În scopul aplicării  politicilor  unice în atingerea  scopurilor  şi principiilor  de  modernizare  şi dezvoltare a  sistemelor  comunale  de alimentare  cu apă şi  de canalizare în localităţile Republicii  Moldova, Consiliul Colegial,

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă   Strategia  modernizării  şi  dezvoltării   sistemelor comunale   de  alimentare  cu  apă  şi  de  canalizare  în  localităţile Republicii Moldova (se anexează).

2. Direcţia generală   apă,  canalizare  şi  protecţia   mediului, Concernul  de Stat "Apă-Canal", direcţiile ministerului, întreprinderile de   alimentare   cu  apă  şi  de  canalizare,  în  comun  cu   organele administrării   publice   locale  vor  întreprinde  măsuri  în   vederea realizării Strategiei modernizării şi dezvoltării sistemelor comunale de alimentare cu apă şi de canalizare în localităţile Republicii Moldova.

3. Concernul   de  Stat  "Apă-Canal"  (director  generaldl   Nicolae Panuli),  în  comun cu organele administrării publice locale va  efectua analiza  situaţiei  actuale  a  sistemelor de alimentare cu  apă  şi  de canalizare  şi  va  înainta măsuri concrete în vederea  modernizării  şi dezvoltării  acestora,  care  vor  servi drept  bază  pentru  elaborarea Programului  Naţional de modernizare şi dezvoltare a sistemelor comunale de alimentare cu apă şi de canalizare în localităţile Republicii Moldova.

4. Direcţia generală  apă, canalizare şi protecţia mediului va  crea un  grup  de lucru, în componenţa căruia vor fi  incluşi  reprezentanţii ministerelor  şi  departamentelor  interesate,  organelor  administrării publice  locale,  care va efectua analiza măsurilor propuse şi  pînă  la finele anului 2000 va elabora Programul Naţional privind modernizarea şi dezvoltarea sistemelor comunale de alimentare cu apă şi de canalizare în localităţile Republicii Moldova.

5. Controlul asupra executării hotărîrii în cauză se pune în sarcina dlui Valeriu Cojocaru, viceministru.

MINISTRUL DEZVOLTĂRII TERITORIULUI,

CONSTRUCŢIILOR ŞI GOSPODĂRIEI

COMUNALE

PREŞEDINTELE CONSILIULUI COLEGIAL               Mihai SEVEROVAN

Chişinău, 14 mai 1999.

Nr. 7/1.

Aprobată

prin Hotărîrea Colegiului

Ministerului Dezvoltării

Teritoriului, Construcţiilor

şi Gospodăriei Comunale

nr. 7/1 din 14 mai 1999

S T R A T E G I A

modernizării şi dezvoltării sistemelor comunale

de alimentare cu apă şi de canalizare în localităţile

Republicii Moldova

Introducere

Alimentarea cu apă prin sistemele centralizate este una din cele mai importante subramuri ale economiei naţionale.

În perioada postsovetică  dezvoltarea  şi prestarea  serviciilor  de alimentare cu apă şi canalizare era planificată şi finanţată centralizat de către organele statale.

Involuţia gospodăriei de apeducte şi canalizare în anii 1990-1998 în mare  măsură  a  fost condiţionată de schimbările care  s-au  produs  în economia  republicii sub influienţa masivă a multor factori deosebit  de nefavorabili. Dificultăţile cu care se confruntă în ultimii ani sectorul de alimentare cu apă sînt cauzate în mare măsură de neachitarea de către consumatori a serviciilor prestate de alimentare cu apă şi canalizare.

Situaţia economico-financiară  critică a întreprinderilor de  profil nu  permite  acestora exploatarea normală a sistemelor de alimentare  cu apă  şi  sistemelor de evacuare-epurare a apelor uzate, face  imposibilă dezvoltarea sub- ramurii în corespundere cu necesităţile actuale.

Scopul principal  al strategiei este de a marca direcţiile  tehnice, financiare şi instituţionale care urmează a fi realizate în perspectivă.

Ideile şi afirmaţiile  majore cuprinse în obiectivele şi  politicele acestei  strategii  constituie  repere necesare pentru  elaborarea  unor programe de reabilitare, modernizare şi dezvoltare eficientă şi durabilă a sistemelor de alimentare cu apă, de evacuare şi epurare a apelor uzate.

Obiectivele şi  soluţiile stipulate în strategie au fost estimate în rezultatul   analizei   multicriteriale  a  sectorului   hidro-edilitar, studierii   publicaţiilor   tehnico-   ştiinţifice,  de   producţie   şi documentare-informare din domeniu.

Strategia afirmă  necesitatea  sporirii şi concentrării  eforturilor organelor  statale, structurilor societăţii civile şi cetăţenilor pentru asigurarea  dezvoltării adecvate cerinţelor actuale şi de perspectivă  a sistemelor  de alimentare cu apă şi canalizare, căci apa este un element fundamental al mediului fără de care nu poate fi concepută şi continuată o activitate eficientă a unui popor ce tinde spre un nivel înalt de trai şi spre noi performanţe ale civilizaţiei.

I. Situaţia existentă

1. Date generale

Populaţia Republicii  Moldova la 1 ianuarie 1998, constituia  4304,7 mii  locuitori, inclusiv 1987,3 mii în localităţile urbane şi 2317,4 mii în spaţiul rural.

De alimentare  cu  apă potabilă prin sistem centralizat  beneficiază 81% din populaţia urbană şi numai 17% de locuitori în mediul rural.

Actualmente întreprinderile  de alimentare  cu  apă  potabilă subordonate  Ministerului  Dezvoltării Teritoriului,  Construcţiilor  şi Gospodăriei  Comunale exploatează sisteme comunale de alimentare cu  apă în 57 localităţi.

Capacitatea de  proiect  a  acestor sisteme din  oraşele  republicii constituie  792,5  mii  m3/zi,  lungimea aducţiunilor  şi  reţelelor  de distribuţie a apei constituie - 3,7 mii km.

Captările de  apă  constituie:  din  rîuri  -  550  mii  m3/zi;  din resursele subterane - 241,9 mii m3/zi. Oraşele: Chişinău, Bălţi, Soroca, Rezina  se   alimentează din r.Nistru. Pentru 8 oraşe:  Briceni,  Edineţ, Cupcini,  Glodeni, Ungheni, Leova, Cantemir şi Cahul apa se captează din r.Prut.  Staţiile  de  tratare   ale acestor sisteme  se  exploatează  pe parcursul 25-30 ani  fără a fi reconstruite şi nu  corespund  cerinţelor actuale atît în privinţa tehnologiei de tratare, cît şi  stării fizice şi morale a construcţiilor şi utilajelor.

În oraşele Ungheni,  Leova, Cantemir, Cahul  este  concepută reconstrucţia staţiilor de captare şi tratare, dar din lipsa mijloacelor financiare, ea este stopată.

Actualmente,  în curs de execuţie sînt 21 obiective de alimentare cu apă. Sînt în curs de reconstrucţie sistemele existente şi se construiesc noi  sisteme  de   alimentare cu apă pentru oraşele  Străşeni,  Călăraşi, Făleşti,  Sîngerei, Teleneşti, Taraclia, Nisporeni, Leova, Rîşcani  etc. Este  începută  construirea şi reconstrucţia staţiilor de epurare în  12 localităţi.

De sisteme comunale  de canalizare dispun 55 de localităţi, inclusiv staţii de epurare - 38 cu capacitatea totală 664 mii m3/zi.

Lungimea totală  a  reţelelor  de canalizare constituie  1778,3  km, inclusiv  a colectoarelor principale şi conductelor sub presiune - 490,4 km,  reţelelor stradale de evacuare - 687,8 km şi reţelelor de cartier - 600,1  km. Din cauza exploatării îndelungate (30-40 ani şi mai mult)  în prezent  250 km de reţele se găsesc într-o stare avariată şi necesită  o înlocuire urgentă, în primul rînd celor sub presiune, din oţel.

2. Gestionarea sistemelor comunale de alimentare cu apă

Actualmente,  sistemele  comunale  de alimentare cu apă  în  oraşele republicii  şi  în  unele localităţi rurale se exploatează de  către  54 întreprinderi de  stat, din care 35 de întreprinderi sînt specializate în domeniul  alimentării cu apă. Toate aceste unităţi economice se află  în subordinea  Ministerului  Dezvoltării   Teritoriului,  Construcţiilor  şi Gospodăriei Comunale.

Sitemele centralizate  de  alimentare cu apă sînt construite în  903 localităţi rurale. Anterior aproape toate aceste sisteme erau gestionate de   structurile   corespunzătoare  ale  Ministerului  Agriculturii   şi Industriei  Prelucrătoare. În prezent, 337 (37%) de apeducte din  mediul rural   nu  corespund  cerinţelor   igienice  şi  se  află  într-o  stare nesatisfăcătoare.  Primăriile şi gospodăriile agricole care  gestionează aceste   apeducte   nu  dispun  de  mijloace  financiare   şi    personal specializate  pentru  a  le  restabili şi  exploata  conform  cerinţelor normative.

3. Calitatea apelor

a) Calitatea apelor subterane

Circa 2,5 mln.   de  oameni  din  Moldova  se  alimentează  cu   apă subterană,  din  care circa 50-60% folosesc apa freatică. De  aceea,  în prezent   sănătatea  unei  bune  părţi a  populaţiei  depinde  direct  de calitatea  apelor freatice. Studiile care au fost realizate în  diferite zone  a  republicii  au  demonstrat   că în văile  rîurilor  mici  şi  în localităţi  apa fîntînilor este poluată substanţial. Valorile medii  ale  nitraţilor,  sulfaţilor,  clorurilor, mineralizării şi durităţii  totale depăşesc  considerabil  limitele recomandate de Organizaţia  Mondială  a Sănătăţii.  Concentraţia poluanţilor se micşorează esenţial în zonele cu relief   mai    înalt  şi  mai  îndepărtate  de  localităţi.   În   afara localităţilor  sînt  zone  unde resursele de apă pot fi  utilizate  fără tratare suplimentară.

Rezervele de  exploatare a apelor de adîncime sînt evaluate la cca 3 mln.  m3  în  24  ore. Din această cantitate în  scopuri  potabile  fără pregătire   prealabilă  a  apei pot fi folosite doar 25%.  Nu  corespunde standardelor  de  calitate  pentru  apă  potabilă  majoritatea  surselor necentralizate şi peste o 1/3  din sursele centralizate de apă.

Pe parcursul  evoluţiei  geologice teritoriul Republicii  Moldova  a fost  supus  diferitor  procese geodinamice în urma cărora s-a  creat  o reţea  de  falii  şi  fracturi  tectonice  care  condiţionează  formarea anomaliilor  fluorului  şi stronţiului. Concentraţiile fluorului în  apă variază între 0,2 - 20 mg/l a stronţiului între 0,1 - 17 mg/l.

Din spectrul  compuşilor  azotici numai amoniacul se  întîlneşte  in concentraţii  foarte mari (pînă la 20,0 mg/l). Apele subterane în  multe cazuri  au  o   mineralizare sporită, adeseori conţin cantităţi  mari  de hidrogen sulfurat, fier şi metan (caracteristic pentru sudul ţării).

b) Calitatea apelor de suprafaţă

Sursele principale  de  apă de suprafaţă a republicii  sînt  rîurile Nistru  şi  Prut.  În  alimentarea cu apă potabilă  a  populaţiei  şi  a economiei naţionale  rîului Nistru îi revin 56%, rîului Prut - 16%, altor surse  de  suprafaţă  -  8%. În perspectivă  poate  fi  folosită  pentru raioanele de sud apa Dunării şi lacului Cahul.

Datele referitoare  la  calitatea apei r.Nistru pe teritoriul  R.M., după  proprietăţile fizico-chimice şi bacteriologice, ne demonstrează că în  genere, după gradul de poluare apa este de clasa a 2-a a calităţii - "poluare moderată".

În secţiuni mai  mult sau mai puţin limitate, după oraşele amplasate de-a lungul rîurilor şi confluenţa cu afluenţii Răut şi Bîc, apa este de clasa 3-a poluată".

Calitatea apei  rîului  Prut  pe teritoriul  Republicii  Moldova  nu depăşeşte clasa 3-a de calitate.

O ameliorare  considerabilă  a calităţii apelor de suprafaţă  va  fi posibilă dacă se vor lua măsurile necesare de protecţie a acestor surse, dacă  apele uzate care sînt deversate vor fi epurate conform  cerinţelor normative.

Monitoringul  apelor  de suprafaţă se efectuează de către  Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat şi Serviciul "Hidrometeo".

4. Sursele de poluare

Una din principalele  surse  de  poluare  a  resurselor  de  apă  de suprafaţă  o constituie apele uzate epurate insuficient sau evacuate  în receptorii   naturali  fără  a fi epurate. Din cca 560 de  instalaţii  de epurare funcţionează doar 225.

Totodată, în  peste  500  localităţi, care  au  obiecte  canalizate, lipsesc instalaţiile respective de epurare.

La 36 staţii  de epurare din cele 110 cu capacitatea mai mare de 400 m3/zi,  precum  şi  la majoritatea staţiilor de capacitate mică  au  loc descărcări  de  ape uzate cu conţinut supralimită de poluanţi,  fapt  ce degradează calitatea resurselor de apă.

În anul 1996   apele  uzate  deversate  în  receptorii  naturali  au conţinut  supralimită  3,5  mii t/an materii în  suspenzie,  iar  limita consumului biologic de oxigen a fost depăşită cu 2,8 mii t/an.

Apele subterane  sînt poluate de complexele zootehnice, cîmpurile de filtraţie, depozitele de deşeuri, gunoiştile neautorizate, depozitele de chimicale neamenajate etc.

Situaţia existentă  dictează necesitatea de a organiza inventarierea şi  evidenţa  surselor de poluare a apelor pentru ca să fie  întreprinse acţiuni în vederea lichidării sau reducerii impactului lor.

5. Consumul de apă potabilă

În localităţile  republicii unde sînt sisteme centralizate  comunale de  alimentare  cu apă s-au înregistrat diferite consumuri specifice  de apă  potabilă  pentru necesităţile gospodăreşti. De exemplu, în  Chişinău consumul  specific  constituie  389 l/omxzi, în Bălţi  276  l/omxzi,  în Ungheni  182  l/omxzi,  iar  în  Străşeni numai  10  l/omxzi.  În  ţările europene  dezvoltate  consumurile medii de apă potabilă se situează  sub 200 l/omxzi.

Consumurile exagerate de apă sînt condiţionate de:

    pierderile mari   de  apă  din  cauza  uzurii  înalte  a   reţelelor exterioare  şi  utilizării materialelor de calitate joasă proceselor  de alunecări de teren, seismicităţii teritoriului;

    exploatarea nesatisfăcătoare a sistemelor hidroedilitare;

    utilizarea neraţională a apei de către consumatori;

    lipsa aparatelor de evidenţă a consumului de apă;

    deconectările  frecvente  a  sistemelor de alimentare cu apă  de  la energia electrică:

    situaţia financiară  deplorabilă a unităţilor de profil şi ca urmare imposibilitatea acestora de a efectua la timp lucrările de întreţinere a sistemelor necesare pentru a asigura continuitatea distribuţiei apei.

În rezultatul analizei consumurilor specifice de apă şi a factorilor care  influenţează  mărimea lor se poate face concluzia, că  ameliorarea situaţiei  în  alimentarea cu apă în multe cazuri poate fi  posibilă  în primul  rînd  prin  reabilitarea şi modernizarea  sistemelor  existente, precum şi prin instalarea apometrelor.

6. Consumurile energetice

Ponderea energiei  electrice  în preţul de cost al  apei  constituie circa  55%. La pregătirea şi distribuirea 1m3 de apă potabilă se consumă în mediu pe  republică 1,25 kW energie electrică.

Asupra consumurilor  specifice  de energie electrică în  mare  parte influenţează relieful localităţilor, locul de amplasare a construcţiilor hidroedilitare,   schemele  tehnologice  de  tratare  a  apei  care   se utilizează.

Consumurile de energie sînt majorate datorită:

    randamentului  mic  al utilajului acţionat electric al staţiilor  de captare, tratare şi pompare a apei (în mediu 50 - 60%),

    lipsei unei game de tipodimensiuni adecvate punctului de funcţionare sau chiar alegerii greşite a parametrilor utilajelor,

    lipsei automatizării,  

    pierderilor de  energie  electrică  în sistemele actuale  din  cauza amplasării neraţionale a posturilor de transformare;

    lipsei sau nefuncţionării   sistemelor   de  producere  a   energiei reactive consumate de receptori.

7. Schemele tehnologice ale staţiilor

de tratare a apei brute şi de epurare a apelor uzate

Schemele tehnologice existente ale staţiilor de tratare şi epurare a apelor  sînt de tip clasic cu obiectele strict necesare pentru  tratarea apei potabile şi  epurarea apelor uzate.

Schemele tehnologice  de  tratare a apei şi epurare a  apelor  uzate sînt depăşite şi necesită o retehnologizare.

Calitatea apei  de  adîncime, distribuită în 18 centre  raionale  nu corespunde  standardului  de  stat 2874-82 "Apa  potabilă"  în  privinţa durităţii   fluorului,  riziduului  fix  etc.  Astfel  în  or.Teleneşti, Călăraşi,  Comrat  conţinutul  fluorului depăşeşte norma de  2  ori,  în or.Făleşti  - de 3,5 ori, iar în or.Nisporeni - în unele puţuri forate - de 7 ori.

Analizele efectuate  de  către  organele sanitare  indică  numeroase depăşiri  ale  limitelor  compuşilor  apei stabilite  de  standardul  de calitate a apei, fapt care a condus la apariţia unori boli hidrice.

În multe localităţi  instalaţiile  de  epurare  a  apelor  uzate  nu asigură  epurarea  lor  normativă.  În afară  de  aceasta  deconectările frecvente   a  energiei  electrice  conduce  la  dereglarea   procesului tehnologic  de  epurare,  iar reabilitarea epurării  biologice  necesită cheltuieli suplimentare şi timp.

Pe lîngă faptul  că  schemele  tehnologice  ale  staţiilor  sînt  în majoritatea cazurilor învechite, exploatarea şi funcţionarea lor este în multe  cazuri  necorespunzătoare. Prepararea şi dozarea  reactivelor  se face  rudimentar, instalaţiile nu funcţionează în regimurile optime,  nu au  dispozitive  de  reglaj moderne. Clorarea apei se  face  cu  aparate depăşite  din  punct de vedere tehnic şi moral, care nu permit o dozare precisă şi nici nu au siguranţă în exploatare.

8. Rezervoarele de înmagazinare

În localităţile  mici sistemele de alimentare cu apă au în ansamblul lor  turnuri  de apă care servesc ca rezervoare de  înmagazinare  pentru compensarea   variaţiilor  orare  de  debit  şi  alimentarea  reţelei  de distribuţie.  În  localităţile mai mari pentru asigurarea  continuităţii distribuţiei  şi a altor funcţii, în ansamblul  sistemelor se  utilizează rezervoare subterane.

Capacităţile de înmagazinare corespund deplin cerinţelor în numai 18 localităţi  din 57, unde sînt sisteme comunale de alimentare cu apă.  În majoritatea   localităţilor capacitatea rezervoarelor este  insuficientă. În  municipiul  Chişinău  unde se consumă mai mult de jumătate  din  tot volumul   de  apă  distribuit  prin   sistemele  centralizate   comunale, capacităţile  de înmagazinare constituie numai 32% din volumul  necesar, în  Briceni - 18%, în Şoldăneşti - 21 %, iar în  Donduşeni capacităţi  de înmagazinare în funcţiune nu există.

În multe localităţi  (Sîngerei,  Floreşti, Leova, Nisporeni,  Anenii Noi, Donduşeni, Ocniţa), construcţia unor rezervoare nu este finalizată.

Utilizarea rezervoarelor  de înmagazinare cu o capacitate normală ar asigura   în   mare  măsură  continuitatea  distribuţiei,   stabilitatea cantităţii şi calităţii apei necesare pentru alimentarea consumatorilor.

9. Laboratoarele de analiză

Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru apa potabilă  sînt  determinate limitele a circa 54  indicatori  (indicatori organoleptici   -  2;  indicatori fizici - 4; indicatori  chimici  -  35; indicatori  radioactivi  - 2; indicatori bacteriologici - 4;  indicatori biologici - 7).

Conform standardelor  în  vigoare  de calitate a apei  potabile,  în Republica  Moldova  sînt  reglementaţi 29 indicatori principali  (  4  - microbiologici,  10  -  toxicologici şi 15 indicatori şi  substanţe,  ce determină  proprietăţile  organoleptice), de asemenea  este  reglementat conţinutul a 218 substanţe chimice.

Laboratoarele   actuale   din  staţiile  de  tratare  sînt  dotate insuficient  şi  în mare măsură nu pot satisface cerinţele de analiză  a apei, astfel, mulţi indicatori rămînînd în afara controlului permanent.

10. Aducţiunea şi distribuţia apei

Din 3,7 mii km  de reţele de aducţine şi distribuţie ale  sistemelor de  alimentare cu apă a Republicii Moldova -60 % au o uzură foarte  mare din cauza  exploatării lor îndelungate. Ca urmare, se înregistrează multe avarii şi pierderi de apă.

În unele localităţi  reţelele  de  distribuţie nu  au  fost  extinse înspre  cartierele  noi construite şi de aceea acolo locatarii  nu  sînt alimentaţi cu apă din  sistem centralizat.

În multe cazuri  distribuţia  apei nu poate fi asigurată la  nivelul necesar dat fiind faptul că secţiunea conductelor este mică.

La majoritatea   staţiilor   de  pompare  a  apei  în  reţelele   de distribuţie,  nu  funcţionează  ori chiar lipseşte sistemul  de  reglare automată  a  debitului.  Aceasta  conduce  la  variaţii  necontrolate  a presiunii şi generează avarii.

Nivelul insuficient  de înzestrare a staţiilor de pompare cu aparate de  măsurare  şi  control, nu permite efectuarea analizei  obiective  şi optimizarea regimurilor de funcţionare a sustemelor.

11. Situaţia economico-financiară

În Republică Moldova tarifele pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă  şi  canalizare  sînt  diferenţiate, mai  mari  pentru  agenţii economici  şi   organizaţiile bugetare şi mai mici pentru  populaţie.  De exemplu,  în  Ceadîr-Lunga, Hînceşti, Donduşeni tarifele pentru  agenţii economici sînt de 27 ori mai  mari decît cele stabilite pentru populaţie.

În Căuşeni tariful   serviciilor   de  canalizare  pentru agenţii economici este de 38,3 ori mai mare decît cel stabilit pentru populaţie, în Căinari corespunzător de 15,3 ori mai mare.

La 1.05.1998  datoriile  debitoare ale întreprinderilor  "Apă-Canal" constituiau  176,7  mil.  lei,  datoriile  creditoare  110,0  mil.  lei, inclusiv pentru  energia electrică consumată 55,7 mil. lei.

Conform dărilor  de  seamă anuale, din 51 de unităţi economice  care prestează  servicii  de  alimentare cu apă 16 au încheiat anul  1997  cu pierderi.   Multe întreprinderi au înregistrat o rentabilitate destul  de mare. De exemplu, SA "Apă-Canal Chişinău" a obţinut un profit de 31,3 %,  regia din Otaci 28%. În  mediu pe ramură profitul a constituit 15 %, însă în  majoritatea  cazurilor,  profiturile sînt  iluzorii,  fiindcă  mulţi consumatori  au mari restanţe financiare iar  întreprinderile "Apă-Canal" nu  au bani pe cont şi nu au posibilitatea de a procura materiale, piese de   schimb  şi  utilaje  necesare  pentru  repararea,   întreţinerea  şi exploatarea sistemelor, înregistrînd astfel cheltuieli mici.

Rezultatele financiare nesatisfăcătoare pe care le înregistrează mai multe  întreprinderi  din  sector  sînt efectul  corelat  a  mai  multor factori.  Pe  lîngă  factorii  indicaţi mai sus pot  fi  evidenţiaţi  şi următorii:

    gospodărirea neeficientă;

    alocarea din    buget    a   fondurilor   de   investiţii    absolut necorespunzătoare necesităţilor dictate de situaţia reală;

    relaţiile cu  consumatorii  neadecvate cerinţelor  pieţei  (datorită presiunii  politicienilor  mulţi  consumatori care nu se  achită  pentru serviciile  prestate nu sînt deconectaţi de la sistemele de alimenate cu apă, în cazurile cînd lipsesc apometrele facturarea se face conform unor indici care-s în afara controlului consumatorilor etc.);

    lipsa concurenţei în activitatea întreprinderilor de profil.

II. Scopurile  şi obiectivele modernizării şi

dezvoltării sistemelor hidroedilitare, termenii

şi etapele de realizare

Scopurile principale sînt:

    asigurarea alimentării  centralizate  cu apă potabilă de calitate  a populaţiei şi economiei naţionale din intravilanul localităţilor;

    asigurarea colectării,   epurării  şi  evacuării  apelor  uzate  din intravilanul  localităţilor conform prevederilor documentelor  normative aliniate exigenţelor europene;

   asigurarea calităţii serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de evacuare a apelor uzate, privite prin prisma naturii raporturilor dintre bineficiari   şi   prestatori,   la  un  nivel  comparabil   cu   ţările vest-europene;

    asigurarea calităţii   apei  potabile  distribuite  prin   sistemele centralizate  la un nivel compatibil cu exigenţele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;

    ameliorarea stării  sănătăţii  populaţiei şi reabilitarea  situaţiei social-ecologice în Republica Moldova;

    reducerea pierderilor  de apă în procesul de captare,  transportare, distribuţie, utilizare.

    Pentru atingerea acestor scopuri, urmează a fi realizate următoarele obiective:

    conservarea şi protecţia resurselor de apă potabilă;

    asigurarea funcţionării   eficiente  şi  stabile  a  sistemelor   de alimentare  cu  apă şi canalizare şi continuităţii în  distribuţia  apei potabile, 24 ore din 24 ore;

    reabilitarea  surselor  de alimentare cu apă potabilă şi  asigurarea corespunderii acestora exigenţelor sanitaro-igienice;

    majorarea fiabilităţii   sistemelor   de  alimentare  cu  apă   prin realizarea măsurilor de protecţie a apelor;

    majorarea eficacităţii funcţionării instalaţiilor de tratare;

    perfecţionarea  tehnologiilor  de  tratare şi epurare  a  apelor  în instalaţiile respective;

    reabilitarea,  modernizarea  şi dezvoltarea sistemelor  de  captare, transportare  şi  distribuţie a apei potabile şi de  evacuare-epurare  a apelor uzate;

    Elaborarea şi  perfecţionarea cadrului legislativ şi mecanismului de stimulare economică a consumului raţional al apei.

    Realizarea obiectivelor  de bază se prevăd în trei etape: pe  termen scurt 2000-2005, mediu 2006-2010 şi lung.

    În anii 2000-2005 se prevede realizarea următoarelor măsuri:

    raţionalizarea utilizării apei potabile;

   elaborarea şi   adoptarea   cadrului   legislativ   necesar   pentru soluţionarea  problemelor  din domeniul alimentării cu apă  potabilă  şi canalizării  precum  şi pregătirea propunerilor  ştiinţific  argumentate privind perfecţionarea schemelor de gestionare în domeniul alimentărilor cu apă şi canalizării;

    fundamentarea   şi   elaborarea  unui  program  de  modernizare   şi dezvoltare  ale  sistemelor de alimentare cu apă şi  evacuare-epurare  a apelor uzate;

   realizarea lucrărilor  de modernizare şi dezvoltare a sistemelor  de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi de protecţie şi reabilitare a resurselor de apă;

    definitivarea  reconstrucţiei  sistemelor  de alimentare cu  apă  şi canalizare a mun.Chişinău;

    implementarea  serviciilor  de  audit tehnologic  al  sistemelor  de alimentare cu apă şi canalizare;

    optimizarea funcţionării   şi   majorarea  eficienţei   gospodăririi resurselor  de  apă  subterane de către regiile autonome  de  gospodărie comunală;

    finalizarea lucrărilor  în curs de execuţie care au efect imediat în creşterea capacităţilor de alimentare cu apă;

    reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare cu 25-30 %;

    reducerea la jumătate a pierderilor şi risipei de apă;

    inventarierea puţurilor forate de apă subterană;

    reestimarea rezervelor  de apă subterană la prizele care se află  în exploatare;

    reestimarea regională  a  resurselor şi surselor de apă subterană  a republicii   avînd  ca  criterii  de  apreciere  cerinţele  Organizaţiei Mondiale a  Sănătăţii către calitatea apei potabile şi tehnice;

    elaborarea şi  realizarea  planurilor  de măsuri  pentru  lichidarea existenţei  ori  a  impactului surselor de poluare aflate în  zonele  de protecţie a apelor;

    elaborarea şi  realizarea  planurilor de acţiuni pentru  colectarea, epurarea şi utilizarea apelor meteorice;

    elaborarea şi  realizarea  planurilor  de măsuri  pentru  utilizarea deşeurilor formate la instalaţiile de tratare a apei potabile şi epurare a apelor uzate;

    organizarea şi/sau  înzestrarea  laboratoarelor cu utilaj modern  de testare  de tip-expres destinat pentru încercări în domeniul alimentării cu apă.

    La etapa pe termen mediu (anii 2006-2010) se prevede:

    extinderea lucrărilor  de modernizare şi dezvoltare a sistemelor  de alimentare cu apă şi canalizare din localităţile urbane şi rurale;

    realizarea lucrărilor  privind  ameliorarea  situaţiei  ecologice  a surselor de apă potabilă.

    La etapa pe termen lung după anii 2010 se prevede:

   finalizarea celor  mai  costisitoare  lucrări  care  vor   asigura ameliorarea  radicală  a  alimentării  cu apă potabilă  de  calitate  şi satisfacerea necesităţilor tuturor consumatorilor;

    crearea surselor  de  rezervă  de alimentare cu  apă  şi  asigurarea protecţiei   lor,   pentru  funcţionarea  instalaţiilor  în  cazuri   de cataclisme şi avarii excepţionale, fără a afecta consumatorii;

    elaborarea şi  realizarea  planurilor  de cercetare şi  executare  a sistemelor de restabilire artificială a rezervelor de apă subterană.

III. Politicile pentru atingerea scopurilor prioritare

12. Gestionarea utilizării resurselor de apă

Deoarece gospodărirea  apelor  este  o problemă de  interes  general politicile  naţionale şi locale se vor baza pe principiul  solidarităţii umane şi  interesului comun.

    Modernizarea  sistemlor de alimentare cu apă este principala cale de raţionalizare a utilizării resurselor de apă.

    Politicile vor cuprinde aşa obiective şi direcţii cum ar fi:

    promovarea şi stimularea activităţii în vederea majorării eficienţei folosirii resurselor de apă subterană şi de suprafaţă;

   orientarea societăţii civile şi autorităţilor publice spre generarea şi  realizarea  acţiunilor  de  protecţie,  reabilitare  şi  conservarea calităţii  resurselor  acvatice  pornind de la  constatarea,  că  gradul actual  de poluare a resurselor acvatice este cel maxim admisibil de  la care se va porni la micşorarea treptată a gradului de poluare;

    orientarea opiniei  societăţii şi autorităţilor locale spre  crearea condiţiilor nefavorabile de apariţie şi/sau declanşare a impactului prin activitatea umană;

    susţinerea şi stimularea apariţiei tendinţelor producătorilor de apă de  a produce şi a distribui apă potabilă cu un preţ minim posibil şi de calitate înaltă;

  promovarea parteneriatului  între producătorii de apă şi structurile societăţii  civile pentru asigurarea controlului şi balanţei presiunilor reciproce (cerinţe-dorinţe);

    motivarea creşterii  sensibilităţii capitalului uman din sectorul de alimentare  cu  apă  pentru implicarea lui majoră şi asimilarea  de  noi responsabilităţi;

    propagarea ideii,  că  dezvoltarea serviciilor de alimentare cu  apă este un domeniu prioritar în evoluţia economico-socială a societăţii;

    orientarea mentalităţii   societăţii   civile   spre   corespunderea relaţiilor de piaţă;

    susţinerea activităţii organelor de informare în masă, care vor avea tendinţa  de  a  asigura transparenţa în primirea  deciziilor  la  toate nivelurile;

    desfăşurarea  gospodăririi  apelor în baza cunoaşterii  ştiinţifice, complexe, cantitative şi calitative a resurselor de apă ale ţării.

    Gestionarea resurselor  de  apă  va  fi  orientată  spre  realizarea următoarelor obiective:  

valorificarea complexă a resurselor de apă şi repartizarea  raţională şi  echilibrată  a  acestor  resurse,  cu  menţinerea  şi  îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii naturale;

    conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apă:

    protecţia împotriva  oricărei  forme de poluare şi de  modificare  a caracteristicilor resurselor de apă;

    satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei şi economiei naţionale;

    refacerea calităţii apelor subterane şi de suprafaţă.

    Pentru a realiza  o  gospodărire  complexă,  la nivel  optim  va  fi necesar de activat în următoarele directii:

   perfecţionarea  cadrului instituţional pentru o stabilire strictă  a responsabilităţilor  şi atribuţiilor organelor ce gestionează  resursele de  apă,  pentru descentralizarea funcţiilor şi  stimularea  activităţii autorităţilor  locale, pentru  includerea  participării  publicului  în procesul  de luare a deciziilor şi îmbunătăţirea accesului la informaţia privind resursele de apă;

   dezvoltarea bazei legislative care va permite o reglare mai perfectă a folosirii şi protecţiei resurselor de apă, va majora responsabilitatea pentru încălcarea legislaţiei;

    elaborarea şi implementarea măsurilor de îmbunătăţire a calităţii şi protecţiei resurselor de apă;

    implementarea  mai  largă şi perfecţionarea pîrghiilor economice  de gestionare  a  resurselor de apă. Se va aplica  principiul:  "Poluatorul plăteşte,  iar cel care are preocupări în domeniul protecţiei resurselor de apă este susţinut legislativ şi material";

    perfecţionarea sistemului existent de monitoring al calităţii apelor în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;

    racordarea sistemului   de  gestiune  la  diversitatea  parametrilor hidrografici cantitativi şi calitativi ai teritoriului republicii.

    Elaborarea şi  implementarea  măsurilor tehnice şi tehnologice,  vor asigura  reducerea  treptată a consumului de apă pe unitate  de  produs, creşterea gradului de reciclare a apei şi a gradului de epurare a apelor uzate,  reducerea  consumurilor  energetice  şi a  pierderilor  de  apă, îmbunătăţirea calităţii apei.

    Nivelul de tratare  a  apei  urmează  a fi stabilit  în  funcţie  de cerinţele consumatorilor.

    Apele subterane vor fi folosite, cu prioritate, ca ape potabile.

    Controlul departamental al calităţii apei în seama producătorilor de apă  potabilă.  Controlul  de stat al calităţii  apei  destinată  pentru potabilizare  din sursele de apă potabilă din reţea şi la consumatori va fi  asigurat  în  continuare de organele  teritoriale  ale  Ministerului Sănătăţii.

    Apa se va utiliza prioritar prin sisteme centralizate de alimentare.

    Determinarea  soluţiei  optime  de  constituire  a  unui  sistem  de alimentare  cu  apă  şi  canalizare  se  va  realiza  în  baza  analizei multicriteriale a alternativelor şi datelor, precum şi în baza studiului de impact.

    Îmbunătăţirea  serviciilor de alimentare cu apă este principala cale de raţionalizare a utilizării resurselor naturale existente.

    Pentru coordonarea   în  ansamblu  a  activităţilor  de   cercetare, proiectare,  construcţie, exploatare, protecţie, conservare, refacere şi control  al  utilizării apelor este necesară înfiinţarea unei  structuri centrale.

                  13. Organizarea şi susţinerea lucrărilor de

                        cercetare-valorificare

    Ştiinţa are un  rol deosebit în soluţionarea problemelor dezvoltării sistemelor  de  alimentare cu apă, canalizare şi  protecţiei  resurselor acvatice.    Dezvoltarea  durabilă  şi  permanentă  adecvată  condiţiilor specifice  ale republicii poate fi asigurată la un nivel rezonabil  dacă acţiunile se vor baza pe  rezultatele cercetărilor.

    Problemele şi  deficienţele existente în sector condiţionează un şir de orientări ale cercetărilor cum ar fi:

    reestimarea rezervelor  de ape subterane actuale şi de  perspectivă.

elaborarea  hărţilor zonării hidrogeologice şi hidrochimice a Republicii Molodva  în  scopul argumentării ştiinţifice a  răspîndirii  straturilor acvatice şi utilizării lor eficiente;

    inventarierea  prizelor  de apă subterană de pe teritoriul ţării  şi crearea unor baze de date moderne referitoare la amplasarea geografică a prizelor  de  apă, parametrii lor tehnici, geologici, hidrogeologici  şi calităţii apei;

    investigarea   apelor  freatice.  Determinarea  zonelor  cu  apă  de calitate bună. Elaborarea schemelor de amplasare a fîntînilor;

    studierea impactului factorilor antropici asupra evoluţiei calităţii apelor  subterane  şi  de suprafaţă. Elaborarea  programelor  ştiinţific argumentate  de  restabilire şi de conservare a calităţii şi  cantităţii resurselor de apă;

    crearea tehnologiilor  cu  consum  redus  de  apă,  energie,  agenţi chimici;

    estimarea posibilităţilor     de    creştere    a     performanţelor tehnologiilor, echipamentelor şi instalaţiilor de tratare - dezinfectare a apei;

    estimarea posibilităţilor de creştere a performanţelor tehnologiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor uzate şi tratare a nămolurilor;

    stabilirea tehnologiilor   adecvate  pentru  tratarea  şi   epurarea apelor, pentru unităţi mici şi foarte mici în mediul rural;

    realizarea modelării   şi  optimizării  proceselor  tehnologice   de tratare şi epurare a apei cu ajutorul staţiilor pilot;

    elaborarea recomandărilor   în  domeniul  utilizării  în  Moldova  a tehnologiilor moderne, utilajelor şi materialelor noi;

    elaborarea sistemelor automate de comandă şi control a instalaţiilor şi dotărilor hidroedilitare;

    elaborarea programelor  de  calcul  şi optimizare  a  sistemelor  de alimentare cu apă şi de canalizare;

    efectuarea permanentă  a  cercetărilor  în vederea  realizării  unor tehnologii   noi   de  performantă  în  domeniile  captării,   tratării, distribuţiei  apei potabile, epurării apelor uzate, tratării nămolurilor etc.;

    dezvoltarea în  pas cu realizările performante a bazei normative  de proiectare,  construcţie şi exploatare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare;

    studierea influenţei   calităţii  apei  potabile  asupra   sănătăţii populaţiei.

    Susţinerea cercetărilor  se  va  realiza  prin  diferite  metode  şi acţiuni cum ar fi:

    finanţarea din  diferite  surse  a  programelor  şi  proiectelor  de cercetare,   inclusiv   comercializarea  rezultatelor   ştiinţifice   cu respectarea dreptului autorului;

    crearea condiţiilor  de manifestare a concurenţei în activitatea  de cercetare şi proiectare;

    participarea   producătorilor   şi   distribuitorilor  de   apă   la cofinanţarea  proiectelor de cercetare aplicativă prin alocarea de către aceştia  a unui procent prestabilit de mijloace financiare într-un  fond special;

    dezvoltarea relaţiilor   internaţionale   parteneriale  în   domeniu (schimb  de informaţie, colaborare tehnică, consultaţii, participare  la programe internaţionale, realizarea proiectelor de demonstraţie etc.);

    crearea şi susţinerea  organelor de informare, asigurarea ofertei de informaţii rezultate din cercetări aplicate şi studii;

    crearea unui centru coordonator al cercetărilor în domeniu.

    Cercetarea ştiinţifică  fiind o importantă resursă pentru  creşterea performanţelor  în activităţile practice din sistemele de alimentare  cu apă  şi  canalizare  va fi realizată cu aportul şi implicarea  activă  a întreprinderilor din sector, precum şi a autorităţilor publice locale.

                     14. Implementarea materialelor, echipamentelor

                             şi utilajelor

    Asigurarea continuă  a serviciilor de alimentare cu apă la  debitele şi   presiunile  necesare  consumatorului,  asigurarea  calităţii   apei potabile şi  evacuarea-epurarea apelor uzate în corespundere cu cerinţele documentelor   normative   se  pot  realiza,  numai  dacă   componenţele sistemelor  sînt  performante şi fiabile. De aceea politica de proiectare şi executare a lucrărilor de construcţii şi retehnologizare a obiectelor sistemelor  de  alimentare  cu apă,  canalizare şi  protecţia  resurselor acvatice necesită o schimbare radicală în vederea:

    utilizarii materialelor, echipamentelor şi utilajelor performante şi cu fiabilitate înaltă;

    implementării  echipamentelor, utilajelor cu randament ridicat  care vor  permite automatizarea şi dispecerizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare cu conducerea exploatării pe calculatoare de proces;

    implementării  noilor  tehnologii  de tratare şi  epurare  a  apelor precum  şi a trătării nămolului cu consumuri reduse de energie, reactivi chimici.

    Deoarece industria  Republicii  Moldova  în mare  parte  nu  produce materiale,  echipamente  şi  utilaje necesare la un  nivel  de  calitate comparabil  cu  cel  din vestul Europei, este necesar  ca  administraţia centrală   de  specialitate  să-şi  includă  în  concepţia   dezvoltării următoarele:

    adaptarea programelor  de  producere a  utilajelor,  echipamentelor, aparatelor  şi  materialelor  la rezultatele studiilor  aprofundate  ale pieţei;

    modernizarea  şi  reutilizarea tehnică a capacităţilor de  producere existente  şi asigurarea interacţiunii pe baze  organizatorico-economice noi   prin  cooperare  interrepublicană  şi  internaţională  în   scopul producerii   materialelor,  echipamentelor  şi  utilajelor   performante necesare pentru sistemele de  alimentare cu apă şi canalizare;

    implementarea  sistemului de atestare a calităţii produselor conform normelor Organizaţiei de Standardizare Internaţională;

    colaborarea cu  firme  străine,  crearea întreprinderilor  mixte  cu capital străin;

    procurarea licenţelor pentru fabricarea materialelor, echipamentelor şi  utilajelor  performante  şi  implementarea  tehnologiilor  avansate, atunci cînd cele existente nu sînt la nivel internaţional;

    organizarea producerii sau producerea şi implementarea instalaţiilor compacte  de  tratare a apei pentru potabilizare şi de epurare a  apelor uzate;

    elaborarea programului  de insuşire şi producere a tipurilor noi  de materiale,  utilaje, aparate şi echipamente performante pentru sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.

                        15. Economisirea resurselor energetice şi de apă

    În preţul de  cost al apei potabile, energia sub diferitele ei forme intră  cu  o  pondere  medie  de 55 %,  deci  este  evidentă  importanţa reducerii  consumurilor energetice în domeniul alimentării cu apă.

    Reducerea consumului de energie la captarea, tratarea şi distribuţia apei,  la evacuarea şi epurarea apelor uzate, reducerea pierderilor şi a consumului  de   apă de către consumatori se vor obţine  prin  realizarea unui complex de măsuri şi acţiuni cum ar fi:

    restabilirea şi repararea construcţiilor, utilajelor şi reţelelor;

    instalarea contoarelor  de  energie  electrică,  care  înregistrează separat consumul de noapte, pentru a aplica la plata consumurilor tarife diferenţiate;

    modernizarea  utilajelor şi echipamentelor existente a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare;

    optimizarea funcţionării      sistemelor     hidroedilitare     prin monitorizarea, automatizarea şi dispecerizarea lor;

    utilizarea utilajelor   tehnologice  cu  dispozitive  de   acţionare electrică cu turaţie variabilă;

    utilizarea resurselor  alternative  de energie electrică  (biogazul, energia solară, energia vîntului) în complexul de captare-tratare a apei potabile şi de epurare a apelor uzate;

    utilizarea presiunii  excesive  a  apei din  apeductele  magistrale, producerea energiei electrice (prin instalarea turbinelor în reţea);

    trecerea la aprovizionarea cu energie electrică pe tensiune la nivel mai majorat;

    utilizarea instalaţiilor de compensare a energiei reactive;

    reconsiderarea concepţiei de proiectare.

    Este oportun  ca organele statale să susţină activitatea în  vederea reducerii consumurilor energetice, pierderilor şi consumurilor de apă şi să prevadă:

    implementarea Programului de Stat de contorizare;

    alocarea creditelor  preferenţiale producătorilor,  distribuitorilor şi   consumatorilor   pentru  realizarea  măsurilor  de  economisire   a resurselor energetice şi de apă;

    stimularea (taxa  pe  valoarea adăugată, tarife, accize, impozit  pe venit)  producerii, importării şi utilizării echipamentelor,  utilajelor şi tehnologiilor cu consum redus de energie şi/sau reactivi chimici;

    asigurarea finanţării auditului energetic a organizaţiilor bugetare;

    elaborarea şi  emiterea  materialelor informative şi ilustrative  în domeniul economisirii resurselor energetice;

    propagarea activă  prin  intermediul  mass-media  a  activităţii  şi metodelor de economisire a resurselor energetice;

    controlul corespunderii  utilajului, echipamentelor şi  materialelor utilizate cerinţelor standardelor în vigoare;

    supravegherea   tehnică  a  gospodăriei  de  alimentare  cu  apă  şi evacuare-epurare a apelor uzate;

    aplicarea tarifelor  pentru serviciile prestate de alimentare cu apă şi canalizare economic argumentate.

    În cazul cînd  vor  fi  aplicate tarife ce nu  acoperă  cheltuielile reale  justificate,  organul  care a aprobat aceste tarife  va  prevedea surse  financiare necesare pentru compensarea diferinţei dintre  tariful calculal şi cel stabilit.

    În vederea economisirii   apei  urmează  ca  toţi  consumatorii   să plătească  pentru  consumul  real  de apă (acesta  fiind  contorizat  de aparatele  de  măsurare  instalate la consumator) potrivit  unor  tarife "progresive" stabile în anii apropiaţi.

    Tarifele "progresive" trebuie:

    să fie minimale pentru consumul necesar vital de apă, independent de asigurarea materială a consumatorului;

    să stimuleze  economisirea apei prin majorarea repetată a  tarifelor la depăşirea normelor minimale;

    să stimuleze economisirea apei de către toţi consumatorii;

    să stimuleze  consumatorul în căutarea mijloacelor pentru  investire în implementarea tehnologiilor cu consum minim de apă.

                        16. Modernizarea şi dezvoltarea sistemelor

                              hidroedilitare

    Modernizarea  şi  dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă şi  de canalizare  se  vor  realiza  conform  unor  scheme  adecvate  reale  de înfăptuit,  bine argumentate şi trebuie să aibă la bază:

    diagnosticarea corectă a stării şi funcţionării sistemelor existente;

    identificarea soluţiilor de îmbunătăţire, modernizare şi dezvoltare;

    evaluarea/estimarea   financiară   detaliată,  tehnică,   economică, socială, instituţională şi de mediu;

    propuneri de   lucrări  şi  achizitii  de  echipamente  şi   utilaje corespunzătoare.

    Proiectele de modernizare trebuie să vizeze:

    îmbunătăţirea  funcţionării  sistemelor de alimentare cu apă  pentru asigurarea continuităţii distribuţiei apei potabile 24 ore din 24 ore la debitele şi presiunile necesare consumatorului;

    asigurarea funcţionării continuie a sistemelor de alimentare cu apă, în  special  în cazuri de poluare a surselor de suprafaţă  cu  elemente, care nu pot fi eliminate prin tehnologiile staţiilor existente;

    modernizarea  sistemelor  publice  de alimentare  cu  apă  potabilă, pentru  ca  apa  potabilă la branşamentul  abonaţilor  să  îndeplinească  condiţiile  de potabilitate prevăzute în actele normative în vigoare  la data  proiectării  prin  aplicarea tehnologiilor şi  soluţiilor  tehnice moderne cum ar fi:

    a) utilizarea  decantoarelor  performante cu strat  suspenzional  şi lamele, cu influenţe favorabile asupra filtrelor şi a calităţii apei;

    b) utilizarea  filtrelor moderne cu eficienţă ridicată şi cu  consum redus de apă de spălare;

    c) utilizarea   ozonului  sau  bioxidului  de  clor  ca  treaptă  de pre-oxidare  în amontele staţiei, oxidare intermediară şi oxidare finală pentru dezinfectarea apei;

    d) utilizarea cărbunelui activ cu treaptă finală de absorbţie;

    e) utilizarea    conductelor   din   materiale   de   calitate    şi retehnologizarea reţelei de distribuţie;

    retehnologizarea  şi  modernizarea  sistemelor de epurare  a  apelor uzate  în  vederea  alinierii  la  exigenţele  Directivelor  Consiliului Comunităţii Economice Europene;

    regîndirea atît a sistemului hidraulic cît şi a staţiilor de pompare şi stabilirea noilor parametri de funcţionare;

    realizarea prioritară  a  lucrărilor  al căror efect va  conduce  la economisirea considerabilă a energiei şi reducerea pierderilor de apă;

    implementarea echipamentelor şi utilajelor care să prezinte garanţii maxime în exploatare;

    majorarea fiabilităţii  electromecanice şi biologice a sistemelor de evacuare-epurare;

    zonarea sistemelor  de  alimentare  cu apă,  utilizarea  efectivă  a rezervoarelor de înmagazinare şi armaturii de reglare;

    reechiparea staţiilor  de  pompare  şi  a  sistemului  hidraulic  cu echipamente  îmbunătăţite şi fiabilitate ridicată în vederea optimizării funcţionării sistemelor hidroedilitare;

    monitorizarea  funcţionării întregului sistem de alimentări cu  apă, precum  şi  a sistemelor de canalizare-epurare, în  vederea  exploatării optime;

    crearea întreprinderilor  specializate de exploatare şi  întreţinere ale  reţelelor şi instalaţiilor inginereşti pe teritoriul fostelor  mari întreprinderi  industriale,  patrimoniul cărora a devenit proprietate  a mai multor agenţi economici.

    La modernizarea  şi  dezvoltarea  staţiilor  de  epurare  existente, precum şi la proiectarea celor noi poate fi recomandată:

    a) utilizarea  instalaţiilor  performante  de  epurare  biologică  a apelor  uzate  cu  microfloră  fixată de  tip  filtre  biologice  pentru staţiile de capacitate medie şi mică;

    b) utilizarea  instalaţiilor  performante pentru epurarea  biologică anaerob-aerobă  a apelor industriale uzate de mare încărcătură  organică cu stabilizarea nămolului şi producerea biogazului.

    La modernizarea  şi reglarea instalaţiilor de apă rece şi apă  caldă din  interiorul clădirilor, pentru a reduce considerabil consumurile  de apă  înregistrate  de contoare se va prevedea îndeplinirea unor  măsuri, cum ar fi:

    a) instalarea   electropompelor   cu  turaţie  variabilă   atît   la instalaţiile de apă rece cît şi la cele de apă caldă;

    b) instalarea reglatoarelor de debit;

    c) finalizarea contorizării consumurilor de apă caldă şi rece pentru fiecare abonent;

    d) instalarea  armaturilor  calitative care conduc  la  economisirea apei.

    Extinderea capacităţilor  de  captare-tratare, pompare etc.,  se  va realiza numai în situaţia în care după reducerea maximă a pierderilor şi a risipei de apă nu se asigură volumul necesar consumatorilor.

                     17. Dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare

                           cu apă în mediul rural

    Alimentarea cu  apă  a  populaţiei  din  mediul  rural  din  sisteme centralizate  este  mai  avantajoasă decît alimentarea  din  fîntîni  şi izvoare, fiindcă asigură mai bine satisfacerea cerinţelor consumatorilor în  privinţa  calităţii,  cantităţii, protejării  sănătăţii  şi  creării comodităţilor.

    Avînd în vedere,   că  în  prezent  multe  sisteme  centralizate  de alimentare  cu  apă  din mediul rural nu funcţionează  ori  funcţionează insuficient,  administraţia  publică locală va trebui să  întreprindă  o serie de iniţiative pentru a ameliora situaţia.

    Aceste iniţiative pot fi:

    crearea unei  comisii  pentru  inventarierea  şi  aprecierea  stării tehnice şi sanitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare care au  funcţionat  şi  în  prezent  staţionează, precum  şi  a  celor  care funcţionează;

    elaborarea unor   programe   locale  de  acţiuni  care  ar   permite restabilirea şi asigurarea funcţionării sistemelor existente;

    înzestrarea sistemelor  de  alimentare cu apometre care  ar  permite înregistrarea  apei consumate şi intervenţia operativă în caz de  consum neprevăzut;

    identificarea surselor de poluare a apei potabile şi întocmirea unui plan de acţiuni pentru a micşora sau lichida influenţa acestor surse;

    crearea zonei  sanitare de protecţie pe terenul aflării surselor  de alimentare cu apă potabilă;

    crearea întreprinderilor  organelor  administraţiei  publice  locale pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare;

    aplicarea taxelor progresive sau fixe pentru consumul de apă;

    asigurarea supravegherii  sanitare  şi tehnice de către organele  de control  pentru  a  exclude o posibilă înrăutăţire a calităţii  apei  şi micşorarea volumului  necesar;  

utilizarea instalaţiilor   individuale   şi  colective  de   tratare suplimentară a apei (recomandate de specialişti în caz de necesitate).

    Exploatarea şi  întreţinerea în funcţiune a sistemelor  centralizate va  fi  finanţată  de către consumatori şi de organele  publice  locale. Treptat consumatorii vor prelua toate cheltuielile asupra lor.

    În localităţile  unde există sisteme centralizate nefinalizate,  sau sisteme  care  erau  folosite  la  diferite  întreprinderi  agricole  şi complexe  zootehnice, se va efectua inventarierea lor pentru a determina starea  în  care  se află, posibilităţile de a fi utilizate  sursele  şi volumul de finanţe necesar pentru punerea lor în funcţiune.

    La iniţierea  construcţiei unui sistem centralizat de alimentare  cu apă,  în prealabil, se va face un sondaj în localitate pentru ca oamenii să  decidă  care  anume servicii doresc să le aibă şi pentru  care  sînt dispuşi să plătească.

    Înfiinţarea de   noi   distribuţii  în  mediul  rural   trebuie   să benefecieze  pe  lîngă  sprijinul  financiar de stat  şi  de  facilităţi fiscale considerabile.

    Construcţia noilor  sisteme de alimentare cu apă, modernizarea celor existente   şi  în  paralel  sau  într-o  etapă  următoare   construcţia sistemelor  de  canalizare-epurare va conduce la ridicarea  gradului  de confort  şi  de sănătate a populaţiei, precum şi la protecţia sporită  a mediului înconjurător.

    Localităţile   rurale  din  apropierea  oraşelor  vor  putea  folosi rezervele  de  capacităţi prevăzute în proiect ori disponibilizate  prin reducerea pierderilor în sistemele existente în mediul urban.

    Se va propune ca lucrările de construcţie care pot fi îndeplinite cu forţele proprii ale populaţiei locale să fie executate de aceasta. Acest model  de  rezolvare a problemei alimentării cu apă şi  canalizare  este dictat de realităţile financiare ale republicii.

    Elaborarea variantei  optime  a schemei de alimentare cu apă  se  va face în baza:

    sondajului populaţiei  locale  (pentru a determina  necesităţile  de alimentare  cu  apă, disponibilitatea de a plăti şi dacă oamenii pot  şi doresc să participe la lucrările de construcţie);

    analizei informaţiei geologice şi hidrologice existente:

    cercetării geo-hidrogeologice;

    testării calităţii apei de adîncimi diferite;

    analizei cost-beneficiu al alternativelor.

    Urmează a fi  studiate în primul rînd toate sursele sigure de apă ce se  află în apropierea zonelor de distribuţie, în afara zonelor locuite.

Acestea pot fi:

    apele freatice   din  văi,  captate  prin  grupuri  de  fîntîni,  cu construcţii care pot mări debitul lor (diguri laterale);

    apa izvoarelor care nu sînt exploatate;

    fîntîni sau puţuri   de   adîncime,  în  dependenţă   de   calitatea acviferului;

    surse în curs   de  exploatare:  acestea  pot  fi  îmbunătăţite  sau conectate la noul sistem de alimentare;

    apele de suprafaţă   infiltrate   (în   prealabil   se   va   studia fezabilitatea exploatării lor).

    În toate cazurile  vor fi asigurate zonele de protecţie ale surselor conform normelor în vigoare.

    În prima etapă,  sistemul  de  distribuţie poate  consta  din  linii magistrale,  rezervoare  sau  turnuri de apă şi o  reţea  principală  de distribuţie  cu posturi  speciale de distribuţie (pentru furnizarea  apei şi perceperea plăţii pentru apă). În a doua etapă reţeauă de distribuţie poate  fi  extinsă spre casele  consumatorilor disponibili  să  plătească pentru  conectare  la  reţea  şi taxele pentru  consumul  de  apă.  După definitivare  sistemele existente vor constitui un  sistem de  alimentare centralizat.

    În mod similar  vor  fi  construite şi sistemele de  canalizare.  La început  se vor construi sisteme autonome care mai apoi vor fi conectate la reţeaua publică cu instalaţii comunale de epurare a apelor uzate.

    În multe localităţi  rurale  construirea  unui  sistem  centralizat, exploatarea  şi întreţinerea lui va costa scump, şi de aceea majoritatea populaţiei  nu va fi în stare să achite serviciile de alimentare cu apă.

În  acele localităţi în viitorul apropiat alimentarea cu apă se va  baza pe  ideea  de a continua folosirea apei din fîntîni. Fîntînile  puternic contaminate  vor fi abandonate. Construcţia noilor fîntîni se va realiza după  proiecte  standard  şi  după o schemă  aprobată  care  va  exclude amplasarea fîntînilor în zonele poluate. Administraţia publică locală va elabora  şi  realiza  un  plan  de acţiuni  operative  de  ameliorare  a situaţiei  privind  alimentarea  cu apă care  va  prevedea  investigarea calităţii   apei,  estimarea  surselor  de  poluare  şi  reducerea   sau lichidarea  influenţei  lor,  reconstrucţia, modernizarea  şi  protecţia

fîntînilor, exploatarea şi întreţinerea fîntînilor conform cerinţelor şi normelor sanitare.

                      18. Asigurarea viabilităţii financiare a prestatorilor

                            de servicii   alimentare cu apă şi canalizare

    Fără rezolvarea  problemei  finanţării,  dezvoltarea  sectorului  de alimentare cu apă şi de canalizare nu poate fi concepută.

    Mecanismul economic    este    specific   domeniului    gospodăririi cantitative  şi  calitative  a apei şi va include sistemul de  plăţi  ca parte  a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării  pe principii economice a furnizorilor şi  distribuitorilor de  apă. Sistemul de plăţi se va baza pe regula: beneficiarul  plăteşte, în funcţie de serviciile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă. Prin sistemul de plăţi se va asigura:

    a) stimularea  economică  a  utilizării  durabile  şi  a  protecţiei calităţii apei;

    b) diferenţierea  teritorială a preţurilor şi tarifelor pe categorii de  surse, ca urmare a condiţiilor diferite de asigurare a calităţii  şi cantităţii  apei,  în  măsura  în  care  sistemul  asigură  venituri  şi cheltuieli echilibrate;

    c) corectarea  nivelului  preţurilor  şi  tarifelor  în  funcţie  de dinamica generală a preţurilor;

    d) transmiterea la utilizatori a influienţelor economice determinate de  activităţile  de  asigurare a surselor de apă din  punct  de  vedere cantitativ şi calitativ;

    e) reflectarea  în  preţuri a cererii de debit şi de volum  de  apă.

Metodologia  de  stabilire  a preţurilor trebuie să  asigure  eliminarea distorsionărilor  cauzate de influienţa deciziilor politice populiste şi fără  fundament  economic. În intravilanul unei localităţi, preţul  apei potabile   distribuită   dintr-un  sistem,  va  fi  unic  pentru   toate categoriile  de  consumatori (populaţie, agenţi  economici,  organizaţii bugetare etc.).

    Organele statale vor contribui la:

    realizarea programului  compensaţiei tarifelor pentru populaţia care dispune de venituri modeste de trai;

    anularea datoriilor consumatorilor care nu mai pot fi întoarse;

    achitarea serviciilor de către consumatorii bugetari;

    susţinerea facilităţilor   economico-financiare   a  sectorului   de alimentare cu apă;

    stimularea eforturilor  de  reducere a consumurilor energetice  prin lăsarea la dispoziţia operatorilor a economiilor astfel obţinute;

    crearea condiţiilor de mobilizare a investiţiilor străine şi locale, inclusiv din sectorul privat.

    Stimularea economică  a  preţului pentru a obţine un cost  minim  de producţie  va genera tendinţa furnizorilor şi distribuitorilor de apă să reducă   costurile   de  exploatare,  să  adreseze  bonurile  de   plată consumatorilor  pe  baza consumului real înregistrat de contoare  şi  să accelereze  procesul de încasări a plăţilor. Ca urmare, va creşte gradul de  rentabilitate,  va  fi posibil de creat  fonduri  pentru  finanţarea lucrărilor  de  întreţinere,  modernizare şi dezvoltare.  Astfel  se  va realiza un profit social maximal.

    Politica de parteneriat  social  promovată  de stat  va  intensifica creşterea  gradului de participare a autorităţilor locale la  finanţarea lucrărilor  de investiţii prin utilizarea diverselor surse de finanţare, inclusiv  agenţii economici, va stimula acordarea creditelor de diferite termene pentru efectuarea lucrărilor de modernizare, reconstruire precum şi de construcţie a unor noi capacităţi.

    Pentru a crea  concurenţă la acordarea serviciilor de alimentare  cu apă se va face posibilă participarea firmelor private.

                     19. Reorganizarea şi perfecţionarea cadrului instituţional

    În ansamblul  de măsuri necesare pentru reabilitarea şi  dezvoltarea serviciilor  publice  de  alimentare  cu  apă  şi  canalizare  o  verigă esenţială   o    constituie  reorganizarea  şi  perfecţionarea   cadrului instituţional.  Oportunitatea reformei instituţionale este susţinută  de sensul  economic  de eliminare al  ineficienţei. Perfecţionarea  cadrului instituţional  se va efectua pornind de la revizuirea actelor  normative şi modificarea lor pentru ca finalitatea restructurării să  fie:

    a) transformarea   (organizarea)  întreprinderilor  prestatoare   de servicii  de alimentare cu apă şi canalizare în societăţi pe acţiuni  de interes public astfel  ca:

    infrastructura  alimentării  cu apă (staţii de captare,  tratare  şi pompare,  sisteme  de  transport şi distribuţie, reţele  de  canalizare, staţii  de  epurare  etc.), care sînt amplasate în general  în  domeniul public   trebuie   să   rămînă  proprietate  publică,   iar   elementele patrimoniale  folosite  de  prestatorul de  servicii  pentru  punerea  în mişcare  a  sistemului, întreţinerea acestuia şi realizarea  efectivă  a serviciului  (clădiri  administrative, utilaje, mijloace  de  transport, mijloace  circulante,  alte elemente patrimoniale) să  fie  proprietatea privată a societăţii şi supusă procesului de privatizare;

    întreţinerea   şi   exploatarea  apeductelor  interraionale   şi   a edificiilor  care  sînt  situate  pe teritoriul  a  mai  multor  unităţi administrativ-teritoriale  vor  fi asigurate de societăţi pe acţiuni  cu capital majoritar de stat sau de companii care vor prelua aceste obiecte conform  unui  contract  de gestiune. Organizaţiile  menţionate  vor  fi administrate de organul central de specialitate;

    b) crearea unei  Agenţii Naţionale pentru Reglementarea în  sectorul de alimentare cu apă şi canalizare;

    c) crearea relaţiilor  instituţionale  stabile pentru a  stimula  şi înlesni atragerea capitalului privat în domeniu;

    d) delimitarea funcţiilor de control şi exploatare;

    e) descentralizarea     funcţiilor,    sistematizarea   activităţii autorităţilor locale;

    f) instituţionalizarea   formelor   de  consultare  a   structurilor societăţii  civile în procesul de pregătire a deciziilor importante care privesc sectorul de alimentare cu apă şi canalizare.

    O bună parte  din problemele cauzate de lipsurile instituţionale vor fi  soluţionate prin definirea clară a responsabilităţilor şi a  rolului fiecărei verigi a  sistemului instituţional.

    Administraţia publică locală va avea următoarele responsabilităţi:

    de a formula  politica  locală  şi a elabora planuri de  acţiuni  pe diferite perioade de timp conform actelor normative în vigoare;

    de a formula  linii  directoare,  de a crea servicii  publice  şi  a planifica dezvoltarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare;

    de a favoriza  colaborarea  cu  furnizorii de  servicii  publice  în condiţii de echitate şi eficacitate;

    de a monitoriza  asigurarea  serviciilor în conformitate cu  normele juridice, cu principiile şi regulile specifice;

    de a încheia  contracte  de  prestări de servicii cu  furnizorii  şi distribuitorii;

    de a controla serviciile prestate de furnizorii şi distribuitorii de apă.

    Responsabilităţile prestătorilor de servicii:

    de a asigura servicii de calitate;

    de a îndeplini întocmai obligaţiile contractuale;

    de a respecta legislaţia în vigoare;

    de a respecta  principiile  şi  regulile  de  bază  ale  serviciilor publice;

    de a gestiona  eficient capacităţile financiare, materiale şi  umane avute la dispoziţie;

    de a da informaţie  veridică  şi  la vreme autorităţilor  locale  şi organelor centrale;

    de a răspunde  prompt  şi corect la reclamaţiile  beneficiarilor  de servicii şi de a rezolva operativ problemele acestora;

    de a se preocupa  de  îmbunătăţirea  serviciilor prestate  şi  de  a înainta propuneri în acest sens administraţiei publice locale.

    Beneficiarii  (consumatorii)  vor  respecta  legile  în  vigoare  şi hotărîrile  administraţiei  locale şi vor avea grijă de a se informa  cu privire la noile reglementări.

    Mass-media va  asigura permanent o corectă informare a  cetăţenilor, administraţiei  publice  locale, prestatorilor, conform  legislaţiei  în vigoare.

    Un rol deosebit   în  dezvoltarea  instituţională  a  sectorului  de alimentare  cu apă îi va reveni administraţiei centrale de  specialitate care conform atribuţiilor sale va asigura:

    elaborarea şi  promovarea  direcţiilor principale ale  politicii  de stat   şi   strategiei  în  domeniul  asigurării  cu  apă  potabilă   şi canalizare-epurare a apelor uzate;

    coordonarea generală a acţiunilor de dezvoltare a ramurii;

    reformarea organizatorică şi economică a sectorului de alimentare cu apă;

    aprobarea tarifelor, pentru serviciile prestate de alimentare cu apă şi canalizare, în temeiul datelor de audit;

    controlul de stat al calităţii construcţiilor;

    coordonarea şi  dirijarea  cercetărilor  ştiinţifice,  implementării tehnologiilor performante;

    autorizarea activităţilor  în  domeniul proiectării şi  construcţiei sistemelor comunale;

    organizarea licitaţiilor  şi  concursurilor  pentru  proiectarea  şi valorificarea  investiţiilor  publice,  finanţate din bugetul  de  stat, fondurile extrabugetare şi credite bancare garantate de stat;

    coordonarea activităţii   privind   pregătirea,  perfecţionarea   şi atestarea  cadrelor în domeniul proiectării, construcţiei şi exploatării sistemelor comunale de alimentare cu apă;

    elaborarea programelor de stat în domeniul alimentării cu apă;

    elaborarea politicii investiţionale în domeniu;

    elaborarea proiectelor  de  legi, hotărîri ale Guvernului ce ţin  de domeniu;

    elaborarea regulamentelor  specifice  necesare  pentru  privatizarea serviciilor de alimentare cu apă cum ar fi:

    - forme de gestiune delegată;

    - standarde minime de calitate a serviciilor;

    - criterii de  atestare  (licenţe)  a prestatorilor de  servicii  în funcţie de performanţe operaţionale şi financiare ale acestora;

    - elaborarea   reglementărilor   specifice,   necesare   exploatării coordonate a infrastructurii locale;

    - regulamente  de exploatare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;

    - normative tehnice  de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor  şi dotărilor,  în vederea asigurării în exploatare şi reducerii gradului de risc;

    - elaborarea de reglementări la nivel republican prin:

    iniţiative legislative în domeniul alimentării cu apă;

    monitorizarea  relaţiilor între operatorii de servicii, autorităţile publice locale şi beneficiarii de servicii.

                     20. Formarea, calificarea şi perfecţionarea profesională

                           a personalului din sectorul de alimentare

                           cu apă şi de canalizare

    Retehnologizarea  şi modernizarea sistemelor existente de alimentare cu  apă şi de canalizare precum şi construirea şi exploatarea altora noi la  un  nivel   de performanţă, prevede necesitatea de a  dispune  de  un personal bine calificat.

    Se apreciază  că personalul din sector va trebui să fie calificat în domeniul managerial, tehnologic, informaţional, relaţional.

    Pentru a dispune de personalul care va corespunde condiţiilor cerute de  economia  de  piaţă şi cerinţelor legate de  creşterea  prevăzută  a nivelului   de    dotare   a  sistemelor  va  fi  necesar   de   realizat restructurarea  sistemului  şi perfecţionarea formelor şi  metodelor  de pregătire profesională.

    Acţiunile de  formare  profesională vor trebui să aibă  un  puternic caracter  interactiv  şi practic-aplicativ pentru a obţine un  randament profesional al  personalului corespunzător potenţialului şi aptitudinilor naturale     ale     acestuia.    Conţinutul    instruirii     se     va modifica concentrîndu-l    la    competenţe    ocupaţionale,    deprinderi manageriale, aptitudini comerciale, spirit creativ.

    Modul de concepere a formării profesionale se va baza, cu precădere, pe  utilizarea  mijloacelor  pedagogice moderne cum  ar  fi:  instalaţii pilot,  poligoane,  ateliere, laboratoare-şcoală asigurate cu  materiale instructiv-informative şi echipamente.

    Corespunzător   cerinţelor  de  formare  profesională  a  sectorului apă-canal  se  vor  elabora programe tematice pentru toate  tipurile  de acţiuni   de   formare,   în  toate  registrele  -   formarea   iniţială preuniversitară,    specializarea   şi   perfecţionarea    profesională, învăţămîntul superior.

    Vor majora posibilitatea  de a dispune de un personal de o  calitate profesională   corespunzătoare  cerinţelor  şi  realizarea  următoarelor măsuri:

    extinderea ariei de angajare a personalului nou;

    stabilirea unor  criterii  de  selecţie a  personalului,  ţinîndu-se seama de specificitatea şi cerinţele reale ale sectorului;

    aplicarea unor  pîrghii  de motivare, care să marcheze  o  implicare majoră şi asumarea de noi responsabilităţi ale personalului.

    Creşterea sensibilă  a  calităţii  capitalului  uman  este  o  sursă directă şi cu cea mai importantă pondere în eficientizarea activităţilor din  sector şi de aceea, agenţii economici trebuie să proiecteze  bugete de formare şi perfecţionare a personalului.

    Este necesară   elaborarea   şi   aplicarea  unei   metodologii   de determinare a nevoii de formare continuă la nivelul întreprinderii, care să  plece  de  la  studiul  posturilor de lucru  şi,  respectiv,  de  la evaluarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale ale personalului.

    Un efect considerabil  în formarea cadrelor naţionale din domeniu va avea  colaborarea  internaţională  care  se va  realiza  în  următoarele direcţii de activitate:

    schimbul de informaţii  la  seminarele şi conferinţele naţionale  şi internaţionale, consultaţii cu partenerii străini din domeniu;

    colaborarea tehnică şi în domeniul cercetărilor;

    elaborarea de  comun acord şi realizarea programelor şi  proiectelor de demonstraţie;

    perfecţionarea   specialiştilor  în  ţările  dezvoltate   (studierea experienţei înaintate şi tehnologiilor moderne din domeniu).

                          21. Amplificarea rolului administraţiei publice

                               locale în dezvoltarea serviciilor de alimentare

                               cu apă şi canalizare

    Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi exploatarea sistemelor de alimentare  cu  apă  şi canalizare se va realiza cu  maximum  de  profit social  dacă   se va obţine o colaborare şi cooperare strînsă între  toţi partenerii   care   pot  fi:  administraţia  publică,  producătorii   şi distribuitorii  de apă, consumatorii de  apă, reprezentanţii colectivelor locale şi a populaţiei.

    Autorităţile  publice locale prin organizaţiile serviciilor comunale au  sarcina  de  a asigura prestarea serviciilor de  alimentare  cu  apă populaţiei,  avînd  de a face cu furnizorii de apă care sînt  monopolişti naturali.  Această situaţie evedenţiază necesitatea de a crea o bază  de reglare a activităţii şi relaţiilor.

    Încheierea contractelor   de   manageriat  de  lungă  durată   între furnizori  şi autorităţile publice locale vor servi ca planuri de  lucru şi vor stipula angajamentele reciproce în activitatea lor.

    Aceste contracte  vor  prevedea realizarea unor obiective şi  indici concreţi  cum ar fi: calitatea serviciilor, numărul consumatorilor  care vor  beneficia  de  serviciile  de  alimentare  cu  apă  şi  canalizare, rezultatele   financiare,  nivelul  tarifelor,  volumul  şi  sursele  de investiţii necesare, indicii activităţii de producere etc.

    Realismul obiectivelor  şi  indicilor stipulaţi în contracte  va  fi necesar  să  fie confirmat prin planuri de acţiuni şi calcule  concrete. Aplicarea  tarifelor va fi componenta de bază a planului de lucru şi  va fi bine ilucidată şi argumentată în contractul de bază.

    Autorităţile  locale vor elabora şi aproba planuri de acţiuni pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, vizînd în mod special următoarele aspecte:

    obiective pe termen scurt şi mediu;

    acţiunile pentru   reabilitarea,   reconstrucţia,  modernizarea   şi exploatarea durabilă a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare;

    măsurile de protecţie a calităţii apei şi a mediului înconjurător;

    posibilităţile  de  asigurare  cu apă potabilă de  calitate  bună  a localităţilor unde nu există apeducte comunale;

    crearea întreprinderilor  autonome  de  prestare  a  serviciilor  de alimentare   cu  apă  şi  canalizare  (ori  alt  mod  de  organizare   a serviciilor);

    volumul de finanţe   şi   sursele  de  finanţare   necesare   pentru realizarea măsurilor propuse.

                           22. Dezvoltarea bazei legislative

                                 şi reglementărilor în domeniu

    Dezvoltarea sistemelor   de   alimentare  cu  apă   şi   canalizare, îmbunătăţirea  esenţială  a  calităţii serviciilor  prestate  populaţiei trebuie să fie susţinută şi de o bază legislativă corespunzătoare.

    Cadrul legislativ   nou   va  exclude  lipsurile  şi   neclarităţile legislative asupra problemelor patrimoniale, incoerenţele în organizarea şi  funcţionarea   unităţilor de profil, va stabili clar  atribuţiile  şi responsabilităţile  organelor  publice centrale,  autorităţilor  publice locale, furnizorilor şi consumatorilor.

    Luînd în consideraţie  tendinţa de integrare a Republicii Moldova în Comunitatea  Europeană  se va realiza corelarea legislaţiei  interne  cu actele  normative adoptate de Consiliul Europei.

    Baza legislativă  va fi orientată spre realizarea unor aşa obiective cum ar fi:

    asigurarea serviciilor calitative şi protecţiei consumatorului;

    sporirea rolului     şi    lărgirea    funcţiilor     autorităţiilor administraţiei   publice  locale  privind  soluţionarea  problemelor  de alimentare cu apă şi  prestarea serviciilor de canalizare;

    îmbunătăţirea protecţiei şi conservării resurselor de apă;

    crearea fondurilor investiţionale pentru dezvoltare şi modernizare;

    stabilirea obligativităţii    de   formare   şi   perfecţionare    a personalului din domeniu.

    Reglementările   tehnice  în  domeniu,  fiind  o  parte   componentă esenţială   a   bazei  legislative  adecvate  noilor  cerinţe,  vor   fi dezvoltate, în principal, prin următoarele modalităţi:

    armonizarea normativelor   existente  cu  normativele  europene   şi internaţionale;

    promovarea unui  sistem  uniform de implementare a  normativelor  şi recomandărilor europene şi internaţionale;

    elaborarea de  noi  normative naţionale în baza unei concepţii  bine argumentate;

    cooperarea cu  organizaţiile  europene guvernamentale  economice  şi ştiinţifice în domeniul reglementărilor tehnice.

    Cadrul normativ va fi orientat spre asigurarea:

    fiabilităţii  tehnologice şi sanitare a sistemelor de alimentări  cu apă şi de canalizare;

    conservării şi protecţiei mediului înconjurător;

    eficientizării funcţionării sistemelor hidroedilitare prin reducerea cheltuielilor de întreţinere, reducerea consumului de energie şi de apă;

    reglementării  proiectării,  executării, recepţiei în  exploatare  a sistemelor  hidroedilitare  cu  capacitatea  0,5  -  400  m3/zi,  pentru ansamblurile locative  cu un număr redus de nivele;

    folosirii echipamentelor   şi  utilajelor  performante  şi  fiabile, noilor  tehnologii,  mijloacelor  moderne  de  calcul  şi  supraveghere, monitorizării calităţii apei;

    siguranţei distribuţiei  apei  în condiţii excepţionale  (extremale) prin metode alternative;

    introducerii  noilor  exigenţe asupra gradului de epurare  a  apelor uzate, ţinîndu-se cont de posibilităţile economice şi tehnice, precum şi de efectul sanitaro-tehnic;

    dezvoltării producţiei de materiale tubulare şi armaturi de calitate.

    Se va asigura   un   proces  stabil  de  perfecţionare  a   cadrului legislativ  pentru  ca  acesta să susţină şi să stimuleze  acţiunile  de dezvoltare  integrală şi permanentă a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare.

IV. Acţiuni urgente pentru începerea implementării strategiei

şi ameliorării situaţiei în domeniul alimentării

cu apă şi canalizare

    Se vor întreprinde următoarele acţiuni:

    preluarea ideilor şi afirmaţiilor majore, cuprinse în obiectivele şi politicile acestei strategii, în procesul de perfecţionare şi dezvoltare a bazei juridice şi restructurării instituţionale;

    aplicarea Legii "Cu privire la apa potabilă" după adoptarea acesteia;

    elaborarea şi  aprobarea  documentelor  normative de  proiectare  şi executare  a  sistemelor  de alimentare cu apă  şi  canalizare  aliniate cerinţelor europene;

    elaborarea şi   aprobarea  regulamentului  cu  privire  la   crearea fondurilor investiţionale;

    elaborarea indicaţiilor  metodice  privind determinarea  pierderilor admisibile de apă în sistemele de alimentări cu apă;

    elaborarea Normativului privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi  a  apelor  uzate  evacuate în receptorii  naturali,  luînd  în consideraţie aspectul economic şi de mediu;

    elaborarea Regulamentului  de  exploatare a sistemelor  comunale  de alimentare cu apă şi canalizare;

    elaborarea şi  aprobarea standardului naţional de stat al  calităţii "Apa potabilă";

    aprobarea şi implementarea Programului de stat de contorizare a apei;

    inventarierea şi diagnosticarea sistemelor comunale de alimentare cu apă şi de canalizare;

    elaborarea programelor   locale  de  acţiuni  pentru   restabilirea, reconstrucţia   şi  asigurarea  funcţionării  sistemelor  existente   de alimentare cu apă şi canalizare. Introducerea taxelor pentru consumul de apă în mediul rural;

    investigarea  calităţii  apei  din  fîntîni.  Elaborarea  planurilor locale de acţiuni în vederea reconstrucţiei, protecţiei, întreţinerii şi exploatării fîntînilor conform cerinţelor şi normelor sanitare;

    corectarea radicală  a  schemei complexe de alimentare cu apă şi  de canalizare a localităţilor din Republica Moldova;

    implementarea  mecanismelor specifice economiei de piaţă în sectorul serviciilor  publice de alimentare cu apă şi canalizare prin decizii ale Executivului.

    crearea întreprinderilor autonome specializate;

    sprijinirea dezvoltării  serviciilor de alimentare cu apă, pentru  a deveni un domeniu prioritar în evoluţia economico-socială a societăţii;

    crearea cadrului instituţional pentru manifestarea concurenţei între prestatorii  de  servicii  şi, totodată,  pentru  atragerea  capitalului autohton   şi   străin  în  finanţarea  investiţiilor   şi   exploatarea infrastructurii publice locale;

    instituţionalizarea formelor de consultare a structurilor societăţii civile  în  procesul de pregătire a deciziilor importante  care  privesc sectorul de  alimentare cu apă şi de canalizare;

    achiziţionarea  şi utilizarea în instituţiile preşcolare,  medicale, de  învăţămînt, în industria alimentară etc. a instalaţiilor individuale şi  colective de tratare  suplimentară a apei (ca o măsură provizorie  în localităţile unde apa furnizată nu corespunde cerinţelor de calitate);

    reconstrucţia   sistemelor  de  alimentare  cu  apă  ale  clădirilor locative;

    inventarierea  şi organizarea evidenţei surselor de poluare care  se află în zonele de protecţie a apelor;

    armonizarea cerinţelor  documentelor  normative ce se referă la  apa potabilă   şi   apele  uzate  cu  prevederile   documentelor   normative internaţionale şi europene din domeniu;

    crearea unui  comitet  tehnic  pentru elaborarea  actelor  normative naţionale în domeniul "Apă potabilă".