şi inovării;
    b) identifică direcţiile strategice ale sferei ştiinţei şi inovării;
    c) distribuie alocaţiile bugetare conform direcţiilor strategice ale sferei ştiinţei şi inovării;
    d) organizează elaborarea programelor de stat, a programelor ştiinţifice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale, precum şi a mecanismelor de realizare a acestora;
    e) elaborează mecanismele de monitorizare şi de stimulare a implementării rezultatelor programelor de stat în sfera ştiinţei şi inovării, precum şi cele de formare a pieţelor de produse ale acestei sfere;
    f) organizează concursuri de proiecte pentru sfera ştiinţei şi inovării, finanţate de la bugetul de stat;
    g) asigură finanţarea editării revistelor şi lucrărilor ştiinţifice;
    h) asigură finanţarea bibliotecilor ştiinţifice din subordine;
    i) elaborează pronosticuri ale dezvoltării sferei ştiinţei şi inovării;
    j) promovează politica de păstrare, de amplasare raţională şi de dezvoltare a potenţialului intelectual, a patrimoniului şi a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării;
    k) promovează activitatea de inovare şi transfer tehnologic;
    l) contribuie la implementarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi a tehnologiilor avansate;
    m) promovează valorile naţionale şi universale în sfera ştiinţei şi culturii;
    n) organizează funcţionarea şi coordonarea ştiinţifico-metodică, după caz, a activităţii subiectelor din sfera ştiinţei şi inovării din componenţa Academiei de Ştiinţe şi a subiectelor din sfera ştiinţei şi inovării neîncadrate în structura ei, ce beneficiază de alocaţii de la bugetul de stat;
    o) efectuează, la solicitare, coordonarea ştiinţifico-metodică a activităţii subiectelor din sfera ştiinţei şi inovării care nu sînt încadrate în componenţa Academiei de Ştiinţe şi care nu beneficiază de alocaţii de la bugetul de stat;
    p) oferă consultanţă, expertizează şi avizează proiecte de legi şi proiecte de alte acte normative privind politica în sfera ştiinţei, în viaţa economică, socială, culturală şi în alte domenii de dezvoltare a ţării;
    q) practică instruirea cadrelor ştiinţifice prin intermediul studiilor universitare, postuniversitare şi de perfecţionare, susţinerea şi promovarea şcolilor ştiinţifice;
    r) cooperează pe plan internaţional cu instituţii similare.
    Articolul 74. Atribuţiile Academiei de Ştiinţe
                         Academia de Ştiinţe:
    a) organizează şi efectuează cercetări ştiinţifice fundamentale şi aplicate, elaborează tehnologii avansate;
    b) elaborează concepţii, proiecte şi programe de stat, oferă consultanţă autorităţilor publice asupra direcţiilor strategice ale politicii de stat în sfera economică, socială şi umanitară;
    c) prezintă Guvernului avize asupra situaţiei din sfera cercetare-dezvoltare şi recomandări pentru stimularea sferei inovării şi transferului tehnologic;
    d) organizează activităţi de elaborare a sintezelor privind tendinţele dezvoltării social-economice, tehnologice şi umane a ţării;
    e) determină politica în sfera pregătirii cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice prin organizarea unui sistem eficient de studii prin masterat, doctorat şi postdoctorat, în baza hotărîrii Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică;
    f) stabileşte şi decide asupra structurii sale organizatorice şi asupra dezvoltării ei, în funcţie de direcţiile strategice ale sferei ştiinţei şi inovării şi de priorităţile social-economice ale ţării;
    g) creează şi dizolvă, în conformitate cu legislaţia şi cu prevederile statutare, subiecte din sfera ştiinţei şi inovării cu diverse profiluri de activitate;
    h) înaintează  Guvernului propuneri de înfiinţare, reorganizare sau dizolvare a instituţiilor de stat de învăţămînt liceal şi superior universitar, subordonate Academiei de Ştiinţe;"
    [Art.74 lit.h) introdusă prin LP192 din 30.06.06, MO116-119/28.07.06 art.543; lit.h)-q) devin lit.i)-r)]
    i) alege membri titulari, membri corespondenţi, membri de onoare ai Academiei de Ştiinţe şi conferă titluri onorifice, inclusiv titlul de Doctor Honoris Causa;
    j) organizează manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale;
    k) stimulează creaţia ştiinţifică şi culturală prin organizarea de concursuri şi prin aplicarea unui sistem eficient de premiere;
    l) determină partenerii şi formele eficiente de colaborare cu instituţii şi organizaţii naţionale şi străine din sfera ştiinţei şi inovării, din învăţămîntul universitar şi postuniversitar;
    m) organizează şi execută expertiza tehnico-ştiinţifică obligatorie a achiziţiilor de aparataj şi echipament ştiinţific, efectuate cu mijloace de la bugetul de stat, precum şi din granturi primite de Guvern;
    n) organizează şi efectuează expertiza nivelului ştiinţific al metodologiei măsurărilor şi încercărilor, testărilor şi verificărilor;
    [Art.74 lit.o) exclusă prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]
    p) prestează servicii, conform legislaţiei în vigoare;
    q) gestionează patrimoniul Academiei de Ştiinţe;
    r) exercită alte atribuţii legale.
    Articolul 75. Membrii Academiei de Ştiinţe
    Academia de Ştiinţe întruneşte:
    a) membri titulari, membri corespondenţi şi cercetători ştiinţifici;
    b) membri instituţionali, membri de profil şi membri afiliaţi.
    Articolul 76. Membrii titulari, membrii corespondenţi şi
                         membrii de onoare ai Academiei de Ştiinţe
    (1) Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare sînt aleşi pe viaţă de Adunarea generală a membrilor titulari şi a membrilor corespondenţi potrivit propunerilor prezentate de secţiile Academiei de Ştiinţe, de organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, de instituţiile de învăţămînt superior, de cultură, precum şi de membrii titulari, în conformitate cu Statutul Academiei de Ştiinţe.
    (2) Efectivul de membri titulari şi de membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe în vîrstă de pînă la 70 de ani se stabileşte în număr de 78 de persoane. Denumirea specialităţilor şi numărul locurilor vacante de membri titulari şi de membri corespondenţi sînt stabilite de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică.
    (3) După atingerea vîrstei de 70 de ani, membrii titulari şi membrii corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe pot practica activitate în sfera ştiinţei şi inovării în funcţia de consultant ştiinţific.
   
(4) În cazul pierderii cetăţeniei Republicii Moldova de către membrii titulari şi membrii corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe, plata indemnizaţiei lunare viagere se suspendă.
    [Art.76 al.(4) introdus prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    Articolul 77. Atribuţiile membrilor titulari şi ale membrilor
                          corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe
    Membrii titulari şi membrii corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe:
    a) respectă Statutul Academiei de Ştiinţe şi participă la realizarea prevederilor lui;
    b) contribuie prin activitate personală la dezvoltarea ştiinţei, tehnicii şi culturii naţionale;
    c) participă la elaborarea programelor de dezvoltare ştiinţifică, social-economică şi culturală a ţării;
    d) participă la pregătirea de cadre ştiinţifice;
    e) sînt membri ai unei secţii a Academiei de Ştiinţe, corespunzător specialităţii lor ştiinţifice;
    f) contribuie la consolidarea comunităţii ştiinţifice, la creşterea prestigiului Academiei de Ştiinţe;
    g) sînt responsabili de nivelul de dezvoltare al ştiinţei în domeniul respectiv;
    h) participă la lucrările Asambleii Academiei de Ştiinţe, la adunările generale ale membrilor titulari şi membrilor corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe şi adunările secţiilor din care fac parte;
    i) propun spre examinare probleme ştiinţifice, de inovare şi organizatorice;
    j) pot fi aleşi în organele de conducere ale Academiei de Ştiinţe;
    k) aduc la cunoştinţă opiniei publice şi autorităţilor publice punctele lor de vedere asupra problemelor ce ţin de ştiinţă şi societate;
    l) au drept de acces liber la instituţiile publice;
    m) beneficiază de indemnizaţie lunară viageră, indexată anual prin legea bugetului de stat, în cuantum de cel puţin 2500 lei pentru membrii corespondenţi şi de cel puţin 4000 lei pentru membrii titulari;
    [Art.77 lit.m) modificată prin LP146 din 17.07.14, MO256-260/29.08.14 art.577; în vigoare 01.09.14]
    [Art.77 lit.m) modificată prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685; în vigoare 01.01.09]
    n) aplică, în exclusivitate, titulatura de academician şi cea de membru corespondent, fără indicarea apartenenţei la o academie anumită.
    Articolul 78. Secţiile Academiei de Ştiinţe
    (1) Membrii titulari, membrii corespondenţi, membrii de onoare, cercetătorii ştiinţifici, precum şi membrii instituţionali, membrii de profil şi membrii afiliaţi ai Academiei de Ştiinţe care activează în acelaşi domeniu al ştiinţei şi inovării se reunesc în următoarele secţii:
    a) ştiinţe naturale şi exacte;
    b) ştiinţe inginereşti şi tehnologice;
    c) ştiinţe medicale;
    d) ştiinţe agricole;
    e) ştiinţe sociale şi economice;
    f) ştiinţe umanistice şi arte.
    (2) Fiecare secţie este responsabilă de nivelul de dezvoltare al ştiinţei în domeniul pe care îl coordonează.
    (3) Fiecare secţie desemnează ca reprezentanţi în Asambleea Academiei de Ştiinţe, din domeniile corespunzătoare ale ştiinţei:
    a) pe membrii săi titulari şi membrii corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe;
    b) cîte 13 doctori sau doctori habilitaţi, aleşi de adunarea generală a secţiei.
    (4) O secţie este condusă de un birou avînd în frunte un coordonator ales de adunarea generală a secţiei pentru o perioadă de 4 ani (pentru cel mult 2 termene consecutive).
    [Art.78 în redacţia LP157 din 05.07.12, MO181-184/31.08.12 art.597; în vigoare 01.01.13]
   
[Art.78 modificat prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    Articolul 79. Instituţiile auxiliare ale Academiei de Ştiinţe
    În componenţa Academiei de Ştiinţe activează următoarele instituţii auxiliare: Centrul proiecte internaţionale, Centrul informaţional şi biblioteca ştiinţifică, Agenţia de inovare şi transfer tehnologic, Centrul de instruire universitară, postuniversitară şi perfecţionare, alte instituţii de asigurare a activităţii Academiei de Ştiinţe. Instituţiile auxiliare au statut de persoană juridică şi activează în conformitate cu statutele aprobate de Asambleea Academiei de Ştiinţe.
   
[Art.79 modificat prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    Articolul 80. Întreprinderile şi organizaţiile auxiliare
                         ale Academiei de Ştiinţe
    Pentru asigurarea logistică a activităţii din sfera ştiinţei şi inovării, Academia de Ştiinţe creează, reorganizează şi dizolnează întreprinderi şi organizaţii auxiliare care au statut de persoană juridică şi activează în conformitate cu statutele aprobate de Asambleea Academiei de Ştiinţe.
   
[Art.80 modificat prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    Articolul 81. Asambleea Academiei de Ştiinţe
    (1) Organul suprem de conducere al Academiei de Ştiinţe este Asambleea Academiei de Ştiinţe (în continuare - Asambleie), constituită din:
    a) membri titulari;
    b) membri corespondenţi;
    c) 78 de doctori habilitaţi, aleşi pentru o perioadă de 4 ani (dar cel mult pentru două termene consecutive), de adunările secţiilor, ce reprezintă comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova.
    (2) Sesiunile Asambleii pot fi ordinare şi extraordinare. Sesiunile ordinare se convoacă cel puţin o dată pe an. Sesiunile extraordinare se convoacă la propunerea preşedintelui Academiei de Ştiinţe, la cererea a 2/3 din membrii Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, la solicitarea a cel puţin 1/2 din numărul membrilor Asambleii sau prin hotărîrea adunării generale a cel puţin trei secţii.
    (3) Sesiunea Asambleii este deliberativă dacă la lucrări participă cel puţin 2/3 din membrii acesteia, iar hotărîrile ei se adoptă cu votul a cel puţin 50 la sută plus unu din membrii prezenţi la şedinţă.
    (4) Asambleea:
    a) aprobă Statutul Academiei de Ştiinţe;
    b) alege preşedintele Academiei de Ştiinţe şi, la propunerea acestuia, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul ştiinţific general;
    c) aprobă o dată în 4 ani Acordul de parteneriat;
    d) aprobă politica Academiei de Ştiinţe în sfera ştiinţei şi inovării, promovează strategia acestei politici;
    e) aprobă, la propunerea preşedintelui Academiei de Ştiinţe, reprezentanţii secţiilor în Asambleie şi alege reprezentanţii comunităţii ştiinţifice, inclusiv ai instituţiilor de învăţămînt superior, în Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică;
    f) examinează şi se pronunţă asupra raportului anual privind rezultatele activităţii în sfera ştiinţei şi inovării din ţară şi activitatea subdiviziunilor Academiei de Ştiinţe;
    g) examinează şi aprobă strategii, programe ce ţin de sfera ştiinţei şi inovării;
    h) identifică direcţiile strategice în sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 82. Preşedintele Academiei de Ştiinţe
    (1) Preşedintele Academiei de Ştiinţe este ales de Asambleie prin vot secret, pentru o perioadă de 6 ani (dar cel mult pentru două termene consecutive), dintre membrii titulari ai Academiei de Ştiinţe. El este responsabil în faţa Asambleii şi Guvernului de activitatea sa. Procedura alegerii preşedintelui Academiei de Ştiinţe este stabilită de Statutul Academiei de Ştiinţe.
    (2) Preşedintele Academiei de Ştiinţe:
    a) este membru al Guvernului din oficiu;
    b) semnează din partea Academiei de Ştiinţe Acordul de parteneriat;
    c) conduce activitatea Academiei de Ştiinţe;
    d) prezidează Asambleea şi Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică;
    e) reprezintă Academia de Ştiinţe în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice, cu agenţi economici, cu organizaţii ştiinţifice internaţionale şi cu alte organizaţii;
    f) contrasemnează proiecte de acte legislative, de hotărîri, ordonanţe şi dispoziţii ale Guvernului ce ţin de sfera ştiinţei şi inovării şi de învăţămînt, proiecte ale programelor de dezvoltare social-economică a ţării;
    g) anual, prezintă Guvernului raport de activitate în sfera ştiinţei şi inovării, precizează condiţiile Acordului de parteneriat;
    h) propune spre confirmare Preşedintelui Republicii Moldova reprezentanţii Academiei de Ştiinţe în componenţa Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare;
    [Art.82 al.(2), lit.i) abrogată prin LP114 din 03.07.14, MO282-289/26.09.14 art.600]
    j) încheie şi reziliază contracte manageriale şi contracte de administrare a patrimoniului Academiei de Ştiinţe cu conducătorii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, cu conducătorii instituţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor auxiliare, precum şi cu conducătorii altor subdiviziuni ale sale;
    k) îndeplineşte alte atribuţii stabilite în Statutul Academiei de Ştiinţe.
   
(3) Președintele Academiei de Științe este persoană cu funcție de demnitate publică.
    [Art.82 al.(3) introdus prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    Articolul 83. Vicepreşedinţii Academiei de Ştiinţe
    (1) Conducerea Academiei de Ştiinţe include în componenţa sa prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Academiei de Ştiinţe care gestionează sferele de activitate determinate de Statutul Academiei de Ştiinţe.
    (2) Prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Academiei de Ştiinţe sînt aleşi de Asambleea Academiei de Ştiinţe, la propunerea preşedintelui Academiei de Ştiinţe, prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani (dar nu mai mult de 2 termene consecutiv). Prim-vicepreşedintele este ales dintre membrii titulari sau membrii corespondenţi, iar vicepreşedinţii sînt aleşi dintre membrii titulari, membrii corespondenţi sau doctorii habilitaţi.
    [Art.83 al.(2) în redacţia LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    (3) Procedura de alegere, mandatul prim-vicepreşedintelui şi al vicepreşedinţilor Academiei de Ştiinţe sînt stabilite în Statutul Academiei de Ştiinţe.
   
(4) Prim-vicepreşedintele și vicepreşedintele Academiei de Științe sînt persoane cu funcții de demnitate publică.
    [Art.83 al.(4) introdus prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    Articolul 84. Secretarul ştiinţific general al Academiei
                         de Ştiinţe
    (1) Secretarul ştiinţific general face parte din conducerea Academiei de Ştiinţe şi este ales de Asamblee prin vot secret, la propunerea preşedintelui Academiei de Ştiinţe, pe un termen de 4 ani, dintre membrii titulari, membrii corespondenţi sau doctorii habilitaţi. Secretarul ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe este persoană cu funcție de demnitate publică.
    [Art.84 al.(1) modificat prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    [Art.84 al.(1) în redacţia LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    (2) Procedura de alegere şi mandatul secretarului ştiinţific general sînt stabilite în Statutul Academiei de Ştiinţe.
    Articolul 85. Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică
    (1) Organul executiv al Asambleii este Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (în continuare - Consiliu Suprem), care activează în baza unui regulament, aprobat de Asambleie.
    (2) Consiliul Suprem este format din 17 persoane confirmate în funcţie de Asamblee pe un termen de 4 ani (dar nu mai mult de două termene consecutive).
    [Art.85 al.(2) în redacţia LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
   
(3) Din componenţa Consiliului Suprem fac parte:
    a) 5 persoane din oficiu: preşedintele Academiei de Ştiinţe, prim-vicepreşedintele, 2 vicepreşedinţi, secretarul ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe;
    b) 12 reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice aleşi de Asamblee prin vot secret: 6 reprezentanţi ai organizaţiilor acreditate din sfera ştiinţei şi inovării, inclusiv 3 reprezentanţi ai membrilor de profil şi 3 reprezentanţi ai membrilor instituţionali, un reprezentant al Consiliului consultativ de expertiză, un reprezentant al Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, un reprezentant al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, 2 reprezentanţi ai Consiliului rectorilor, un reprezentant al tinerilor cercetători ştiinţifici (doctor sau doctor habilitat cu vîrsta de pînă la 30 de ani), înaintat de către Adunarea Generală a Tinerilor Cercetători din Republica Moldova.
    [Art.85 al.(3) introdus prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    Articolul 86. Atribuţiile Consiliului Suprem Consiliul
                         Suprem:
    a) organizează elaborarea programelor de stat şi a programelor ştiinţifice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale în sfera ştiinţei şi inovării, precum şi a mecanismelor de realizare şi monitorizare a acestora;
    b) coordonează şi stimulează activitatea în domeniul inovare şi transfer tehnologic;
    c) precizează şi confirmă anual Acordul de parteneriat;
    d) distribuie, în baza Acordului de parteneriat, alocaţiile bugetare conform direcţiilor strategice ale sferei ştiinţei şi inovării;
    e) prezintă anual Guvernului o informaţie despre realizarea programelor de stat şi avize asupra stării cercetării-dezvoltării, precum şi recomandări pentru stimularea activităţii din sfera inovării şi transferului tehnologic;
    f) organizează concursuri de proiecte finanţate de la bugetul de stat;
    g) organizează expertiza în sfera ştiinţei şi inovării prin Consiliul consultativ de expertiză şi secţiile Academiei de Ştiinţe, asigură transparenţa acestei expertize;
    h) elaborează pronosticuri ale dezvoltării din sfera ştiinţei şi inovării;
    i) elaborează mecanisme de monitorizare şi stimulare a implementării rezultatelor programelor de stat în sfera ştiinţei şi inovării şi de formare a pieţelor de produse ale acestei sfere;
    j) convoacă sesiunile ordinare ale Asambleii şi ale Adunării generale, cu 2/3 din membrii Consiliului Suprem poate iniţia convocarea sesiunii extraordinare a acestora;
    k) examinează programele, planurile şi dările de seamă privind activitatea ştiinţifică şi financiară a subiectelor din sfera ştiinţei şi inovării, instituţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor auxiliare ale Academiei de Ştiinţe;
    l) decide asupra reorganizării sau dizolvării organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării, finanţate integral de la bugetul de stat, pentru optimizarea activităţii din sfera ştiinţei şi inovării, precum şi pentru ajustarea acestei activităţi la standardele de acreditare;
    m) confirmă în funcţie conducătorii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării şi ai instituţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor auxiliare ale Academiei de Ştiinţe;
    n) aprobă structura, regulamentele (statutele) şi bugetele secţiilor şi instituţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, ale instituţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor auxiliare ale Academiei de Ştiinţe;
    o) aprobă alegerea secretarilor ştiinţifici ai secţiilor;
    p) confirmă direcţiile de cercetare ale secţiilor, tematica programelor de cercetare;
    q) creează consilii şi comisii ştiinţifice de problemă;
    r) intervine cu propuneri de acordare a distincţiilor de stat, conferă decoraţii instituite de Academia de Ştiinţe, distincţii de recunoştinţă şi titluri onorifice, acordă premii de stat şi alte premii în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu Statutul Academiei de Ştiinţe;
    s) decide asupra organizării masteratului, doctoratului şi postdoctoratului;
    t) privează de dreptul de a organiza masteratul, doctoratul şi postdoctoratul organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, membri  instituţionali care nu au asigurat un nivel corespunzător cercetărilor ştiinţifice;
    u) asigură finanţarea editării revistelor şi lucrărilor ştiinţifice;
    v) organizează gestionarea eficientă şi dezvoltarea patrimoniului şi a potenţialului intelectual, este responsabil de utilizarea raţională şi eficientă a resurselor materiale, financiare, intelectuale, informaţionale şi a infrastructurii Academiei de Ştiinţe, prezintă, în modul şi termenele stabilite, rapoarte de activitate şi date statistice despre sfera ştiinţei şi inovării, inclusiv dări de seamă despre utilizarea mijloacelor bugetare şi speciale;
    [Art.86 lit.v) modificată prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    w) organizează şi execută expertiza tehnico-ştiinţifică obligatorie a achiziţiilor de aparataj şi echipament ştiinţific, procurat din mijloacele bugetului de stat, precum şi din granturi, al căror beneficiar este Guvernul;
    x) organizează şi efectuează expertiza nivelului ştiinţific al metodologiei măsurărilor, testărilor şi verificărilor;
    y) exercită alte funcţii stabilite de regulamentul său.
    Articolul 87. Structura aparatului administrativ al
                           Consiliului Suprem
    În subordinea Consiliului Suprem activează instituţii, întreprinderi şi organizaţii auxiliare, în conformitate cu art.79 şi 80, şi un aparat administrativ, ale cărui structură şi efectiv-limită se aprobă de Guvern.
    [Art.87 în redacţia LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]
    Articolul 88. Statutul juridic al personalului aparatului
                            administrativ
   
[Art.88 titlul în redacţia LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]
    (1) Personalul aparatului administrativ este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii.
    [Art.88 al.(1) în redacţia LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]
    (2) Funcţionarii aparatului administrativ al Consiliului Suprem care au grade şi titluri ştiinţifice şi titluri ştiinţifico-didactice beneficiază de aceleaşi facilităţi ca şi cercetătorii ştiinţifici dacă practică activitate ştiinţifică.
    Articolul 89. Agenţia pentru inovare şi transfer tehnologic
   (1) Pentru coordonarea, stimularea şi implementarea mecanismelor activităţii de inovare şi transfer tehnologic, Consiliul Suprem creează Agenţia pentru inovare şi transfer tehnologic (în continuare - Agenţie), care activează în baza unui statutului aprobat de Consiliul Suprem.
   
[Art.89 al.(1) modificat prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    (2) Agenţia:
    a) realizează politica de stat în domeniul inovare şi transfer tehnologic;
    b) elaborează propuneri de perfecţionare a cadrului normativ-juridic al sferei inovării şi transferului tehnologic;
    c) stabileşte direcţiile strategice ale activităţii de inovare şi transfer tehnologic, reflectate în programe şi proiecte de toate nivelurile;
    d) participă la realizarea parteneriatului între organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, instituţiile de învăţămînt superior şi întreprinderile de producţie;
    e) determină volumul alocaţiilor financiare pentru susţinerea programelor şi proiectelor de inovare şi transfer tehnologic, care urmează a fi aprobat de Consiliul Suprem;
    f) organizează înregistrarea de stat şi evidenţa programelor şi proiectelor de inovare şi transfer tehnologic;
    g) coordonează procesul de creare a infrastructurii sferei inovării şi transferului tehnologic;
    h) acordă asistenţă specializată în sfera inovării şi transferului tehnologic;
    i) organizează expoziţii ale realizărilor din sfera inovării şi transferului tehnologic;
    j) exercită alte atribuţii stabilite de lege.
    (3) Directorul general al Agenţiei este responsabil de corectitudinea calculelor în stabilirea necesarului de mijloace, de formarea unor surplusuri de mijloace, de utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare şi speciale.
    [Art.89 al.(3) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
Capitolul VI
ACREDITAREA ORGANIZAŢIILOR DIN SFERA ŞTIINŢEI
ŞI INOVĂRII.  ATESTAREA CADRELOR ŞTIINŢIFICE ŞI
ŞTIINŢIFICO-DIDACTICE  DE ÎNALTĂ CALIFICARE
Secţiunea 1
INSTITUŢIA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE
PENTRU ACREDITARE şI ATESTARE
    Articolul 90. Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare
    Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (în continuare - Consiliul Naţional), cu statut de persoană juridică, este instituţia administraţiei publice centrale în domeniul evaluării şi acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, precum şi al atestării cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare.
    Articolul 91. Cadrul juridic al activităţii Consiliului Naţional
    Consiliul Naţional activează în conformitate cu Constituţia, cu prezentul cod şi cu alte acte legislative ale Republicii Moldova, cu decretele Preşedintelui Republicii Moldova, cu hotărîrile şi ordonanţele Guvernului, cu tratatele internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte.
    Articolul 92. Principiile activităţii Consiliului Naţional
    Activitatea Consiliului  Naţional se bazează pe principiul:
    a) obiectivităţii;
    b) legalităţii;
    c) imparţialităţii;
    d) utilităţii şi disponibilităţii publice;
    e) confidenţialităţii;
    f) transparenţei.
    Articolul 93. Structura şi conducerea Consiliului Naţional
    (1) În cadrul Consiliului Naţional activează Comisia de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării şi Comisia de atestare a personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic.
    (2) Comisia de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării are 17 membri, 6 dintre care sînt înaintaţi de preşedintele Academiei de Ştiinţe, 6 sînt reprezentanţi ai instituţiilor de învăţămînt superior înaintaţi de Guvern, iar 4 sînt reprezentanţi din oficiu ai acestuia.
   (3) Comisia de atestare a personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic are 17 membri, 8 dintre care sînt înaintaţi de preşedintele Academiei de Ştiinţe, iar 8 sînt reprezentanţi ai instituţiilor de învăţămînt superior înaintaţi de Guvern.
    (4) Conducerea Consiliului Naţional este exercitată de preşedinte, de 2 vicepreşedinţi, unul dintre care este conducător al Comisiei de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, iar celălalt al Comisiei de atestare a personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic, precum şi de un secretar ştiinţific. Funcțiile de președinte, vicepreşedinte și secretar ştiinţific al Consiliului Naţional sînt funcții de demnitate publică.
    [Art.93 al.(4) modificat prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    (5) Prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova se aprobă componenţa nominală a Consiliului Naţional şi se numesc, pe un termen de 4 ani (dar cel mult pentru două termene consecutive), preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul ştiinţific.
    (6) Preşedintele Consiliului Naţional:
    a) este responsabil de întreaga activitate a Consiliului Naţional;
    b) reprezintă interesele Consiliului Naţional în relaţii cu alte organizaţii;
    c) coordonează activitatea Consiliului Naţional şi a aparatului administrativ;
    d) emite ordine privind atestarea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare;
    e) semnează hotărîrile privind acreditarea sau neacreditarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma juridică de organizare;
    f) este abilitat cu dreptul de a modifica structura aparatului administrativ, în limitele fondului de salarizare şi ale personalului scriptic.
    (7) În absenţa preşedintelui Consiliului Naţional, atribuţiile acestuia sînt exercitate de un vicepreşedinte.
    Articolul 94. Organul suprem al Consiliului Naţional
    (1) Organul suprem al Consiliului Naţional este şedinţa plenară comună a Comisiei de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării şi a Comisiei de atestare a personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic.
    (2) Şedinţa plenară comună se convoacă cel puţin de două ori pe an de către preşedintele Consiliului Naţional sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii Consiliului Naţional. Hotărîrile şedinţei plenare comune asupra cazurilor litigioase sînt definitive.
    (3) Şedinţa plenară comună:
    a) examinează problemele politicii de stat în domeniul acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării şi al atestării cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare;
    b) trasează direcţiile principale de activitate ale Consiliului Naţional;
    c) prezintă Guvernului spre aprobare proiectul nomenclatorului specialităţilor ştiinţifice şi al altor acte normative.
    Articolul 95. Aparatul administrativ al Consiliului Naţional
    (1) Consiliul Naţional este asistat de un aparat administrativ, ale cărui structură  şi efectiv-limită se aprobă de Guvern.
    [Art.95 al.(1) în redacţia LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]
   
(11) Personalul aparatului administrativ al Consiliului Naţional este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii.
    [Art.95 al.(11) introdus prin LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]
    (2) Funcţionarii aparatului administrativ al Consiliului Naţional care au grade şi titluri ştiinţifice şi titluri ştiinţifico-didactice beneficiază de aceleaşi facilităţi ca şi cercetătorii ştiinţifici ai Academiei de Ştiinţe dacă practică activităţi ştiinţifice.
Secţiunea a 2-a
ACREDITAREA ORGANIZAŢIILOR DIN SFERA
ŞTIINŢEI ŞI  NOVĂRII
    Articolul 96. Comisia de acreditare a organizaţiilor
                         din sfera ştiinţei şi inovării
    (1) Evaluarea şi acreditarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării se efectuează de Comisia de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării (în continuare - Comisia de acreditare).
   (2) Membrii Comisiei de acreditare, reprezentanţi ai Academiei de Ştiinţe şi ai instituţiilor de învăţămînt superior, se înaintează doar pentru un termen, din rîndul personalităţilor ştiinţifice, a căror competenţă şi al căror înalt profesionalism în domeniile ştiinţifice şi tehnologice sînt notorii.
    (3) Comisia de acreditare funcţionează în baza Regulamentului acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, expus în anexa nr.1.
    (4) Comisia de acreditare se convoacă în şedinţă de cel puţin 7 ori pe an din iniţiativa preşedintelui Consiliului Naţional sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii săi.
    (5) Şedinţa Comisiei de acreditare este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din membri. Hotărîrile acestei comisii se adoptă cu votul majorităţii celor prezenţi.
    Articolul 97. Funcţiile şi atribuţiile Comisiei de acreditare
                          Comisia de acreditare:
    a) organizează şi efectuează evaluarea şi acreditarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării;
    b) organizează consfătuiri, conferinţe şi alte manifestări în problemele acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării;
    c) analizează activitatea întregului sistem de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării;
    d) prezintă spre aprobare Consiliului Naţional componenţa nominală a comisiilor specializate;
    e) emite hotărîri asupra acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării;
    f) eliberează certificate de acreditare organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării;
    g) participă la elaborarea  propunerilor referitoare la direcţiile strategice ale sferei ştiinţei şi inovării;
    h) participă la elaborarea şi realizarea politicii şi a strategiei statului în domeniul acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 98. Criteriile generale de evaluare a activităţii
                         organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării
    (1) Criteriile generale de evaluare a activităţii organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării sînt:
    a) corespunderea activităţii organizaţiei direcţiilor strategice ale sferei ştiinţei şi inovării, impactul rezultatelor acestei activităţi asupra economiei naţionale şi dezvoltării ştiinţei mondiale;
    b) nivelul ştiinţific şi competitiv al rezultatelor activităţii;
    c) aplicabilitatea şi gradul de valorificare a rezultatelor activităţii;
    d) competenţa profesională a personalului şi prestigiul acestuia pe plan ştiinţific;
    e) baza tehnico-materială;
    f) situaţia economico-financiară a organizaţiei;
    g) pregătirea cadrelor ştiinţifice de calificare înaltă;
    h) colaborarea cu organizaţii similare din ţară şi străinătate.
   (2) Obiectivele şi metodologia evaluării şi acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării sînt prevăzute în Regulamentul acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei  şi  inovării.
    Articolul 99. Cerinţele acreditării
    (1) De dreptul la acreditare beneficiază organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.
    (2) Pentru a fi acreditată, organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
    a) să consemneze cu rigurozitate volumul activităţii din sfera ştiinţei şi inovării în planurile, în dările de seamă şi în publicaţiile ştiinţifice ori să le găsească o altă confirmare obiectivă;
    b) să aibă un consiliu ştiinţific;
    c) să dispună de spaţii proprii, primite în folosinţă sau în arendă, adecvate procesului de cercetare, precum şi de servicii auxiliare, suficiente pentru desfăşurarea genurilor de activitate;
    d) personalul său scriptic să cuprindă cel puţin 13 doctori şi doctori habilitaţi;
    e) să nu aibă restanţe la salarizarea personalului şi la plata serviciilor;
    f) să asigure alocarea a cel puţin 20% din bugetul său (indiferent de sursa finanţării) pentru achiziţionarea de echipament ştiinţific, acoperirea cheltuielilor de specializare, stagiere, instruire, cooperare tehnico-ştiinţifică, participare la simpozioane, conferinţe, congrese, expoziţii şi de detaşare a personalului pentru schimb de experienţă;
    g) să editeze o revistă ştiinţifică periodică ai cărei autori să fie în proporţie de cel puţin 20% din străinătate.
    Articolul 100. Procesul de acreditare
    (1) Procesul de acreditare are următoarele etape:
    a) autoevaluarea;
    b) evaluarea;
    c) emiterea deciziei asupra acreditării.
    (2) Organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării sînt supuse acreditării:
    a) conform hotărîrii Consiliului Naţional, în cazul organizaţiilor finanţate de la bugetul de stat;
    b) conform cererii solicitantului, în cazul membrului afiliat al Academiei de Ştiinţe.
    (3) Organizaţiile de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, precum şi cele cu capital de stat majoritar, se supun evaluării şi acreditării în mod obligatoriu, iar organizaţiile de drept privat şi cele obşteşti - la solicitare.
    (4) Hotărîrea Comisiei de acreditare asupra acreditării organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării devine definitivă după ce este semnată de preşedintele Consiliului Naţional şi  publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (5) Organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării acreditată poate deveni:
    a) membru instituţional al Academiei de Ştiinţe, ceea ce presupune finanţarea integrală de la bugetul de stat a activităţii ei din sfera ştiinţei şi inovării;
    b) membru de profil al Academiei de Ştiinţe, ceea ce presupune finanţarea integrală, prin concurs, de la bugetul de stat, a activităţii sale de cercetare fundamentală şi finanţarea parţială, prin concurs, de la bugetul de stat, a cercetărilor aplicate, acordîndu-se prioritate proiectelor cu o pondere mai mare de cofinanţare din mijloace speciale şi din alte surse;
    [Art.100 al.(5), lit.b) modificată prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    c) membru afiliat al Academiei de Ştiinţe, ceea ce îi permite să participe la concursurile de proiecte şi programe ale Academiei de Ştiinţe pentru obţinerea finanţării din mijloacele bugetului de stat în proporţie de pînă la 40% din costul proiectului, cu condiţia cofinanţării.
    (6) În termen de 10 zile după eliberarea certificatului de acreditare, secretarul ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe eliberează organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării certificat de membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (anexa nr.2), în care se indică statutul organizaţiei (membru instituţional, membru de profil, membru afiliat), apartenenţa ei la o secţie a Academiei de Ştiinţe.
    (7) Reevaluarea şi reacreditarea organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării se efectuează: la un interval de cel mult 5 ani; în cazul modificării genului de activitate; la solicitarea ei.
    (8) Acreditarea unei noi organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării a Academiei de Ştiinţe se va efectua după 3 ani de la data emiterii hotărîrii Consiliului Suprem privind înfiinţarea ei în conformitate cu legislaţia.
    (9) Organizaţiile de drept privat din sfera ştiinţei şi inovării, precum şi organizaţiile obşteşti din această sferă pot solicita acreditare doar după 3 ani de la înregistrarea lor în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 101. Consecinţele neacreditării
    (1) Organizaţia de drept public din sfera ştiinţei şi inovării care a pretins la statutul de membru instituţional al Academiei de Ştiinţe şi nu este acreditată îşi sistează activitatea. Dizolvarea sau reorganizarea organizaţiei neacreditate este reglementată de legislaţia în vigoare.
    (2) Organizaţia de drept public din sfera ştiinţei şi inovării finanţată de la bugetul de stat care a pretins la statutul de membru de profil şi nu este  acreditată în termenul stabilit de prezentul cod este privată de dreptul de a primi în continuare alocaţii bugetare pentru activitate în sfera ştiinţei şi inovării.
    (3) Pentru organizaţia de drept privat din sfera ştiinţei şi inovării sau pentru organizaţia obştească din această sferă care pretinde la statutul de membru afiliat al Academiei de Ştiinţe neacreditarea nu are nici o consecinţă.
    (4) Dreptul la pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare îl au doar organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate. Consiliul Naţional asigură transferul doctoranzilor, postdoctoranzilor şi competitorilor din organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării neacreditată în cadrul unei alte organizaţii, acreditate, în corespundere cu specialitatea din nomenclator.
    Articolul 102. Asigurarea financiară a activităţii de
                           acreditare
    (1) Activitatea Comisiei de acreditare este finanţată, în cazul organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, din mijloace transferate de acestea la un cont trezorerial special, iar în cazul organizaţiilor de drept privat şi celor obşteşti - din surse proprii.
    [Art.102 al.(1) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    (2) Cuantumul plăţii pentru serviciile de evaluare şi acreditare se stabileşte în funcţie de cheltuielile de prestare a acestora şi se aprobă de Guvern.
Secţiunea a 3-a
ATESTAREA CADRELOR ŞTIINŢIFICE ŞI
ŞTIINŢIFICO-DIDACTICE DE ÎNALTĂ CALIFICARE
    Articolul 103. Comisia de atestare a cadrelor ştiinţifice
                           şi ştiinţifico-didactice
    (1) Atestarea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare se efectuează de către Comisia de atestare a personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic (în continuare - Comisia de atestare).
    (2) Membrii Comisiei de atestare se înaintează doar pentru un termen, din rîndul personalităţilor ştiinţifice a căror competenţă şi al căror înalt profesionalism în domeniile ştiinţifice şi tehnologice sînt notorii.
    (3) Comisia de atestare funcţionează în baza Regulamentului atestării cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare, expus în anexa nr.3.
    (4) Comisia de atestare se convoacă în şedinţă de cel puţin 7 ori pe an, din iniţiativa preşedintelui Consiliului Naţional sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii săi.
    (5) Şedinţa Comisiei de atestare este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din membri. Hotărîrile acestei comisii se adoptă cu majoritatea de voturi ale celor prezenţi.
    Articolul 104. Atribuţiile Comisiei de atestare
    Comisia de atestare:
    a) participă la elaborarea şi la realizarea politicii şi strategiei statului în domeniul atestării cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare, formează un sistem unic de stat de atestare a acestora şi asigură funcţionarea lui eficientă;
    b) participă la elaborarea de propuneri privind direcţiile strategice din sfera ştiinţei şi inovării şi la asigurarea acestora cu cadre ştiinţifice de înaltă calificare;
    c) elaborează, în comun cu Academia de Ştiinţe, regulamentele cu privire la pregătirea cadrelor ştiinţifice prin doctorat şi postdoctorat, la recunoaşterea şi echivalarea actelor de înaltă calificare ştiinţifică şi ştiinţifico-didactică obţinute în alte state, precum şi alte acte normative pentru a fi prezentate Guvernului spre aprobare;
    d) elaborează şi acordă diplome şi atestate pentru înaltă calificare ştiinţifică şi ştiinţifico-didactică;
    e) avizează planul de înmatriculare la studii prin doctorat şi postdoctorat;
    f) avizează criteriile de admitere în învăţămîntul postuniversitar specializat (masterat, rezidenţiat, secundariat);
    g) orientează sistemul naţional de atestare a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare spre standardele europene, colaborează cu instituţii de profil din alte state, încheie cu acestea acorduri bilaterale sau multilaterale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, face schimb de acte normative şi de alte documente referitoare la acest sistem;
    h) cooptează în consiliile ştiinţifice specializate şi în comisiile de experţi în domeniul atestării cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare (după caz) savanţi străini cu renume;
    i) recunoaşte şi echivalează actele privind înalta calificare ştiinţifică şi ştiinţifico-didactică ale cetăţenilor Republicii Moldova, eliberate de autorităţile publice din alte state;
    j) menţine în stare funcţională baza de date referitoare la persoanele care au obţinut grade şi titluri ştiinţifice şi titluri ştiinţifico-didactice;
    k) organizează consfătuiri, conferinţe şi alte manifestări în problemele atestării cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare;
    l) asigură transparenţa activităţii sistemului naţional de atestare a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare;
    m) aprobă programele examenelor de doctorat şi fişele tehnice ale specialităţilor la care se acordă grade ştiinţifice;
    n) elaborează şi aprobă criterii şi instrucţiuni de conferire a gradelor şi titlurilor ştiinţifice şi a titlurilor ştiinţifico-didactice;
    o) aprobă planul său anual de activitate;
    p) formează, în baza propunerilor consiliilor ştiinţifice ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării şi ale senatelor instituţiilor de învăţămînt superior, reţeaua de consilii ştiinţifice specializate ad-hoc (pentru susţinerea fiecărei teze aparte) şi cea a comisiilor de experţi în domeniu, operează modificări în componenţa lor;
    q) supraveghează activitatea de atestare a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice desfăşurată de consiliile ştiinţifice specializate, de comisiile sale de experţi, de doctorate, de consiliile ştiinţifice ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării şi de senatele instituţiilor de învăţămînt superior, solicitîndu-le rapoarte anuale şi alte informaţii despre această activitate;
    r) organizează expertiza tezelor de doctor/doctor habilitat pentru evaluarea lor şi obiectivitatea deciziilor emise de consiliile ştiinţifice specializate;
    s) poartă răspundere pentru autenticitatea şi nivelul ştiinţific al lucrărilor, în a căror bază s-au acordat grade şi titluri ştiinţifice şi titluri ştiinţifico-didactice;
    t) anulează hotărîrile subdiviziunilor sale în cazul în care contravin actelor normative;
    u) retrage dreptul de a avea consilii ştiinţifice specializate organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării care nu asigură cercetărilor ştiinţifice nivelul corespunzător;
    v) iniţiază în instanţa de judecată revocarea gradului şi/sau titlului ştiinţific sau titlului ştiinţifico-didactic persoanelor care au comis falsificări de date, plagiat, compilaţii ori alte acţiuni incompatibile cu etica de om de ştiinţă.
    Articolul 105. Sursele de finanţare a activităţii de atestare a
                            cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de
                            înaltă calificare
    (1) Cheltuielile de examinare, în Consiliul Naţional şi Comisia de atestare, a dosarelor de atestare a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare, inclusiv a tezelor de doctor/doctor habilitat, se efectuează:
    a) în cazul colaboratorilor, competitorilor şi doctoranzilor organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării - din mijloacele alocate Consiliului Naţional de la bugetul de stat pentru asemenea activităţi;
    b) în cazul persoanelor care şi-au făcut studiile contra plată, al cetăţenilor străini şi al colaboratorilor, competitorilor şi doctoranzilor organizaţiilor de drept privat şi organizaţiilor obşteşti din sfera ştiinţei şi inovării - din contul acestor organizaţii sau din contul propriu  al persoanelor în cauză, în conformitate cu tarifele aprobate de Guvern;
    c) în cazul foştilor doctoranzi ai organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării care, pe parcursul a 2 ani după absolvirea doctoratului, nu au susţinut teza - din contul persoanelor în cauză.
  2) Cheltuielile de perfectare şi eliberare a diplomelor, atestatelor şi certificatelor de recunoaştere şi echivalare a gradelor şi titlurilor ştiinţifice şi a titlurilor ştiinţifico-didactice obţinute în străinătate le suportă persoanele respective.
    (3) Cheltuielile legate de activitatea consiliilor ştiinţifice specializate, inclusiv de remunerarea membrilor acestora şi a referenţilor oficiali, sînt suportate de la bugetul de stat în cazul doctoranzilor cu finanţarea de la buget sau din contul doctorandului în cazul finanţării din contul mijloacelor speciale.
    [Art.105 al.(3) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
Capitolul VII
PROTECŢIA PROPRIETĂŢII INTELECTUALE ŞI ASIGURAREA
 INFORMAŢIONALĂ A SFEREI ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
    [Capitolul VII secţiunea 1 abrogată prin LP114 din 03.07.14, MO282-289/26.09.14 art.600]
    [Capitolul VII secţiunea 1 modificată prin LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]
    [Capitolul VII secţiunea 1 modificată prin LP238-XVI din 13.11.08, MO215-2171/05.12.08 art.796]

Secţiunea a 2-a
ASIGURAREA INFORMAŢIONALĂ A SFEREI
ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
    Articolul 114. Subiectele raporturilor din domeniul
                           informaţiilor ştiinţifico-tehnologice
    Sînt subiecte ale raporturilor din domeniul informaţiilor ştiinţifico-tehnologice autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice din ţară şi străinătate, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma juridică de organizare, recunoscute în calitate de:
    a) autori (coautori) de informaţii ştiinţifico-tehnologice;
    b) alţi titulari de drept decît cei indicaţi la lit. a);
    c) producători (furnizori) de informaţii ştiinţifico-tehnologice;
    d) beneficiari de informaţii ştiinţifico-tehnologice.
    Articolul 115. Obiectele informaţiilor ştiinţifico-tehnologice
    (1) Sînt obiecte ale informaţiilor ştiinţifico-tehnologice rezultatele activităţii din sfera ştiinţei şi inovării puse în circuitul social prin publicaţii, invenţii şi tehnologii, resursele şi sistemele din domeniul informaţiilor ştiinţifico-tehnologice.
    (2) Rezultat al muncii intelectuale, informaţiile ştiinţifico-tehnologice sînt un bun patrimonial al societăţii şi condiţia primordială a eficientizării activităţii intelectuale, inclusiv a creaţiei ştiinţifice şi tehnice.
    (3) Dreptul de obţinere, colectare, stocare, prelucrare, utilizare şi diseminare a informaţiilor ştiinţifico-tehnologice este reglementat de legislaţia în vigoare.
    Articolul 116. Politica de stat privind informaţiile ştiinţifico
                           -tehnologice
    (1) Statul garantează persoanelor fizice şi persoanelor juridice cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare realizarea dreptului de a obţine, colecta, stoca, prelucra, utiliza şi disemina informaţii ştiinţifico-tehnologice, precum şi protecţia drepturilor şi intereselor titularilor de acest drept împotriva accesului neautorizat la astfel de informaţii.
    (2) Întru reglementarea şi dezvoltarea domeniului informaţiilor ştiinţifico-tehnologice, statul, în persoana autorităţilor publice, exercită următoarele atribuţii principale:
    a) elaborarea şi adoptarea de acte legislative şi de alte acte normative;
    b) ajustarea materialelor privind informaţiile ştiinţifico-tehnologice la standardele internaţionale;
    c) dezvoltarea unei infrastructuri pertinente şi implementarea de tehnologii informaţionale performante;
   d) crearea de condiţii pentru extinderea şi intensificarea schimburilor de informaţii între savanţi şi specialişti din ţară şi străinătate, pentru participarea lor la conferinţe, simpozioane, seminare şi expoziţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, pentru editarea de reviste ştiinţifice naţionale;
    e) crearea de resurse ale sistemului naţional de informaţii ştiinţifico-tehnologice şi asigurarea integrităţii lor;
    f) susţinerea financiară şi asistarea tehnologică a infrastructurii sistemului de informaţii ştiinţifico-tehnologice, conform legislaţiei în vigoare;
    g) crearea unui mediu favorabil diseminării, absorbţiei şi valorificării informaţiilor ştiinţifico-tehnologice în ştiinţă, producţie şi învăţămînt;
    h) garantarea dreptului de acces liber şi nediscriminatoriu la resursele de informaţii ştiinţifico-tehnologice;
    i) pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în domeniul informaţiilor ştiinţifico-tehnologice;
    j) integrarea în circuitul informaţional mondial, inclusiv prin schimb interstatal de informaţii ştiinţifico-tehnologice;
    k) crearea de condiţii sociale şi de drept pentru eficientizarea activităţii centrelor informaţionale specializate, a bibliotecilor şi a altor structuri de stat şi structuri neguvernamentale, care să contribuie la formarea şi utilizarea resurselor de informaţii ştiinţifico-tehnologice;
    l) analiza şi evaluarea tendinţelor de dezvoltare a domeniului informaţiilor ştiinţifico-tehnologice, coordonarea lucrărilor de elaborare a standardelor în domeniul informaţional, de documentare şi biblioteconomic.
    (3) Statul asigură condiţii pentru obţinerea şi utilizarea informaţiilor ştiinţifico-tehnologice.
    Articolul 117. Monitorizarea activităţilor din domeniul
                          
informaţiilor ştiinţifico-tehnologice
    (1) Politica de stat în domeniul informaţiilor ştiinţifico-tehnologice este elaborată şi promovată de Guvern şi de comunitatea ştiinţifică în persoana Academiei de Ştiinţe. Organele centrale de specialitate participă la realizarea politicii de stat privind informaţiile ştiinţifico-tehnologice în măsura competenţei lor.
    (2) Academia de Ştiinţe:
    a) organizează şi coordonează activitatea organizaţiilor de informaţii ştiinţifico-tehnologice, exercită controlul asupra utilizării raţionale a mijloacelor bugetare şi asupra respectării legislaţiei în vigoare ce ţine de domeniul informaţiilor ştiinţifico-tehnologice, evaluează şi acreditează aceste organizaţii;
    b) elaborează strategia schimbului de informaţii ştiinţifico-tehnologice cu alte state, efectuează integrarea proiectelor naţionale din domeniul extensiunii cunoştinţelor şi al diseminării informaţiilor ştiinţifico-tehnologice în circuitele internaţionale;
    c) susţine activitatea de valorificare a informaţiilor ştiinţifico-tehnologice în vederea promovării unei dezvoltări social-economice durabile a ţării şi sporirii competitivităţii produselor naţionale pe piaţa mondială.
    [Art.117 al.(3) abrogat prin LP114 din 03.07.14, MO282-289/26.09.14 art.600]
    (4) Autorul (coautorul) unei informaţii ştiinţifico-tehnologice deţine drepturile asupra rezultatelor activităţii sale realizate din mijloace proprii.
    (5) Titular de drept al informaţiei ştiinţifico-tehnologice create din mijloace bugetare şi speciale devine autorul informaţiei dacă, în cazul comercializării ei, statului i se atribuie 10% din suma obţinută. Chiar şi în cazul încheierii unui contract, statului trebuie să îi revină cel puţin 10% din suma obţinută prin comercializare.
    [Art.117 al.(5) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    (6) Titularul de drept al informaţiilor ştiinţifico-tehnologice achiziţionate din mijloace de la bugetul de stat este statul în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu contractele încheiate.
    (7) Titularul de drept al informaţiei ştiinţifico-tehnologice create sau achiziţionate din mijloace proprii, altele decît mijloacele de la bugetul de stat, este persoana fizică sau persoana juridică ce a primit acest drept în bază de contract.
    Articolul 118. Raporturile subiectelor din domeniul informaţiilor
                           ştiinţifico-tehnologice
    (1) Raporturile dintre autorul (coautorul) sau un alt titular de drept şi producătorul (furnizorul) şi intermediarul de informaţii ştiinţifico-tehnologice sînt reglementate de contractul încheiat între ei, conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Modalitatea obţinerii de către beneficiar a informaţiilor ştiinţifico-tehnologice se stabileşte de organele centrale de specialitate şi de autor (coautor) sau de un alt titular de drept, conform legislaţiei în vigoare şi contractului.
    (3) Beneficiarul de informaţii ştiinţifico-tehnologice răspunde, conform legislaţiei în vigoare, pentru încălcarea drepturilor autorului (coautorului) sau ale unui alt titular de drept.
    (4) Beneficiarul nu este în drept să transmită unui terţ informaţiile ştiinţifico-tehnologice obţinute dacă legislaţia sau contractul pe care l-a încheiat cu autorul (coautorul) sau cu un alt titular de drept al informaţiilor nu prevede altfel.
    Articolul 119. Drepturile subiectelor raporturilor din domeniul
                            informaţiilor ştiinţifico-tehnologice
    (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice au dreptul la informaţii ştiinţifico-tehnologice şi la sursele lor de documentare.
    (2) Titularul de drept poate utiliza informaţii ştiinţifico-tehnologice la necesitate, sub orice formă şi în orice modalitate, dacă faptul nu contravine legislaţiei în vigoare.
    (3) În interesul securităţii naţionale, exercitarea dreptului la informaţii ştiinţifico-tehnologice şi la sursele lor de documentare poate fi supusă unor restricţii vizînd respectarea confidenţialităţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (4) Intermediarul poate furniza beneficiarului, cu autorizarea autorului (coautorului) sau a unui alt titular de drept, informaţii ştiinţifico-tehnologice.
    (5) Cetăţenii străini şi apatrizii, persoanele juridice străine au aceleaşi drepturi şi obligaţii în domeniul informaţiilor ştiinţifico-tehnologice ca şi cetăţenii Republicii Moldova şi persoanele ei juridice dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel.
    Articolul 120. Obligaţiile subiectelor raporturilor din domeniul
                            informaţiilor ştiinţifico-tehnologice
    (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice antrenate în obţinerea, colectarea, stocarea, prelucrarea, utilizarea şi diseminarea informaţiilor ştiinţifico-tehnologice sînt obligate să asigure integritatea şi protecţia datelor pentru a evita denaturarea, distrugerea sau comunicarea acestor informaţii unor terţi neautorizaţi.
    (2) Fără a prejudicia dreptul la informaţiile ştiinţifico-tehnologice şi la sursele lor de documentare, în condiţiile stabilite în contracte, subiectele raporturilor din domeniul informaţiilor ştiinţifico-tehnologice au obligaţia de a păstra caracterul confidenţial al informaţiilor care le sînt comunicate cu titlu confidenţial, purtînd, pentru divulgarea lor, răspundere conform legislaţiei în vigoare.
    Articolul 121. Organizaţiile de informaţii ştiinţifico-tehnologice
    (1) Organizaţii de informaţii ştiinţifico-tehnologice sînt subdiviziunile şi centrele de informaţii ştiinţifice, întreprinderile şi organizaţiile specializate şi subdiviziunile lor, fondurile şi bibliotecile ştiinţifice, tehnico-ştiinţifice, alte persoane juridice, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, al căror obiect de activitate este asigurarea beneficiarilor cu informaţii ştiinţifico-tehnologice.
    (2) Structura şi funcţiile organizaţiilor de informaţii ştiinţifico-tehnologice de drept public sînt determinate de către Academia de Ştiinţe, de comun acord cu organele centrale de specialitate.
    (3) Structura şi funcţiile organizaţiilor de informaţii ştiinţifico-tehnologice de drept privat sînt stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 122. Atribuţiile organizaţiei de informaţii ştiinţifico
                          -tehnologice
    În funcţie de nivelul şi sfera deservită, organizaţia de informaţii ştiinţifico-tehnologice are următoarele atribuţii:
    a) obţinerea, colectarea, stocarea, prelucrarea, utilizarea şi diseminarea informaţiilor ştiinţifico-tehnologice;
    b) monitorizarea, înregistrarea şi evidenţa lucrărilor din sfera ştiinţei şi inovării, finanţate de la bugetul de stat şi din alte surse, inclusiv în cadrul proiectelor internaţionale;
    c) depunerea în fondul Centrului informaţional a manuscriselor de lucrări ştiinţifice cu o arie restrînsă de răspîndire şi schimbul unor astfel de lucrări cu alte ţări;
    d) formarea, în baza resurselor naţionale şi străine, a resurselor şi a sistemelor de informaţii ştiinţifico-tehnologice;
    e) crearea de registre, baze şi bănci de date, de fonduri de informaţii ştiinţifico-tehnologice pe  baza selectării datelor din resurse naţionale şi străine;
    f) prelucrarea resurselor primare, crearea pe această bază a informaţiilor ştiinţifico-tehnologice de analiză şi de sinteză pentru autorităţile publice şi pentru persoanele fizice şi juridice;
    g) asigurarea accesului liber la resursele de informaţii ştiinţifico-tehnologice;
    h) respectarea integrităţii şi confidenţialităţii informaţiilor;
    i) publicarea şi diseminarea informaţiilor referative, de semnal şi de sinteză, acordarea de servicii informaţionale;
    j) asistenţa metodică şi metodologică în domeniul diseminării informaţiilor ştiinţifico-tehnologice şi extensiunii cunoştinţelor în diverse domenii;
    k) implementarea tehnologiilor informaţionale internaţionale.
    Articolul 123. Resursele de informaţii ştiinţifico-tehnologice
   (1) Orice informaţie ştiinţifică şi ştiinţifico-tehnologică destinată utilizării, fixată în baze şi bănci de date, în fonduri documentare şi literare, reprezintă o resursă de informaţii ştiinţifico-tehnologice.
    (2) Resursele de informaţii ştiinţifico-tehnologice, create în baza proprietăţii publice şi a celei private, servesc drept bază pentru crearea unui spaţiu informaţional unic şi realizarea politicii de stat privind informaţiile ştiinţifico-tehnologice.
    (3) În componenţa resurselor de informaţii ştiinţifico-tehnologice pot fi incluse şi resursele create în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
   (4) Resursele de informaţii ştiinţifico-tehnologice trebuie să asigure tuturor cetăţenilor, indiferent de locul lor de muncă, accesul la date exacte ce reflectă nivelul de dezvoltare al sferei ştiinţei şi inovării.
    Articolul 124. Formarea pieţei de produse informaţionale
                            ştiinţifico-tehnologice
    (1)  Realizate sub formă de produse informaţionale, informaţiile ştiinţifico-tehnologice au statut de marfă.
    (2)  Piaţa produselor informaţionale ştiinţifico-tehnologice se formează conform reglementărilor stabilite de legislaţia în vigoare.
    (3) Persoanele fizice şi persoanele juridice cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare sînt parteneri egali pe piaţa produselor informaţionale ştiinţifico-tehnologice.
Capitolul VIII
ASIGURAREA LOGISTICĂ  ŞI FINANCIARĂ
A SFEREI ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
    Articolul 125. Finanţarea activităţii din sfera ştiinţei şi inovării
    (1) Sursele de finanţare a sferei ştiinţei şi inovării sînt:
    a) mijloacele de la bugetul de stat;
    b) mijloacele de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;
    c) mijloacele proprii ale subiectelor activităţii din sfera ştiinţei şi inovării;
    d) mijloacele organizaţiilor interesate în activitatea din sfera ştiinţei şi inovării;
    e) investiţiile (donaţiile, granturile etc.) persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine;
    f) defalcările în proporţie de 50% din sumele obţinute din vînzarea patrimoniului nefolosit, inclusiv a imobilelor;
    g) alte surse legale.
    (2) Proiectul Acordului de parteneriat se elaborează în termenele stabilite pentru elaborarea proiectului bugetului de stat şi se examinează concomitent cu proiectul legii bugetului de stat.
    (3) Finanţarea sferei ştiinţei şi inovării de la bugetul de stat se realizează prin intermediul Academiei de Ştiinţe în temeiul Acordului de parteneriat.
    (4) Statul asigură finanţarea sferei ştiinţei şi inovării în cuantum de pînă la 1 la sută din produsul intern brut, cu specificarea anuală a acestuia în Acordul de parteneriat dintre Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei.
    [Art.125 al.(4) în redacţia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]
    (5) Mijloacele destinate sferei ştiinţei şi inovării de la bugetul de stat se utilizează pentru:
    a) cercetări ştiinţifice, lucrări de investigare şi dezvoltare tehnologică;
    b) întreţinerea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi infrastructurii;
    c) întreţinerea instituţională a activităţii Academiei de Ştiinţe, inclusiv a bibliotecii centrale, arhivei şi sistemului informaţional;
    d) organizarea de concursuri şi finanţarea de proiecte în sfera ştiinţei şi inovării;
    e) organizarea de conferinţe, seminare etc.;
    f) editarea de lucrări ştiinţifice şi ştiinţifico-metodice, precum şi de reviste ştiinţifice;
    g) susţinerea şi dezvoltarea colaborării ştiinţifice cu organizaţii internaţionale;
    h) pregătirea unor cadre ştiinţifice de înaltă calificare prin doctorantură şi postdoctorantură atît în ţară, cît şi peste hotare;
    i) asigurarea activităţii consiliilor ştiinţifice specializate.
    (6) Pînă la acreditare, de dreptul la finanţare de la bugetul de stat beneficiază toate organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării în termen de cel mult un an de la data intrării în vigoare a prezentului cod. Alocaţiile bugetare pentru finanţarea organizaţiilor acreditate din sfera ştiinţei şi inovării se vor distribui în baza prevederilor prezentului cod.
    [Art.125 al.(7)-(9) excluse prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]
    (10) Mijloacele financiare obţinute de Academia de Ştiinţe sînt folosite în conformitate cu actele normative în vigoare, la decizia Consiliului Suprem.
    [Art.125 al.(10) în redacţia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]
    Articolul 126. Complexul patrimonial al Academiei de Ştiinţe
    (1) Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, Academia de Ştiinţe dispune de un complex patrimonial ce se constituie din toate bunurile materiale şi nemateriale (în continuare - obiecte ale complexului patrimonial):
    a) transmise de către stat Academiei de Ştiinţe spre folosire sau administrare în baza hotărîrilor autorităţilor administraţiei publice;
    b) procurate din  mijloace bugetare şi mijloace proprii;
    c) rezultate din activitatea intelectuală a membrilor şi a angajaţilor Academiei de Ştiinţe, din executarea de comenzi şi/sau efectuarea de lucrări pe bază contractuală;
    d) obţinute din donaţii şi sponsorizări din partea persoanelor fizice şi juridice din ţară şi străinătate;
    e) obţinute pe alte căi legale.
    (2) Obiectele complexului patrimonial ce aparţin Academiei de Ştiinţe cu drept de gestionare economică sînt transmise cu drept de gestionare operativă organizaţiilor din subordine.
    (3) Gestionarea complexului patrimonial al Academiei de Ştiinţe se efectuează de Consiliul Suprem.
    (4) Academia de Ştiinţe, exercitîndu-şi atribuţiile de gestionare a obiectelor complexului patrimonial primite cu drept de folosinţă, asigură realizarea drepturilor statului ca proprietar al acestor obiecte, folosirea şi administrarea lor eficientă în limitele stabilite de legislaţia în vigoare, pentru satisfacerea necesităţilor sociale şi a celor de stat.
    (5) Obiectele complexului patrimonial al Academiei de Ştiinţe se folosesc în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu Statutul Academiei de Ştiinţe şi cu statutele organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării subordonate ei.
    (6) Academia de Ştiinţe, organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării subordonate ei au dreptul să-şi folosească patrimoniul pentru a participa la relaţii civile, inclusiv pentru a desfăşura activitate economico-financiară, în corespundere cu sarcinile ce le revin şi în limitele capacităţii lor juridice civile.
    (7) Vînzarea obiectelor din patrimoniul Academiei de Ştiinţe şi cel al organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării subordonate ei se efectuează numai pe bază de concurs cu autorizaţia Asambleii.
    (8) Mijloacele obţinute din folosirea şi vînzarea obiectelor patrimoniului Academiei de Ştiinţe şi al organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării subordonate ei sînt orientate spre realizarea sarcinilor lor statutare.
    [Art.126 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
Titlul III
SUBIECTELE SFEREI ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
Capitolul IX
STATUTUL JURIDIC AL ORGANIZAŢIILOR
DIN SFERA ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
    Articolul 127. Dispoziţii generale
    (1) Organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării sînt autonome în:
    a) stabilirea structurii lor şi a mecanismelor de funcţionare;
    b) alegerea metodelor şi mijloacelor de activitate;
    c) stabilirea de relaţii contractuale cu persoane fizice şi persoane juridice.
    (2) Reorganizarea sau dizolvarea organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării se efectuează în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    (3) Prin actul de înfiinţare sau de reorganizare a organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării se stabilesc: denumirea, domeniul de activitate, organul coordonator, sediul şi patrimoniul şi se aprobă statutul.
   
[Art.127 al.(3) modificat prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    (4) În cazul reorganizării organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, se asigură continuitatea cercetărilor ştiinţifice şi nu se admite înstrăinarea bazei sale experimentale.
    (5) În cazul dizolvării organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, prin decizie a organului ierarhic superior, patrimoniul se transmite unei alte organizaţii de drept public de acelaşi profil.
    Articolul 128. Principalele funcţii ale organizaţiei din
                           sfera ştiinţei şi inovării
    Organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării:
    a) efectuează cercetări ştiinţifice fundamentale, lucrări experimentale şi tehnologice, orientate spre obţinerea şi implementarea în circuitul economic a unor produse, servicii şi procese noi sau perfecţionate;
    b) elaborează tehnologii avansate în cadrul direcţiilor ştiinţifice ce ţin de domeniul de activitate al organizaţiei;
    c) pregăteşte cadre prin studii universitare, postuniversitare şi de perfecţionare;
    d) elaborează recomandări pentru utilizarea rezultatelor investigaţiilor şi contribuie la implementarea lor în economia naţională;
    e) efectuează expertize şi avize, inclusiv contra plată asupra materialelor ce ţin de profilul organizaţiei;
    f) efectuează investigaţii de marketing şi organizează pieţe de desfacere a produselor, serviciilor şi a proceselor, noi sau perfecţionate;
    g) asigură echiparea tehnică şi organizarea procesului de producţie;
    h) asigură testarea, certificarea şi standardizarea unor produse, servicii şi procese noi sau perfecţionate;
    i) creează şi dezvoltă infrastructura sferei ştiinţei şi inovării;
    j) efectuează pregătirea, reciclarea şi perfecţionarea cadrelor;
    k) asigură protecţia, cesionarea şi obţinerea dreptului asupra obiectelor proprietăţii intelectuale, asupra informaţiilor ştiinţifice, tehnico-ştiinţifice şi tehnologice confidenţiale;
    l) finanţează activitatea din sfera ştiinţei şi inovării, inclusiv prin investire în proiecte şi programe;
    m) desfăşoară alte activităţi legale în sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 129. Atribuţiile organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării
    Organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării:
    a) stabileşte structura sa şi mecanismele de funcţionare, conform cadrului legal, alege metodele de activitate;
    b) determină direcţiile activităţii sale în conformitate cu politica de stat în sfera ştiinţei şi inovării şi cu tendinţele de dezvoltare a ştiinţei mondiale;
    c) susţine şi dezvoltă baza tehnico-ştiinţifică şi cea experimentală;
    d) beneficiază de dreptul la risc motivat în activitatea din sfera ştiinţei şi inovării;
    e) participă la diferite concursuri pentru obţinerea finanţării sferei ştiinţei şi inovării;
    f) dezvoltă legături directe cu organizaţii similare din sfera ştiinţei şi inovării din ţară şi din străinătate;
    g) intră în organizaţii (asociaţii), înfiinţează, în conformitate cu legislaţia în vigoare, filiale şi centre în comun cu alte organizaţii;
    h) editează lucrări şi reviste ştiinţifice;
    i) creează bănci de date tehnico-ştiinţifice, organizează manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale;
    j) promovează activitatea de inovaţie şi stimulează valorificarea realizărilor ştiinţifice şi ştiinţifico-tehnologice;
    k) participă la diferite programe ştiinţifice internaţionale şi încheie contracte cu organizaţii internaţionale;
    l) deleagă colaboratorii, inclusiv peste hotare, în interes de serviciu sau la manifestări ştiinţifice;
    m) stimulează creativitatea ştiinţifică, organizează cursuri de perfecţionare şi de recalificare a specialiştilor în domeniu, atestă personalul său, în conformitate cu actele normative în vigoare;
    n) creează organizaţii experimentale, tehnologice şi de inovare, cu diverse forme de organizare şi finanţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    o) informează opinia publică, Academia de Ştiinţe şi autorităţile publice despre punctul său de vedere asupra problemelor dezvoltării ştiinţei şi societăţii;
    p) antrenează în activitatea sa cetăţeni străini şi apatrizi.
    Articolul 130. Responsabilitatea organizaţiei din sfera
                           ştiinţei şi inovării
    Organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării este responsabilă de:
    a) nivelul şi calitatea investigaţiilor sale ştiinţifice;
    b) metodele şi mijloacele de activitate;
    c) relaţiile contractuale stabilite cu persoane juridice şi persoane fizice din ţară şi din străinătate;
    d) protecţia şi valorificarea obiectelor proprietăţii intelectuale produse în cadrul său;
    e) tehnica de securitate a muncii, conform cadrului legal existent;
    f) menţinerea şi gestionarea patrimoniului;
    g) efectuarea unor cercetări care ar putea avea repercusiuni negative asupra omului, societăţii sau mediului.
    Articolul 131. Tipurile şi structura organizaţiilor din 
                           sfera ştiinţei şi inovării
    (1) În funcţie de statutul lor ştiinţific, organizatoric şi social, organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării se împart în următoarele tipuri:
    a) institut de cercetare-dezvoltare cu filiale;
    b) întreprindere de cercetare-dezvoltare;
    c) întreprindere de inovare;
    d) centru ştiinţific;
    e) centru de inovaţie;
    f) staţie ştiinţifică;
    g) laborator ştiinţific independent;
    h) instituţie de învăţămînt superior şi structuri ale ei în sfera ştiinţei şi inovării;
    i) asociaţie din sfera ştiinţei şi inovării, cluster ştiinţifico-tehnologic şi cluster ştiinţifico-educaţional;
   
[Art.131 al.(1), lit.i) modificată prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    j) fond ştiinţific;
    k) fond de inovaţie;
    l) instituţie financiară pentru susţinerea activităţii în sfera ştiinţei şi inovării;
    m) parc ştiinţifico-tehnologic, incubator de inovare şi tehnopolis;
   
[Art.131 al.(1), lit.m) modificată prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    n) muzeu ştiinţific;
    o) bibliotecă ştiinţifică;
    p) arhivă ştiinţifică;
    q) editură ştiinţifică;
    r) alte organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării.
    (2) Structura organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, elaborată în conformitate cu direcţiile strategice din sfera ştiinţei şi inovării, este propusă de director,  examinată şi aprobată de consiliul ştiinţific şi confirmată de Consiliul Suprem prin coordonare, după caz, cu organul central de specialitate.
    (3) Subdiviziunile organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării sînt stabilite în statutul organizaţiei şi/sau în alte acte normative.
    Articolul 132. Crearea de colective temporare în sfera
                            ştiinţei şi inovării
    (1) Pentru executarea unor programe, proiecte din sfera ştiinţei şi inovării şi lucrări concrete, organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării poate crea colective ştiinţifice temporare.
   
[Art.132 al.(1) modificat prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    (2) Pot fonda colective ştiinţifice temporare persoanele fizice şi persoanele juridice cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, inclusiv internaţionale şi străine.
    (3) Conducătorul colectivului ştiinţific temporar este numit de fondatori şi/sau de directorul organizaţiei.
    Articolul 133. Personalul organizaţiei din sfera ştiinţei
                           şi inovării
    (1) Activitatea organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării este exercitată de următoarele categorii de personal:
    a) personal din sfera ştiinţei şi inovării;
    b) personal ştiinţifico-didactic;
    c) personal auxiliar;
    d) personal de conducere.
    (2) Statutul juridic al personalului din sfera ştiinţei şi inovării este stabilit în capitolul X.
    (3) Statutul juridic al personalului ştiinţifico-didactic este stabilit de legislaţia cu privire la învăţămînt.
    (4) Statutul juridic al personalului auxiliar se stabileşte de fiecare organizaţie în funcţie de profilul şi domeniul ei de activitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 134. Conducerea organizaţiei din sfera ştiinţei
                           şi inovării
    (1) Din conducerea organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării fac parte: directorul, directorii adjuncţi şi secretarul ştiinţific – cadre titulare ale organizaţiei, selectate pe bază de concurs pe un termen de 4 ani şi confirmate în funcţii de către fondator după consultarea Academiei de Ştiinţe.
    [Art.134 al.(1) în redacţia LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    (2) În organizaţiile de drept public din sfera ştiinţei şi inovării una şi aceeaşi persoană nu poate ocupa funcţia de director, de director adjunct sau de secretar ştiinţific mai mult de două termene consecutive.
    (3) Funcţiile de director, de director adjunct şi de secretar ştiinţific în organizaţiile de drept public din sfera ştiinţei şi inovării pot fi ocupate de persoane cu grad ştiinţific de doctor sau de doctor habilitat în domeniu, cu o vechime în muncă ştiinţifică de cel puţin 4 ani şi calităţi profesionale, manageriale şi morale înalte.
    (4) Numărul de directori adjuncţi se stabileşte în statutul organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării în funcţie de direcţiile de cercetare ştiinţifică şi de numărul de angajaţi.
    (5) Una şi aceeaşi persoană nu poate ocupa concomitent două posturi de conducere în organizaţia de drept public din sfera ştiinţei şi inovării.
   (6) Directorul, directorul adjunct şi secretarul ştiinţific ai organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, altele decît cele de drept public, sînt selectaţi pe bază de concurs şi sînt confirmaţi în funcţii de către fondator cu respectarea dispoziţiilor prezentului cod şi ale altor acte legislative şi normative.
    [Art.134 al.(6) în redacţia LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    Articolul 135. Ocuparea funcţiilor ştiinţifice şi de conducere
                           şi eliberarea din ele
    (1) Numărul de funcţii ştiinţifice şi de funcţii auxiliare ale organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării se aprobă de către consiliul ei ştiinţific, ţinîndu-se cont de structura, necesităţile şi resursele ei financiare.
    (2) Funcţiile ştiinţifice ale organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării se ocupă pe un termen de 4 ani, pe bază de concurs, organizat de aceasta, cu încheierea unui contract individual de muncă între directorul ei şi cercetătorul ştiinţific.
    (3) Concursul pentru ocuparea funcţiei ştiinţifice în organizaţia de drept public din sfera ştiinţei şi inovării este transparent şi se anunţă în mijloacele de informare în masă naţionale. La concurs poate lua parte orice persoană care întruneşte condiţiile din prezentului cod şi din alte acte normative.
    (4) Condiţiile de participare la concurs şi procedura de alegere a candidaţilor la funcţii ştiinţifice şi de conducere sînt stabilite în statutul organizaţiei şi/sau în alte acte normative interne.
    (5) Conducătorii subdiviziunilor organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării se aleg pentru 4 ani (cel mult pentru 3 termene consecutive).
    (6) Directorul desfăşoară activitate managerială în bază de contract încheiat cu organizaţia ierarhic superioară. Nerespectarea condiţiilor contractuale are ca efect rezilierea contractului şi demararea procedurii alegerilor.
    (7) Eliberarea din funcţiile ştiinţifice şi din cele de conducere se efectuează în condiţiile legislaţiei în vigoare.
    [Art.135 al.(8) exclus prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    Articolul 136. Contestarea rezultatelor concursului pentru
                           ocuparea funcţiilor ştiinţifice şi de conducere
    Contestaţia cu privire la desfăşurarea şi rezultatele concursului se adresează Academiei de Ştiinţe sau, după caz, organului central de specialitate în cel mult 10 zile de la data expirării termenului de finalizare a concursului şi se soluţionează în cel mult 30 de zile de la data depunerii ei.
    Articolul 137. Perfecţionarea personalului de conducere
   Personalul de conducere este obligat să se perfecţioneze prin stagii de informare ştiinţifică în domeniu, programe de documentare, schimb de experienţă şi de specializare la nivel naţional şi internaţional, prin cursuri organizate de organizaţii şi societăţi ştiinţifice potrivit unor programe speciale.
    Articolul 138. Atribuţiile directorului organizaţiei
                           din sfera ştiinţei şi inovării
    Directorul organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării:
    a) realizează managementul organizaţiei şi asigură funcţionarea ei eficientă în baza statutului şi a contractului individual de muncă;
    b) organizează elaborarea programelor de activitate a organizaţiei, a planurilor anuale şi de perspectivă de lucrări ştiinţifice şi experimentale, de pregătire a cadrelor şi de desfăşurare a manifestărilor ştiinţifice, organizează controlul îndeplinirii lor, evaluarea lucrărilor finisate;
    c) promovează cooperarea organizaţiei cu centre de profil naţionale şi internaţionale;
    d) prezintă angajaţilor şi organizaţiei ierarhic superioare, în modul şi în termenele stabilite, rapoarte de activitate, date statistice despre activitatea organizaţiei, dări de seamă privind utilizarea banilor publici;
    e) pune în discuţie, la adunarea colectivului de muncă, raportul anual de activitate al organizaţiei;
    f) asigură executarea legislaţiei, a hotărîrilor şi a deciziilor autorităţilor ierarhic superioare;
    g) reprezintă organizaţia în structurile ierarhic superioare, în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu agenţii economici, cu mass-media, cu organizaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale;
    h) angajează şi eliberează din funcţie în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    i) organizează concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, atestarea personalului din sfera ştiinţei şi inovării;
    j) înaintează, conform deciziei consiliului ştiinţific, actele pentru conferirea de titluri ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice;
    k) aprobă rezultatele admiterii la studii universitare şi postuniversitare, precum şi rezultatele atestării anuale a auditorilor;
    l) încheie contracte privind efectuarea lucrărilor necesare funcţionării organizaţiei;
    m) este responsabil de eficienţa activităţii organizaţiei, de buna administrare a resurselor umane, materiale şi financiare, conform legislaţiei în vigoare.
    Articolul 139. Atribuţiile directorului adjunct al organizaţiei
                           din sfera ştiinţei şi inovării
    Directorul adjunct al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării:
    a) îndeplineşte atribuţiile delegate de director şi cele prevăzute în statutul organizaţiei şi în alte acte normative, aprobate de Academia de Ştiinţe, în comun cu organul central de specialitate;
   
[Art.139 lit.a) modificată prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    b) îndeplineşte atribuţiile directorului în absenţa acestuia;
    c) este responsabil de activitatea sa în faţa directorului şi a consiliului ştiinţific.
    Articolul 140. Atribuţiile secretarului ştiinţific al organizaţiei
                           din sfera ştiinţei şi inovării
    Secretarul ştiinţific al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării:
    a) acordă asistenţă directorului în organizarea activităţii ştiinţifice şi ştiinţifico-organizatorice;
    b) efectuează controlul asupra îndeplinirii planului de cercetări ştiinţifice şi a hotărîrilor organelor centrale de specialitate;
    c) coordonează lucrările de secretariat;
    d) exercită, în cazul în care nu este prevăzută funcţia de director adjunct, atribuţiile directorului în absenţa lui;
    e) îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile statutului organizaţiei, cu fişa postului.
   
[Art.140 lit.e) modificată prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    Articolul 141. Atribuţiile şefului subdiviziunii organizaţiei
                           din sfera ştiinţei şi inovării
    Şeful subdiviziunii organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării:
    a) organizează activitatea subdiviziunii organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării privind elaborarea şi realizarea planului de cercetări ştiinţifice şi experimentale;
    b) este responsabil de calitatea lucrărilor executate;
    c) participă nemijlocit la activitatea din sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 142. Statutul juridic şi constituirea consiliului ştiinţific
                           al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării
    (1) Consiliul ştiinţific al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării este un organ consultativ.
    (2) Consiliul ştiinţific se alege, prin vot secret, de adunarea personalului ştiinţific al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării pe un termen de 4 ani, din rîndurile cercetătorilor ştiinţifici cu grad şi titlu ştiinţific ai organizaţiei, precum şi din exterior.
   
[Art.142 al.(2) modificat prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    (3) Numărul reprezentanţilor personalului de conducere al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării în consiliul ştiinţific nu trebuie să depăşească o treime din numărul total al membrilor acestuia.
    (4) Consiliul ştiinţific trebuie să includă membrii titulari şi membrii corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe care activează în organizaţie, preşedintele sindicatului şi preşedintele consiliului tinerilor savanţi.
    (5) La şedinţele consiliului ştiinţific pot participa ca invitaţi reprezentanţi ai sindicatelor din domeniul respectiv, ai organelor ierarhic superioare, orice persoane din alte organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării.
    (6) Calitatea de preşedinte al consiliului ştiinţific revine directorului organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării.
    Articolul 143. Atribuţiile principale ale consiliului ştiinţific
                            al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării
    Consiliul ştiinţific al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării:
    a) stabileşte direcţiile strategice şi de perspectivă în sfera ştiinţei şi inovării;
    b) organizează evaluarea tematicii activităţii organizaţiei, a rezultatelor activităţii desfăşurate de subdiviziunile şi colectivele ştiinţifice temporare, de fiecare cercetător ştiinţific, aprobă raportul de activitate al organizaţiei;
    c) în cazul organizaţiei de drept public, alege în funcţie, prin concurs, şefi pentru subdiviziunile acesteia şi cercetători ştiinţifici, în conformitate cu prezentul cod şi cu statutul organizaţiei;
    d) elaborează şi aprobă planurile în sfera ştiinţei şi inovării în funcţie de direcţiile strategice naţionale şi de tendinţele dezvoltării ştiinţei mondiale;
    e) aprobă tema tezelor de doctor/doctor habilitat, conducătorii şi consultanţii lor ştiinţifici;
    f) aprobă rezultatele atestării cercetătorilor ştiinţifici;
    g) examinează probleme privind colaborarea ştiinţifică cu organizaţii similare naţionale şi internaţionale;
    h) alege redactorul-şef şi colegiul de redacţie al ediţiilor ştiinţifice, fondate de organizaţie;
    i) aprobă regulamentele subdiviziunilor organizaţiei, statutul sau regulamentul structurilor economice, tehnologice şi inovaţionale, fondate de organizaţie sau cu participarea ei.
    Articolul 144. Statutul organizaţiei de drept public
                           din sfera ştiinţei şi inovării
    Statutul organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, elaborat conform prevederilor prezentului cod şi regulamentului organizaţiei, se aprobă în modul stabilit şi de comun acord cu Academia de Ştiinţe, iar după caz, şi cu organul central de  specialitate şi se înregistrează în condiţiile legii.
   
[Art.142 al.(2) modificat prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685]
    Articolul 145. Cuprinsul statutului organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării
    (1) Statutul organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării include:
    a) denumirea, sediul, forma juridică de organizare;
    b) direcţiile principale ale cercetărilor ştiinţifice;
    c) structura organizaţiei;
    d) modul de angajare şi eliberare din funcţii a personalului ştiinţific, auxiliar şi de conducere;
    e) modul de funcţionare a organizaţiei;
    f) modul de alegere a consiliului ştiinţific, funcţiile lui;
    g) atribuţiile personalului din sfera ştiinţei şi inovării;
    h) modalităţile de evaluare şi perfecţionare a personalului din sfera ştiinţei şi inovării;
    i) sursele de finanţare;
    j) modul de înfiinţare, de activitate şi de dizolvare a subdiviziunilor şi a colectivelor ştiinţifice temporare.
    (2) Statutul poate include şi alte dispoziţii în care reflectă specificul activităţii organizaţiei.
    Articolul 146. Finanţarea organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării
    (1) Organizaţia de drept public din sfera ştiinţei şi inovării este finanţată  de la bugetul de stat şi din alte surse, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării poate obţine sprijin  sub formă de alocaţii financiare şi sub alte forme (dotări: aparatură, echipamente, instalaţii etc.), cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
    (3) Organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării este în drept să decidă asupra investiţiilor pe care  le va efectua din fonduri proprii, din credite bancare, din alte surse constituite conform legii.
    (4)  Organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării gestionează mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat în conformitate cu rezultatele concursului ori cu planul de finanţare aprobat de Academia de Ştiinţe.
    (5)  Mijloacele alocate de la bugetul de stat în vederea finanţării organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării se utilizează pentru:
    a)  cercetări ştiinţifice;
    b)  întreţinerea şi dezvoltarea bazei materiale, informaţionale şi a infrastructurii;
    c)  organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ştiinţifice;
    d)  editarea de lucrări şi reviste ştiinţifice;
    e)  pregătirea, instruirea continuă şi atestarea cadrelor ştiinţifice;
    f)  plata serviciilor comunale.
    (6) Mijloacele speciale ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării se formează şi se utilizează în conformitate cu actele normative în vigoare, inclusiv pentru soluţionarea problemelor sociale.
    [Art.146 al.(6) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    Articolul 147. Patrimoniul organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării
    (1) Patrimoniul organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării include:
    a) bunurile materiale date în folosinţă de Academia de Ştiinţe şi/sau de organul central de specialitate;
    b) bunurile procurate din  mijloace proprii;
    c) proprietatea intelectuală sau bunurile materiale obţinute din cercetări ştiinţifice şi din activităţi de întreprinzător;
    d) bunurile obţinute, în condiţiile legii, din sponsorizări, donaţii, ajutoare umanitare, tehnice etc.
    (2) Organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării li se dă în folosinţă terenuri în condiţiile legii.
    (3) Normele privind posesiunea şi folosinţa patrimoniului organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării şi dispunerea de el sînt stabilite de legislaţia în vigoare.
    (4) Organizaţia de drept public din sfera ştiinţei şi inovării poate da în arendă, cu acordul proprietarului, fără drept de vînzare, încăperi, alte bunuri imobiliare, poate să presteze contra plată servicii în domeniu, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Capitolul X
STATUTUL JURIDIC AL CERCETĂTORULUI ŞTIINŢIFIC
    Articolul 148. Dispoziţii generale
    (1) Unitatea primară în sfera ştiinţei şi inovării este cercetătorul ştiinţific.
    (2) Criteriile de estimare a calificării şi modul de atestare a cercetătorului ştiinţific sînt stabilite în sistemul de stat de atestare a cadrelor ştiinţifice.
    (3) Cercetătorii ştiinţifici se pot constitui în organizaţii (asociaţii) obşteşti, se pot angaja la organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 149. Obiectivele activităţii cercetătorului ştiinţific
    Cercetătorul ştiinţific are în activitatea sa următoarele obiective: obţinerea şi dezvoltarea de noi cunoştinţe, transferul de cunoştinţe şi tehnologii în viaţa economică, socială şi culturală.
    Articolul 150. Funcţiile ştiinţifice
    (1) Funcţiile ştiinţifice în organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării pot fi ocupate de cetăţeni ai Republicii Moldova, de cetăţeni străini şi apatrizi, care întrunesc exigenţele prezentului cod.
    (2) În sfera ştiinţei şi inovării există următoarele funcţii ştiinţifice:
    a) cercetător ştiinţific stagiar;
    b) cercetător ştiinţific;
    c) cercetător ştiinţific superior;
    d) cercetător ştiinţific coordonator;
    e) cercetător ştiinţific principal;
    f) consultant ştiinţific;
    g) cercetător ştiinţific invitat.
    Articolul 151. Pregătirea, perfecţionarea şi atestarea
                            cercetătorului ştiinţific
    (1) Pregătirea cercetătorului ştiinţific se efectuează prin studii universitare, de masterat, rezidenţiat, doctorat şi postdoctorat, ce includ activităţi de studiu şi de cercetare ştiinţifică în scopul dobîndirii calificării respective.
    (2) Perfecţionarea profesională a cercetătorului ştiinţific se efectuează prin stagii de nivel naţional şi internaţional şi prin cursuri ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării.
    (3) Atestarea cercetătorilor ştiinţifici se efectuează o dată la 2 ani. Criteriile şi scopul atestării sînt stabilite în acte normative interne.
    Articolul 152. Condiţiile ocupării funcţiilor ştiinţifice
    (1) Pentru ocuparea funcţiei de cercetător ştiinţific stagiar sînt necesare: studii superioare, aptitudini de cercetare, grad de magistru sau rezidenţiat.
    (2) Pentru ocuparea funcţiei de cercetător ştiinţific, pe lîngă întrunirea cerinţelor specificate la alin.(1), sînt necesare: vechime în muncă în sfera ştiinţei şi inovării de cel puţin 3 ani şi rezultate ştiinţifice publicate în reviste ştiinţifice de specialitate.
    (3) Pentru ocuparea funcţiei de cercetător ştiinţific superior sînt necesare: grad ştiinţific de doctor în profilul postului şi vechime în muncă în sfera ştiinţei şi inovării de cel puţin 5 ani.
    (4) Pentru ocuparea funcţiei de cercetător ştiinţific coordonator sînt necesare: grad ştiinţific de doctor sau doctor habilitat în profilul postului, vechime în muncă în sfera ştiinţei şi inovării de cel puţin 8 ani şi lucrări de valoare publicate.
    (5) Pentru ocuparea funcţiei de cercetător ştiinţific principal sînt necesare: grad şi/sau titlu ştiinţific de doctor habilitat în profilul postului sau titlu ştiinţifico-didactic de profesor universitar şi/sau de profesor cercetător, vechime în muncă în sfera ştiinţei şi inovării de cel puţin 10 ani.
    (6) Pentru ocuparea funcţiei de consultant ştiinţific sînt necesare: titlu de membru titular sau de membru corespondent al Academiei de Ştiinţe şi/sau grad ştiinţific de doctor habilitat, titlu ştiinţific de profesor-cercetător şi/sau titlu ştiinţifico-didactic de profesor universitar, vechime în muncă de cel puţin 30 de ani, 25 din care în sfera ştiinţei şi inovării şi/sau în sfera ştiinţifico-didactică, precum şi limita de vîrsta de pensionare stabilită de legislaţia în vigoare.
    (7) Cercetătorul ştiinţific invitat este angajat în organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării în funcţia indicată în invitaţie, cu respectarea prevederilor de la alin.(1)-(6), în bază de contract individual de muncă, pe durată determinată.
    Articolul 153. Ocuparea funcţiei ştiinţifice şi eliberarea
                            din funcţia ştiinţifică
    (1) Ocuparea funcţiei ştiinţifice se efectuează în baza selecţiei prin concurs, cu prezentarea programului de activitate şi cu încheierea ulterioară a contractului individual de muncă, conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Cercetătorului ştiinţific angajat în condiţiile alin.(1) nu i se stabileşte perioadă de probă.
    (3) Suspendarea contractului individual de muncă, precum şi eliberarea din funcţie a cercetătorului ştiinţific ca efect al expirării contractului au loc în condiţiile legii.
    Articolul 154. Drepturile cercetătorului ştiinţific
    Cercetătorul ştiinţific este în drept:
    a) să beneficieze de acces la sursele de informare şi documentare, conform legislaţiei în vigoare;
    b) să fie recunoscut ca autor sau coautor al produsului intelectual obţinut prin activitate;
    c) să solicite, cu sprijinul organizaţiei, brevete pentru rezultatele originale ale activităţii sale;
    d) să beneficieze de rezultatele activităţii sale ştiinţifice, de premii şi de alte recompense pentru astfel de rezultate;
    e) să participe la manifestări, concursuri şi colaborări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, la alte acţiuni ştiinţifice;
    f) să utilizeze baza tehnico-materială a organizaţiei pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale;
    g) să propună spre aplicare  idei novatoare;
    h) să fie membru al organizaţiilor (asociaţiilor) obşteşti naţionale şi internaţionale, conform legislaţiei în vigoare;
    i) să participe la elaborarea concepţiilor şi politicilor în sfera ştiinţei şi inovării;
    j) să se producă, la solicitare, în calitate de expert, de referent, de consultant, de membru  al consiliului ştiinţific specializat şi al comisiilor de acreditare, de atestare etc.;
    k) să beneficieze, în semn de apreciere a meritelor sale de către stat şi societate, de titluri onorifice pentru contribuţia sa adusă la dezvoltarea ştiinţei şi inovării, la pregătirea de cadre ştiinţifice de înaltă calificare şi pentru aplicarea rezultatelor muncii sale în economia naţională;
    l) să participe la concursuri pentru a fi promovat în funcţii ştiinţifice şi administrative;
    m) să practice activitate didactică în instituţii de învăţămînt superior, în funcţii titulare, în bază de concurs;
    n) să efectueze alte acţiuni legale pentru a atinge scopul cercetărilor ştiinţifice.
    Articolul 155. Obligaţiile cercetătorului ştiinţific
    Cercetătorul ştiinţific este obligat:
    a) să prezinte, în modul stabilit, rezultatele sale ştiinţifice sub formă de referate ştiinţifice, publicaţii, brevete de invenţie, teze de doctor/doctor habilitat, precum şi dări de seamă asupra activităţii sale ştiinţifice;
    b) să utilizeze în activitatea din sfera ştiinţei şi inovării cele mai bune practici şi cele mai noi cunoştinţe din domeniul specific de activitate;
    c) să efectueze cu obiectivitate expertiza programelor/proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării, precum şi a rezultatelor obţinute din realizarea acestora;
    d) să respecte deontologia cercetătorului ştiinţific şi statutul organizaţiei;
    e) să participe la instruirea tinerilor cercetători ştiinţifici şi să le transmită cunoştinţele şi experienţa din sfera ştiinţei şi inovării;
    f) să efectueze cercetări ştiinţifice ale căror rezultate nu aduc daune materiale, morale sau de orice altă natură omului, societăţii şi naturii;
    g) să evite crearea conflictelor de interese sau concurenţei neloiale, să contribuie activ la formarea unui climat benefic cercetării în colectiv;
    h) să-şi îmbogăţească neîntrerupt cunoştinţele şi să contribuie la diseminarea informaţiei, la conştientizarea de către public a importanţei ştiinţei şi inovării;
    i) să utilizeze patrimoniul organizaţiei exclusiv în activităţi profesionale în interesul acesteia;
    j) să respecte confidenţialitatea şi dreptul de proprietate intelectuală.
    k) să nu denatureze datele experimentale şi rezultatele investigaţiilor.
    Articolul 156. Responsabilitatea cercetătorului ştiinţific
    (1) Cercetătorul ştiinţific este responsabil de nivelul, corectitudinea, veridicitatea şi consecinţele implementării rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, de nerespectarea contractului individual de muncă.
    (2) Cercetătorul ştiinţific este responsabil de integritatea utilajului, echipamentului şi a altor bunuri primite în folosinţă.
    Articolul 157. Retribuirea muncii cercetătorului ştiinţific
    (1) Retribuirea muncii trebuie să asigure cercetătorului ştiinţific şi familiei lui un nivel decent de viaţă, să stimuleze eficienţa şi spiritul de iniţiativă. Retribuţia se efectuează cu coeficientul intersectorial 1,5.
    (2) Retribuirea muncii cercetătorului ştiinţific se efectuează de la bugetul de stat  şi din mijloace speciale în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.
    [Art.157 al.(2) modificat prin LP447-XVI din 28.12.06, MO51-53/13.04.07 art.239]
    [Art.157 al.(2) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    (3) Cercetătorul ştiinţific beneficiază de un spor lunar la salariu pentru vechime în muncă după cum urmează:
Vechimea în muncă, ani Sporul lunar în raport cu salariul funcţiei, %
de la 2 la 5 15
de la 6 la 10 20
de la 11 la 15 30
de la 16 la 20 35
de la 21 la 25 40
de la 26 şi mai mult 50
    (4) Cercetătorul ştiinţific beneficiază de un spor lunar la salariu de 25 la sută din salariul funcţiei pentru cunoaşterea a două sau mai multe limbi.
    (5) Cercetătorul ştiinţific care activează în organizaţia de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, finanţată integral de la bugetul de stat sau finanţată în bază de concurs al proiectelor şi programelor Academiei de Ştiinţe, care deţine grad ştiinţific de doctor habilitat şi/sau titlu ştiinţifico-didactic de profesor universitar şi/sau titlu ştiinţific de profesor cercetător beneficiază de un spor lunar de cel puţin 1100 de lei, iar cel care deţine grad ştiinţific de doctor şi/sau titlu ştiinţifico-didactic de conferenţiar universitar şi/sau titlu ştiinţific de conferenţiar cercetător - de cel puţin 600 de lei. Sporul se indexează anual în conformitate cu legea bugetului.
    [Art.157 al.(5) modificat prin LP146 din 17.07.14, MO256-260/29.08.14 art.577; în vigoare 01.09.14]
    [Art.157 al.(5) modificat prin LP185-XVI din 10.07.08, MO190-192/24.10.08 art.685; în vigoare 01.01.09]
    [Art.157 al.(5) modificat prin LP447-XVI din 28.12.06, MO51-53/13.04.07 art.239]
    (6) Cercetătorului ştiinţific i se poate acorda, pentru rezultatele obţinute, un premiu de 4 salarii lunare, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi clauzele contractului individual de muncă.
    (7) Cercetătorului ştiinţific i se acordă un ajutor material anual de două salarii lunare.
    Articolul 158. Garanţiile sociale
    (1) Cercetătorul ştiinţific titular în vîrstă de pînă la 35 de ani are dreptul, pentru a-şi construi locuinţă proprietate personală, la credit fără dobîndă pe termen lung, conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării poate asigura, integral sau parţial, din surse proprii, cazarea cercetătorilor ştiinţifici titulari care nu au locuinţă proprietate personală.
    (3) Cercetătorilor ştiinţifici titulari, solicitaţi temporar în străinătate să activeze în sfera ştiinţei şi inovării şi în sfera didactică în bază de contract, în temeiul unor tratate interguvernamentale sau interdepartamentale, precum şi celor delegaţi în străinătate la specializare sau cu misiuni de stat li se păstrează locul de muncă şi li se ia integral în calcul vechimea în muncă  în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 159. Concediul anual
    Cercetătorul ştiinţific beneficiază de concediu anual prelungit şi de concediu de lungă durată în conformitate cu Codul muncii al Republicii Moldova.
Titlul IV
RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN SFERA
ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
    Articolul 160. Cooperarea internaţională în sfera ştiinţei şi inovării
    (1) Statul susţine extinderea colaborării cu parteneri din străinătate în sfera ştiinţei şi inovării, creează condiţii de integrare în comunitatea tehnico-ştiinţifică internaţională, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Susţinerea de stat a colaborării internaţionale în sfera ştiinţei şi inovării se realizează în temeiul tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (3) Pe teritoriul Republicii Moldova pot fi create organizaţii în sfera ştiinţei şi inovării cu capital mixt, conform legislaţiei în vigoare.
    Articolul 161. Colaborarea internaţională în domeniul
                           informaţiilor ştiinţifico-tehnologice
    (1) Subiectele raporturilor din domeniul informaţiilor ştiinţifico-tehnologice colaborează cu parteneri din alte ţări şi cu organisme internaţionale în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (2) Coordonarea schimburilor internaţionale de informaţii ştiinţifico-tehnologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.
    (3) Produsul informaţional ştiinţifico-tehnologic colectiv obţinut prin executarea de proiecte cu participaţii internaţionale aparţine părţilor participante, potrivit contractului.
    (4) Părţile pot să publice doar informaţiile ce le aparţin, cu condiţia exclusivă de a remite în prealabil, în termen de o lună, coexecutanţilor o copie de pe materialele ce urmează a fi publicate şi de a nu autoriza publicarea de informaţii privind procedee industriale sau tehnologii comercializabile.
    (5) Modalităţile de utilizare a informaţiilor ştiinţifico-tehnologice obţinute în cadrul colaborării internaţionale se stabilesc de către părţile participante în bază de contract şi în conformitate cu  legislaţia privind drepturile de autor.
Titlul V
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 162
    La data intrării în vigoare a prezentului cod, se abrogă:
    a) Legea nr.557-XIV din 29 iulie 1999 privind politica de stat în sfera cercetare-dezvoltare;
    b) Legea nr.1181-XIV din 27 iulie 2000 cu privire la Academia de Ştiinţe a Moldovei;
    c) Legea nr.1344-XV din 3 octombrie 2002 privind informaţiile ştiinţifico-tehnologice;
    d) Legea nr.289-XV din 10 iulie 2003 privind politica de stat pentru inovare şi transfer tehnologic.
    Articolul 163
    (1) Guvernul şi Academia de Ştiinţe, în termen de 2 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod:
    a) vor adopta decizia privind transmiterea în cadrul Academiei de Ştiinţe a unor organizaţii de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, finanţate de la bugetul de stat;
    b) vor prezenta Preşedintelui Republicii Moldova spre aprobare componenţa nominală a Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare.
    (2) Guvernul, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului cod, va crea întreprinderea de Stat "Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală" prin fuziunea întreprinderii de Stat "Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale" şi întreprinderii de Stat "Agenţia de Stat pentru Drepturile de Autor".
    (3) Academia de Ştiinţe va aproba, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod, structura Academiei de Ştiinţe, modul ei de reorganizare şi lista organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării încadrate în secţiile Academiei de Ştiinţe.
    (4) Organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării care beneficiază de alocaţii de la bugetul de stat sînt supuse acreditării obligatorii în cel mult un an de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
    Articolul 164
    (1) Pînă la aducerea în concordanţă cu prezentul cod, prevederile altor acte normative se vor aplica în măsura în care nu contravin acestuia.
    (2) Conducerea Academiei de Ştiinţe - preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul ştiinţific general - îşi continuă exercitarea atribuţiilor de funcţie pînă la expirarea mandatului (de 4 ani) pentru care au fost aleşi în conformitate cu Legea nr.1181-XIV din 27 iulie 2000 cu privire la Academia de Ştiinţe a Moldovei.
    (3) După expirarea mandatului conducerii Academiei de Ştiinţe prevăzut la alin.(2), consecutivitatea mandatelor preşedintelui, prim-vicepreşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului ştiinţific general va decurge în conformitate cu art.82-84 ale prezentului cod.
    (4) Guvernul, în termen de 3 luni:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezentul cod;
    b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezentul cod.

    PREŞEDINTELE
    PARLAMENTULUI                                Eugenia OSTAPCIUC

    Chişinău, 15 iulie 2004.
    Nr.259-XV.

Anexa nr.1

R E G U L A M E N T U L
ACREDITĂRII ORGANIZAŢIILOR DIN SFERA
ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
I. DISPOZIŢII GENERALE
    1. Prin prezentul regulament se stabileşte procedura de evaluare a activităţii şi de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv a subdiviziunilor lor (centre, laboratoare, secţii, sectoare etc.).
    2. Componentele evaluării activităţii organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării sînt următoarele:
    a) evaluarea tematicii din sfera ştiinţei şi inovării şi a gradului ei de corespundere tendinţelor de dezvoltare a ştiinţei în domeniile respective, relevarea direcţiilor strategice ale dezvoltării societăţii la etapa actuală;
    b) evaluarea eficienţei activităţii organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării, a corespunderii rezultatelor obţinute cu obiectivele preconizate;
    c) determinarea nivelului ştiinţific şi tehnico-ştiinţific al cercetărilor şi elaborărilor finisate;
    d) determinarea perspectivelor cercetărilor în curs de executare;
    e) evaluarea cercetărilor, elaborărilor brevetate şi a testărilor experimentale;
    f) determinarea contribuţiei organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării la dezvoltarea ştiinţei şi la asigurarea progresului tehnico-ştiinţific în domeniul respectiv;
    g) evaluarea impactului social şi ecologic al implementării realizărilor ştiinţifice şi tehnologice;
    h) determinarea rezultatelor cooperării ştiinţifice a organizaţiei pe plan naţional şi internaţional (aprecierea relaţiilor de colaborare cu organizaţii de profil din sfera ştiinţei şi inovării, cu instituţii de învăţămînt superior din ţară şi din străinătate);
    i) evaluarea nivelului de dotare al organizaţiei cu utilaj ştiinţific şi a gradului de utilizare a potenţialului ei ştiinţific;
    j) determinarea gradului de asigurare a tematicii de cercetare cu cadre ştiinţifice de înaltă calificare şi evaluarea activităţii de instruire a acestor cadre;
    k) determinarea corectitudinii folosirii mijloacelor financiare bugetare şi mijloacelor materiale distribuite sferei ştiinţei şi inovării;
    l) aprecierea activităţii de obţinere a mijloacelor speciale pentru susţinerea activităţii în sfera ştiinţei şi inovării.
    [Pct.2 lit.l) modificată prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    3. Scopul evaluării activităţii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării rezidă în elaborarea unor măsuri de sporire a eficienţei utilizării potenţialului tehnico-ştiinţific şi uman pentru:
    a) actualizarea tematicii cercetărilor şi orientarea ei spre soluţionarea problemelor vitale ale societăţii;
    b) concentrarea de resurse umane, financiare şi materiale la soluţionarea problemelor ştiinţifice de perspectivă şi la elaborarea unor tehnologii avansate;
    c) sporirea competitivităţii cercetărilor ştiinţifice şi a elaborărilor tehnologice;
    d) optimizarea structurii organizaţiilor;
    e) susţinerea şi promovarea şcolilor ştiinţifice.
II. ORGANIZAREA EVALUĂRII ACTIVITĂŢII
DIN SFERA ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
    4. Pentru desfăşurarea procesului de evaluare a activităţii de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, Comisia de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării (în continuare - Comisia de acreditare):
    a) creează comisii specializate care să activeze conform regulamentului aprobat de Consiliul Naţional pentru  Acreditare şi Atestare (în continuare - Consiliu Naţional);
    b) întocmeşte şi aprobă anual, pînă la 1 august, planul de evaluare a activităţii şi de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării pentru următorul an calendaristic;
    c) organizează editarea formularelor certificatului de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării (al cărui specimen este expus în anexa nr.1 la prezentul regulament), care dispun de mai multe grade de protecţie.
    5. Organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării incluse în planul de evaluare şi acreditare prezintă Comisiei de acreditare raport de autoevaluare, iar cu o lună înainte de începerea evaluării, bonul de plată a taxelor pentru serviciile de evaluare şi acreditare.
    6. Evaluarea activităţii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării se efectuează în baza datelor din Fişa statistică a organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării şi din Lista materialelor solicitate organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării pentru evaluare şi acreditare (expuse în anexele nr.2 şi, respectiv, nr.3 la prezentul regulament).
    7. Organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării trebuie să prezinte Comisiei de acreditare şi alte materiale necesare evaluării: dări de seamă, hărţi tehnologice, procese-verbale şi acte privind recepţionarea lucrărilor finisate, lista brevetelor obţinute şi ale celor  implementate, lista lucrărilor efectuate în colaborare cu alte organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării şi cu instituţii de învăţămînt superior din ţară şi străinătate, lista lucrărilor efectuate la comandă (în bază de contract), informaţie despre participarea organizaţiei la diverse tîrguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale, despre aprecierea exponatelor prezentate, alte materiale necesare evaluării.
    8. Conducătorul organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării este responsabil de corectitudinea informaţiilor prezentate.
    9. Membrii Comisiei de acreditare şi ai comisiei specializate sînt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiei la care au avut acces în procesul evaluării şi acreditării.
III. EVALUAREA ACTIVITĂŢII ORGANIZAŢIILOR
DIN SFERA ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
    10. Sarcina evaluării activităţii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării constă în determinarea contribuţiei lor la dezvoltarea ştiinţelor fundamentale şi aplicate, la elaborarea şi implementarea unor idei tehnico-ştiinţifice inovatoare.
    11. La executarea planului de investigaţii se estimează:
    a) nivelul îndeplinirii planului de investigaţii, respectarea volumului preconizat al cercetărilor şi al elaborărilor planificate şi a  termenelor de finalizare a acestora;
    b) gradul de executare a lucrărilor ştiinţifice în conformitate cu exigenţele înaintate de organele centrale de specialitate;
    c) ponderea cercetărilor fundamentale şi a celor aplicate în volumul total al lucrărilor ştiinţifice finalizate;
    d) gradul de corespundere a rezultatelor ştiinţifice obţinute celor preconizate la momentul planificării temei de cercetare;
    e) lucrările realizate în afara planului conform unor însărcinări suplimentare.
    12. O atenţie deosebită se acordă prezenţei în planul tematic a cercetărilor şi a elaborărilor orientate spre redresarea economiei naţionale, spre realizarea obiectivelor prioritare ale dezvoltării societăţii, spre înflorirea culturii şi spre îmbunătăţirea calităţii vieţii, spre crearea proceselor tehnologice capabile să reducă esenţial ori să excludă poluarea mediului şi/sau să contribuie la folosirea raţională a resurselor naturale şi energetice.
    13. Nivelul ştiinţific al activităţii organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării se apreciază pe criteriul:
    a) caracterului inovator şi de perspectivă al activităţii de cercetare-dezvoltare, protecţiei brevetare şi recunoaşterii ei publice;
    b) ponderii cercetărilor şi a elaborărilor ale căror rezultate corespund nivelului mondial, sînt apreciate cu premii de stat şi cu premii din partea Academiei de Ştiinţe, sînt distinse cu medalii şi diplome la diverse tîrguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale, în volumul valoric total al lucrărilor finalizate în perioada supusă evaluării;
    c) numărului total de publicaţii ştiinţifice (monografii, studii de sinteză, articole), apărute în întreaga perioadă, numărului evidenţiat expres al lucrărilor ştiinţifice publicate în străinătate şi al celor recenzate în revistele internaţionale de specialitate;
    d) numărului de lucrări ştiinţifice per cercetător (pentru fiecare an);
    e) participării organizaţiei la editarea revistelor ştiinţifice de profil;
    f) numărului de brevete obţinute şi comercializate, precum şi numărului de brevete per cercetător.
    14. Evaluarea activităţii organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării privind utilizarea rezultatelor cercetărilor şi elaborărilor finisate se efectuează prin determinarea:
    a) numărului de elaborări aplicate, precum şi al structurilor în care au fost implementate (inclusiv în colaborare cu alte organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din ţară şi străinătate);
    b) efectului economic al elaborărilor implementate;
    c) numărului de elaborări tehnologice şi tehnice finalizate pentru implementare şi al posibilelor domenii de aplicare a lor.
    15. Evaluarea relaţiilor de colaborare a organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării cu instituţiile de învăţămînt superior se efectuează în baza:
    a)  estimării formelor de conlucrare şi dimensiunilor acestei conlucrări;
    b) existenţei unor subdiviziuni comune de cercetare;
    c) numărului temelor de cercetare şi al manifestărilor ştiinţifice realizate în comun;
    d) numărului cursurilor de prelegeri susţinute în instituţiile de învăţămînt superior, al tezelor de masterat (rezidenţiat) şi al lucrărilor de curs pregătite sub îndrumarea cercetătorilor ştiinţifici ai organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării.
    16. Evaluarea cooperării ştiinţifice internaţionale a organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării se efectuează în baza:
    a) numărului de lucrări executate în comun cu parteneri din străinătate;
    b) numărului de stagii la diverse organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării, instituţii de învăţămînt superior, numărului şi sumei granturilor obţinute;
    c) numărului de participări la manifestări ştiinţifice, inclusiv numărului de  teze, de comunicări ştiinţifice publicate;
    d) numărului de delegaţii ştiinţifice şi eficienţei lor, precum şi a numărului de vizite efectuate de cercetători străini la organizaţie;
    e) prezenţei şi eficienţei cadrului juridic al cooperării (acorduri, contracte şi alte forme juridice ale cooperării ştiinţifice internaţionale).
    17. Evaluarea potenţialului ştiinţific uman se face luîndu-se în considerare:
    a) nivelul de asigurare a organizaţiei în ansamblu şi a direcţiilor ştiinţifice prioritare cu cadre ştiinţifice de înaltă calificare;
    b) ponderea doctorilor habilitaţi şi a doctorilor în totalul numărului de cercetători ştiinţifici;
    c) numărul de concursuri organizate pentru ocuparea locurilor vacante şi realegerea cercetătorilor ştiinţifici;
    d) situaţia din domeniul pregătirii cadrelor ştiinţifice prin doctorantură (totalurile admiterii doctoranzilor şi promovării lor, susţinerea tezelor de doctor/doctor habilitat, numărul doctoranzilor promovaţi care îşi continuă activitatea în cadrul organizaţiei).
    18. Evaluarea potenţialului logistic se face luîndu-se în considerare:
    a) nivelul de dotare cu utilaj ştiinţific, care se caracterizează prin costul utilajului de laborator, echipamentului şi al tehnicii de calcul ce revine unui cercetător şi unui lucrător tehnic antrenat în cercetări ştiinţifice;
    b) ponderea utilajului ştiinţific şi a tehnicii informaţionale în volumul total al fondurilor fixe;
    c) gradul de uzură al echipamentului şi utilajului ştiinţific (pînă la 5 ani, 6-10 ani, de la 10 ani şi mai mult).
    19. Analiza activităţii financiare şi economice se efectuează luîndu-se în considerare:
    a) evaluarea parametrilor ce ţin de respectarea disciplinei financiare;
    b) folosirea raţională a mijloacelor financiare alocate pentru activitatea din sfera ştiinţei şi inovării, exploatarea eficientă a echipamentului ştiinţific;
    c) corectitudinea exploatării tehnice şi starea sanitară a clădirilor;
    d) executarea devizului de cheltuieli aprobat;
    e) ponderea mijloacelor speciale în totalul finanţării şi structura cheltuielilor organizaţiei.
    [Pct.19 lit.e) modificată prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    20. Rezultatele activităţii ştiinţifice a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării se examinează în strînsă corelaţie cu factorii realizărilor sau ai deficienţelor depistate.
IV. PREZENTAREA REZULTATELOR EVALUĂRII
ACTIVITĂŢII ORGANIZAŢIILOR DIN SFERA ŞTIINŢEI
ŞI INOVĂRII
    21. În baza analizei materialelor informative prezentate de organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării şi a celor solicitate suplimentar, comisia specializată elaborează un aviz asupra rezultatelor evaluării activităţii din perioada respectivă, conducîndu-se de criteriile stabilite în regulamentul comisiei specializate. În aviz se face o scurtă caracterizare activităţii organizaţiei, inclusiv a direcţiilor principale ale activităţii ei, se fac propuneri privind evaluarea activităţii, precum şi  recomandări în vederea îmbunătăţirii acestor activităţi, înlăturării deficienţelor depistate. Avizul se aprobă cu votul majorităţii absolute a membrilor comisiei specializate şi se semnează de ei. Opinia separată a membrului comisiei specializate  se formulează în scris şi se anexează la avizul comisiei.
    22. Procedura acreditării organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării este următoarea:
    a) organizaţia prezintă comisiei specializate un raport de autoevaluare, ai cărui indicatori orientativi sînt redaţi în anexele nr.2 şi nr.3 la prezentul regulament;
    b) comisia specializată, ţinînd cont de raportul de autoevaluare al organizaţiei şi de rezultatele controlului de la faţa locului, elaborează un aviz de acreditare a întregii organizaţii şi/sau a subdiviziunilor ei, pe care îl depune la Comisia de acreditare;
    c) Comisia de acreditare, în baza avizului comisiei specializate, elaborează o hotărîre asupra acreditării organizaţiei, care se aprobă de preşedintele Consiliului Naţional;
    d) după publicarea  hotărîrii Consiliului Naţional în Monitorul Oficial  al Republicii Moldova, organizaţia primeşte certificatul de acreditare;
    e) rezultatele evaluării şi acreditării se aduc la cunoştinţă colectivului organizaţiei.
V. SUPORTUL FINANCIAR AL PROCESULUI
DE EVALUARE ŞI ACREDITARE
    23. Organizaţiile de drept privat din sfera ştiinţei şi inovării suportă din mijloacele proprii cheltuielile pentru serviciile de evaluare şi acreditare. Pentru organizaţiile de drept public din sfera ştiinţei şi inovării incluse în planul de evaluare şi acreditare, instanţele ierarhic superioare prevăd în devizele lor mijloace financiare, necesare acestor servicii, din surse bugetare şi mijloace speciale.
    [Pct.23 modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    24. Mijloacele financiare obţinute din prestarea serviciilor de evaluare şi de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării se acumulează pe un cont special al Consiliului Naţional şi se utilizează conform instrucţiunilor cu privire la mijloacele speciale ale organizaţiilor finanţate de la bugetul de stat.

Anexa nr.1
la Regulamentul acreditării organizaţiilor
din sfera ştiinţei şi inovării
Specimen
Stema de Stat a Republicii Moldova
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE
CERTIFICAT DE ACREDITARE
A ORGANIZAŢIEI DIN SFERA ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
    Seria ____ Nr. _____ din ______________ 200__
    Se  confirmă că organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării
    ________________________________________________________________
                  (denumirea integrală a organizaţiei şi a filialelor)
    ________________________________________________________________
    este acreditată de stat conform Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova.
    Valabil pînă la ____ ______________ 200__
    Locul ştampilei
                       Preşedinte  
                                                                        ________________________
                                                                                                    (semnătura, prenumele, numele)

Anexa nr.2
la Regulamentul acreditării
organizaţiilor din sfera
ştiinţei şi inovării

FIŞĂ STATISTICĂ
A ORGANIZAŢIEI DIN SFERA ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII
    I. Informaţii generale
    1.1. Denumirea organizaţiei
    1.2. Anul fondării
    1.3. Statutul organizaţiei
    1.4. Direcţiile ştiinţifice de bază
    1.5. Structura organizatorică  
    1.6. Prezenţa consiliului ştiinţific
    II. Resurse umane
    2.1. Total posturi (conform statelor de personal)
           inclusiv:
           posturi ocupate
    2.2. Structura personalului după activitate
    2.2.1. Personal din sfera ştiinţei şi inovării, total
              inclusiv cercetători ştiinţifici:
             - titulari
             - angajaţi prin cumul
    2.2.2. Personal auxiliar, total
              posturi vacante
    2.2.3. Personal de conducere, total
               posturi vacante
    2.2.4. Personal ştiinţifico-didactic, total
              inclusiv:
              titular al organizaţiei
              titular al instituţiilor de învăţămînt superior
    2.3. Structura personalului după nivelul de pregătire
    2.3.1. Cu studii superioare
              inclusiv:
              membri şi membri corespondenţi
              doctori habilitaţi
              doctori
    2.4. Personal care studiază
    2.4.1. Doctoranzi, total
              inclusiv:
              a) doctoranzi care studiază în organizaţie  
                   dintre care sînt promovaţi, total
                    îşi continuă activitatea ştiinţifică în cadrul organizaţiei
              b) doctoranzi care studiază în exterior, total
                  dintre care în străinătate
    2.4.2. Competitori, total
    2.4.3. Stagii în străinătate (de peste 1 lună), numărul de personal/total (luni)
    2.4.4. Susţinerea de teze, total
              dintre care:
              doctori habilitaţi
               doctori
    2.5. Structura personalului din sfera ştiinţei şi inovării după criteriul vîrstei
           sub 30 de ani
          31-45 de ani
          46-60 de ani
          de la 60 de ani în sus
    III. Resurse financiare
    3.1. Surse de finanţare, total (mii lei)
          inclusiv:
          bugetul de stat
          proiecte naţionale/granturi
          proiecte internaţionale/granturi
          contracte economice
          prestare a serviciilor ştiinţifice
          alte surse
    3.2. Cheltuieli reale, total (mii lei) şi cota lor în finanţarea totală (%)
            inclusiv:
            salarizare şi fondul social
            procurarea de utilaj ştiinţific, pregătirea de cadre ştiinţifice
            plata serviciilor comunale şi a altor servicii
    3.3. Volumul cheltuielilor pentru sfera ştiinţei şi inovării
            inclusiv:
           faţă de volumul total al cheltuielilor (%)
           per cercetător ştiinţific
    IV. Potenţial logistic
    4.1. Spaţii adecvate procesului de cercetare ştiinţifică, total (m2)
           inclusiv:
           proprii
          primite în folosinţă
          luate în arendă
    4.2. Echipament ştiinţific, total (mii lei)
           per cercetător
    4.3. Caracteristicile de vîrstă ale echipamentului ştiinţific, total (%)
           inclusiv:
           în vîrstă
          de pînă la 5 ani
          de 6-10 ani
           de la 10 ani în sus
    V. Rezultate ale activităţii în sfera ştiinţei şi inovării
    5.1. Număr de lucrări ştiinţifice publicate/volum (coli editoriale)
           inclusiv:
           în reviste recenzate
           în străinătate
           media număr lucrări/cercetător
           media cheltuieli totale/lucrare publicată (mii lei)
    5.1.1. Număr de lucrări editate:
           monografii
           dicţionare
          culegeri etc.
    5.1.2. Număr de lucrări realizate/nepublicate:
             monografii
             dicţionare
             culegeri etc.
    5.1.3. Număr de brevete obţinute
    5.1.4. Număr de elaborări ştiinţifice şi tehnologice
    5.1.5. Număr de lucrări ştiinţifice ale căror rezultate s-au implementat
    5.1.6. Număr de manifestări ştiinţifice internaţionale/naţionale organizate
    5.1.7. Număr de participări la manifestări ştiinţifice naţionale
    5.1.8. Număr de avize, de expertize asupra proiectelor de acte legislative
             şi de alte acte normative, asupra programelor şi proiectelor din sfera
             ştiinţei şi inovării
    VI. Cooperare în cadrul naţional. Forme de colaborare
    6.1.  Activitate didactică universitară, număr de persoane/cursuri
            de prelegeri susţinute, denumirea instituţiei de învăţămînt
    6.2.  Număr de materiale didactice (manuale) publicate pentru
            şcoala superioară şi preuniversitară
    6.3.  Număr de lucrări de masterat (licenţă/curs) executate sub îndrumarea  
            cercetătorilor ştiinţifici ai organizaţiei
    6.4.  Realizarea de programe (proiecte, lucrări) în comun cu alte organizaţii
            (număr de persoane/proiecte şi de lucrări comune)
    6.5.  Număr de subdiviziuni comune în sfera ştiinţei şi inovării (denumirea lor)
    6.6.  Număr de filiale ale organizaţiei în instituţii de învăţămînt superior/ale
            instituţiilor de învăţămînt superior şi ale catedrelor în organizaţie
    6.7.  Forme de colaborare cu organele centrale de specialitate
    VII. Cooperări internaţionale
    7.1. Cooperări bilaterale
    7.2. Cooperări programe europene şi internaţionale
    7.3. Lucrări executate la comanda beneficiarilor din străinătate (se indică ţara)
    7.4. Participări la activitatea societăţilor ştiinţifice
           internaţionale (se indică denumirea)
    7.5. Număr de membri ai organismelor ştiinţifice internaţionale
            şi naţionale din afara ţării
    7.6. Număr de membri ai colegiilor de redacţie ale ediţiilor
           ştiinţifice din străinătate
    7.7. Număr de experţi, consultanţi ai organizaţiilor ştiinţifice
           internaţionale
    7.8. Cursuri de prelegeri şi conferinţe susţinute în străinătate la invitaţie
    7.9. Număr de participări la manifestări ştiinţifice internaţionale din
           străinătate/teze publicate
    7.10. Număr de savanţi din străinătate care au vizitat organizaţia

Anexa nr. 3
la Regulamentul acreditării organizaţiilor
din sfera ştiinţei şi inovării
LISTA
MATERIALELOR SOLICITATE ORGANIZAŢIEI DIN SFERA
ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII PENTRU EVALUARE ŞI ACREDITARE
    1. Planul tematic de cercetări pentru perioada luată în studiu
    2. Lista lucrărilor elaborate în perioada luată în studiu
    3. Lista lucrărilor apărute în edituri străine:
         monografii
        dicţionare
        culegeri
    4. Lista lucrărilor apărute în edituri din ţară:
        monografii
        dicţionare
        culegeri
    5. Lista articolelor ştiinţifice apărute în reviste de specialitate din străinătate
    6. Lista capitolelor din monografii apărute în străinătate
    7. Lista apticolelor ştiinţifice apărute în revistele organizaţiei
    8. Lista articolelor ştiinţifice apărute în reviste de specialitate din ţară
    9. Lista capitolelor din monografii apărute în ţară
    10. Lista articolelor ştiinţifice publicate în culegeri
    11. Lista comunicărilor ştiinţifice prezentate la manifestări internaţionale, publicate ca rezumat (1-3 pagini). În această listă se vor include şi exemplarele semnal apărute în străinătate
    12. Lista referatelor ştiinţifice prezentate la manifestări internaţionale, publicate integral
    13. Lista comunicărilor ştiinţifice prezentate la manifestări naţionale ca rezumat (1-3 pagini). În această listă se includ şi exemplarele semnal apărute în ţară
    14. Lista referatelor ştiinţifice prezentate la manifestări naţionale, publicate integral
    15. Lista studiilor, referatelor publicate pe Internet (se indică organizaţia editor)
    16. Lista proiectelor/granturilor obţinute în străinătate
    17. Lista proiectelor/granturilor obţinute în ţară
    18. Lista contractelor de prestare a serviciilor cu plată
    [Anexa nr.3 pct.18 modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    19. Lista brevetelor obţinute
    20. Lista manifestărilor ştiinţifice organizate (denumirea, participarea, perioada, locul desfăşurării)
    21. Lista participărilor la tîrguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale cu specificarea rezultatelor aprecierii exponatelor prezentate
    Notă: În listă se face descrierea bibliografică completă a publicaţiei, conform standardelor în vigoare.

Anexa nr.2
Specimen
Stema de Stat a Republicii Moldova
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
CONSILIUL SUPREM PENTRU ŞTIINŢĂ
ŞI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ
CERTIFICAT DE MEMBRU AL ACADEMIEI
DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
    Seria ____ Nr. _____ din ______________ 200__
    Se confirmă că organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării
    ________________________________________________________________
                        (denumirea integrală a organizaţiei şi a filialelor)
    ________________________________________________________________,
    acreditată de stat conform Codului cu privire la ştiinţă şi inovare  al Republicii Moldova,
    este membru _______________________________________________________
                                            (instituţional, de profil, afiliat)
    al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
    Valabil pînă la ____ ______________ 200__
    Locul ştampilei
                      Preşedinte                              
            ________________________        
            (semnătura, prenumele, numele)

Anexa nr.3
 
REGULAMENTUL
ATESTĂRII CADRELOR ŞTIINŢIFICE ŞI
ŞTIINŢIFICO-DIDACTICE DE ÎNALTĂ CALIFICARE
    1. Calificarea profesională a oamenilor de ştiinţă şi a cadrelor ştiinţifico-didactice se atestă prin grade şi titluri ştiinţifice şi titluri ştiinţifico-didactice.
    2. În Republica Moldova se conferă 2 grade ştiinţifice: de doctor habilitat şi de doctor. Oamenilor de ştiinţă care s-au afirmat în proces de cercetare li se acordă titlul ştiinţific de conferenţiar cercetător, iar celor care s-au afirmat în proces de învăţămînt superior li se acordă titlul ştiinţifico-didactic de conferenţiar universitar.
    3. Conferenţiarilor cercetători care s-au afirmat prin realizări ştiinţifice de anvergură şi în pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare li se acordă titlul ştiinţific de profesor cercetător. Conferenţiarilor universitari care s-au afirmat în proces didactic în pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare şi prin noi realizări ştiinţifice li se acordă titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar.
    4. Pentru asigurarea unor condiţii egale tuturor pretendenţilor la grade şi titluri, în Republica Moldova funcţionează un sistem naţional unic de atestare a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare, administrat de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (în continuare - Consiliul Naţional).
    5. Pentru atestarea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare, Comisia de atestare a personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic de înaltă calificare (în continuare - Comisia de atestare) a Consiliului Naţional creează în organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate şi în instituţiile de învăţămînt superior acreditate, cu performanţe ştiinţifice înalte, o reţea de consilii ştiinţifice specializate.
    6. Prezentarea cadrelor ştiinţifice pentru conferirea de grade şi titluri ştiinţifice şi de titluri ştiinţifico-didactice se efectuează prin intermediul consiliilor ştiinţifice ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării şi senatelor instituţiilor de învăţămînt superior acreditate.
    7. Consiliile ştiinţifice specializate sînt veriga principală a sistemului naţional de atestare a cadrelor ştiinţifice, ele fiind cele care organizează susţinerea publică a tezelor de doctor/doctor habilitat şi care poartă întreaga răspundere pentru evaluarea corectă şi obiectivă a acestor lucrări.
    8. Consiliile ştiinţifice ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării şi senatele instituţiilor de învăţămînt superior, abilitate cu dreptul de a  institui consilii ştiinţifice specializate, desemnează membrii seminarelor de profil şi/sau membrii comisiilor de problemă la specialităţile respective şi conducătorii acestora, care vor fi responsabili de estimarea tezelor de doctor/doctor habilitat.
    9. Consiliile ştiinţifice specializate se organizează ad-hoc pentru fiecare teză aparte şi activează în conformitate cu un regulament aprobat de Consiliul Naţional. Se admite examinarea de unul şi acelaşi consiliu (în şedinţe aparte) a două teze de doctor/doctor habilitat ce ţin de aceeaşi specialitate şi au teme adiacente.
    10. Consiliul ştiinţific specializat se constituie din 5 membri, inclusiv preşedintele şi secretarul ştiinţific, care au lucrări ştiinţifice la specialitatea tezei examinate. Membrii consiliului sînt propuşi de către seminarele de profil şi/sau comisiile de probleme care au recomandat teza spre susţinere. Cel puţin unul din membrii consiliului ştiinţific specializat va fi din altă organizaţie decît cea în care activează consiliul. La o solicitare motivată, se pot include suplimentar pînă la 4 doctori habilitaţi.
    11. În consiliul ştiinţific specializat învestit cu dreptul de a conferi grad ştiinţific de doctor, doctor habilitat, 2 membri şi, respectiv, 3 membri trebuie să fie doctori habilitaţi. La o solicitare motivată, consiliul poate avea 4 doctori habilitaţi.
    12. Consiliile ştiinţifice ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării şi senatele instituţiilor de învăţămînt superior numesc, pe un termen de 4 ani, preşedinţii (la fiecare specialitate) şi secretarii ştiinţifici (la fiecare specialitate sau la un grup de specialităţi adiacente) ai consiliilor ştiinţifice specializate ce vor activa în cadrul organizaţiei şi instituţiei de învăţămînt respective. Organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării şi instituţia de învăţămînt superior respectivă vor asigura remunerarea secretarilor ştiinţifici.
    13. Preşedinte al consiliului ştiinţific specializat trebuie să fie un cercetător ştiinţific titular al organizaţiei respective cu grad ştiinţific de doctor habilitat. Secretar ştiinţific al consiliului ştiinţific specializat trebuie să fie numit un cercetător ştiinţific titular al organizaţiei respective cu grad ştiinţific de doctor sau doctor habilitat şi să fie responsabil de actele prezentate Consiliului Naţional.
    14. Consiliile ştiinţifice specializate se instituie exclusiv în cadrul organizaţiilor acreditate din sfera ştiinţei şi inovării şi al instituţiilor de învăţămînt superior acreditate, la specialităţi pentru care acestea sînt abilitate ca organizaţii ce instituie doctoratul, cel puţin după 3 ani de la aprobarea lor în această calitate, dacă dispun de potenţialul ştiinţific necesar examinării competente şi exigente a tezelor de doctor/doctor habilitat la specialitatea respectivă.
    15. Organizaţia în care activează consiliul ştiinţific specializat îi asigură condiţii de lucru, suportă cheltuielile aferente activităţii lui (inclusiv remunerarea membrilor consiliului şi a referenţilor oficiali, acoperirea cheltuielilor de deplasare şi de cazare) şi este responsabilă de întreaga lui activitate.
    Teza de doctor/doctor habilitat reprezintă rezultatele cercetărilor autorului şi este susţinută în scopul obţinerii gradului ştiinţific de doctor/doctor habilitat.
    16. Teza de doctor/doctor habilitat este o lucrare ştiinţifică originală, elaborată în baza propriilor lucrări ştiinţifice publicate, în scopul obţinerii gradului ştiinţific de doctor/doctor habilitat, cu rezultate teoretice şi/sau experimentale noi care ilustrează importanţa aportului la ştiinţă al pretendentului.
    17. Teza de doctor/doctor habilitat se depune la consiliul ştiinţific specializat în formă de manuscris sau, ca excepţie, în formă de referat ştiinţific în cazurile prevăzute de actele normative ale Consiliului Naţional.
    18. În introducerea tezei de doctor/doctor habilitat trebuie să se consemneze:
    a) actualitatea şi gradul de studiere a temei investigate;
    b) scopul şi obiectivele tezei;
    c) noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute;
    d) importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării;
    e) aprobarea rezultatelor.
    19. Conţinutul tezei de doctor/doctor habilitat se expune astfel încît să se demonstreze în mod convingător valoarea rezultatelor investigaţiilor, locul lor în contextul cercetărilor ştiinţifice de specialitate din ţară şi din lume.
    20. Ultimul compartiment al tezei trebuie să cuprindă:
    a) sinteza rezultatelor obţinute;
    b) concluzii şi recomandări;
    c) bibliografia;
    d) lista abrevierilor utilizate în teză.
    21. Teza de doctor trebuie să aibă la bază cel puţin 5 lucrări ştiinţifice proprii publicate, inclusiv 2 lucrări publicate în reviste ştiinţifice cu recenzenţi, 2 fără coautori.
    22. Teza de doctor habilitat trebuie să aibă la bază cel puţin 20 de lucrări ştiinţifice proprii publicate după susţinerea tezei de doctor (inclusiv monografii şi/sau articole de sinteză, cel puţin 8 lucrări publicate în reviste ştiinţifice cu recenzenţi, 5 lucrări fără coautori), iar rezultatele cercetărilor ştiinţifice prezentate în teză trebuie să fie aprobate de cel puţin 5 foruri ştiinţifice internaţionale de specialitate.
    23. Se consideră lucrări ştiinţifice următoarele tipuri de publicaţii:
    a) monografiile;
    b) manualele pentru instituţiile universitare şi preuniversitare şi materialele metodico-didactice (în cazul tezelor de doctor/doctor habilitat în pedagogie);
    c) articolele publicate în culegeri de lucrări ştiinţifice de specialitate, recomandate de consiliul ştiinţific al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării sau de senatul instituţiei de învăţămînt superior;
    d) articolele publicate în reviste ştiinţifice;
    e) brevetele de invenţie;
    f) tezele şi materialele publicate ale comunicărilor ştiinţifice prezentate la congrese, simpozioane, conferinţe ştiinţifice  naţionale şi internaţionale.
    24. Lista ediţiilor ştiinţifice pentru fiecare domeniu al ştiinţei (sau grup de specialităţi) se aprobă de Consiliul Naţional şi se afişează pe site-ul acestuia.
    25. Susţinerea publică a tezei de doctor/doctor habilitat este precedată de examinarea ei de referenţii oficiali. Referenţii oficiali trebuie să fie specialişti în domeniul tezei, să nu aibă lucrări ştiinţifice în comun cu pretendentul, să dea dovadă de obiectivitate, principialitate şi nepărtinire. Activitatea referenţilor oficiali şi numărul lor este reglementat în actele normative ale Consiliului Naţional.
    26. Referentul oficial prezintă în aviz nivelul ştiinţific şi gradul de corespundere a tezei de doctor/doctor habilitat exigenţelor prezentului regulament şi altor acte normative ale Guvernului şi ale Consiliului Naţional. Avizul, semnat şi certificat, trebuie să reflecte compartimentele obligatorii pentru teza de doctor/doctor habilitat, inclusiv corespunderea dintre conţinutul tezei şi lucrările publicate, să conţină aprecieri generale şi analitice, concluzii temeinic argumentate privind valoarea şi originalitatea tezei în contextul preocupărilor actuale din domeniul abordat.
    27. Titlurile ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice se conferă de Consiliul Naţional la propunerile consiliilor ştiinţifice ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării acreditate şi ale senatelor instituţiilor de învăţămînt superior acreditate, cu condiţia prezenţei unui aviz din partea Academiei de Ştiinţe şi, respectiv, al Ministerului Educaţiei.
    28. Titlul ştiinţifico-didactic/ştiinţific de conferenţiar universitar/conferenţiar cercetător se conferă persoanelor care se află în funcţia de conferenţiar universitar/cercetător ştiinţific superior (sau în una superioară acesteia), ocupată, prin concurs sau atestare (cu cel puţin 0,25 din norma didactică) de cel puţin 1 an, deţin gradul ştiinţific de doctor sau doctor habilitat, au publicat mai mult de 15/20 de lucrări ştiinţifice şi metodice, au o vechime în muncă ştiinţifico - didactică/ştiinţifică de cel puţin 5 ani, participă la procesul de instruire din instituţiile de învăţămînt superior/de pregătire a noi generaţii de cercetători ştiinţifici.
    29. În cazul persoanelor care activează în domeniul culturii, artelor şi sportului, titlul ştiinţifico-didactic de conferenţiar universitar poate fi conferit şi celor care nu au grad ştiinţific, dar care deţin titluri onorifice ale Republicii Moldova (sau ale altor state) şi se află în funcţia de conferenţiar universitar (sau în una ştiinţifico-didactică superioară acesteia), ocupată prin concurs de cel puţin 4 ani, au mai mult de 20 lucrări de valoare în domeniu (inclusiv filme, opere literare, creaţii componistice, creaţii de arte plastice etc.), au elaborat programe şi îndrumări metodice care se aplică în procesul didactic, sînt încadraţi în procesul de instruire din instituţiile de învăţămînt superior de cel puţin 10 ani, au pregătit  3 (sau mai mulţi) discipoli care deţin titluri onorifice, au devenit laureaţi ai concursurilor naţionale şi internaţionale ori sînt sportivi de performanţă.
    30. În cazul persoanelor încadrate de cel puţin 10 ani în procesul de instruire din colegii sau din alte instituţii de învăţămînt mediu de specialitate, la solicitarea consiliilor pedagogice ale acestora, titlul ştiinţifico-didactic de conferenţiar universitar se conferă celor care au grad ştiinţific de doctor sau de doctor habilitat, au publicat peste 15 lucrări ştiinţifice şi metodico-didactice (monografii, manuale), utilizate în procesul de învăţămînt.
    31. Titlul ştiinţifico-didactic/ştiinţific de profesor universitar/profesor cercetător se conferă persoanelor care se află în funcţia de profesor universitar/cercetător ştiinţific coordonator (sau în una superioară acesteia), ocupată prin concurs sau atestare, cel puţin 1 an, au gradul ştiinţific de doctor habilitat şi titlul ştiinţifico-didactic/ştiinţific de conferenţiar universitar /conferenţiar cercetător, au publicat mai mult de 40/45 lucrări ştiinţifice şi metodice de valoare (în reviste de specialitate cu recenzenţi), monografii, manuale etc., dintre care cel puţin 5 după susţinerea tezei de doctor habilitat, au o vechime în muncă ştiinţifico-didactică/ştiinţifică de cel puţin 10 ani, participă la procesul de instruire din instituţiile de învăţămînt superior/de formare a noi generaţii de cercetători ştiinţifici, au pregătit cel puţin 2/3 doctori şi/sau doctori habilitaţi.
    32. Titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar poate fi conferit şi persoanelor care deţin grad ştiinţific de doctor şi titlu ştiinţifico-didactic de conferenţiar universitar/conferenţiar cercetător, dar care se află în funcţia de profesor universitar/cercetător ştiinţific coordonator (sau una superioară acesteia), ocupată prin concurs sau atestare, de cel puţin 4 ani, au publicat mai mult de  40/45 lucrări ştiinţifice şi metodice de valoare (în reviste de specialitate cu recenzenţi), monografii, manuale etc., au o vechime în munca ştiinţifico-didactică/ştiinţifică de cel puţin 20 de ani, participă la procesul de instruire din instituţiile de învăţămînt superior/de formare a noi generaţii de cercetători ştiinţifici, au pregătit cel puţin 4/5 doctori.
    33. În cazul persoanelor care activează în domeniul culturii şi artelor, titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar poate fi conferit şi unor persoane cu titlu ştiinţifico-didactic de conferenţiar universitar, dar fără grad ştiinţific, notorii ca personalităţi proeminente în sfera lor de activitate, deţin titluri onorifice ale Republicii Moldova (sau ale altor state), se află în funcţia de profesor universitar (sau în una superioară acesteia), ocupată prin concurs, de cel puţin 4 ani, au mai mult de 30 lucrări de valoare în domeniu (filme, opere literare, creaţii componistice, creaţii de arte plastice etc.), dintre care cel puţin 10 publicate după conferirea titlului de conferenţiar universitar, participă la procesul de instruire din instituţiile de învăţămînt superior de cel puţin 20 de ani, au elaborat manuale, programe şi îndrumări metodice care se aplică în procesul didactic, au pregătit cel puţin 5 discipoli care deţin titluri onorifice, au devenit laureaţi (diplomanţi) ai concursurilor naţionale şi intarnaţionale.
    34. În cazul persoanelor care activează în domeniul sportului, titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar poate fi conferit şi unor persoane care nu au grad ştiinţific de doctor şi titlu ştiinţifico-didactic de conferenţiar universitar, dar care îndeplinesc funcţia de antrenor, deţin titlul de "Om emerit", se află în funcţia de profesor universitar (sau în una superioară acesteia), ocupată prin concurs sau atestare, de cel puţin 4 ani, au publicat mai mult de 30 lucrări ştiinţifice şi metodico-didactice de valoare, implementate în practica pedagogică, dintre care cel puţin 10 după conferirea titlului ştiinţifico-didactic de conferenţiar universitar, participă la procesul de instruire din instituţiile de învăţămînt superior de cel puţin 20 de ani, au pregătit cel puţin 2 sportivi de performanţă premiaţi la campionatele europene, mondiale sau la Jocurile Olimpice.
    35. Solicitările privind recunoaşterea şi echivalarea gradelor şi titlurilor ştiinţifice şi titlurilor ştiinţifico-didactice obţinute în alte ţări sînt înaintate Consiliului Naţional personal de către deţinătorii acestor titluri.
    36. În conformitate cu Regulamentul cu privire la recunoaşterea şi echivalarea actelor de înaltă calificare ştiinţifică şi ştiinţifico-didactică obţinute în străinătate, aprobat de Guvern, dosarele de atestare cu privire la nostrificarea gradelor şi titlurilor ştiinţifice şi titlurilor ştiinţifico-didactice sînt examinate de comisii de experţi în domeniu, iar, în lipsa acestora, de comisii de experţi constituite ad-hoc.
    37. Instituţia experţilor a Consiliului Naţional constă din comisii de experţi în domeniu, din experţi independenţi şi din comisii de experţi constituite ad-hoc, care activează conform unui regulament, aprobat de Consiliul Naţional.