RMFA586/2000
ID intern unic:  291308
Версия на русском 		Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL FINANŢELOR
REGULAMENT Nr. 586
din  01.11.1999
cu privire la aplicarea  taxei pe valoarea adăugată
Publicat : 23.06.2000 în Monitorul Oficial Nr. 73
    Abrogat prin OMF140 din 08.11.16, MO423-429/09.12.16 art.2075


      "APROBAT"                                                                                      "ÎNREGISTRAT"
    Ministerul Finanţelor                                                                      Ministerul Justiţiei
    al Republicii Moldova                                                                   al Republicii Moldova
    1 noiembrie 1999                                                                          17 ianuarie 1999
    nr. 05/1-2-07/586                                                                          nr. 96
    _________________ Anatol Arapu                                            _______________Ion Păduraru              



    Prezentul regulament este elaborat în baza Codului fiscal, Titlul III "Taxa pe valoarea adăugată" nr.1415-XIII din 17 decembrie 1997, ţinînd cont de modificările şi completările efectuate prin Legea nr. 112-XIV din 29 iulie 1998, şi Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.174 din 25 decembrie 1997. Regulamentul stabileşte ordinea de calculare, de achitare şi de reflectare în evidenţa financiară a taxei pe valoarea adăugată.
CAPITOLUL I
Noţiunea de Taxă pe Valoarea Adăugată (TVA)
1. Impozitul pe consumul de mărfuri şi servicii
    TVA reprezintă un mod de colectare la buget a unei părţi din valoarea mărfurilor livrate, serviciilor prestate, supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Molodva. TVA este un impozit pe consum, care se aplică asupra unui spectru larg de mărfuri şi servicii, cu excepţia celor, care conform articolului 103 al Codului fiscal, sînt scutite de impozitare.
    Impozitul poate fi achitat la fiecare din etapele de circulaţie a mărfurilor pînă la consumul lor final. Aceeaşi ordine se aplică şi în cazul prestării serviciilor, dacă în procesul de prestare a serviciilor consumatorului final participă mai mult de un subiect impozabil.
2. Impozitul pe mărfurile, valorile materiale importate
    Mărfurile, valorile materiale importate, pot fi destinate consumului direct în interiorul ţării de către consumator, incluzînd şi utilizarea acestora în procesul de producţie, care duce (sau nu) la realizarea ulterioară. TVA se colectează la import, deoarece este un impozit pe consum şi este trecut în cont, dacă mărfurile, valorile materiale sînt importate de subiecţii impozabili în scopuri de întreprinzător. TVA pe mărfurile, valorile materialele importate urmează a fi achitată în momentul trecerii procedurilor vamale, iar valoarea care constituie baza pentru determinarea şi achitarea impozitului, este preţul mărfurilor şi valorilor materiale, inclusiv toate cheltuielile ce însoţesc furnizarea acestor mărfuri şi valori materiale, impozitele şi taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri, valori materiale. Valoarea efectivă se determină în baza facturii furnizorului, altor documente comerciale, cum ar fi contractele, facturile de expediţie pentru mărfuri, broşurile cu preţuri sau în baza altei ordine stabilite de legislaţie. Cheltuielile de însoţire includ cheltuielile aferente furnizării mărfurilor, valorilor materiale, cheltuielile de asigurare, precum şi orice alte taxe care urmează a fi achitate la momentul procurării mărfurilor şi valorilor materiale.
3. Impozitul pe mărfurile şi serviciile exportate
    Exportul mărfurilor şi serviciilor, şi toate tipurile de transportare a pasagerilor şi încărcăturilor pe rutele internaţionale se efectuează la cota zero a TVA cu restituirea impozitului care urmează a fi achitat pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate, utilizate în scopuri de întreprinzător.
4. Cotele taxei pe valoarea adăugată
    În titlul III al Codului fiscal sînt stabilite două cote:
    a) cota standard, care se aplică asupra tuturor livrărilor impozabile de mărfuri şi servicii (Cota standard constituie 20% şi se modifică conform deciziei Parlamentului);
    b) cota zero, care se aplică asupra tuturor mărfurilor şi serviciilor exportate, asupra altor mărfuri şi servicii conform articolului 104 al Codului fiscal.
5. Subiecţii impozabili
    Persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care sînt înregistrate ca contribuabili ai TVA conform prevederilor articolului 112 al Codului fiscal, sînt obligate să achite TVA la buget pentru fiecare perioadă fiscală, potrivit datelor din declaraţia privind TVA, pe care aceşti subiecţi impozabili sînt obligaţi să o prezinte Inspectoratului fiscal de stat teritorial.
    Persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sînt obligate să înştiinţeze Inspectoratele fiscale de stat teritoriale despre necesitatea de a se înregistra ca contribuabil al TVA, dar nu îndeplinesc această obligaţiune, de asemenea urmează să fie supuse impozitării. Dacă asemenea persoane efectuează livrări de mărfuri şi servicii nescutite de la plata impozitului, a căror valoare depăşeşte plafonul stabilit în articolul 112 al Codului fiscal, livrările acestea devin impozabile şi Inspectoratul fiscal de stat teritorial trebuie să ceară achitarea impozitului datorat.
    Persoanele juridice şi fizice care importă servicii (articolul 93, punctul 8) al Codului fiscal) trebuie să considere aceste  livrări ca livrări efectuate de ei înşişi. În cazul în care valoarea acestor livrări (servicii) sau valoarea lor adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri şi servicii impozabile, efectuate pe teritoriul Republicii Moldova pe parcursul unei perioade stabilite, depăşeşte plafonul stabilit în articolul 112 al Codului fiscal, agentul economic respectiv va fi obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA.
    Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri în Republica Moldova sînt subiecţi impozabili şi achită impozitul la momentul efectuării importului, cu excepţia persoanelor fizice, care importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv.
6. Obiectele impozabile
    Obiectele impozabile sînt prevăzute în articolul 95 al Codului fiscal. Obiectele impozabile constituie toate mărfurile şi serviciile, cu excepţia celor scutite conform articolului 103 al Codului fiscal, livrate de către subiectul impozabil în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător în Republica Moldova, toate mărfurile şi serviciile importate în Republica Moldova, nescutite conform Codului fiscal, cu excepţia cazurilor, cînd persoana fizică importă mărfuri în Republica Moldova în scopuri personale, şi dacă valoarea lor nu depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv.
    Persoana fizică care importă mărfuri în scopuri personale, a căror valoare depăşeşte plafonul stabilit în legea bugetului de stat pe anul respectiv, este obligată să achite TVA la efectuarea procedurilor vamale. TVA se achită conform cotei TVA în vigoare aplicate pe valoarea mărfurilor care depăşeşte plafonul stabilit. Valoarea mărfurilor importate trebuie să includă accizul, taxa vamală, taxele ce urmează a fi achitate la import.
7. Determinarea impozitului în mod independent
    Fiecare persoană juridică sau fizică, înregistrată ca contribuabil al TVA este obligată să determine în mod independent suma obligaţiunii sale fiscale sau, în cazurile cînd aceasta este permis în titlul III al Codului fiscal, să ceară restituirea impozitului.
    Subiecţii impozabili, persoanele juridice şi fizice înregistrate sau care urmează să se înregistreze ca contribuabili ai TVA conform prevederilor articolului 112 al Codului fiscal, sînt obligaţi să completeze declaraţiile privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală, prezentînd informaţii depline şi corecte despre obligaţiunile sale fiscale. Declaraţiile se prezintă în termenele stabilite conform prevederilor articolului 115 al Codului fiscal.
    Pentru determinarea impozitului este necesar de ţinut evidenţa corespunzătoare a tuturor operaţiunilor aferente impozitării conform articolului 118 al Codului fiscal. Inspectoratul fiscal de stat teritorial nu este obligat să efectueze calculul obligaţiunii fiscale în locul subiecţilor impozabili, însă este autorizat să controleze corectitudinea determinării sumei impozitului ce urmează a fi achitată şi prezentarea declaraţiei privind TVA în termenul stabilit.
    În cazul în care subiectul impozabil nu ţine evidenţa corespunzătoare a operaţiunilor efectuate de el şi aceasta aduce la includerea informaţiei incorecte şi incomplete în declaraţia privind TVA, atunci faţă de acest subiect pot fi aplicate sancţiuni. Persoanele juridice şi fizice înregistrate ca contribuabili ai TVA sînt obligate să ţină o aşa evidenţă, care le va permite ulterior să determine corect suma impozitului pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate, care urmează a fi trecută în cont, precum şi suma impozitului care urmează a fi achitată pe livrările de mărfuri şi servicii efectuate de ele.
8. Exemple de aplicare a taxei pe valoarea adăugată
    Exemplul 1.
    Întreprinderea A procură lînă neprelucrată de la un producător local, din care produce şi apoi colorează fibre din lînă. În cazul în care pe parcursul unei perioade întreprinderea A vinde uzinei de covoare fibre în sumă de 100,000 lei, uzina de covoare va plăti întreprinderii A, care a produs fibrele, TVA în suma de 20,000 lei (20% din 100,000). În factura TVA eliberată de întreprinderea A trebuie inclusă suma totală de 120,000 lei (100,000 Ă 20,000 TVA). Dacă presupunem, că pe parcursul aceleiaşi perioade întreprinderea A producătoare de fibre din lînă colorată a procurat şi a achitat suma de 25,000 lei pentru lîna neprelucrată (materia primă) şi alte materiale şi servicii (combustibil, electricitate, piese de schimb, servicii de contabilitate), atunci întreprinderea A va fi obligată să plătească întreprinderilor furnizoare TVA în sumă de 5,000 lei (25,000 x 20%) pe livrările respective. Valoarea totală care trebuie inclusă în factura TVA şi achitată de către întreprinderea A va fi suma de 30,000 lei (25,000 Ă 5,000).
    În declaraţia pivind TVA pentru perioada respectivă, întreprinderea A producătoare de fibre din lînă trebuie să indice valoarea mărfurilor produse şi livrate în sumă de 100,000 lei şi valoarea materialelor procurate care sînt supuse impozitării în sumă de 25,000 lei, precum şi suma TVA achitată furnizorilor în mărime de 5,000 lei şi suma TVA încasată la livrarea mărfurilor în mărime de 20,000 lei. Suma impozitului spre plată în buget pe mărfurile produse şi livrate constituie 15,000 lei (20,000 - 5,000). Valoarea adăugată a întreprinderii A producătoare de fibre din lînă pentru perioada respectivă constituie 75,000 lei (100,000 - 25,000).
    Exemplul 2.
    Uzina de covoare pe parcursul aceleiaşi perioade a procurat fibre din lînă colorată în sumă de 100,000 lei şi a achitat TVA în sumă de 20,000 lei întreprinderii A producătoare de fibre. Să presupunem că producătorul (uzina de covoare) a plasat majoritatea materialelor procurare în depozit, iar din restul materialelor produce şi comercializează covoare la preţul cu amănuntul în sumă totală de 50,000 lei, pe parcursul aceleiaşi perioade. Uzina de covoare este obligată să colecteze de la fiecare întreprindere din sfera comerţului cu amănuntul 20% TVA la suma mărfurilor livrate de ea, iar în total aceasta va constituie 10,000 lei (50,000*20%). În aceeaşi perioadă uzina de covoare producătoare a procurat şi alte mărfuri şi servicii impozabile (energie electrică, reparaţia utilajului, mobilă de birou) în sumă  totală de 10,000 lei şi a plătit 2,000 lei TVA furnizorilor acestor mărfuri şi servicii.
    În declaraţia privind TVA pentru perioada respectivă uzina de covoare-producătorul trebuie să inlcudă valoarea materialelor procurate în sumă de 110,000 lei (100,000 Ă 10,000) şi suma mărfurilor produse şi livrate în sumă de 50,000 lei. Suma impozitului declarat pe mărfurile livrate va constitui 10,000 lei (20% din 50,000), iar impozitul pe mărfurile şi valorile materiale procurate se trece în cont suma de 22,000 lei (20,000 din contul lînei procurate şi 2,000 lei din contul altor mărfuri şi valori materiale procurate). Pentru perioada respectivă impozitul la buget nu se achită şi uzina de covoare trebuie să efectueze transferarea sumei de trecere în cont, care constituie 12,000 lei (22,000 reprezintă impozitul pe valorile materiale procurate minus impozitul de 10,000 lei pe mărfurile produse şi livrate) pentru perioada fiscală următoare.
    Exemplul 3.
    O întreprindere din sfera comerţului cu amănuntul, pe parcursul unei perioade, a procurat de la uzina de producere a covoarelor produse în sumă de 5,000 lei şi a plătit uzinei de covoare TVA în sumă de 1,000 lei. Întreprinderea din sfera comerţului cu amănuntul, de asemenea a procurat tul de perdele în sumă de 2,500 lei fără TVA şi a reparat vitrina în magazinul său pentru suma de 500 lei fără TVA. Prin urmare, pe aceste livrări întreprinderea din sfera comerţului cu amănuntul trebuie să plătească furnizorilor săi TVA în sumă de 600 lei (2,500*20% Ă 500*20%). Cînd întreprinderea din sfera comerţului cu amănutul determină preţul covoarelor, ea trebuie să ţină cont de faptul că în acest preţ trebuie inclusă suma TVA (20% din valoarea mărfii fără TVA), totodată suma TVA nu constituie o parte a venitului obţinut de ea de la activitatea de întreprinzător. Să presupunem că întreprinderea din sfera comerţului cu amănuntul vinde populaţiei mărfuri casnice (covoare) şi venitul brut al ei inclusiv TVA pentru aceeaşi perioadă, constituie 18,000 lei. Întreprinderea din sfera comerţului cu amănuntul nu eliberează facturi TVA cumpărătorilor săi, însă ea este obligată să ducă evidenţa zilnică pentru determinarea volumului total al vînzărilor pentru perioada respectivă şi să calculeze impozitul spre plată. În acest exemplu, TVA spre plată constituie 3,000 lei (în cazurile în care TVA nu se evidenţiază în documentele de plată, mărimea ei se determină prin înmulţirea valorii mărfurilor şi serviciilor la mărimea recalculată egală cu 16.67%).
    În declaraţia privind TVA pe perioada fiscală respectivă, întreprinderea din sfera comerţului cu amănuntul include valoarea materialelor procurate - 8,000 lei (5,000 Ă 2,500 Ă 500), precum şi valoarea mărfurilor livrate - 15,000 (18,000 - 3,000). Prin urmare, impozitul pe mărfurile livrate constituie 3,000 lei, iar impozitul pe valorile materiale procurate, care se trece în cont, constituie 1,600 lei (1,000 pentru covoare, 500 pentru tul de perdele şi 100 pentru repararea vitrinei). Impozitul care trebuie achitat de întreprinderea din sfera comerţului cu amănuntul la buget va constitui 1,400 lei (3,000 - 1,600). Valoarea adăugată de către întreprinderea din sfera comerţului cu amănuntul constituie 7,000 lei (15,000 - 8,000).
Importul
    Exemplul 4.
    Dacă întreprinderea din primul exemplu ar fi importat lîna neprelucrată, atunci ea ar fi fost obligată să achite TVA la cota de 20% în momentul importării lînei. Dacă conform facturii TVA valoarea lînii furnizată de compania-furnizor în portul din Australia în echivalentul dolarului constituie 50,000 lei, iar valoarea de îmbarcare şi asigurare a încărcăturii pînă la momentul primirii ei de cărte întreprinderea de producere a fibrelor de lînă colorată din Moldova (pînă la terminalul de pe Dunăre) constituie 25,000 lei, atunci valoarea importului va constitui 75, 000 lei. TVA spre plată la vamă va constitui 15,000 lei, însă, presupunînd că întreprinderea de producere a fibrei efectua livrări impozabile a producţiei sale în Republica Moldova, ea va fi obligată să includă în declaraţia privind TVA suma respectivă a TVA ca trecere în cont a impozitului achitat pe valorile materiale procurate (pentru trecerea în cont a impozitului, care va trebui achitat la momentul realizării).
    Exemplul 5.
    Dacă o persoană fizică importă un computer din Germania, atunci achitarea TVA de către ea depinde de un şir de condiţii. Dacă acest computer este destinat desfăşurării activităţii de întreprinzător în Republica Moldova sau pentru activitatea de antreprenoriat, atunci TVA se achită indiferent de preţul computerului. Obiectul impozabil va fi preţul achitat pentru această marfă (indicată în documentele confirmatoare sau determinată în baza altei metode stabilite în legislaţie), plus cheltuielile aferente îmbarcării, taxele vamale, alte taxe spre plată.
Exportul
    Exemplul 6.
    Dacă producătorul din exemplul 2 în afară de livrările de comercializare a covoarelor în republică a efectuat şi export de covoare în Romănia în sumă totală de 75,000 lei, atunci suma TVA obţinută de la realizare către cea achitată pe procurări, posibilă de a fi restituită pentru export, va constitui 12,000 lei. Această sumă nu depăşeşte limitele determinate de aplicarea cotei TVA obişnuite la valoarea totală a livrărilor exportate pentru perioada fiscală respectivă (articolul 101 (3) al Codului fiscal) - 15,000 lei (75,000 x 20%) şi contribuabilul TVA are dreptul de a cere restituirea acesteia (conform condiţiilor şi cerinţelor Regulamentului cu privire la restituirea sumelor taxei pe valoarea adăugată, aprobat de Ministerul Finanţelor).
CAPITOLUL II
Livrările impozabile
    9. Livrare de mărfuri
    Conform titlului III al Codului fiscal, "livrare de mărfuri" înseamnă transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, achitarea salariului sub formă naturală, alte plăţi. Livrările devin impozabile în cazurile în care ele, nefiind scutite de plata TVA sînt efectuate prin intermediul sau în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător de către persoanele juridice sau fizice înregistrate  sau care trebuie să se înregistreze ca contribuabili ai TVA conform articolului 112 al Codului fiscal. Noţiunea de livrare de mărfuri este dată în articolele 93 (3),(5) şi 105 ale Codului fiscal.
    Livrare de mărfuri - reprezintă transmiterea mărfurilor din proprietatea unui agent economic în proprietatea altui agent economic. Dacă înregistrarea subiectului impozabil ca contribuabil al TVA este anulată dintr-o cauză sau alta, atunci conform Codului fiscal acest subiect, în proprietatea căruia se află mărfurile, la data anulării înregistrării este obligat să achite impozitul pe mărfurile rămase, cu excepţia mărfurilor scutite de la plata impozitului. Livrarea nu se consideră impozabilă, în cazul în care livrarea mărfurilor şi serviciilor se efectuează în cadrul transmiterii dreptului de desfăşurare a activităţii de antreprenoriat în conformitate cu prevederile articolului 107 al Codului fiscal.
    Livrare impozabilă de mărfuri se consideră livrarea mărfurilor efectuată de către subiectul impozabil:
    ??contra mijloacelor băneşti
    ? în schimbul altor mărfuri (indiferent de faptul, dacă plata în bani reprezintă o parte din plata totală sau nu), sau
    ?în locul anumitor obligaţiuni, cum ar fi achitarea salariului sau altele.
    Dacă subiectul impozabil însuşeşte mărfurile, serviciile procurate de el în scopul activităţii de întreprinzător, în scopuri personale sau necomerciale, atunci această livrare de asemenea se consideră livrare de mărfuri, servicii. Livrare constituie transmiterea de către subiectul impozabil a mărfurilor şi valorilor materiale procurate şi utilizate în calitate de gaj sau ca mijloc de garantare a împrumutului sau altei obligaţiuni.
    În conformitate cu articolul 105 al Codului fiscal se consideră livrări de mărfuri următoarele livrări:
    livrarea energiei electrice şi termice, precum şi a gazului;
    livrarea serviciilor prestate legată de livrarea mărfurilor.
    10. Livrare de servicii
    Livrare de servicii se consideră activitatea de prestare a serviciilor pentru alte persoane, inclusiv acordarea drepturilor sau înlesnirilor, acordarea ajutorului sau sprijinului, prestarea serviciilor de consulting, marketing şi altor servicii, executarea lucrărilor, cu excepţia celor efectuate prin angajare la lucru, prestarea serviciilor în calitate de agent, prestarea serviciilor în domeniul alimentaţiei publice şi sferei de agrement şi altor activităţi similare. Aceste livrări trebuie impozitate, dacă ele sînt efectuate contra plată sau în calitate de compensare pentru livrarea efectuată în baza înţelegerii reciproce sau în baza acordului de executare sau neexecutare a anumitor obligaţiuni. Livrare de servicii se consideră şi acordarea proprietăţii imobiliare şi mărfurilor în chirie şi dreptul de leasing cu privire la utilizarea lor. Livrare de servicii se consideră activitatea de executare a lucrărilor de construcţie şi montaj, de reparaţie, de construcţii experimentale şi altor lucrări. Noţiunea de livrare de mărfuri este dată în articolele 93(4), (5) şi 105 ale Codului fiscal.
    Livrarea de servicii include orice livrare, efectuată contra oricărui tip de plată, şi nu constituie livrare de mărfuri. Livrare impozabilă a serviciilor constituie livrarea efectuată în procesul activităţii de întreprinzător şi nu este scutită de plata impozitului. Livrarea de mărfuri legată de livrarea de servicii se consideră livrare de servicii.
    11. Valoarea impozabilă a livrării impozabile.
    În articolul 97 (1) al Codului fiscal este dată noţiunea de valoare impozabilă a livrării impozabile, inclusiv costul transportării care reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată, fără TVA. În conformitate cu Codul Fiscal, plata constituie obligaţiunea de executare sau neexecutare a livrării. Subiectul impozabil, care procură o livrare în valoarea căreia se includ cheltuielile de transportare, are dreptul la trecerea în cont a TVA achitată în cazul transportării. În majoritatea cazurilor plata se efectuează sub formă bănească, însă, plata poate fi efectuată nu numai sub formă bănească, dar poate fi exprimată în echivalentul bănesc. Furnizorul şi consumatorul livrării pot să se înţeleagă ca o parte din plată pentru livrare să fie executată sub formă bănească, iar altă parte să fie achitată cu mărfuri, valoarea cărora este egală cu partea a doua a plăţii. Furnizorul şi consumatorul de asemenea pot să se înţeleagă că în calitate de plată pentru livrare, beneficiarul poate presta anumite servicii furnizorului. Trebuie de ţinut cont, că chiar în pofida faptului că banii nu au trecut din mînă în mînă, livrarea se consideră efectuată.
    De regulă, valoarea livrării este indicată în factura eliberată de furnizor. În conformitate cu articolul 117 (1) al Codului fiscal, subiectul impozabil este obligat să elibereze consumatorului factura TVA pentru toate livrările impozabile. În articolul 108 sînt stabilite termenele obligaţiunii fiscale, iar în articolul 108(5) este prevăzut că primirea plăţii pentru o livrare anumită înseamnă că livrarea a fost efectuată. Lipsa facturii nu înseamnă că livrarea nu a avut loc.
    Dacă subiectul impozabil efectuează livrarea, însă nu percepe TVA, atunci o parte din plată se consideră ca TVA spre plată în buget şi se calculează prin îmulţirea valorii livrării la mărimea recalculată de 16.67%.
    Valoarea livrării se poate schimba din diferite motive. În articolul 98 al Codului fiscal este prevăzută ajustarea valorii livrării impozabile, dacă, de exemplu, o parte din livrare este întoarsă furnizorului cu acordul acestuia, din cauza defectelor sau nereclamaţiei. În articolul 99 al Codului fiscal este stabilită ordinea de determinare a valorii livrării în cazurile, cînd ea este efectuată la un preţ mai jos decît cea de piaţă. În majoritatea cazurilor, valoarea acestor livrări va constitui valoarea lor de piaţă, determinată conform ordinii stabilite de Guvernul Republicii Moldova. Sursa de plată a TVA va fi venitul (profitul) obţinut de subiectul impozabil.
    12. Livrările efectuate în scopul activităţii de întreprinzător.
    Prezenţa criteriilor stabilite pentru întreprinderea din sfera întreprinzătorului sînt importante pentru determinarea faptului dacă livrarea este sau nu impozabilă. Activitatea de întreprinzător nu trebuie să fie neapărat rentabilă pentru a corespunde criteriilor stabilite pentru întreprinderea din sfera întreprinzătorului. În afară de aceasta, dacă agentul economic nu desfăşoară o activitate de întreprinzător în regim continuu şi el are nevoie de susţinerea din altă parte, atunci este necesar de stabilit dacă această activitate este antreprenorială sau filantropică. Dacă agentul economic nu corespunde criteriilor stabilite pentru întreprinderea din sfera de întreprinzător, el nu are dreptul la trecerea în cont a impozitului achitat pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate pentru desfăşurarea activităţii, pentru care trecerea în cont a impozitului este interzisă.
    Există un şir de criterii care confirmă dacă activitatea desfăşurată de agentul economic este sau nu o activitate de antreprenoriat. Aceste criterii nu sînt exhaustive.
    Dispune agentul economic de condiţiile şi structura corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător?
    Este agentul economic angajat într-o activitate, al cărei rezultat va fi obţinerea venitului (profitului)?
    Este agentul economic angajat într-o activitate comercială pentru a obţine venit (profit)?
    Este activitatea de întreprinzător secundară în raport cu alte activităţi?
    Este agentul economic angajat în activitatea de comercializare a mărfurilor şi prestare a serviciilor care se bucură de o cerere pe piaţă?
    Va fi agentul economic competitiv pe piaţă în sfera activităţii sale?
    Dacă răspunsul la majoritatea întrebărilor este negativ, putem afirma cu certitudine, că activitatea iniţiată nu este o activitate de întreprinzător?
    Scopul activităţii iniţiate şi desfăşurate de agentul economic este mai degrabă propagarea idealurilor sau convingerilor, sau efectuarea agitaţiei, decît activitatea de întreprinzător?
    Activitatea de întreprinzător este secundară în raport cu activitatea de bază sau este desfăşurată cu scopul susţinerii activităţii de bază?
    Este agentul economic angajat într-o activitate care are ca scop păstrarea monumentelor, o activitate filantropică ş.a.m.d. desfăşurată în baza donaţiilor sau cotizaţiilor de membru, care nu are ca scop obţinerea venitului (profitului) de către membrii organizaţiei?
Dacă răspunsul la una sau cîteva întrebări este afirmativ, atunci putem spune că activitatea desfăşurată nu corespunde criteriilor stabilite pentru întreprinderile din domeniul întreprinzătorului.
    În prezentul regulament, unele tipuri de livrări sînt considerate în conformitete cu criteriile stabilite pentru întreprinderile din sfera întreprinzătorului. Mărfurile, serviciile procurate pentru folosinţă personală a proprietarului sau conducătorului întreprinderii, nu sînt livrări pentru activitatea de întreprinzător, deşi ele pot fi efectuate şi primite prin intermediul agentului economic. Activitatea comercială sau altă activitate profesională este activitate de întreprinzător, iar accesul persoanelor în clădire sau pe teritoriul întreprinderii contra plată poate fi considerat ca activitate de antreprenoriat, dacă sînt prezente şi alte criterii pentru desfăşurarea acestei activităţi.
    13. Alte tipuri de livrări
    Nu toate livrările de bunuri şi servicii sînt livrări impozabile. Livrările scutite în conformitate cu articolul 103 al Codului fiscal sînt livrări neimpozabile. Lista acestor livrări este dată în capitolul 5 al prezentului regulament.
    Pentru înţelegerea corectă a funcţionării TVA şi pentru administrarea corespunzătoare a impozitului este foarte important de a cunoaşte faptul că livrările care nu sînt efectuate în scopuri de afaceri sînt livrări neimpozabile. Dacă livrarea este livrare neimpozabilă, atunci agentul economic care o efectuează, chiar dacă este înregistrat ca contribuabil al TVA, nu are dreptul de a obţine trecerea în cont a impozitului pe mărfurile procurate, valorile materiale şi serviciile necesare pentru efectuarea unei asemenea livrări. În mod similar, dacă livrarea nu este livrare impozabilă, atunci persoana care primeşte livrarea dată nu are dreptul la trecerea în cont a impozitului cu referinţă la o astfel de livrare.
    14. Termenele obligaţiei fiscale
    Articolul 108 al Codului fiscal prevede că data obligaţiei fiscale cu privire la TVA este data efectuării livrării. Pentru mărfuri, data livrării se consideră data eliberării (transmiterii) mărfurilor consumatorului. În cazurile, cînd mărfurile nu se transportă de către furnizorul acestora şi furnizorul se foloseşte de serviciile organizaţiei de transport, atunci data livrării se consideră data la care începe transportarea. Pentru mărfurile de export impozitate la cota zero, data efectuării livrării sau data obligaţiei fiscale se consideră data, cînd mărfurile trec frontiera  Republicii Moldova.
    În cazul livrării de bunuri imobiliare, construirii unui obiect pe terenul consumatorului care se află în afara teritoriului furnizorului, data livrării se consideră data, cînd bunurile imobiliare, obiectele de construcţii trec în posesia consumatorului.
    Pentru servicii data livrării se consideră data eliberării facturii TVA sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parţial sau în întregime, în dependenţă de ce are loc mai înainte. Această procedură de asemenea se aplică faţă de livrările efectuate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp şi în acest caz data efectuării livrării se consideră data eliberării facturii cu privire la TVA sau data primirii fiecărei plăţi regulate, în dependenţă de ce are loc mai înainte.
    Livrarea mărfurilor are loc în cazurile în care acestea sînt transmise sau trec în posesia consumatorului. În cazul în care transportarea face parte din livrare, locul livrării este locul unde începe transportarea, cu excepţia exportului de mărfuri, cînd livrarea are loc în momentul cînd mărfurile părăsesc teritoriul republicii. Data livrării energiei electrice, energiei termice sau gazului se consideră data primirii livrării.
    15. Exemple de aplicare a taxei pe valoarea adăugată
    Exemplul 1.
    Să presupunem că producătorul articolelor de bucătărie ia un împrumut de la bancă pentru desfăşurarea activităţii sale de afaceri şi garantează prin gaj acest împrumut prin stocul său de foi de aluminiu. Dacă el nu achită datoria pe împrumut şi banca intră în posesia foilor de aluminiu, această operaţiune este examinată ca o livrare de mărfuri. Deoarece producătorul dat este înregistrat ca contribuabil al TVA şi foile de aluminiu se consideră livrate, atunci pe valoarea livrării trebuie să fie calculat impozitul. În conformitate cu titlul III al Codului fiscal, banca are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA, achitată la procurarea articolelor de bucătărie, cu condiţia îndeplinirii prevederilor articolului 102 (3) al Codului fiscal.
    Exemplul 2.
    Un întreprinzător independent a primit o comandă de reînnoire a circuitelor electrice într-un bloc. El prestează servicii. Deşi în scopul executării lucrului său el procură astfel de mărfuri ca cablu şi prize, aceste cheltuieli sînt considerate ca parte a serviciului. Pe de altă parte, comerciantul care furnizează computere unei companii de audit de asemenea poate conveni să presteze un serviciu de instalare şi testare a reţelei. Atunci cînd este vorba de livrarea computerelor, lucrările de instalare a utilajului poartă caracter auxiliar şi întreaga tranzacţie este considerată livrare de mărfuri. Dacă furnizorul de computere dă în chirie reţeaua de computere firmei de audit, el prestează un serviciu.
    Dacă furnizorul de computere este de acord să compenseze pierderile legate de reţea, cauzate de astfel de riscuri, ca furt sau deterioare incidentală şi adaugă o primă de asigurare la preţul chiriei, atunci întreaga livrare este considerată livrare impozabilă a serviciilor. De obicei, prima de asigurare este scutită de impozit, însă deoarece poliţa de asigurare în raport cu preţul chiriei poartă caracter auxiliar, întreaga livrare este considerată livrare impozabilă a serviciilor. În acest caz furnizorul de computere trebuie să achite TVA la cota obişnuită, iar firma de audit, conform prevederilor titlului III al Codului fiscal, are dreptul la trecere în cont a impozitului pe mărfurile şi valorile materiale procurate, serviciile prestate.
    Exemplul 3.
    Să presupunem că o firmă contabilă care prestează servicii contabile, duce evidenţa contabilă pentru un restaurant şi o tipografie. Acesta ar putea fi un serviciu prestat pe parcursul unei perioade îndelungate de timp şi, din cînd în cînd firma va trebui să elibereze o factură pentru a cere plata pentru lucrul executat pentru ambele întreprinderi. De fiecare dată, cînd se eliberează o factură TVA, prestarea serviciului devine livrare impozabilă, aplicîndu-se cota stabilită a TVA. Dacă firma contabilă cere, ca clientul său să efectueze o plată în prealabil pentru orice serviciu prestat, atunci primirea unei atare plăţi este considerată compensaţie pentru serviciul prestat şi impozitul este necesar de calculat pentru perioada dată, chiar dacă factura TVA nu este prezentată, însă în acest caz clientul nu va putea să solicite trecere în cont a impozitului pe valorile materiale şi serviciile procurate în această perioadă. Să analizăm situaţia cînd firma contabilă este de acord să primească articole de papetărie ca plată parţială a serviciilor sale. Suma mijloacelor băneşti pe care o primeşte firma contabilă poate fi mai mică, decît suma pentru servicii, indicată în factura TVA, însă valoarea serviciilor prestate de el n-a fost redusă şi TVA trebuie să fie achitată în mărime deplină. Plata acordată pentru prestarea serviciilor a fost efectuată în formă bănească şi în formă de livrare a articolelor de papetărie. Dacă firma contabilă indică corect şi deplin suma TVA în factura TVA eliberată tipografiei, tipografia va putea solicita o trecere în cont a impozitului pe valorile materiale şi serviciile procurate în mărimea aceleiaşi sume. Totuşi, tipografia a efectuat o livrare a articolelor de papetărie firmei contabile - o livrare a mărfurilor, efectuată în procesul desfăşurării activităţii de afaceri, contra plată care reprezintă prestare a serviciilor de către firma contabilă. Tipografia trebuie să achite TVA pe livrarea mărfurilor, iar firma contabilă este în drept, conform regulilor în vigoare, să solicite o trecere în cont a impozitului achitat pe valorile materiale procurate. Însă dacă colaboratorii firmei contabile sînt de acord să ia masa în fiecare zi la restaurant în locul unei părţi a onorariului, care nu duce la micşorarea valorii serviciilor lor, în acest caz restaurantul trebuie să calculeze TVA pe valoarea alimentaţiei, însă firma contabilă nu va avea dreptul la trecerea în cont a impozitului calculat la valoarea alimentaţiei. Aceasta se explică prin faptul că livrarea de către restaurant a fost efectuată în cadrul activităţii de afaceri, iar consumul de alimente de către colaboratorii firmei nu este scopul afacerilor lor. Reieşind din aceste considerente, valoarea serviciilor, prestate de către restaurant va include impozitul. Dacă, pe parcursul unei perioade de timp, restaurantul livrează alimente în valoare totală de 18,000 lei, impozitul spre plată pe mesele livrate va constitui 3,000 lei. Dacă tipografia ar fi realizat articole de papetărie la preţul de 300 lei, dar ar fi fost omisă suma TVA (care constituie 60 lei) şi n-ar fi corectat greşeala, ea ar fi obligată să achite TVA în mărime de 50 lei. Acesta este condiţionat de faptul că valoarea mărfurilor livrate este egală cu preţul ei minus TVA, care în cazul dat este 250 lei, ea fiind impozitată la cota de 20%, generează un impozit în mărime de 50 lei.
    Exemplul 4.
    Dacă tipografia oferă un discont în mărime de 5% din preţul indicat în factura TVA consumatorilor care efectuează plata pentru mărfuri în termen de o săptămînă de zile de la livrare, tipografia poate reduce suma TVA spre plată cu 5%. Dacă consumatorul este înregistrat ca contribuabil al TVA, el poate solicita trecerea în cont a impozitului pe valorile materiale procurate doar în mărimea impozitului pe preţul redus al livrării. Dacă jumătate din mărfurile livrate de către tipografie unui consumator se dovedesc a fi deficiente şi sînt întoarse tipografiei, ultima poate reduce suma TVA spre plată în aceeaşi proporţie, în care el reduce preţul, însă dacă consumatorul trebuie să achite TVA, el trebuie în mod similar să reducă suma solicitată a trecerii în cont a impozitului pe valorile materiale procurate.
    Exemplul 5.
    Dacă producătorul articolelor de bucătărie la care s-a făcut referinţă în exemplele din capitolul I al prezentului Regulament nu este în stare să plătească salarii în numerar angajaţilor săi, el poate să le compenseze salariul cu articole de bucătărie din stocul său şi dacă suma totală a salariilor achitate în aşa mod constituie 3,500 lei, producătorul trebuie să declare şi să transfere în buget 700 lei.
Exemplul 6.
Să presupunem că înregistrarea întreprinderii ca contribuabil al TVA a fost anulată.
Toate stocurile de valori materiale, produsele, mărfurile, alte active devin pentru el, ca subiect impozabil, livrări impozabile. În declaraţia finală privind TVA pentru perioada fiscală, el trebuie să declare suma impozitului spre plată, în conformitate cu prevederile articolului 113(4) al Codului fiscal. Pe de altă parte, dacă înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA a subiectului care efectuează vînzarea cu amănuntul se anulează în legătură cu reorganizarea întreprinderii şi vinderea articolelor de bucătărie va înfăptui altă persoană, iar persoana dată este înregistrată deja ca contribuabil al TVA sau se înregistrează la momentul transferului dreptului de desfăşurare a activităţii de întreprinzător, atunci această operaţie nu se consideră livrare impozabilă. Întreprinderea care se reorganizează nu trebuie să plătească TVA pe stocurile de valori materiale, active, iar întreprinderea care a fost reorganizată nu are dreptul la trecere în cont a impozitului pe valorile materiale, serviciile procurate.
Exemplul 7.
În multe cazuri, persoana juridică sau fizică care se înregistrează ca contribuabil al TVA, obţine anumite avantaje, însă aceasta poate avea loc şi în scopuri ilegale. În scopul limitării dorinţei ilegale a unor persoane de a deveni contribuabili ai TVA este necesar de a stabili dacă activitatea persoanei juridice sau fizice se consideră activitate de întreprinzător, şi anume de a determina criteriile existenţei activităţii de afaceri. Dacă o persoană achiziţionează o casă veche, preţioasă din punct de vedere arhitectural care se află în împrejurări agreabile, persoana dată ar dori s-o ocupe împreună cu familia pentru a locui în ea, însă cheltuielile de restaurare şi menţinere pot fi foarte mari. Dacă proprietarul permite publicului să viziteze locurile de interes ale casei şi stabileşte o plată pentru a compensa o parte din aceste cheltuieli, el poate să se înregistreze ca întreprinzător, să declare că desfăşoară activitate de întreprinzător şi efectuează livrări impozabile (accesul la clădire). Însă plata de intrare nici pe departe nu acoperă cheltuielile de restaurare şi menţinere, iar scopul adevărat al său este păstrarea casei şi asigurarea unui loc de trai. Factorul motivaţional privind încercarea de a se înregistra ca contribuabil al TVA este trecerea în cont a impozitului pe valorile materiale şi serviciile procurate, însă această activitate nu corespunde criteriilor activităţii de afaceri şi înregistrarea ca contribuabil al TVA nu i se permite acestei persoane.
CAPITOLUL III
Înregistrarea subiecţilor impozabili
16. Plafonul de înregistrare. Înregistrarea subiecţilor impozabili
Plafonul de înregistrare este valoarea livrărilor efectuate de către persoana juridică sau fizică în procesul de desfăşurare a activităţii de întreprinzător, într-o perioadă de oricare 12 luni consecutive, la depăşirea căruia persoanele date trebuie să se înregistreze ca contribuabili ai TVA. Plafonul de înregistrare este stabilit în mărime de 20, 000 lei, de rînd cu alte cerinţe cu privire la înregistrare. Înregistrarea este obligatorie numai în cazul în care livrările, a căror valoare atinge plafonul dat, nu sînt livrări scutite de impozit.
Orice persoană juridică sau fizică care efectuează livrări în procesul de desfăşurare a activităţii de întreprinzător, valoarea totală a cărora depăşeşte plafonul de 20,000 lei într-o perioadă de oricare 12 luni consecutive, sau mai puţin de 12 luni, este obligată să se înregistreze ca contribuabil al TVA. Dacă există temei pentru a considera că persoana va efectua astfel de livrări în valoare care depăşeşte 20,000 lei într-o perioadă de o lună de zile şi care începe în orice moment, atunci această persoană de asemenea este obligată să se înregistreze ca contribuabil TVA potrivit articolului 112 (1) al Codului fiscal.
În conformitate cu prevederile articolelor 94, punctul c) şi 112 (5) ale Codului fiscal, serviciile prestate unei persoane juridice sau fizice în Republica Moldova de către o persoană juridică sau fizică care se află în afara Republicii Moldova sînt considerate, în scopurile aplicării TVA, livrări efectuate de către însăşi persoana juridică sau fizică în Republica Moldova. Dacă valoarea acestor servicii depăşeşte plafonul stabilit sau dacă valoarea serviciilor, adăugată la valoarea oricăror altor livrări efectuate (care urmează a fi efectuate) de mărfuri şi servicii duce la depăşirea plafonului stabilit, atunci persoana juridică sau fizică care efectuează astfel de livrări este obligată să se înregistreze ca contribuabil al TVA.
Persoanele juridice şi fizice care urmează a fi înregistrate ca contribuabil al TVA sînt obligate să înştiinţeze oficial Inspectoratul fiscal de stat teritorial, completînd formularul respectiv şi să se înregistreze în termenul prevăzut în articolul 112 (1) al Codului fiscal. Persoanele, care urmează a fi înregistrate ca contribuabili ai TVA, sînt obligate să se înregistreze conform alineatului (1) al articolului menţionat, în timpul unei luni, care urmează după data depăşirii plafonului de înregistrare. Înregistrarea persoanelor juridice şi fizice, care urmează să se înregistreze conform alin. (2) al articolului menţionat, intră în vigoare din prima zi a lunii în care se aşteaptă depăşirea valorii livrărilor faţă de plafonul de înregistrare.
17. Cererea de înregistrare
Persoanele juridice şi fizice, ale căror livrări depăşesc sau trebuie să depăşească plafonul stabilit în orice perioadă de timp, specificată în Titlul III al Codului fiscal, trebuie să înştiinţeze Inspectoratul fiscal de stat teritorial completînd cererea şi să se înregistreze ca contribuabil al TVA în mod obligatoriu. Dacă persoanele nu s-au adresat Inspectoratului fiscal de stat teritorial şi nu au comunicat despre obligaţiunile lor, aceasta nu-i scuteşte de obligaţiunea de a fi înregistraţi ca contribuabili ai TVA. Inspectoratul fiscal de stat teritorial în mod independent va include aceste persoane în lista persoanelor înregistrate ca contribuabili ai TVA începînd cu data intrării în vigoare, care corespunde cu data care ar fi fost fixată, dacă persoana ar fi depus cererea în termenul stabilit. Aceasta poate avea loc în retrospectivă şi persoana juridică sau fizică va fi obligată să achite şi să prezinte declaraţia privind TVA pentru orice impozit spre plată începînd cu data intrării în vigoare a înregistrării.
Înregistrarea benevolă ca contribuabil al TVA este permisă în conformitate cu prevederile articolului 112 (3) al Codului fiscal. Dacă o persoană juridică sau fizică efectuează livrări care nu sînt scutite de impozit, inclusiv livrări impozitate la cota zero, persoana dată poate să se înregistreze ca contribuabuabil al TVA chiar şi atunci, cînd volumul livrărilor este mai jos de plafonul stabilit. Aceste persoane se consideră înregistrate ca contribuabili ai TVA începînd cu ziua prezentării cererii de înregistrare. O astfel de persoană, deşi se înregistrează benevol, este obligată să respecte toate cerinţele Titlului III al Codului fiscal şi să rămînă înregistrată pe un termen nu mai mic de doi ani de zile sau pînă la momentul încetării activităţii de întreprinzător, în dependenţă de ce are loc mai înainte. Aceste cerinţe de asemenea prevăd ţinerea documentelor de evidenţă, prezentarea declaraţiei privind TVA şi dări de seamă cu privire la TVA.
Persoanele juridice şi fizice care planifică să înceapă o activitate de întreprinzător şi intenţionează să efectueze livrări. Articolul 112 (4) al Codului fiscal prevede că dacă aceste persoane au intenţia de a efectua livrări impozabile, ele au dreptul de a se înregistra din timp ca contribuabili ai TVA din timp, pînă la efectuarea livrărilor impozabile. Aceste persoane se consideră înregistrate ca contribuabili ai TVA începînd cu ziua prezentării cererii de înregistrare. Aceasta le permite acestor persoane de acest gen să obţină treceri în cont ale impozitului pe măfurile, valorile materiale sau serviciile procurate, atunci cînd aceste persoane însele efectuează livrări impozabile, însă acest drept se acordă cu condiţia că livrările impozabile s-au efectuat pe parcursul a cel puţin 6 luni succesive după înregistrare ca contribuabil al TVA. Dacă pe parcursul acestei perioade în una din luni nu s-au efectuat livrări impozabile, atunci dreptul de trecere în cont se va permite după 6 luni consecutive după întrerupere, dacă în fiecare din ele au fost efectuate livrări impozabile. Spre exemplu, persoana s-a înregistrat ca contribuabil al TVA în luna februarie pînă la luna iulie. În luna august el are dreptul la trecerea în cont a sumelor TVA achitate pe valorile materiale, serviciile procurate. Dar dacă acest contribuabil al TVA în luna aprilie nu a efectuat livrări impozabile, iar apoi în fiecare lună următoare a efectuat livrări impozabile, atunci dreptul la trecere în cont se va permite în luna noiembrie, adică după expirarea a 6 luni succesive după luna aprilie.
După expirarea a 6 luni succesive, trecerii în cont se va permite toată suma TVA, achitată pe valorile materiale, serviciile procurate, acumulată pe parcursul acestei perioade.
Ordinea indicată se aplică numai în cazurile în care la acest contribuabil pe parcursul perioadei de 6 luni livrările nu depăşesc plafonul de 20,000 lei. Cu toate acestea, dacă la întreprindere pe parcursul perioadei de 6 luni valoarea livrărilor impozabile va depăşi 20,000 lei, atunci trecerea în cont a sumelor respective conform articolului 112 (3) al Codului fiscal vor putea fi efectuate din prima zi a lunii în care a fost depăşit plafonul indicat.
Persoanele juridice şi fizice care depun cerere pentru a se înregistra ca contribuabili ai TVA conform prevederilor articolului 112 (4) al Codului fiscal trebuie să prezinte inspectoratelor fiscale de stat teritoriale dovezi, care confirmă că ele au intenţia reală şi realizabilă de a efectua livrări impozabile. În calitate de dovezi pot servi acordurile, comenzile de la consumatori potenţiali, contractele cu privire la livrarea de mărfuri şi servicii care nu sînt scutite de impozitare, existenţa capacităţilor de producţie, creditele şi împrumuturile luate de la instituţiile financiare. În lipsa dovezilor corespunzătoare, Inspectoratul fiscal de stat teritorial trebuie să refuze de a înregistra persoanele care nu reuşesc să justifice intenţia lor reală. Inspectoratul fiscal de stat teritorial trebuie să anuleze înregistrarea ca contribuabili ai TVA persoanele, dacă s-au stabilit fapte reale care atestă lipsa livrărilor impozabile. Acţiunile inspectoratelor fiscale de stat teritoriale pot fi contestate în modul stabilit, în organele corespunzătoare.
18. Procedura de înregistrare
Procedura de înregistrare. Articolul 112 al Codului fiscal prevede că persoana care este obligată să se înregistreze, trebuie să înştiinţeze oficial despre aceasta Inspectoratul fiscal de stat teritorial, completînd formularul oficial respectiv. Inspectoratul fiscal de stat teritorial este obligat să elibereze persoanelor care au trecut procedura de înregistrare ca contribuabili ai TVA, certificatul de înregistrare, conform căruia ele trebuie să plătească TVA pe livrările efectuate şi au dreptul la trecere în cont a impozitului pe mărfurile, valorile materiale procurate şi serviciile pentru livrările primite în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Certificatul trebuie să indice denumirea (numele) subiectului impozabil, adresa juridică a persoanei înregistrate, data intrării în vigoare a înregistrării, precum şi Codul fiscal al subiectului impozabil.
19. Eliberarea declaraţiilor privind taxa pe valoarea adăugată
Subiecţilor impozabili li se eliberează declaraţii privind TVA pentru toate perioadele fiscale.
20. Exemple de aplicare a taxei pe valoarea adăugată
Exemplul 1.
Avînd o experienţă de lucru în calitate de electrician, persoana N hotărăşte să abandoneze serviciul şi să deschidă propria afacere ca electrician - întreprinzător pentru executarea lucrărilor electrotehnice. Pe parcursul a cîteva luni de zile valoarea tranzacţiilor lui sporeşte încet, atingînd nivelul de 1,000 lei lunar. El nu atinge plafonul stabilit şi, prin urmare, nu este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA. Întreprinzătorul dat nu trebuie să perceapă TVA de la beneficiarii serviciilor sale şi să elibereze facturi TVA. Să presupunem că el modernizează construcţia cutiei de distribuţie, raţionalizînd lucrul în mod considerabil. Persoana dată îi comunică acest fapt fratelui său, care este întreprinzător în Odesa şi care este încrezut că produsul dat se va vinde cu succes pe piaţa de acolo. Ei se înţeleg că el va procura o partidă de mărfuri şi o va exporta fratelui său în Ucraina. El nu doreşte să suporte cheltuielile ce ţin de plata TVA pe cutiile de distribuţie sau alte cheltuieli, de aceea el înaintează cererea de înregistrare ca contribuabil al TVA, necătînd la faptul că la momentul în cauză el nu era obligat să se înregistreze. Înregistrîndu-se, întreprinzătorul - electrician poate aplica cota zero la mărfurile exportate în Ucraina şi poate obţine trecere în cont pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate.
Exemplul 2.
Dacă afacerea aceluiaşi electrician ar creşte mai rapid începînd cu nivelul de 1,000 lei pe lună şi peste optsprezece luni ar atinge nivelul lunar de 2,500 lei, atunci pe parcursul unei perioade de douăsprezece luni de zile sau chiar mai puţin, rezultatul activităţii lui ar depăşi 20,000 lei. Să presupunem că plafonul dat a fost atins la 20 iunie. În legătură cu aceasta, pînă la 20 iulie persoana dată este obligată să înştiinţeze Inspectoratul fiscal de stat teritorial şi să se înregistreze ca contribuabil al TVA, iar înregistrarea va intra în vigoare de la 1 august. Din această zi el este obligat să elibereze consumatorilor serviciilor lui facturi TVA, care să indice impozitul şi să calculeze, în ordinea stabilită, TVA pe toate livrările impozabile; el de asemenea are dreptul la treceri în cont a impozitului achitat pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile primite, la data primirii sau după această dată.
Exemplul 3.
Dacă acelaşi electrician după abandonarea serviciului a semnat un contract de efectuare a lucrărilor de deservire electrică la o fabrică, el poate lua decizia de a se înregistra ca persoană care are intenţia de a efectua livrări. Să presupunem că contractul a fost semnat pînă la data de 20 iunie şi persoana dată a depus cerere de înregistrare ca contribuabil al TVA pe data de 27 iunie. Înregistrarea intră în vigoare de pe data de 27 iunie şi prima lui perioadă fiscală se va termina la 31 iulie.
Exemplul 4.
Să presupunem că o tipografie care editează cărţi pentru copii (cu o cifră de afaceri anuală în mărime de 100,000 lei care sînt scutite de impozit în conformitate cu articolul 103, punctul 5) al Codului fiscal a decis să accepte o comandă de editare a broşurilor de publicitate în valoare de 25,000 lei, care trebuie să fie livrate în luna iunie. Tipografia nu este înregistrată ca contribuabil al TVA. Ea este obligată să înştiinţeze pînă la 30 iunie Inspectoratul fiscal de stat teritorial despre intenţia de a se înregistra ca contribuabil al TVA. În conformitate cu articolul 112 (2) al Codului fiscal, înregistrarea va intra în vigoare de la 1 iunie. Subiectul dat trebuie să achite impozitul pe vînzarea broşurilor la cota standard a TVA, însă va avea dreptul de a obţine trecerea în cont a impozitului achitat pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate doar pe livrările procurate, aferente nemijlocit editării broşurilor.
Exemplul 5.
Să presupunem că aceeaşi tipografie care editează cărţi pentru copii, scutite de impozit acceptă o comandă de editare a broşurilor în valoare de 15,000 lei şi efectuează livrarea broşurilor în luna iunie. Tipografia nu este obligată să se înregistreze ca contribuabil al TVA. Totuşi, să presupunem în continuare cu anticiparea comenzilor ulterioare, că subiectul dat comandă la o companie germană elaborarea dizainului computerizat ale cărţilor sale. Lucrul îndeplinit de către compania germană costă 10,000 lei. În conformitate cu articolele 94 (3) şi 112 (4) ale Codului fiscal, astfel de livrări ale serviciilor importate trebuie să fie considerate livrări impozabile cu TVA, efectuate de către tipografie. Aceasta semnifică că pentru perioada lunilor iunie şi iulie valoarea livrărilor efectuate de către tipografie constituie 25,000 lei, cifră care depăşeşte plafonul stabilit. Tipografia trebuie să înştiinţeze Inspectoratul fiscal de stat teritorial, în termen de o lună de zile de la primirea livrărilor importate, despre faptul că trebuie să se înregistreze ca contribuabil al TVA şi înregistrarea va intra în vigoare din prima zi a lunii următoare. Pentru a obţine trecere în cont a impozitului pe livrările impozabile şi cele neimpozabile, în conformitate cu articolul 102 (3) al Codului fiscal tipografia trebuie să aibă un volum al livrărilor impozabile nu mai mic de 100,000 lei, deoarece volumul livrărilor scutite de impozit constituie 100,000 lei (vezi exemplul 4).
CAPITOLUL IV
Mărfurile, valorile materiale şi serviciile livrate şi mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate
21. Mărfurile, valorile materiale şi serviciile livrate
"Mărfurile, valorile materiale şi serviciile livrate" reprezintă livrările efectuate de către subiectul impozabil. Livrările care nu sînt scutite de impozit sînt livrări impozabile - de mărfuri sau servicii. Ele pot fi impozitate la cota obişnuită sau la cota zero a TVA. Dacă întreprinderea este înregistrată ca contribuabil al TVA, toate livrările de mărfuri şi servicii impozabile trebuie să fie considerate livrări impozabile.
În afară de livrările obişnuite de mărfuri, valori materiale şi servicii, livrări de asemenea sînt considerate:
mărfurile, serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii sale de întreprinzător, mărfurile de producţie proprie care ulterior sînt transmise fără plata angajaţilor subiectului impozabil, serviciile prestate fără plata angajaţilor subiectului impozabil;
mărfurile, serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii sale de întreprinzător, mărfurile de producţie proprie, care ulterior sînt însuşite de subiect sau sînt transmise de el membrilor familiei sale;
mărfurile, serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii sale de întreprinzător, care ulterior au fost transmise fără plata altor persoane;
mărfurile, serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii sale de întreprinzător, mărfurile de producţie proprie, serviciile livrate în contul retribuirii muncii angajatului.
22. Mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate
"Mărfuri, valori materiale şi servicii procurate" înseamnă livrări primite. Mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate de către un agent economic sînt mărfuri, valori materiale şi servicii livrate pentru altul sau alţi agenţi economici. Dacă acestea sînt livrări impozabile, atunci agentul economic va adăuga TVA la valoarea livrărilor. Dacă livrările se efectuează în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător şi sînt atribuite în mod direct la livrări impozabile, efectuate de către o persoană înregistrată ca contribuabil al TVA, atunci suma TVA achitată poate fi trecută în cont, dacă sînt satisfăcute toate cerinţele stabilite de titlul III al Codului fiscal.
Pentru subiectul impozabil, toate livrările primite sînt considerate mărfuri, valori materiale şi servicii procurate indiferent de faptul dacă ele sînt mărfuri destinate prelucrării ulterioare în procesul activităţii de întreprinzător sau pentru revînzare. Totuşi, nu toate mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate sînt impozabile. Mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate pot include livrări scutite de impozit, livrări primite de la persoane care nu sînt subiecţi impozabili. Valoarea mărfurilor, valorilor materiale şi serviciilor procurate, pentru orice perioadă fiscală, este egală cu suma valorii mărfurilor, valorilor materiale şi serviciilor procurate şi aceasta este acea valoare, care trebuie să fie indicată de către subiectul impozabil în declaraţia privind TVA.
Impozitul pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate este TVA care se percepe de la subiectul impozabil de către furnizorii de mărfuri şi servicii care de asemenea sînt subiecţi impozabili şi de către organele vamale, dacă mărfurile şi valorile materiale sînt importate.
Titlul III al Codului fiscal prevede dreptul la trecere în cont a impozitului achitat sau ce urmează a fi achitat pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate, cu excepţia serviciilor de import.
23. Trecerea în cont a impozitului pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate
Articolul 102 al Codului fiscal prevede ordinea conform căreia subiecţilor impozabili li se permite trecerea în cont a impozitului achitat sau ce urmează a fi achitat pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate, care cuprinde două perioade.
I. În perioada 1 iulie - 10 septembrie 1998
Contribuabililor TVA li se permite trecerea în cont numai cu achitarea TVA pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.
II. Începînd cu 10 septembrie 1998
Contribuabililor TVA li se permite trecerea în cont a sumelor TVA atît la achitarea lor furnizorilor, cît şi supuse achitării, pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.
Trecerea în cont a impozitului pe procurările de mărfuri, valori materiale şi servicii se permite în exclusivitate în baza facturii TVA - pe livrările efectuate pe teritoriul republicii sau în baza documentului, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea TVA pe mărfurile importate (dispoziţia de plată privind sumele TVA achitate la importul valorilor materiale sau cotorul cecurilor de casă de încasare, eliberate de autorităţile vamale, care confirmă plata în numerar a TVA şi copia declaraţiei vamale).
Trecerea în cont a impozitului pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) livrările sînt livrări impozabile sau mărfuri importate, impozitate la cota standard;
b) livrările sînt primite în procesul şi nemijlocit în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător de către subiectul impozabil;
c) livrările primite nu sînt destinate efectuării livrărilor (mărfurilor şi serviciilor) neimpozabile; oricum, livrările primite în scopul efectuării atît livrărilor (mărfurilor şi serviciilor) impozabile cît şi livrărilor (mărfurilor şi serviciilor) scutite de impozit, urmează a fi trecute în cont, dacă valoarea impozabilă a livrărilor impozabile, efectuate de către subiectul impozabil, depăşeşte 50% din valoarea tuturor livrărilor;
Spre exemplu, dacă agentul economic care efectuează livrări atît impozabile, cît şi neimpozabile, pe parcursul perioadei fiscale procură valori materiale pentru efectuarea în exclusivitate a livrărilor impozabile în sumă de 1,200 lei (inclusiv TVA 200 lei), avînd de asemenea cheltuieli privind desfăşurarea activităţii atît a livrărilor impozabile cît şi neimpozabile în sumă de 2,400 lei (inclusiv TVA 200 lei), atunci el are dreptul la trecerea în cont a TVA la suma de 200 lei indiferent de faptul care este ponderea livrărilor impozabile în suma totală a livrărilor, iar la suma de 400 lei numai în cazul în care livrările impozabile în suma totală a livrărilor depăşeşte 50%;
d) livrările nu sînt folosite în scopul organizării activităţii distractive, cu excepţia cazurilor cînd activitatea de întreprinzător a subiectului impozabil constă în organizarea activităţii distractive;
Nu se permite trecerea în cont pe sumele TVA achitate la importul serviciilor.
24. Restituirea impozitului pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate
În corespundere cu prevederile articolului 102 al Codului fiscal, în cazurile în care impozitul pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate (TVA pe livrările primite care se permite ca trecere în cont) depăşeşte impozitul pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile livrate în orice perioadă fiscală privind TVA, mărimea depăşirii impozitului pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate faţă de impozitul pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile livrate se reportează în următoarea perioadă fiscală.
Restituirea TVA pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate este posibilă cînd depăşirea indicată a impozitului pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile livrate au loc din motivul că pe parcursul unei anumite perioade fiscale subiectul impozabil a efectuat livrări impozabile la cota zero. Mărimea depăşirii impozitului pe mărfurile, valorile materiale procurate se restituie în limitele cotei TVA obişnuite (20%), înmulţită la valoarea livrării care se impozitează la cota zero a TVA.
25. Exemple de aplicare a taxei pe valoarea adăugată
Folosind exemplele expuse în capitolele precedente, se propun cîteva exemple de mărfuri, valori materiale şi servicii livrate (livrări efectuate):
Capitolul 1, exemplul 1. Livrarea de către producătorul autohton a lînii  neprelucrate ;
Capitolul 1, exemplul 3. Livrarea cu amănuntul a măfurilor de uz casnic;
Capitolul 1, exemplul 6. Exportul covoarelor în Germania de către producător;
Capitolul 2, exemplul 1. Utilizarea tacîmurilor de bucătărie de către familia  vînzătorului cu amănuntul;
Capitolul 2, exemplul 2. Trecerea foilor de aluminiu în posesia băncii;
Capitolul 2, exemplul 3. Reînnoirea circuitelor de către electrician;
Capitolul 2, exemplul 3. Darea în chirie a reţelei de computere firmei contabile;
Capitolul 2, exemplul 4. Livrarea articolelor de papetărie firmei contabile ca plată  parţială;
Capitolul 2, exemplul 6. Transmiterea veselei de bucătărie angajaţilor în locul  salariilor;
Capitolul 2, exemplul 7. Livrarea efectuată de către subiectul impozabil în cazul anulării înregistrării. Livrarea stocului de mărfuri în reţeaua comercială şi activelor întreprinderii;
Capitolul 3, exemplul 4. Livrările efectuate de către tipografia care editează cărţi  pentru copii ( scutite de impozit pe mărfurile şi valorile materiale livrate);
Capitolul 3, exemplul 5. Importul serviciilor de dizain computerizat al cărţilor de către tipografie.
Alte exemple:
- transmiterea mijloacelor de transport;
- serviciile de acordare a consultaţiilor;
- livrarea serviciilor în diferite domenii.
Exemplele date nici de cum nu sînt depline; ele au scopul de a ilustra spectrul larg de mărfuri, valori materiale şi servicii livrate aferente şi neaferente principalelor tipuri de activităţi de întreprinzător ale subiectului impozabil.
Exemple de mărfuri, valori materiale şi servicii procurate (livrări primite):
Capitolul 1, exemplul 1. Procurarea lînii neprelucrate de către întreprinderea A pentru producerea aţei din lînă, serviciile prestate de către firma contabilă;
Capitolul 1, exemplul 3. Reparaţia vitrinelor întreprinderilor care efectuează vînzare cu amănuntul;
Capitolul 1, exemplul 4. Importul lînii neprelucrate;
Capitolul 2, exemplul 3. Procurarea cablului şi prizelor de către întreprinzătorul-electrician pentru executarea lucrărilor electrotehnice;
Capitolul 2, exemplul 3. Arendarea reţelei de computere de către firma de audit;
Capitolul 2, exemplul 4. Livrarea articolelor de papetărie, efectuată firmei contabile în locul plăţii pentru servicii;
Capitolul 3, exemplul 1. Procurarea cutiilor de distribuţie pentru a fi exportate în Odesa;
Capitolul 3, exemplul 4. Procurarea hîrtiei pentru editarea broşurilor.
Alte exemple:
procurarea mijloacelor de transport pentru a fi folosite în scopuri de afaceri;
reparaţia curentă şi menţinerea încăperilor folosite în scopuri de afaceri;
livrarea combustibilului şi energiei electrice în scopuri de producţie.
CAPITOLUL V
Obligaţia privind achitarea taxei pe valoarea adăugată
26. Livrările impozabile
Orice livrare efectuată de către subiectul impozabil, care desfăşoară activitate de întreprinzător care nu este livrare scutită de impozit constituie livrare impozabilă. În orice perioadă fiscală, toate livrările impozabile se impozitează la cota standard a TVA în vigoare, cu excepţia livrărilor impozitate la cota zero a TVA.
Lista livrărilor impozitate la cota zero este indicată în articolul 104. Acestea sînt:
(a) livrarea mărfurilor şi serviciilor pentru export şi toate tipurile de transport internaţional de pasageri şi de marfă;
(b) livrarea mărfurilor şi serviciilor destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilare lor în Republica Moldova, precum şi uzului sau consumului personal al membrilor personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi al membrilor familiei care locuiesc împreună cu ei, pe bază de reciprocitate, în modul stabilit de Guvern;
(c) livrarea mărfurilor, serviciilor pentru organizaţiile internaţionale în limitele acordurilor la care Republica Moldova face parte. Lista organizaţiilor internaţionale se stabileşte în legea bugetului pe anul respectiv.
27. Livrările scutite de taxa pe valoarea adăugată
Livrările scutite de impozit sînt prevăzute în articolul 103 al Codului fiscal.
Lista de mai jos prevede toate tipurile de livrări scutite de impozit.

Livrările scutite de impozit Excepţii
(1) Locuinţa Livrările scutite de impozit includ vînzarea locuinţei (caselor, apartamentelor şi altor tipuri de locuinţă), loturilor de pămînt pe care se găseşte o astfel de locuinţă în cazurile, cînd loturile de pămînt se vînd împreună cu temporare etc.). Vînzarea hotelurilor, bazelor de odihnă şi vilelor de vacanţă nu este scutită de impozit. Oferirea hotelului, caselor de odihnă, vilelor de vacanţă sau altor încăperi similare cu sau fără acordarea serviciilor aferente lor nu este scutită de impozit. Aceasta semnifică, că acordarea serviciilor de aşa natură ca alimentarea, deservirea odăilor, spălatul rufelor etc. nu este scutită de impozit, indiferent de faptul dacă pentru serviciile respective se încasează o plată separată sau nu. Acordarea lor, indiferent de faptul, dacă pentru ele se încasează o plată separată, nu schimbă acel  fapt, că livrarea serviciilor în  hoteluri, case de odihnă, vile de vacanţă sînt considerate livrări impozabile.
Pămîntul şi loturile de pămînt Vînzarea, închirierea, arenda sau folosinţa cu drept de arendă a pămîntului sau loturilor de pămînt sau dreptulde acces, amplasare şi folosire a pămîntului şi loturilor de pămînt. Aceasta include arenda, închirierea sau  transmiterea dreptului de folosinţă asupra pămîntului în aşa scopuri, ca păşunatul animalelor şi creşterea culturilor agricole. Acordarea dreptului de parcare sau păs. trare la parcare a mijloacelor de trans. port, navelor, aparatelor de zbor sau autofurgoanelor nu este inclusă în lista livrărilor scutite de impozit, la fel ca şi accesul în încăperi şi construcţii, nclusiv la terenuri de sport sau stadioane, iarma. roace, expoziţii sau alte încăperi sau construcţii pentru odihnă. Nu este scutită de impozit vînzarea biletelor la teatru, circ, cinema, la terenuri de dans sau alte localuri de agrement similare.
(2) Mărfurile pentru copii Atît mărfurile alimentare cît şi mărfurile nealimentare  sînt incluse în lista mărfurilor scutite de impozit cu  condiţia că ele sînt incluse în lista aprobată prin Legea  bugetului pentru anul corespunzător.  
(3) Proprietatea de stat răscumpărată în procesul  privatizării Livrarea proprietăţii de stat în procesul privatizării  întreprinderilor este considerată livrare scutită de impozit.  
(4) Transmiterea proprietăţii şi activelor Instituţiile preşcolare, cluburile, sanatoriile şi alte obiecte cu destinaţie social-culturală şi de locuit, precum şi drumurile, reţelele şi substaţiile electrice, reţelele de gaz, instalaţiile pentru extragerea apelor subterane şi alte obiecte similare transferate gratuit autorităţilor publice (sau, în baza deciziei lor, întreprinderilor specializate care folosesc şi exploatează obiectele respective conform destinaţiei), precum şi cele transmise întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor de către autorităţile publice; lucrările de construcţie a caselor de locuit, efectuate cu atragerea mijloacelor bugetare de toate nivelurile şi a fondurilor extrabugetare cu destinaţie specială, cu condiţia că mijloacele respective constituie nu mai puţin de 40% din valoarea acestor lucrări; lucrările efectuate în perioada de realizare a programelor (proiectelor) social-economice cu destinaţie specială în domeniul construcţiei caselor de locuit;  
(5) Serviciile prestate în domeniul învăţămîntului, educaţiei preşcolare etc. Mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţămînt, legate de procesul instructiv de producţie şi educativ, cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din livrarea acestor mărfuri, servicii în scopuri de instruire generală; serviciile de pregătire şi perfecţionare a cadrelor; serviciile de instruire a copiilor şi adolescenţilor în cercuri, secţii, studiouri; serviciile prestate copiilor şi adolescenţilor cu folosirea instalaţiilor sportive; serviciile legate de întreţinerea copiilor în instituţii preşcolare.  
(6) Serviciile întreprinse de către autorităţile publice Serviciile şi acţiunile întreprinse de către autorităţile publice, pentru care se aplică taxa de stat; toate tipurile de activităţi legate de taxele şi plăţile încasate de stat pentru acordare de licenţe, înregistrare şi eliberare de brevete, precum şi taxele şi plăţile încasate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi de alte autorităţi abilitate, de către persoanele cu funcţii de răspundere în cazul acordării anumitor drepturi persoanelor juridice şi fizice; serviciile acordate de către membrii colegiului de avocaţi; serviciile legate de exploatarea subsolului; arendarea fondului forestier şi serviciile legate de folosirea resurselor naturale, pentru care se efectuează plăţi la buget şi în fondurile extrabugetare;  
(7) Serviciile legate de operaţiunile de acordare de licenţe şi eliberare de brevete, referitoare la obiectele proprietăţii industriale, precum şi obţinerea drepturilor de autor; Nu sînt scutite de impozit serviciile intermediare legate de primirea de licenţe şi eliberarea de brevete şi obţinerea drepturilor de autor.
(8) Proprietatea confiscatăVînzarea proprietăţii confiscate şi a roprietăţii fără stăpîn, proprietatea trecută în proprietatea statului cu drept de succesiune.  
(9) Servicii de pazăAstfel de servicii se scutesc de impozite numai cu condiţia că sînt oferite de către Serviciul de Stat de Pază a Ministerului Afacerilor Interne.  
(10) Servicii de îngrijire a bolnavilor şi bătrînilor  
(11) Sfera ocrotirii sănătăţii Serviciile medicale contra plată efectuate de către persoanele fizice şi juridice cărora, con- form legislaţiei, le este permisă practicarea medicinei; remediile medicamentoase indicate în Nomenclatorul de stat al medicamentelor, aprobat de către Ministerul Sănătăţii, cu excepţia mijloacelor cosmetice (existentă de la 1.07.98 - 4.02.99; de la 4.02.99 în redacţia Legii nr.251- XIV din 24.12.98 - medicamen tele, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, precum şi materia primă medicamen- toasă şi alte materiale utilizate la prpararea medicamentelor, autorizate de Ministerul Să- nătăţii, cu excepţia mijloacelor cosmetice); articole de uz medical, articole ortopedice şi de protezare şi tehnica medicală; bilete de tratament (inclusiv cele fără cazare) şi de odihnă în staţiunile balneoclimaterice, bilete turistice şi de excursie, fără costul serviciilor de intermediere legate de procurarea acestora; mijloace tehnice, inclusiv transportul auto, folosit exclusiv în scopuri legate de profilaxia invalidităţii şi reabilitatea invalizilor. Valoarea impozabilă a livrării (servicii intermediare) se consideră diferenţa dintre preţul de realizare a foii de odihnă (turistice) şi preţul real al serviciilor prestate în locurile de îmbunătăţire a sănătăţii, de turism şi odihnă.
(12) Serviciile, produsele organizaţiilor în sfera alimentaţiei publice şi organizaţiile din sfera social-culturală finanţate din buget Produsele de fabricaţie proprie ale cantinelor studenţeşti, şcolare şi ale cantinelor altor ins- tituţii de învăţămînt, spitalelor şi instituţiilor preşcolare, precum şi ale cantinelor care aparţin altor instituţii şi organizaţii din sfera social- culturală finanţate, parţial sau în întregime, de la buget. Livrările efectuate de către instituţiile şi organizaţiile din sfera alimentaţiei publice, alte organizaţii nefinanţate din buget nu sînt livrări scutite de impozit.
(13) Livrările serviciilor financiareServiciile financiare includ:a) acordarea sau transmiterea creditelor, garanţiilor de credit, alte garanţii ale ope- raţiilor în numerar şi de creditare, inclusiv gestionarea împrumuturilor, creditelor sau garanţiilor de credit din partea creditorilor (operaţiunile de creditare, de transfer vira- ment, legate de creditare, de decontări de casă, căutarea sumelor care nu au intrat în cont, deschiderea, închiderea şi reîntoc- mirea conturilor);b) tranzacţii aferente dirijării conturilor de depozite,inclusiv celor de depuneri băneşti cît şi celor de decontare, plăţi, transferuri, datorii, cecuri şi alte instrumente financi- are, cu excepţia veniturilor obţinute de la realizarea bunurilor în cazul nerambursării creditelor, din serviciile informaţionale,de consultaţie, şi a experţilor, de la cumpăra- rea şi arendarea locurilor de broker la bursa de valori, de la darea în chirie, pe bază de leasing, inclusiv leasing financiar, de la serviciile de încasare şi livrare cash clienţilor, de la serviciile de dare la păstrare şi transfer de bani, hîrtiilor de valoare şi documentelor, venitul din tranzacţiile legate de emiterea procurilor în domeniul dirijării cu proprietatea clienţilor de la lichidarea proprietăţii întreprinderilor care au falimentat, de la asigurarea cu plată a clienţilor cu documente normative; c) operaţiuni de schimb valutar, mijloace băneşti, bancnote care se consideră mijloace băneşti (cu excepţia celor de colecţie folosite în scopuri numismatice);d) tranzacţii ce se referă la emiterea acţiunilor, obligaţiilor, cambiilor şi a altor hîrtii de valoare, inclusiv tranzacţii comerciale şi intermediare pe piaţa hîrtiilor de valoare şi operaţiunile registratorilor independenţi;e) tranzacţii legate de instrumente financiare, cu acţiuni valutare la termen, opţiuni şi alte tranzacţii financiare; f) servicii legate de dirijarea fondurilor de investiţii;g) tranzacţii de asigurare şi reasigurare cu excepţia serviciilor intermediarilor de asigurare. Nu se scutesc veniturile primite de la re alizarea mărfurilor  în caz de îndeplinire a obligaţiei privind rambursarea credite lor. Se supune impozitului acordarea ser viciilor de informaţie şi alte servicii con sultative şi de expertiză. Nu se scuteşte obţinerea şi arendarea locurilor de bro ker la bursa de valori şi serviciile de lea sing financiar, precum şi serviciile de co lectare, păstrare şi livrare a banilor, hîrtii lor de valoare, documentelor şi altor va- lori. Nu se scutesc serviciile cu plată a persoane. lor în domeniul dirijării cu pro prietatea fiduciară a clienţilor, serviciile pentru lichidarea (vînzarea) şi serviciile pentru anularea acordurilor comerciale, inclusiv creditele; Serviciile legate de schimb valutar, bancnote care se consideră de colecţie.Serviciile de broker din sfera asigurării nu se scutesc de impozit.
(14) Serviciile oficiilor poştale, inclusiv serviciile de eliberare a pensiilor şi a indemnizaţiilor de şomer.Acordarea serviciilor oficiilor poştale, inclusiv serviciile de acordare a pensiilor şi a indemnizaţiilor.  
(15) Jocuri de norocServiciile legate de jocurile de noroc prestate de către subiecţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în sfera jocurilor de noroc (inclusiv cu folosirea jocurilor automate), cu excepţia serviciilor a căror valoare, în totalitate sau parţial, a fost inclusă în miză sau în plata pentru intrare şi a altor servicii prestate spectatorilor sau participanţilor; Dacă persoana oferă posibilitatea de a folosi echipamentul de joc (încăperilor), adică posibilitatea de a juca la mesele de joc în cazinouri ori la maşinile automate de joc în săli de joc sau încheierea pari urilor pe rezultatele curselor de alergare, meciurilor de fotbal ori alegerilor, astfel de servicii se scutesc de la plata impozi telor. Deşi, dacă această persoană ia o anumită plată pentru intrarea în clădire (cu orice scop) sau pentru alte servicii, cum sînt serviciile de alimentaţie, astfel de livrări nu sînt scutite de impozite, indiferent de faptul dacă plata pentru serviciile prestate este inclusă în mită sau în plata de intrare.
Loteriile(16) Lucrări de cercetări ştiinţifice şi de construcţie experimentale Astfel de lucrări se scutesc de la plata impozitului dacă sînt finanţate din buget.  
(17) Servicii ritualeServiciile rituale prestate de birourile de pompe funebre,  de cimitire şi crematorii; ritualurile şi ceremoniile  efectuate de organizaţiile religioase.  
(18) Serviciile comunale şi alte serviciiServiile legate de închirierea spaţiului locativ şi cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei: alimentarea cu apă, canalizarea, alimentarea cu energie termică (aprovizionarea centralizată cu căldură şi apă caldă), salubrizarea, serviciile legate de folosirea ascensorului.  
(19) Transportul de pasageriServiciile prestate de transportul în comun urban (cu excepţia taximetrelor cu numărul de pasageri nu mai mare de 4), precum şi serviciile prestate de transportul de pasageri suburban auto, feroviar şi fluvial. Serviciile acordate de taxiuri sînt livrări supuse plăţii impozitului. Transportarea pasagerilor la o distanţă de pînă la 50 km se consideră transport suburban.
(20) ImportulMărfurile importate (cu condiţia că importul lor corespunde cerinţelor stabilite de legislaţia vamală şi fiscală):(a) destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi alte situaţii excepţionale;(b) definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;(c) exportate, iar apoi reimportate de către exportator, fără modificarea caracteristicilor calitative şi cantitative;(d) temporar importate cu obligaţia că ele vor fi exportate în timp de 12 luni;e) tranzitate; (f) depuse la depozitele vamale libere;(g) destinate comercializării în magazinele "duty-free", precum şi în magazinele ce deservesc în exclusivitate misiunile diplomatice ale statelor străine în Republica Moldova şi personalul acestora.  

CAPITOLUL VI
Perioada fiscală privind taxa pe valoarea adăugată şi termenele de prezentare a declaraţiei privind taxa pe valoarea adăugată
28. Perioada fiscală privind taxa pe valoarea adăugată
Există două perioade fiscale: luna calendaristică şi trimestrul. Perioada fiscală ce corespunde unei luni calendaristice se extinde către contribuabilii TVA, înregistraţi în mod obligatoriu (potrivit articolului 112 (1) al Codului fiscal), cît şi către contribuabilii TVA care la înregistrare planificau în timpul apropiat să obţină venituri impozabile în mărimea stabilită pentru înregistrarea obligatorie (articolul 112 (2) al Codului fiscal). Perioada fiscală ce corespunde perioadei de 3 luni (trimestrul) se extinde către contribuabilii TVA care s-au folosit de înregistrarea benevolă şi către subiecţii impozabili înregistraţi ca contribuabili ai TVA în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător şi efectuării livrărilor impozabile cu TVA (articolele 112 (3) şi 112 (4) ale Codului fiscal). La atingerea de către aceste categorii de contribuabili a mărimii plafonului de livrări impozabile de 20,000 lei, aceşti subiecţi impozabili trec în categoria contribuabililor TVA către care se extinde perioada fiscală ce constituie o lună calendaristică.
Prima perioadă fiscală stabilită pentru contribuabilii TVA, înregistraţi în modul prevăzut de articolele 112 (1) şi 112 (2) ale Codului fiscal, începe de la data indicată în certificatul de înregistrare şi se termină în ultima zi a lunii care urmează după luna în care a avut loc înregistrarea. Deoarece înregistrarea se pune în aplicare începînd cu prima zi a lunii, prima perioadă fiscală va dura 2 luni. Aceasta va permite unora din agenţi economici înregistraţi din nou de a se adapta la calcularea corectă şi declararea TVA.
Prima perioadă fiscală pentru contribuabilii TVA înregistraţi conform prevederilor articolelor 112 (3) şi 112 (4) ale Codului fiscal începe cu data de prezentare a cererii în Inspectoratul fiscal de stat teritorial şi continuă pînă la ultima zi a trimestrului curent.
29. Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată şi termenele de prezentare a ei
Orice subiect impozabil trebuie să prezinte declaraţia TVA pentru fiecare perioadă fiscală, potrivit formei stabilite de Ministerul Finanţelor. În conformitate cu articolul 115 al Codului fiscal, declaraţia TVA pentru orice perioadă fiscală se prezintă Inspectoratului fiscal de stat teritorial nu mai tîrziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale. Declaraţiile se întocmesc pe formulare oficiale care se eliberează subiecţilor impozabili de către Inspectoratele fiscale de stat teritoriale.
Capitolul VII
Achitarea taxei pe valoarea adăugată
30. Achitarea taxei pe valoarea adăugată în buget
În conformitate cu articolul 101 al Codului fiscal, subiecţii impozabili sînt obligaţi să declare şi să achite în buget suma TVA spre plată pentru fiecare perioadă fiscală. Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri în Republica Moldova sînt obligate să achite TVA pînă la/sau în momentul trecerii mărfurilor prin vamă. În conformitate cu articolul 115(2) al Codului fiscal, subiecţii impozabili achită TVA nu mai tîrziu de data stabilită pentru prezentarea declaraţiei privind TVA.
Subiectul impozabil este obligat să achite TVA, penalităţile, alte sancţiuni aplicate conform legislaţiei în vigoare în termenele stabilite.
TVA trebuie să fie achitată în valută naţională. Plăţile se execută prin intermediul instituţiilor financiare pe contul bancar corespunzător, cu excepţia cazurilor, cînd sînt alte prevederi în legislaţie sau instrucţii ale Băncii Naţionale a Moldovei sau Ministerului Finanţelor.
Capitolul VIII
Importurile
31. Importul mărfurilor
Toate mărfurile importate în Republica Moldova sînt supuse TVA, cu excepţia mărfurilor scutite de impozit conform prevederilor articolului 103 al Codului fiscal, sau mărfurile, a căror valoare nu depăşeşte plafonul stabilit conform prevederilor articolului 94 al Codului fiscal prin legea bugetului pe anul respectiv şi sînt importate de persoanele fizice pentru folosinţă proprie. Conform prevederilor articolului 104 al Codului fiscal unele mărfuri importate pot fi impozitate la cota zero a TVA.
Pentru importator valoarea mărfurilor, pe baza căreia se calculează TVA este costul mărfurilor, la momentul intrării în Republica Moldova, inclusiv toate taxele legate de import, taxele vamale, impozitele, asigurarea, fraht, cheltuieli de transport, royalty şi alte plăţi care urmează a fi achitate de către importator.
Importatorii sînt obligaţi să prezinte documentele, care confirmă valoarea mărfurilor importate, cum ar fi: factura de la furnizor, alte documente comerciale aşa ca contractele, facturile de expediţie a mărfurilor sau alte documente stabilite de legislaţie.
Achitarea TVA pentru mărfurile importate de către subiecţii impozabili se efectuează pînă la sau în momentul prezentării declaraţiilor vamale necesare sau a declaraţiei verbale, în cazul în care persoana fizică efectuează importul mărfurilor pentru folosinţă proprie. TVA va fi impusă la cota 20% de la valoarea mărfurilor calculată, cu excepţia mărfurilor, a căror cotă este zero. Importatorii de mărfuri sînt obligaţi să indice codul lor fiscal în declaraţia vamală cu excepţia cazurilor cînd mărfurile nu sînt destinate pentru revînzare sau altă activitate de întreprinzător.
Subiecţii impozabili, care importă mărfuri în scopuri de întreprinzător au dreptul de a trece în cont TVA achitată la import, luînd în consideraţie restricţiile privind trecerea în cont a TVA pentru subiecţii impozabili, care efectuează livrări scutite de impozitare.
32. Importul serviciilor
Serviciile importate în Republica Moldova sînt obiecte ale impozitării şi sînt definite în conformitate cu articolul 93 (8) al Codului fiscal.
Valoarea serviciilor importate se consideră preţul achitat sau care urmează să fie achitat furnizorului de către persoana juridică sau fizică - beneficiarul serviciilor prestate. Valoarea va include plăţile efectuate în Republica Moldova sau plăţile efectuate în afara republicii.
Persoanele juridice sau fizice, care sînt înregistrate ca contribuabili ai TVA, sau care sînt obligaţi să se înregistreze conform prevederilor articolului 112 al Codului fiscal, sînt obligaţi să considere aceste servicii importate ca livrări efectuate de ei înşişi.
În perioada de 1.07.98 - 1.01.99, data obligaţiunii fiscale privind TVA la importul serviciilor este considerată data eliberării facturii TVA (exemplarele 2 şi 3) la plata de facto a serviciilor furnizorului. În perioada ce începe cu 1.01.99 eliberarea facturii TVA la importul serviciilor se efectuează concomitent cu primirea de facto a serviciilor.
33. Importul temporar al mărfurilor, mărfurile în tranzit
Mărfurile declarate la momentul importului ca mărfuri pentru import temporar, şi destinate reexportării în aceeaşi stare în timp de 12 luni începînd cu data trecerii frontierei, sînt scutite de TVA. Importul mărfurilor în republică se efectuează conform condiţiilor stipulate în legislaţia vamală. Trecerea în cont a TVA în cazul importului temporar de mărfuri nu se admite. În cazul în care importatorul nu reexportează mărfurile timp de 12 luni, TVA se va achita în modul stabilit de titlul III al Codului fiscal.
Mărfurile în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova sînt scutite de TVA. Trecerea mărfurilor în tranzit prin vamă se efectuează conform legislaţiei vamale în vigoare.
Capitolul IX
Exporturile
34. Cota zero şi documentele care confirmă exportul
Subiecţii impozabili, care exportă mărfuri sau servicii din Republica Moldova se impozitează la cota zero.
Pentru a obţine dreptul de restutuire a TVA pe mărfurile (serviciile) exportate, subiectul impozabil trebuie să prezinte următoarele documente:
Documentul de confirmare a sosirii mărfurilor în ţara de destinaţie se consideră declaraţia vamală a ţării destinatare, ce confirmă perfectarea mărfurilor importate în regimul vamal punerea în circulaţie liberă (în original sau copia, inclusiv şi traducerea lor oficială). Totodată, în lipsa declaraţiei vamale, ce serveşte document de confirmare pot servi şi documentele comerciale de dispoziţie, care, în dependenţă de tipul transportului, sînt:
? la transportarea de către transportul auto - CMR;
? la transportarea de către transportul feroviar - Railway Bill (foaie de trăsură feroviară);
? la transportarea de toate tipurile de transport naval (inclusiv de mare şi rîu) - Conosament;
? la transportarea de către transportul avia - Airway Bill (foaie de trăsură avia);
Documentele menţionate sînt necesare în calitate de document de însoţire la transportul internaţional. În aceste documente se notează despre traversarea hotarelor statelor prin care trece marfa, cît şi menţiunea despre sosire a mărfii în punctul de destinaţie.
La transportarea internaţională a pasagerilor la documentele ce confirmă efectuarea livrărilor de export se referă următoarele:
? la transportarea cu transportul auto: la efectuarea transportărilor regulate - foaia de parcurs; fişa de evidenţă a biletelor; la efectuarea transportărilor unice - foaia de parcurs, borderourile de control;
? la transportarea cu transportul feroviar - fişa de evidenţă a biletelor;
? la transportarea cu transportul avia - însărcinarea de navigaţie.
La prestarea altor servicii de export document ce confirmă efectuarea serviciilor date se prezintă contractul de prestare a serviciilor sau documentul de decontare a subiectului impozabil care prestează servicii şi confirmarea în scris a nerezidentului-consumatorului de servicii. Confirmarea în scris de prestare a serviciilor este necesar de prezentat în limba de stat (întocmită prin traducere oficială).
În cazul lipsei documentelor care confirmă exportul, subiectul impozabil nu are dreptul de a pretinde la restituirea TVA în mărime de zero procente. Totodată, în asemenea caz TVA se calculează indiferent de faptul dacă subiectul impozabil percepe sau nu TVA de la consumator.
Valoarea tuturor livrărilor, mărfurilor sau serviciilor exportate într-o perioadă fiscală se indică în declaraţia TVA în coloana respectivă. În acest caz, TVA pe aceste livrări nu se indică, cu condiţia prezentării confirmărilor documentare despre efectuarea exportului.
Exemplul 6 din Capitolul I al prezentului regulament demonstrează cum funcţionează în realitate sistemul de aplicare a cotei zero, de trecere în cont a TVA şi de restituire a TVA.
În cazul transportării pasagerilor cu toate tipurile de transport pe rutele internaţionale TVA nu se include în costul tichetului, deoarece astfel de servicii sînt impozitate la cota zero.
Mărfurile şi serviciile, care însoţesc prestarea serviciilor de transportare internaţională de toate tipurile de transport, incluse în costul tichetelor, sînt considerate ca parte a serviciului impozabil la cota zero. Transportarea pasagerilor pe rute internaţionale tur-retur se consideră ca o singură transportare.
Exemplul 1.
Dl K - arhitector, rezident al Republicii Moldova proiectează clădiri în Romănia. O parte din lucrul preliminar el îl efectuează în Republica Moldova, iar lucrul de bază el îl efectuează pe teritoriului Romăniei dlui M, care să află în Romănia. Serviciul în cauză este consumat în afara Republicii Moldova şi se impozitează la cota zero.
Exemplul 2.
Dl M - rezident al Republicii Moldova prestează servicii de consulting dlui C - rezident al Ucrainei, care vizitează Moldova pentru a beneficia de acest serviciu. Astfel de serviciu ce se consumă în Republica Moldova nu este serviciu de export şi se impozitează la cota standard a Republicii Moldova.
Capitolul X
Anularea înregistrării
35. Încetarea activităţii de întreprinzător
Dacă subiectul impozabil încetează activitatea de întreprinzător sau nu mai efectuează livrări impozabile, el este obligat să informeze despre aceasta Inspectoratul fiscal de stat teritorial conform articolului 113 (1) al Codului fiscal pentru a anula înregistrarea ca contribuabil al TVA. În înştiinţare subiectul impozabil trebuie să indice data, la care livrările impozabile au fost încetate sau vor fi încetate.
Dacă Inspectoratul fiscal de stat teritorial acceptă înştiinţarea, atunci înregistrarea persoanei ca plătitor TVA se anulează. Anularea înregistrării intră în vigoare de la data ultimei livrări impozabile. Subiecţii impozabili sînt obligaţi să completeze şi să prezinte ultima declaraţie privind TVA pînă la finele lunii ce urmează după data anulării înregistrării.
În ultima declaraţie privind TVA, subiectul impozabil este obligat să indice valoarea mijloacelor fixe şi a stocurilor de mărfuri, care trebuie inclusă în rîndul "Livrarea mărfurilor şi serviciilor pe teritoriul Republicii Moldova". TVA la cota 20% se indică în coloana corespunzătoare şi reprezintă un adaos la valoarea livrărilor impozabile efectuate în perioada fiscală respectivă. Orice TVA spre plată conform declaraţiei respective, trebuie achitat nu mai tîrziu de ultima zi a lunii, ce urmează după data anulării înregistrării.
Conform prevederilor articolului 113 (4) al Codului fiscal, valoarea impozabilă a mijloacelor fixe şi stocurilor de mărfuri aflate în posesia contribuabilului este valoarea ei de piaţă.
Începînd cu data anulării înregistrării subiectului impozabil ca plătitor al TVA, persoana, care a fost subiectul înregistrat, nu eliberează facturi TVA, iar exemplarele rămase le înapoiază la Editura "Statistica". Documentele care confirmă efectuarea înapoierii se prezintă la Inspectoratul fiscal de stat teritorial.
36. Reducerea volumului livrărilor impozabile de mărfuri şi servicii
În cazul cînd volumul livrărilor impozabile a subiectului impozabil nu depăşeşte plafonul stabilit pentru înregistrare pe parcursul ultimelor 12 luni, subiectul impozabil este obligat să informeze despre aceasta Inspectoratul fiscal de stat teritorial, cu excepţia cazurilor cînd subiectul respectiv ia decizia să rămînă înregistrat ca plătitor al TVA. În acest caz, subiectul impozabil va continua să respecte toate cerinţele stabilite pentru subiecţii impozabili - contribuabili ai TVA, însă conform prevederilor articolului 114(2) al Codului fiscal, perioada fiscală pentru achitarea TVA pentru astfel de persoane va fi trei luni.
În caz dacă subiectul impozabil - contribuabil al TVA nu doreşte să rămînă înregistrat, el trebuie să demonstreze Inspectoratului fiscal de stat teritorial, că volumul livrărilor impozabile pe viitor nu va depăşi plafonul stabilit pentru înregistrare.
Nu se permite anularea pe parcursul a două ani, începînd cu data înregistrării, înregistrarea contribuabililor TVA înregistraţi potrivit condiţiilor articolului 112 (3) al Codului fiscal.
37. Transmiterea drepturilor de desfăşurare a activităţii de întreprinzător
Transmiterea drepturilor de desfăşurare a activităţii de antreprenoriat efectuată în conformitate cu articolul 107 al Codului fiscal, poate avea loc:
- în legătură cu reorganizarea agentului economic - contribuabil al TVA prin fuziune, asociere, divizare, separare, transformare. În rezultatul reorganizării drepturile patrimoniale sînt transmise de la un agent economic la altul sau la alţi agenţi economici. În acest caz valorile materiale aflate anterior la balanţa întreprinderii supusă reorganizării trec la balanţa întreprinderii reorganizate.
Dacă astfel de transmitere este efectuată altui subiect de către subiectul-contribuabil al TVA, înregistrarea căruia în legătură cu reorganizarea să anulează, şi acest alt subiect, care este subiect impozabil - contribuabil al TVA, sau devine în momentul transmiterii, respectînd cerinţele articolului 112 al Codului fiscal, atunci astfel de transmitere a mărfurilor şi serviciilor nu se consideră livrare impozabilă, şi subiectul impozabil - contribuabil al TVA, care transmite dreptul de desfăşurare a activităţii antreprenoriale sau unei părţi din această activitate, nu trebuie să calculeze TVA privind mărfurile şi serviciile livrate, iar subiectul care acceptă dreptul asupra acestei activităţi, nu are dreptul de a trece în cont TVA pe valorile materiale procurate.
Capitolul XI
Ordinea de întocmire şi evidenţă a facturilor taxei pe valoarea  adăugată şi a Registrelor de evidenţă
38. Ordinea de completare şi de evidenţă a facturilor taxei pe valoarea adăugată
Contribuabilii TVA la livrarea mărfurilor (serviciilor) supuse TVA, eliberează facturi TVA şi ţin Registrul de evidenţă a livrărilor şi Registrul de evidenţă a procurărilor.
Fiecare livrare impozabilă de marfă (servicii) se perfectează prin completarea facturii TVA şi se înregistrează în Registrul de evidenţă a livrărilor şi Registrul de evidenţă a procurărilor.
Facturile TVA constituie documente de evidenţă strictă, ce însoţesc livrările impozabile de mărfuri şi servicii şi sînt obligatorii pentru a fi completate de către contribuabilul TVA. Toate anexele la factura TVA constituie partea integrală a ei.
Factura TVA se completează de către contribuabilul TVA - furnizor (antreprenor) pe măsura livrării mărfurilor (prestării serviciilor) în adresa organizaţiei (întreprinderii) cumpărător (consumator, beneficiar) (în continuare respectiv - furnizor şi cumpărător) în patru exemplare, originalul şi prima copie (de culoare verde) în termen de nu mai tîrziu de 7 zile lucrătoare după efectuarea livrării (expedierii mărfurilor, prestării serviciului) se prezintă de către furnizor cumpărătorului şi acordă dreptul la trecerea în cont a sumelor TVA în odrinea stabilită.
Copia a doua şi a treia a facturii TVA rămîn la dispoziţia furnizorului pentru a fi înregistrate în Registrul de livrări şi pentru calcularea TVA  la livrare (expedierea mărfurilor, prestarea serviciilor).
Factura TVA trebuie să includă următoarele informaţii:
- numărul de ordine al facturii TVA;
- denumirea (numele), adresa şi codul fiscal al furnizorului;
- data eliberării facturii TVA;
- denumirea (numele) şi adresa consumatorului;
- tipul livrării;
- pentru fiecare tip de livrare:
a) cantitatea mărfii;
b) preţul unui articol de marfă;
c) cota TVA;
d) suma TVA  pe un articol de marfă;
- suma totală care urmează a fi achitată;
- suma totală a TVA.
Factura TVA se semnează de către contabilul-şef (sau de adjunctul său) al furnizorului.
La primirea facturii TVA de către cumpărător (în exemplarele personale - originalul şi prima copie), ea se semnează de cumpărător.
În factura TVA nu se admit radieri şi ştergeri. Corectările se confirmă cu semnătura conducătorului şi ştampila furnizorului cu indicarea datei corectării.
Nu se permite utilizarea aparatelor de fax, utilaj mecanic şi alte aparate de copiere pentru amprentarea semnăturii în facturile TVA.
Facturile TVA, completate cu încălcarea ordinii de completare a lor, nu pot servi ca confirmare pentru trecerea în cont (restituirea) a sumelor TVA.
În factura TVA, la livrările de export, trebuie să fie indicat că bunurile sînt destinate pentru export, precum şi ţara de destinaţie.
Facturile TVA primite şi eliberate se numerotează în ordine succesivă, se cos şi se păstrează separat într-un loc special pe parcursul a 5 ani compleţi de la data primirii (eliberării) lor.
Factura TVA, pentru energia electrică şi termică livrată, serviciile telefonice şi comunale prestate, se eliberează de către furnizori în conformitate cu termenele stabilite în contracte, pentru acea perioadă gestionară în care a fost efectuată livrarea, odată cu prezentarea contului furnizorului, dar nu mai rar de o dată pe lună.
Subiecţii impozabili care efectuează livrări de produse petroliere (benzină, motorină etc.) şi realizează aceste produse prin metoda taloanelor eliberate preventiv, în cazul în care consumatorul achită prin virament procurarea unui lot mare de produse petroliere pentru a fi luate ulterior pe calea utilizării taloanelor pentru o alimentare de o singură dată, eliberează factura TVA în momentul achitării la procurarea taloanelor. În cazurile de realizare a produselor petroliere în numerar celorlalţi consumatori (populaţie, persoane fizice) eliberarea facturilor TVA se efectuează la cererea cumpărătorului.
Subiecţii impozabili, care efectuează pe parcursul unei zile livrări numeroase de expediere a producţiei în adresa aceloraşi consumatori, eliberează o singură factură TVA în zi pentru volumul total de livrări efectuate pe parcursul unei zile.
În cazul abonării la ediţiile periodice, prestării serviciilor de publicitate, care poartă un caracter îndelungat, eliberarea facturilor TVA se efectuează la momentul primirii achitării prealabile pentru abonare.
Întreprinderile de alimentaţie publică - subiecţi impozabili în cazul realizării bucatelor de fabricaţie proprie şi a mărfurilor procurate de la terţi nu eliberează factura TVA (în caz dacă aceasta nu cere cumpărătorul) şi organizează evidenţa TVA în modul stabilit pentru întreprinderile de comerţ cu amănuntul. Totodată, dacă consumătorul bucatelor (mărfurilor) este agent economic, ce achită deservirea în întreprinderea de alimentaţie publică în decursul unei perioade de timp stabilite, eliberarea facturii TVA este obligatorie. În cazul dat factura TVA se eliberează la momentul achitării deservirii viitoare.
În cazul remunerării muncii de către contribuabilul TVA angajaţilor săi în formă naturală eliberarea copiilor 2 şi 3 a facturilor TVA se efectuează o singură dată pentru fiecare perioadă de plată cu reflectarea pe denumiri a volumului total de mărfuri (producţie) eliberate.
Pentru întreprinderi ce prestează servicii de intermediere la realizarea mărfurilor în condiţiile contractelor de comision sau din însărcinare şi participanţi la decontări se propune următorul mod de completare a facturilor TVA. Comitentul completează factura TVA la costul mărfii livrate (în costul ce-i revine), face înscriere în Registrul de evidenţă a livrărilor şi o transmite comisionarului. Comisionarul transferă datele facturii TVA în Registrul procurărilor, pe măsura primirii facturii TVA de la comitent. La expedierea mărfurilor, comisionarul eliberează factura TVA pe mărfuri fiecărui cumpărător (unul sau cîţiva, în dependenţă de numărul cumpărătorilor) la valoarea mărfurilor livrate, care include şi adaosul comercial, şi face înregistrare în Registrul livrărilor în momentul eliberării facturii TVA.
În cazul în care comitentul nu este contribuabil al TVA, el nu poate să însoţească transmiterea mărfii comisionarului cu eliberarea facturii TVA, în legătură cu ce, comisionarul nu are posibilitate de a trece în cont TVA pentru mărfurile primite la comisie.
Factura TVA se completează la primirea avansului sub livrările viitoare ale mărfurilor (serviciilor), nu mai tîrziu de 7 zile de la data primirii lui.  În cazul dat se eliberează copiile 2 şi 3 ale facturii TVA, ce constituie temei pentru calcularea TVA şi înregistrarea ei la furnizor în Registrul de evidenţă a livrărilor şi nu se prezintă consumatorului pentru înscriere în Registrul de evidenţă a procurărilor.
La importul serviciilor, la data decontărilor pentru ele se eliberează copiile 2 şi 3 ale facturilor TVA, care servesc temei pentru calcularea TVA şi înregistrarea lor în Registrul de livrări. La importul mărfurilor eliberarea facturilor TVA nu se efectuează.
Exemplu convenţional de completare a facturii TVA
Factura TVA
Seria xxx Nr.xxxxx
Data eliberării facturii (data, luna, anul) 2.07.98
Furnizor SRL "Succes", or.Chişinău, bd.Renaşterii 23, c/f şi nr. de înregistrare pentru TVA xxxx/xx
Consumator SA "Noroc" or.Bălţi, str.Ostrovski, 14 c/f şi nr. de înregistrare pentru TVA xxxx/xx.
Este întocmită în baza facturii de expediţie seria xxx nr.xxxxxx din 1.07.98
Punctul de destinaţie a mărfurilor de export _"-__

Data livrării Denumirea mărfii, serviciului Unitatea de măsură Cantitatea mărfii Preţul unui articol de marfă fără TVA Cota TVA Suma TVA pe un articol de marfă Suma totală de platî fără TVA Suma totală a TVA
02.07.98 Divin "Doina" st. 0,5 100 20 20 5 2500 500
02.07.98 Divin "Belîi Aist" st. 0,5 50 20 20 2 500 100
02.07.98 Vin "Cagor" st. 0,75 200 20 20 0,9 400 180

Valoarea totală a livrărilor impozabile fără TVA - 3900 lei
Valoarea totală a livrărilor fără TVA - 3900 lei
Total taxa pe valoarea adăugată - 700 lei
Valoarea totală a livrărilor conform facturii - 4680 lei.
În factura TVA este obligatorie atît includerea livrărilor impozabile la cota obişnuită şi la cota zero.
Pentru mărfurile (serviciile), costul cărora nu depăşeşte 0,1 lei, coloana "Suma TVA pe un articol de marfă" nu se completează, TVA se indică numai în coloana "Suma totală a TVA".
Sumele totale ale facturii TVA trebuie să includă sumele generalizate, ţinînd cont de indicii totali ai anexelor.
Pentru vînzarea cu amănuntul şi sfera de servicii în locurile special amenajate, cu plata în numerar, eliberarea facturii TVA nu este obligatorie dacă sînt respectate următoarele condiţii:
a) subiectul impozabil ţine evidenţa sumei primite şi achitate în numerar la fiecare punct comercial şi de prestări servicii în conformitate cu legislaţia privind efectuarea decontărilor băneşti pentru operaţiile comerciale sau serviciile prestate. Înscrierea se efectuează în momentul primirii sau achitării sumei în numerar. La sfîrşitul fiecărei zile de lucru se face bilanţul;
b) la sfîrşitul fiecărei zile de lucru, în documentaţia de evidenţă este înscrisă suma totală a TVA pe livrările efectuate, iar în documentul de evidenţă a valorilor materiale procurate se introduc datele din facturile TVA care au fost achitate în numerar.
În comerţul cu amănuntul şi sfera de deservire, care efectuează realizări în numerar, la cererea consumatorului eliberarea facturii TVA este obligatorie.
Pentru includerea datelor realizărilor zilnice în Registrul livrărilor, întreprinderilor de comerţ cu amănuntul nu li se cere eliberarea facturii TVA separate.
La transmiterea facturii TVA cumpărătorului prin poştă, data prezentării urmează a fi considerată data predării facturii TVA la poştă ( indicată prin ştampila secţiei de legătură pe plic).
Contribuabilii dau comandă şi procură blanchetele facturii TVA de la Editura "Statistica". În cazul procurării facturilor TVA este necesar de a prezenta Certificatul de Înregistrare ca plătitor de TVA, eliberat de IFS teritorial de la locul de înregistrare.
Contribuabilii TVA duc o evidenţă veridică a existenţei blanchetelor facturii TVA necompletate.
Multiplicarea şi transmiterea facturilor TVA necompletate altor subiecţi impozabili este interzisă.
În cazul pierderii facturilor TVA, contribuabilul TVA este obligat să înştiinţeze despre aceasta Inspectoratul fiscal teritorial şi să asigure publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a anunţului privind pierderea şi considerarea nevalabilă a seriilor şi numerelor acestor facturi TVA.
Controlul asupra corectitudinii evidenţei şi utilizării blanchetelor facturilor TVA se pune în sarcina conducătorului întreprinderii sau pesoanei împuternicite de el.
39. Ţinerea Registrului livrărilor
Contribuabilii TVA - furnizorii mărfurilor (serviciilor) ţin Registrul de evidenţă a livrărilor.
Registrul de evidenţă a livrărilor se duce discret (nu conform totalului cumulativ). Registrul de evidenţă a livrărilor este destinat pentru înscrierea facturilor TVA (benzilor de înregistrare a aparatelor de casă, borderourilor de evidenţă), întocmite de furnizor, în scopul determinării sumei TVA pentru mărfurile livrate (expediate) (serviciile prestate). Evidenţa facturilor TVA în Registrul de evidenţă a livrărilor se efectuează în ordine cronologică pe măsura livrării mărfurilor (prestării serviciilor) sau primirii avansului.
Registrul de evidenţă a livrărilor trebuie în mod obligatoriu să includă următoarele date:
- numărul de ordine al facturii TVA;
- data eliberării ei;
- denumirea (numele) consumatorului;
- descrierea succintă a livrării;
- valoarea totală a livrării, prezentată pentru a fi achitată fără TVA;
- suma totală a TVA;
- suma rabatului, dacă acesta se oferă.
La livrarea (expedierea) mărfii (prestarea serviciului) pentru avansul primit, în Registrul de evidenţă a livrărilor se face înscriere, care micşorează suma TVA înscrisă pentru avansul achitat, cu modificarea corespunzătoare a sumei totale pentru perioada gestionară în care a fost efectuată livrarea (facturarea) mărfii (prestarea serviciului). Apoi se reflectă operaţiile de livrare (expediere) de-facto pentru avansul primit.
Registrul de evidenţă a livrărilor trebuie să fie cusut, iar paginile numerotate şi adeverite cu ştampilă. Controlul asupra corectitudinii ţinerii Registrului se pune în sarcina conducătorului întreprinderii - contribuabil al TVA, sau persoanei împuternicite de el.
În Registrul de evidenţă a livrărilor este obligatorie, de asemenea, includerea datelor facturilor TVA, eliberate la exportul mărfurilor (serviciilor), cît şi a datelor facturii de expediţie la livrarea mărfurilor (serviciilor) scutite de TVA.
Filialele, sucursalele şi subdiviziunile separate, aflate la bilanţul contribuabilului TVA şi care nu sînt contribuabili ai TVA de sine stătători, ţin Registrele procurărilor, oglindind în ele datele:
- din facturile TVA, eliberate pentru livrările impozabile de mărfuri şi servicii;
- din facturile de expediţie, eliberate pentru livrările de mărfuri şi servicii neimpozabile;
- pe livrările de mărfuri, realizate în reţeaua comerţului cu amănuntul.
Lunar, subdiviziunile menţionate prezintă întreprinderii de bază copiile facturilor TVA eliberate pentru livrările impozabile de mărfuri şi servicii, facturile de expediţie pentru livrările neimpozabile de mărfuri şi servicii şi datele pe livrările efectuate în numerar, în scopul oglindirii lor în Registrul livrărilor  întreprinderii de bază.
40. Ţinerea Registrului procurărilor.
Subiecţii impozabili - consumătorii mărfurilor (serviciilor) ţin Registrul de evidenţă a procurării lor.
Registrul de evidenţa se ţine în mod discret (nu conform totalului cumulativ).
Registrul de evidenţă a procurărilor este destinat pentru înregistrarea facturilor TVA, prezentate de furnizori, în scopul determinării sumei TVA destinate trecerii în cont (restituirii).
Suma TVA pentru mărfurile (serviciile) procurate (indiferent de momentul achitării) se trec în cont la consumator numai în cazul prezenţei facturilor TVA, declaraţiilor vamale, documentelor de plată care confirmă achitarea TVA pe mărfurile importate şi înregistrările corespunzătoare în Registrul de evidenţă a procurărilor.
Conţinutul facturilor TVA (declaraţiilor vamale şi documentelor de plată care confirmă achitarea TVA pe mărfurile importate) se trec în Registrul de evidenţă a procurărilor pe măsura primirii lor.
În cazul utilizării mărfurilor (serviciilor) procurate în alte scopuri decît cele legate de activitatea de întreprinzător, pentru care a fost efectuată în modul stabilit trecerea în cont (restituirea) sumelor TVA, în Registrul de evidenţă a procurărilor se face înscrierea ce corectează această sumă a impozitului, cu diminuarea corespunzătoare a sumei totale a TVA, destinate trecerii în cont (restituirii) în perioada curentă de dare de seamă.
Registrul de evidenţă al procurărilor trebuie să includă următoarele informaţii:
- numărul de ordine al facturii TVA;
- data primirii facturii;
- denumirea (numele) furnizorului;
- descrierea succintă a livrării;
- valoarea totală a livrării fără TVA;
- suma totală a TVA;
- valoarea oricăror mărfuri exportate, reimportate de către exportator fără schimbarea caracteristicilor lor cantitative şi calitative.
Registrul de evidenţă al procurărilor trebuie să fie cusut, iar paginile lui numerotate şi adeverite prin ştampilă. Controlul asupra corectitudinii ţinerii evidenţei se pune în sarcina conducătorului întreprinderii sau persoanei împuternicite de el.
În cazul existenţei unui număr mare de cumpărători (consumatori) sau furnizori, precum şi a formei de evidenţă computerizate se permite ţinerea computerizată a Registrului de evidenţă a livrărilor (procurărilor). În cazul dat, la expirarea perioadei gestionare, dar nu mai tîrziu de ultima zi a lunii ce urmează după luna (trimestrul) de dare de seamă. Registrul de evidenţă a livrărilor (procurărilor) se tipăreşte, paginile se numerotează, se cos şi se adeveresc cu ştampilă.
Filialele, sucursalele şi subdiviziunile separate, aflate la bilanţul contribuabililor TVA şi care nu sînt contribuabili ai TVA de sine stătători, ţin Registrele procurărilor, oglindind în ele datele din facturile TVA primite pentru livrările de mărfuri şi servicii achiziţionate. Lunar, subdiviziunile menţionate prezintă întreprinderii de bază copiile facturilor TVA pentru a fi oglindite în Registrul procurărilor  întreprinderii de bază.
CAPITOLUL XII
Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
fiscale de către contribuabilii taxei pe valoarea adăugată
41. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei fiscale de către contribuabilii taxei pe valoarea adăugată
Prevederile compartimentului dat sînt temporare şi se limitează pînă la momentul intrării în vigoare a titlului Codului fiscal al Republicii Moldova cu privire la administrarea fiscală.
Conform titlului III al Codului fiscal sînt prevăzute următoarele obligaţiuni a subiectului impozabil:
1. Să se înregistreze ca contribuabil al TVA (art.112 al Codului fiscal).
2. Să determine corect suma TVA (art.101 al Codului fiscal).
3. Să ţină evidenţa întregului volum de mărfuri, servicii livrate şi valorilor materiale, serviciilor procurate (art.118 al Codului fiscal).
Să prezinte consumatorului factura TVA pe livrare în termen de 7 zile (art.117 al Codului fiscal).
4. Să prezinte declaraţia privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală (art.115 al Codului fiscal).
5. Să transfere la buget TVA în termenele stabilite (art.115 al Codului fiscal).
Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind TVA este reglementată prin Legea privind bazele sistemului fiscal nr.1198-XIII din 17.11.92, legea bugetului pe anul respectiv, Codul contravenţiilor administrative şi Codul penal.
Tăinuirea (diminuarea) TVA spre plată la buget, exprimată în neplina virare a impozitului la buget, ca urmare a micşorării obiectului impozabil, atrage după sine aplicarea sancţiunilor financiare, stabilite prin art.18 (3) al Legii privind bazele sistemului fiscal.
Neţinerea evidenţei în Registrele de livrări şi procurări, a volumului total de mărfuri (servicii) livrate şi de valori materiale procurate (art.118 al Codului fiscal) se califică ca perfectarea nedeplină sau necorespunzătoare a documentelor primare şi atrage după sine măsuri de răspundere, stabilite prin art. 18 (2) al Legii privind bazele sistemului fiscal.
Prezentarea întîrziată şi neprezentarea declaraţiei TVA pentru fiecare perioadă fiscală, se califică ca neprezentarea organului fiscal în termene stabilite prin legislaţie a dărilor de seamă, calculelor fiscale şi altor documente, aferente calculării şi virării impozitelor, şi atrage după sine aplicarea sancţiunilor financiare, stabilite prin art. 18(1) al Legii privind bazele sistemului fiscal.
Neachitarea la buget a sumei TVA pentru fiecare perioadă fiscală se apreciază ca nevirarea impozitelor în termenele prevăzute de legislaţie şi atrage după sine aplicarea sancţiunilor financiare, stabilite prin legea bugetului pe anul respectiv.
În afara formelor de răspundere sus-numite către contribuabilul TVA, ca şi către alţi contribuabili, se aplică şi alte măsuri de răspundere, prevăzute prin art.18 al Legii privind bazele sistemului fiscal (stabilite pentru tipurile contravenţiilor indicate în punctele b), f), g), k), l) art.17 al Legii privind bazele sistemului fiscal), articolele 162 (1), 162 (2), 162 (3) şi 163 ale Codului contravenţiilor administrative, cît şi prin articolele 164 (1) şi 164 (2) al Codului penal.
42. Drepturile şi obligaţiile organelor fiscale şi vamale în cadrul administrării taxei pe valoarea adăugată
Prevederile compartimentului dat sînt provizorii şi se reglementează pînă la momentul intrării în vigoare a titlului Codului fiscal al Republicii Moldova cu privire la administrarea fiscală.
1) Drepturile şi obligaţiile organelor fiscale sînt reglementate de legislaţia în vigoare.
2) Inspectoratul fiscal de stat teritorial de la locul de înregistrare a agenţilor economici este obligat în baza legislaţiei în vigoare:
- să explice (la adresarea agentului economic) ordinea de aplicare şi achitare a TVA;
- să asigure executarea procedurii de înregistrare a contribuabililor TVA, cu acordarea agenţilor economici a informaţiei depline privind procedura stabilită şi condiţiile înregistrării date, precum şi să ţină evidenţa contribuabililor TVA;
- să asigure toţi contribuabilii TVA în modul stabilit cu toate documentele, editate de Serviciul Fiscal de Stat;
- să asigure primirea în termenele stabilite a declaraţiilor TVA de la contribuabilii TVA şi verificarea preventivă a lor;
- să ducă evidenţa calculării şi încasării TVA, restituirii şi trecerii în cont a sumelor impozitului, în modul stabilit;
- să organizeze activităţi de lămurire a legislaţiei privind TVA, să examineze scrisorile, petiţiile şi reclamaţiile contribuabililor TVA.
3) Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial de la locul de înregistrare a agenţilor economici în baza legislaţiei în vigoare este în drept:
- să efectueze controlul agenţilor economici (indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică) privind corectitudinea calculării şi plenitudinea achitării TVA în buget, aplicînd drepturile acordate de Legea cu privire la Serviciul fiscal de stat;
- să primească în scopul impozitării cu TVA informaţiile necesare, certificate, documente, copiile de pe aceste documente privind activitatea agenţilor economici supuşi controlului, cu excepţia informaţiilor care constituie secret comercial;
- să suspende operaţiunile agenţilor economici la conturile de decontări şi la alte conturi din bănci şi din alte instituţii de credit şi finanţe în cazul neprezentării (sau refuzului de a prezenta) declaraţiei TVA, documentelor primare şi contabile;
- să aplice amenzi administrative pentru contravenientele prevăzute în Codul cu privire la contravenţiile administrative, persoanelor cu funcţie de răspundere a agentului economic, inclusiv să aplice faţă de agenţii economici sancţiuni financiare prevăzute de legislaţie;
- să perceapă de la agenţii economici restanţele în buget la plata TVA, precum şi sumele de amenzi şi alte sancţiuni financiare, prevăzute de legislaţia în vigoare.
4) Drepturile şi obligaţiile organelor vamale sînt reglementate de legislaţia în vigoare.
Organele vamale sînt obligate să îndeplinească funcţiile puse în competenţa lor conform legislaţiei în vigoare, inclusiv:
- să explice (la adresarea agenţilor economici) ordinea de aplicare şi de achitare a TVA  la importul mărfurilor;
- să ţină evidenţa sumelor calculate şi încasate ale TVA pentru mărfurile importate.
Drepturile organelor vamale sînt reglementate de legislaţia vamală a Republicii Moldova.
CAPITOLUL XIII
Modul de reflectare în evidenţa financiară a taxei
pe valoarea adăugată
Reflectarea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată se face utilizănd conturile de gradul I 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", 226 "Taxa pe valoare adăugată de recuperat", 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" şi 535 "Datorii preliminare".
Contul 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul" este un cont de activ cu ajutorul căruia se ţine evidenţa TVA cuvenită de la bugetul statului (de trecut în cont sau de restituit), deci creanţa unităţii faţă de buget, la finele lunii, precum şi taxa pe valoarea adăugată calculată din suma avansului primit. În dezvoltarea acestui cont pot fi deschise conturi sintetice de gradul II, şi anume: 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont", 2254 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de recuperat", 2255 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată calculată din avans" sau 2256 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat fără factura TVA".
Contul 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat" este destinat generalizării informaţiei privind sumele taxei pe valoarea adăugată de recuperat, aferentă valorilor în mărfuri şi materiale şi serviciilor procurate (primite) de întreprindere. Acest cont este un cont de activ. În debitul acestui cont se reflectă sumele TVA, aferente facturilor de plată pentru stocurile de mărfuri şi materiale, serviciile prestate, care urmează a fi trecute la decontările cu bugetul, iar în credit - sumele taxei pe valoarea adăugată, compensate pentru achitarea datoriilor faţă de buget, realizate în perioadele de gestiune sau ulterioare. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma taxei pe valoarea adăugată care va fi supusă decontărilor cu bugetul.
Contul sintetic 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" în dezvoltarea căruia se deschide contul de gradul II 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" se foloseşte pentru generalizarea informaţiilor aferente decontărilor cu bugetul.
Se creditează în cursul lunii cu:
- valoarea TVA aferentă vînzărilor sau pentru lucrările executate sau serviciile prestate, facturate terţilor;
- valoarea TVA aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau  predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor care depăşesc normele  perisabilităţii naturale.
Se debitează:
- în cursul lunii cu sumele reprezentînd TVA înscrisă în facturi de furnizori, pentru bunurile lucrările sau serviciile cu care se aprovizionează întreprinderea şi care se trece în cont din punct de vedere fiscal;
- la finele lunii cu sumele virate la bugetul statului, reprezentînd TVA datorată.
Soldul debitor (calculat în prealabil) al contului arată că nivelul TVA trecută în cont (deductibilă) depăşeşte pe cea colectată şi ca atare reflectă creanţa întreprinderii faţă de buget.
După virarea soldului în debitul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", conturile de gradul II corespunzătoare, contul 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" se soldează.
La începutul lunii pentru suma nominalizată se întocmeşte formula contabilă reversibilă debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" şi creditul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul".
Contul sintetic de gradul I 535 "Datorii de încasat", subcontul 5352 "Taxa pe valoare adăugată de încasat" este destinat generalizării informaţiei privind sumele taxei pe valoarea adăugată calculată pînă la momentul achitării, în cazul lipsurilor peste normele perisabilităţii naturale imputabile şi restituite pe parcursul diferitor perioade de gestiune, arendei finanţate.
Evidenţa analitică a taxei pe valoarea adăugată se ţine cu ajutorul registrelor de evidenţă a livrărilor şi procurărilor.
43. Evidenţa taxei pe valoarea adăugată pentru valorile materiale, serviciile  procurate şi livrate
Trecerea în cont a sumei TVA achitată, sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale şi serviciile procurate de la furnizori pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător (art.102(1)), se reflectă la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul conturilor 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"; 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate" ş.a.
Exemplul 1.
Întreprinderea A procură valori materiale în sumă de 100 000 lei. TVA aferentă valorilor materiale procurate (conform facturii TVA) constituie 20 000 lei (100 000 x 20 : 100).
Această operaţie se va reflecta de către întreprinderea A prin următoarele formule contabile:
1) Acceptarea spre plată a facturii comerciale şi facturii TVA:
Dt 123 "Mijloace fixe"; 211 "Materiale"; 217 "Mărfuri" etc. - 100 000 lei
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 20 000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"; 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate" - 120 000 lei;
2) Achitarea documentelor de decontare şi plată a furnizorilor, antreprenorilor şi părţilor legate:
Dt 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"; 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate" - 120 000 lei
Ct 242 "Cont de decontare"; 243 "Cont valutar" - 120 000 lei.
Valoarea impozabilă a livrării impozabile, inclusiv costul transportării, precum şi suma tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia TVA reprezintă (conform art.97) valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată. Suma TVA aferentă valorii impozabile a livrărilor impozabile se reflectă la debitul contului 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 2.
Utilizînd datele exemplului 1, presupunem că întreprinderea A efectuează livrări impozabile firmei L în valoare de 110 000 lei. Suma TVA calculată de la valoarea livrărilor impozabile constituie 22 000 lei (110 000 x 20 : 100).
Înregistrările întreprinderii A în cazul dat vor fi următoarele:
1) Reflectarea datoriilor cumpărătorilor pentru valorile materiale livrate în baza documentelor de plată şi facturii TVA:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" - 132 000 lei (110 000 Ă 22 000 lei) - la valoarea livrărilor impozabile (inclusiv TVA)
Ct 611 "Venituri din vînzări"; 612 "Alte venituri operaţionale"; 621 "Venituri din activitatea de investiţii" - 110 000 lei - la valoarea livrărilor impozabile (fără TVA)
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 22 000 lei - la suma TVA aferentă valorii livrărilor impozabile;
2) Reflectarea valorii de bilanţ a valorilor materiale livrate (conform datelor exemplului):
Dt 711 "Costul vînzărilor"; 712 "Cheltuieli comerciale"; 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" etc. - 100 000 lei
Ct 123 "Mijloace fixe"; 211 "Materiale"; 217 "Mărfuri" etc. - 100 000 lei.
Achitarea la buget pentru fiecare perioadă fiscală a sumei TVA, care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA primite sau care urmează a fi primite de la consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele TVA plătite sau care urmează a fi plătite furnizorilor la momentul procurării valorilor materialelor şi serviciilor folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător (art.101(1)), se reflectă la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul contului 242 "Cont de decontare".
Potrivit datelor exemplelor 1 şi 2, diferenţa dintre suma TVA aferentă valorilor materiale livrate şi suma TVA, aferentă valorilor materiale procurate, care urmează a fi transferată la buget, constituie 2 000 lei (22 000 - 20 000).
Transferarea acestei sume la buget se reflectă de către întreprinderea A prin formula contabilă:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 2 000 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 2 000 lei.
Dacă suma TVA achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale şi serviciilor depăşeşte suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate, conform art.101(2), diferenţa se raportează la următoarea perioadă fiscală şi se reflectă în evidenţa financiară la momentul întocmirii dării de seamă la debitul subcontului 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată". La începutul lunii următoare se efectuează înregistrarea reversă debitul subcontului 5342 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată şi creditul subcontului 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont" .
Exemplul 3.
Presupunem că întreprinderea A efectuează livrări impozabile firmei L în valoare de 80 000 lei. Suma TVA aferentă acestor livrări constituie 16 000 lei (80 000 x 20 : 100).
Conform datelor exemplului 1, suma TVA aferentă valorilor materiale procurate constituie 20 000 lei. Prin urmare, diferenţa dintre suma TVA care urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale şi suma TVA care urmează a fi primită de la consumatori pentru valorile materiale livrate este egală cu 4 000 lei (20 000 - 16 000) şi se reflectă în evidenţa financiară la momentul întocmirii dării de seamă prin formula:
Dt 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul" subcontul 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont" - 4 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 4 000 lei. Această înregistrare se va reflecta numai în "Tabelul de corectare" pentru întocmirea corectă a dării de seamă financiare.
La începutul lunii următoare se efectuează înregistrarea reversă numai în "tabelul de corectare":
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 4 000 lei
Ct 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont" - 4 000 lei.
Dacă depăşirea sumei TVA pe valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se impozitează la cota zero şi cota redusă atunci, conform art.101(3), acesta are dreptul la restituirea sumei de depăşire a TVA, ce urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei TVA obişnuite, înmulţită la valoarea livrării care se impozitează la cota zero şi cota redusă. Această operaţie se reflectă în evidenţa managerială şi financiară la debitul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2254 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de recuperat" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată". Restituirea sumei de depăşire de către buget se va reflecta la debitul contului 242 "Cont de decontare" şi creditul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2254 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de recuperat".
Exemplul 4.
Întreprinderea a efectuat pe parcursul lunii livrări de export în sumă de 20 000 lei, fără TVA. Valoarea TVA aferentă mărfurilor procurate şi serviciilor utilizate, reflectată la debitul contului 5342 a alcătuit 12 000 lei. Valoarea TVA aferentă livrărilor efectuate pe parcursul lunii, reflectată la creditul contului 5342 s-a cifrat la 9000 lei.
Suma spre restituire va fi determinată ca valoarea minimală dintre:
? depăşirea sumei TVA destinată trecerii în cont asupra sumei TVA aferente livrărilor efectuate - 3000 lei (12000 - 9000);
? valoarea livrărilor de export înmulţită la cota TVA standard - 4000 lei (20000 x 20 : 100).
În evidenţa întreprinderii suma spre restituire va fi reflectată prin înregistrarea contabilă:
Dt 2254 "Creanţe pe termen scurt privind
taxa pe valoarea adăugată de recuperat"  3000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările
cu bugetul", subcontul         5342
"Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată"             3000 lei
La restituirea de la buget a sumei de depăşire se va întocmi formula contabilă:
Dt 242 "Contul de decontare"    3000 lei
Ct 2254 "Creanţe pe termen scurt
privind TVA de recuperat"      3000 lei.
Conform art.101(5) "Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, achită TVA pînă la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică pînă la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova". Această operaţie se reflectă la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul contului 539 "Alte datorii pe termen scurt". Persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv, achită TVA în momentul controlului vamal al bagajului în măsura în care valoarea depăşeşte limita stabilită.
Exemplul 5.
Firma XL importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător din Germania în valoare de 300 000 lei (suma TVA 60 000 lei (300 000 x 20  : 100).
Înregistrarea acestor operaţiuni este următoarea:
1. Reflectarea valorii mărfurilor importate din Germania:
Dt 217 "Mărfuri" - 300 000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" - 300 000 lei.
2. Concomitent se reflectă suma TVA aferentă mărfurilor importate:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 60 000 lei
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt", subcontul 5394 "Datorii pe termen scurt către vamă" - 60 000 lei;
3. Transferarea sumei TVA aferentă mărfurilor importate Departamentului vamal:
Dt 539 "Alte datorii pe termen scurt", subcontul 5394 "Datorii pe termen scurt către vamă" - 60 000 lei;
Ct 242 "Cont de decontare" - 60 000 lei.
44. Importul serviciilor
Potrivit art.102(1) nu se permite trecerea în cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată la importul serviciilor. Suma respectivă a TVA se reflectă la debitul contului 713 "Cheltuieli generale şi administrative" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 6.
Întreprinderea A a importat servicii prestate de firma-rezident a Romăniei în valoare de 500 dolari SUA (fără TVA). Cursul de schimb oficial al BNM la data primirii serviciilor a constituit 8 lei pentru 1 dolar SUA.
În acest caz în contabilitatea întreprinderii A vor fi înregistrate următoarele formule contabile:
1) Reflectarea la cheltuieli a valorii serviciilor importate, fără TVA:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative", 811 "Producţia de bază", 812 "Activităţi auxiliare -       4000 lei
Ct 521 " Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale"     4000 lei
2) Reflectarea sumei TVA calculate:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi
administrative" subcontul 7134 "Impozite, taxe şi plăţi, cu
excepţia impozitului pe venit"     800 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu
bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată"                                     (4000 x 20 : 100) 800 lei.
Suma TVA achitată, sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA, conform art.102(2) nu se trece în cont, ci se raportează la valorile materiale, cheltuielile de producţie şi de circulaţie şi se reflectă la debitul conturilor 123 "Mijloace fixe"; 211 "Materiale", 811 "Producţia de bază", 812 "Activităţi auxiliare", 813 "Consumuri indirecte de producţie" etc. - pentru valorile materiale şi 713 "Cheltuieli generale şi administrative"; 811 "Producţia de bază" etc. - pentru servicii şi creditul contului 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate" etc.
Exemplul 7.
Întreprinderea B procură valori materiale şi servicii în valoare de 150 000 lei, destinate pentru utilizarea lor la efectuarea livrărilor scutite de TVA. Suma TVA aferentă materialelor şi serviciilor procurate constituie 30 000 lei (150 000 x 20 : 100).
Această operaţie se reflectă în contabilitate prin formula:
Dt 123 "Mijloace fixe"; 211 "Materiale"; 713 "Cheltuieli generale şi administrative"; 811 "Producţia de bază", 812 "Activităţi auxiliare", 813 "Consumuri indirecte de producţie" etc. - 180 000 lei - la suma valorii mărfurilor, serviciilor (inclusiv TVA)
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" - 180 000 lei.
Suma TVA achitată, sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi neimpozabile, conform art.102(3), se trece în cont dacă se ţine o evidenţă aparte a achitării plăţilor pentru ele şi dacă valoarea impozabilă a livrărilor impozabile depăşeşte 50 % din valoarea tuturor livrărilor efectuate de către subiectul impozabil în perioada gestionară.
Exemplul 8.
Să admitem că întreprinderea C produce:
- instrumente medicale (neimpozabile),
- alte instrumente (impozabile).
La întreprinderea în cauză raportul dintre volumul livrărilor impozabile şi volumul tuturor livrărilor în fiecare lună gestionară este diferit.
Presupunem că în luna a VII întreprinderea a procurat valori materiale în valoare de 20 000 lei. Suma TVA aferentă acestor procurări constituie 4 000 lei (20 000 x 20 : 100).
La procurarea materialelor se întocmeşte formula contabilă:
Dt 211 "Materiale" - la valoarea
materialelor procurate, fără TVA     20 000 lei
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul
5342 "Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată"     4 000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale"    24 000 lei.
În luna aceasta s-au folosit materiale pentru producerea instrumentelor atît impozabile cît şi neimpozabile în valoare de 4 000 lei. Suma TVA aferentă acestor materiale constituie 800 lei (4 000 x 20: 100).
Tot în luna aceasta întreprinderea livrează :
- instrumente medicale în valoare de 5 000 lei;
- alte instrumente în valoare de 3 000 lei. Suma TVA aferentă acestor instrumente este egală   cu 600 lei (3 000 x 20 : 100).
Formulele contabile întocmite în luna VII vor fi următoarele:
1) Reflectarea valorii livrărilor neimpozabile (instrumentelor medicale):
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"     5 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări"     5 000 lei;
2) Reflectarea valorii livrărilor impozabile (alte instrumente):
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"     3 600 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări"     3 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul
5342 "Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată"     600 lei.
Analizînd la sfîrşitul lunii raportul dintre volumul livrărilor impozabile către volumul tuturor livrărilor, constatăm, că el constituie 37,5 % (3 000 : 8 000 x 100), iar al celor neimpozabile - 62,5 % (5 000 : 8 000 x 100).
Prin urmare, suma TVA aferentă valorilor materiale procurate pentru efectuarea atît a livrărilor impozabile, cît şi a celor neimpozabile, reflectate anterior la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul contului 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", conform art.102(3) nu se trece în cont, ci se restabileşte la cheltuielile perioadei conform formulei contabile:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative"  800 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul
5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"     800 lei.
În luna VIII întreprinderea a procurat materiale în valoare de 26 000 lei. Suma TVA aferentă procurărilor constituie 5 200 lei (26 000 x 20 : 100).
În luna aceasta s-au folosit materiale pentru producerea instrumentelor atît impozabile cît şi neimpozabile în valoare de 14 000 lei. Suma TVA aferentă acestor materiale constituie
2 800 lei (14 000 x 20: 100).
În luna dată întreprinderea a livrat:
- instrumente medicale în valoare de 8 000 lei;
- alte instrumente în valoare de 9 000 lei, suma TVA aferentă acestora constituind 1 800 lei   (9 000 x 20: 100).
Înregistrările contabile în luna VIII sînt următoarele:
1) Reflectarea valorii materialelor procurate:
Dt 211 "Materiale"    26 000 lei
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul
5342 "Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată"    5 200 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale"     31 200 lei;
2) Reflectarea valorii livrărilor neimpozabile (instrumentelor medicale):
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
privind facturile comerciale"     8 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări"     8 000 lei;
3) Reflectarea valorii livrărilor impozabile:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
privind facturile comerciale"    10 800 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" (10 800 - 1 800) 9 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul
5342 "Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată"     1 800 lei.
Analizînd la sfîrşitul lunii raportul dintre volumul mărfurilor impozabile către volumul tuturor livrărilor, constatăm, că el constituie 53 % (9 000 : 17 000 x 100), iar a celor neimpozabile 47 % (8 000 : 17 000 x 100).
Prin urmare, conform art. 102(3) suma TVA aferentă materialelor utilizate în luna dată pentru efectuarea atît a livrărilor impozabile, cît şi a celor neimpozabile se va trece în cont.
Suma TVA achitată, sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător (de ex. întreţinerea obiectelor cu destinaţie social-culturală) nu se trece în cont, ci se raportează (conform art.102(4)) la rezultatele activităţii şi se reflectă la debitul conturilor de întreţinere a acestor obiecte (713 "Cheltuieli generale şi administrative"; 714 "Alte cheltuieli operaţionale") şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Suma TVA achitată, sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul impozabil în scopul organizării de activităţi distractive ce nu ţin de domeniul activităţii de întreprinzător (conform art.102(5)) nu se trece în cont, ci se raportează la cheltuielile de producţie şi de circulaţie şi se reflectă la debitul contului 713 "Cheltuieli generale şi administrative" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
În conformitate cu art.27 (alineatul 7) al Legii bugetului pe anul 1998 şi art.26 p.5 al Legii bugetului pe anul 1999 "Volumul de comercializare al pîinii şi al altor produse de panificaţie, al laptelui şi al produselor lactate se va impune cu TVA de 8 la sută. Întreprinderilor de panificaţie, de prelucrare a laptelui a căror sumă a TVA achitată furnizorilor pentru mărfurile (serviciile) utilizate la fabricarea produselor menţionate depăşeşte suma TVA la comercializarea lor, diferenţa li se restituie din buget".
Exemplul 9.
a) S.A. "F" procură materie primă pentru fabricarea articolelor de panificaţie în valoare de 50 000 lei. Suma TVA aferentă materiei prime procurate (conform facturii TVA) constituie 10 000 lei (50 000 x 20 : 100).
b) Articolele fabricate sînt comercializate magazinelor alimentare la valoarea de 75 000 lei. Suma TVA aferentă produselor comercializate este egală cu 6 000 lei (75 000 x 8 : 100).
În cazul dat S.A. "F" va reflecta diferenţa dintre suma TVA aferentă materiei prime procurate şi suma TVA aferentă produselor de panificaţie comercializate în mărime de 4 000 lei (10 000 - 6 000) la decontările cu bugetul prin formula contabilă:
Dt 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2254 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de recuperat" - 4 000 lei;
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 4 000 lei.
Restituirea diferenţei de către buget:
Dt 242 "Cont de decontare" - 4 000 lei
Ct 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2254 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de recuperat" - 4 000 lei;
c) Magazinele alimentare, la rîndul lor, realizează aceste articole populaţiei la valoare de 80 000 lei, suma TVA constituind 6 400 lei (80 000 x 8 : 100) şi se va înregistra prin formula contabilă:
Dt 241 "Casa" - 6 400 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată " - 6 400 lei.
Organizaţiile comerciale (magazinele alimentare) vor transfera la buget diferenţa dintre suma TVA aferentă produselor comercializate şi suma TVA aferentă produselor procurate în mărime de 400 lei (6 400 lei - 6 000 lei) prin înregistrarea contabilă:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 400 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 400 lei.
Dacă factura TVA este eliberată sau plata este primită la momentul efectuării livrării, conform art.108(5), data livrării se consideră data eliberării facturii TVA sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte. În acest caz apare obligaţiunea de plată a TVA, care se reflectă la debitul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2255 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată calculată din avans" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 10.
Presupunem că întreprinderea Z a primit un avans de la firma L în mărime de 50 000 lei.
Această operaţie se va reflecta în modul următor:
1) Primirea avansului:
Dt 241 "Casa"; 242 "Cont de decontare"; 243 "Cont valutar" - 50 000 lei
Ct 424 "Avansuri pe termen lung primite"; 523 "Avansuri pe termen scurt primite" - 50 000 lei;
2) Reflectarea sumei TVA aferentă avansului primit:
Dt 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2255 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată calculată din avans" - 8 335 lei (50 000 X 16,67%)
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 8 335 lei;
3) Transferarea la buget a sumei TVA aferentă avansului primit:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 8 335 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 8 335 lei;
4) Trecerea avansului primit în contul creanţelor aferente facturilor comerciale (conform art.98(c)):
Dt 424 "Avansuri pe termen lung primite"; 523 "Avansuri pe termen scurt primite" - 50 000 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" - 50 000 lei.
Concomitent la suma TVA se întocmeşte formula:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 8 335 lei
Ct 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2255 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată calculată din avans" - 8 335 lei.
Unităţile comerciale, care efectuează recepţionarea şi vînzarea mărfurilor pe principii de consignaţie, achită la buget suma TVA calculată în mărime de 20 procente de la serviciile prestate impozabile (art.93(4,5); 96).
Exemplul 11.
În baza contractului de comision pentru realizare pe principii de consignaţie de la comitent (în calitate de subiect impozabil) au fost recepţionate mărfuri în valoare de 12 000 lei (10 000 - valoarea contractuală Ă 2 000 lei - suma TVA), preţul de cumpărare al mărfurilor fiind de 8 500 lei. Comisionul pentru serviciile prestate la realizarea mărfurilor constituie 1 800 lei (15 la sută din valoarea de comercializare a mărfurilor). Suma TVA aferentă costului serviciilor de comision este egală cu 360 lei (1 800 x 20 : 100). Mărfurile au fost realizate de comisionar la valoarea de 14 160 lei (12 000 Ă 1 800 Ă 360).
În evidenţa financiară şi managerială această operaţie se va reflecta în modul următor:
Pentru comisionar:
Mărfurile recepţionate de la comitent se vor reflecta la contul extrabilanţier 923 "Mărfuri primite în consignaţie".
1) Realizarea mărfurilor:
Dt 241 "Casa" - 14 160 lei - la valoarea de comercializare a mărfurilor
Ct 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" - 14160 lei - la valoarea de comercializare a mărfurilor"
2) Reflectarea sumei TVA aferentă mărfurilor comercializate
Dt 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" - 2360 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 2360 lei
3) Suma aferentă comitentului conform contractului de consignaţie
Dt 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" - 10 000 lei
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 10 000 lei - la valoarea contractuală (fără TVA);
4) Reflectarea venitului primit de la comercializarea mărfurilor în mărimea comisionului:
Dt 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" - 1 800 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" - 1 800 lei la costul serviciilor de comision;
5) Trecerea în cont a sumelor TVA conform facturii TVA primită de la comitent:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 2 000 lei (2360 - 360)
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 2 000 lei
6) Achitarea mijloacelor băneşti faţă de comitent
Dt 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 12 000 lei (10 000 Ă 2 000)
Ct 242 "Cont de decontare"; 241 "Casa" - 12 000 lei.
7) Virarea la buget a sumei TVA
Dt 534  "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 360 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 360 lei.
Pentru comitent:
1) Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor predate comisionarului spre vînzare:
Dt 217 "Mărfuri", subcontul 2175 "Mărfuri predate spre vînzare în consignaţie" - 8 500 lei
Ct 217 "Mărfuri"         8 500 lei.
Dacă spre vînzare se predau produse contabilitatea foloseşte funcţia contului 216 "Produse".
2) Înregistrarea datoriei aferente mărfurilor predate la comisie:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" - 12 000 lei - la valoarea contractuală (inclusiv TVA spre încasare)
Ct 515 "Venituri anticipate curente" - 10 000 lei.
Ct 535 "Datorii preliminare" subcontul 5352 "Taxa pe valoare adăugată de încasat" - 2 000 lei;
3) Încasarea mijloacelor băneşti de la comisionar după realizarea mărfurilor sau produselor:
Dt 242 "Cont de decontare" - 12 000 lei - la valoarea contractuală (inclusiv TVA)
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" - 12 000 lei.
4) Reflectarea veniturilor din vînzarea mărfurilor, anterior înregistrate în componenţa veniturilor anticipate:
Dt 515 "Venituri anticipate curente"     10 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări"     10 000 lei;
5) Pentru taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului:
Dt 535 "Datorii preliminare" subcontul
5352 "Taxa pe valoare adăugată de încasat" - 2 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"  2 000 lei;
6) Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute:
Dt 711 "Costul vînzărilor"     8 500 lei
Ct 217 "Mărfuri", subcontul 2175 "Mărfuri
predate spre vînzare în consignaţie"     8 500 lei.
45. Livrări în contul retribuirii muncii
Potrivit art.99(1 şi 5) la transmiterea valorilor materiale în contul retribuirii muncii suma TVA se determină reieşind din cota de 20% aplicată la suma neachitată a salariului şi se reflectă conform formulei contabile:
Dt 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului"
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 12.
Întreprinderea A achită restanţele salariale în sumă de 2 000 lei prin mărfuri. Valoarea de bilanţ a mărfurilor eliberate constituie 1 500 lei, preţul de vînzare a mărfurilor fiind egal cu suma cuvenită spre achitare.
Înregistrarea acestei operaţii se efectuează prin intermediul următoarelor formule contabile:
1) Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor:
Dt 711 "Costul vînzărilor"     1 500 lei
Ct 217 "Mărfuri"     1 500 lei;
  2) Reflectarea valorii mărfurilor vîndute, inclusiv TVA:
Dt 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului" - 2 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" - 600 lei;
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 400 lei.
3) Reflectarea sumei în contul remuneraţiilor:
Dt 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" - 2 000 lei
Ct 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului" - 2 000 lei.
46. Livrări în contul achitării cotei în capitalul statutar
La introducerea cotelor nebăneşti în capitalul statutar al întreprinderii are loc transmiterea dreptului de proprietate asupra patrimoniului înstrăinat, care, potrivit art.93(3) este considerată drept livrare impozabilă. Pentru suma aferentă a TVA se întocmeşte formula contabilă la debitul conturilor 229 "Alte creanţe pe termen scurt", 223 "Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 13.
Întreprinderea A urmează să transmită mijloace fixe în vederea achitării cotei sale în capitalul statutar al întreprinderii B. Valoarea coordonată (concordată) a mijloacelor fixe constituie 6 000 lei, inclusiv TVA.
La transmiterea mijloacelor fixe întreprinderii B în evidenţa întreprinderii A, suplimentar la formulele contabile standard privind casarea valorii de bilanţ şi a uzurii acestora, se va înregistra înscrierea:
Dt 229 "Alte creanţe pe termen scurt"   6 000 lei
Ct 621"Venituri din activitatea de investiţii"   5 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată"         1 000 lei.
La primirea extrasului din registrul acţionarilor (certificatului cotei de participare) se reflectă procurarea acţiunilor (cotelor) şi achitarea creanţelor întreprinderii B:
Dt 131 "Investiţii pe termen lung în părţi
nelegate"      6 000 lei
Ct 229 "Alte creanţe pe termen scurt"   6 000 lei.
47. Transmiterea valorilor materiale gajate
Conform art.93(3) transmiterea mărfurilor gajate în proprietatea deţinătorului gajului se consideră drept livrare. Suma TVA aferentă unei asemenea livrări se reflectă la debitul conturilor 411 "Credite bancare pe termen lung", 511 "Credite bancare pe termen scurt", 513 "Împrumuturi pe termen scurt" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 14.
Datoria întreprinderii A privind creditul primit într-o bancă comercială, inclusiv procentele calculate, constituie 12 000 lei. Întreprinderea transmite în proprietatea băncii producţia, preţul coordonat al căreia, inclusiv TVA, este egal cu suma datoriei. În formulele contabile standard privind ieşirea valorilor materiale contul de creanţe se va înlocui cu contul de datorii, sau creanţele se vor închide cu datoriile prin proces - verbal.
În evidenţa întreprinderii se va întocmi formula contabilă:
1) La înlocuirea conturilor
Dt 511 "Credite bancare pe termen scurt" sau
Dt 411 "Credite bancare pe termen lung"     12 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări"         10 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"     2 000 lei.
2) La închiderea creanţelor cu datoriile prin proces - verbal ale părţilor:
Dt 511 "Credite bancare pe termen scurt" sau
Dt 411 "Credite bancare pe termen lung"     12 000 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" sau
Ct 229 "Alte creanţe pe termen scurt"     12 000 lei.
48. Livrarea mărfurilor, serviciilor cu titlu gratuit
Potrivit art.99 transmiterea mărfurilor şi prestarea serviciilor fără plată se consideră drept livrare impozabilă. La suma aferentă a TVA conform art.99 se întocmeşte formula contabilă la debitul contului 713 "Cheltuieli generale şi administrative" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 15.
Întreprinderea A a procurat mărfuri la preţ contractual de 30 lei bucata, fără TVA, în vederea vînzării lor prin magazine proprii. Ulterior, întreprinderea A i-a transmis cu titlu gratuit 15 unităţi ale acestor mărfurilor întreprinderii B.
În evidenţa întreprinderii A se vor efectua următoarele înscrieri contabile:
1) Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor livrate cu titlu gratuit:
Dt 711 "Costul vînzărilor" (15 x 30)     450 lei
Ct 217 "Mărfuri"        450 lei;
2) Reflectarea valorii TVA aferente mărfurilor livrate cu titlu gratuit:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative" 90 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" (450 x 20 : 100) 90 lei.
49. Darea activelor în arendă
Prestarea serviciilor privind darea proprietăţii în arendă, inclusiv cu dreptul de răscumpărare este considerată în conformitate cu art. 93(4) livrare impozabilă.
a) Suma TVA calculată la plata de arendă curentă se reflectă la debitul contului 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate" şi creditul contului 535 "Datorii preliminare", subcontul 5352 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată de încasat".
b) La darea proprietăţii în arendă cu dreptul de răscumpărare a acesteea suma TVA, calculată reieşind din valoarea contractuală (de răscumpărare) a proprietăţii date în arendă, se reflectă la debitul conturilor de evidenţă a creanţelor şi creditul contului 535 "Datorii preliminare" subcontul 5352 "Taxa pe valoarea adăugată de încasat". La calcularea plăţii de arendă curentă privind restituirea valorii contractuale a proprietăţii, în ambele cazuri suma TVA aferentă plăţii de arendă se reflectă la debitul contului 535 "Datorii preliminare" subcontul 5352 "Taxa pe valoarea adăugată de încasat" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 16.
Întreprinderea A a dat în arendă întreprinderii B mijloace fixe valoarea cărora constituie 50 000 lei. Arendaşul achită trimestrial întreprinderii A arenda în sumă de 6 000 lei, inclusiv TVA.
La darea în arendă a mijloacelor fixe arendaşului în evidenţa întreprinderii A "la locatar" vor fi efectuate următoarele înscrieri contabile:
a) pentru arenda pe un termen de scurtă durată:
1) Mijloacele fixe date în arendă:
Dt 123 " Mijloace fixe" subcontul 1238
"Mijloace fixe arendate"         50 000 lei;
Ct 123 " Mijloace fixe"         50 000 lei;
2) Calcularea plăţii de arendă curentă inclusiv TVA în perioada de gestiune:
Dt 228 "Creanţe pe termen scurt
privind veniturile calculate"         6 000 lei
Ct 612 "Alte venituri operaţionale"      5 000 lei;
Ct 534 "Datorii privind decontările cu
bugetul" subcontul 5342 "Datorii
privind taxa pe valoare adăugată"       1 000 lei
3) Primirea plăţii de arendă cu micşorarea impozitului pe venit în mărime de 5 %
Dt 242 "Cont de decontare"         6 000 lei
Dt 225 "Creanţe pe termen scurt
privind decontările cu bugetul"         300 lei
Ct 228 "Creanţe pe termen scurt privind
veniturile calculate"         6 000 lei.
b) pentru arenda pe un termen de lungă durată
1) Calcularea plăţii de arendă în baza contractului de arendă inclusiv TVA:
Dt 228 "Creanţe pe termen scurt privind
veniturile calculate"         4 800 lei
Ct 515 "Venituri anticipate curente"     4 000 lei
Ct 535 "Datorii preliminare",
subcontul 5352 "Datorii privind taxa
pe valoarea adăugată de încasat"         800 lei
2) Reflectarea plăţii de arendă acordată la venituri în perioada de gestiune:
Dt 515 "Venituri anticipate curente"     4 000 lei
Ct 612 "Alte venituri operaţionale"       4 000 lei
3) Reflectarea sumei TVA în perioada de gestiune conform facturii de TVA:
Dt 535 "Datorii preliminare"
subcontul 5352 "Datorii privind taxa
pe valoare adăugată de încasat"       800 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu
bugetul" subcontul 5342 "Datorii
privind taxa pe valoare adăugată"     800 lei;
4) Primirea plăţii pentru arenda acordată:
Dt 242 Cont de decontare"       4 800 lei
Ct 228 "Creanţe pe termen scurt privind
veniturile calculate"       4 800 lei
La locator:
a) pentru arenda volabilă pe un termen scurt, de exemplu pînă la o lună:
1) Reflectarea plăţii de arendă în perioada de gestiune inclusiv TVA:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative", 714 "Alte cheltuieli operaţionale", 811 Producţia de bază", 812"Activităţi auxiliare", 813"Consumuri indirecte de producţie" 4 000lei
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată"     800 lei
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt"     4 800 lei
2) Reflectarea plăţilor efectuate pentru arendă:
Dt 539 "Alte datorii pe termen scurt"     4 800 lei
Ct 242 "Cont de decontare"       4 800 lei;
b) pentru arenda pe un termen de lungă durată:
1) Reflectarea cheltuielilor de arendă pentru toată perioada conform contractului de arendă:
Dt 251 "Cheltuieli anticipate"       4 000 lei
Dt 226 "Taxa pe valoare adăugată de recuperat", subcontul 2261 "Taxa pe valoare adăugată de recuperat primită fără factura TVA"     800 lei
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt"     4 800 lei
2) Trecerea cheltuielilor curente la consumuri şi cheltuielile perioadei:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative", 714 "Alte cheltuieli operaţionale", 811 Producţia de bază", 812"Activităţi auxiliare", 813"Consumuri indirecte de producţie" 4 000lei
Ct 251 "Cheltuieli anticipate"       4 000 lei
3) Reflectarea sumei TVA de recuperat pentru perioada de gestiune conform facturii TVA:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată"     800 lei
Ct 226 "Taxa pe valoare adăugată de recuperat"   800 lei;
4) Achitarea datoriilor către furnizor pentru arendă :
Dt 539 "Alte datorii pe termen scurt"     4 800 lei
Ct 242 "Cont de decontare"       4 800 lei
50. Operaţii de schimb a mărfurilor
Potrivit art.97(2) în cazul în care plata pentru livrare este achitată în totalitate sau parţial în expresie naturală, valoarea impozabilă a livrării impozabile o constituie valoarea ei de piaţă. La efectuarea operaţiilor de schimb a mărfurilor calcularea şi reflectarea în evidenţă a taxei pe valoarea adăugată se efectuează în mod separat pe valorile materiale (serviciile) livrate şi procurate (primite în schimb).
Exemplul 17.
Întreprinderea A a procurat de la întreprinderea B materiale la preţul de piaţă de 3 000 lei, fără TVA, în schimbul unei partide de mărfuri finite valoarea cărora constituie 4 000 lei, fără TVA. Conform contractului încheiat şi facturilor de expediţie aferente bunurilor schimbate, valoarea acestora constituie 2 000 lei, fără TVA.
În evidenţa întreprinderii A vor fi efectuate înregistrările contabile:
1) La expedierea producţiei:
a) la preţ contractual al producţiei expediate, fără TVA:
Dt 229 "Alte creanţe pe termen scurt"       2 000 lei
Ct 612 "Alte venituri operaţionale"         2 000 lei;
b) la suma TVA calculată la expedierea producţiei:
Dt 229 "Alte creanţe pe termen scurt" (2 000 x 20 : 100)   400 lei
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative" (800 - 400)   400 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" (4000 x 20 : 100) 800 lei;
2) La primirea materialelor:
a) la valoarea contractuală a materialelor primite, fără TVA:
Dt 211 "Materiale"            2 000 lei
Ct 229 "Alte creanţe pe termen scurt"       2 000 lei;
b) la suma TVA conform facturii T.V.A. a furnizorului (întreprinderii B):
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" (3 000 x 20 : 100)               600 lei
Ct 229 "Alte creanţe pe termen scurt" (2 000 x 20 : 100)   400 lei
Ct 612 "Alte venituri operaţionale"       200 lei.
În evidenţa întreprinderii B vor fi efectuate următoarele înregistrări contabile:
1) La expedierea materialelor:
a) la valoarea contractuală a materialelor expediate, fără TVA:
Dt 229 "Alte creanţe pe termen scurt"     2 000 lei
Ct 612 " Alte venituri operaţionale"       2 000 lei;
b) la suma TVA aferentă materialelor expediate:
Dt 229 "Alte creanţe pe termen scurt"
(2 000 x 20 : 100)           400 lei
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative"
(600 - 400)           200 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" (3 000 x 20 : 100)             600 lei;
2) La primirea mărfurilor (produselor întreprinderii):
a) la valoarea contractuală a mărfurilor primite, fără TVA:
Dt 217 "Mărfuri"           2 000 lei
Ct 229 "Alte creanţe pe termen scurt"     2 000 lei;
b) la suma TVA conform facturii T.V.A. a furnizorului (întreprinderii A):
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"
(4 000 x 20 : 100)     800 lei
Ct 229 "Alte creanţe pe termen scurt"
(2 000 x 20 : 100)     400 lei
Ct 612 "Alte venituri operaţionale"
(800 - 400)     400 lei.
Notă: În cazul cînd se efectuează schimbul de produse, mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi valoare conform SNC
nr. 18 "Venitul" art.12, acest schimb nu se consideră tranzacţie adăugătoare de venit.
51. Primirea mărfurilor, serviciilor fără factura taxei pe valoarea adăugată
Potrivit art.102(6) întreprinderea are dreptul la trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată achitate sau care urmează a fi achitată cu condiţia că dispune de factura TVA privind valorile materiale (serviciile) primite sau de documentul care confirmă achitarea TVA pe mărfurile importate.
La înregistrarea valorilor materiale (serviciilor) cu recepţionarea întîrziată a facturii T.V.A. furnizorului suma TVA calculată la valorile materiale (serviciile) primite va fi reflectată la debitul contului 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat", subcontul 2261 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat primită fără factura TVA" şi creditul contului 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale". La primirea facturii T.V.A. pentru suma indicată în ea se întocmeşte formula contabilă la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul contului 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat" subcontul 2261 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat primită fără factura T.V.A.". În caz cînd s-au achitat datoriile privind facturile comerciale:
??suma TVA achitată se trece la cheltuieli:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative"
Ct 226 Taxa pe valoare adăugată de recuperat", subcontul "Taxa pe valoarea adăugat de recuperat primită fără factura T.V.A.".
??se trece la decontări cu furnizorul:
Dt 229 "Alte creanţe pe termen scurt", subcontul "Creanţe pe termen scurt privind pretenţiile înaintate şi recunoscute"
Ct 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat", subcontul 2261 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat primită fără factura TVA".
? cînd suma n-a fost achitată se întocmeşte formula contabilă reversibilă:
Dt 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
Ct 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat", subcontul 2261 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat primită fără factura TVA".
Exemplul 18.
Întreprinderea A a înregistrat la 27 decembrie 1998 mărfuri în valoare de 1200 lei, inclusiv TVA de la furnizorul B şi mărfuri în valoare de 1800 lei, inclusiv TVA de la furnizorul C. La 5 ianuarie 1999 a fost primită factura TVA de la furnizorul B şi comunicatul privind pierderea facturii TVA de la furnizorul C.
În contabilitatea întreprinderii A vor fi înregistrate următoarele formule contabile:
1) La primirea mărfurilor:
Dt 217 "Mărfuri"         2 500 lei
Dt 226 "Taxa pe valoarea adăugată de
recuperat", subcontul 2261 "Taxa
pe valoarea adăugată de recuperat primită
fără factura T.V.A."       500 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale"       3 000 lei;
2) La primirea facturii TVA în sumă de 200 lei şi a comunicatului privind pierderea facturii în sumă de 300 lei:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"   200 lei
Dt 713 "Cheltuieli generale şi
administrative"      300 lei
Ct 226 "Taxa pe valoare adăugată de
recuperat", subcontul 2261 "Taxa pe
valoarea adăugată de recuperat primită
fără factura T.V.A."       500 lei
52. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată la vînzările de produse prin  magazine proprii
Operaţiile de vînzare a mărfurilor prin magazine proprii intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată la transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor vîndute. În cazul dat TVA devine exigibilă în momentul cînd magazinul vinde produsele finite consumatorului, iar drept bază de calcul a taxei pe valoarea adăugată aferentă acestor produse serveşte preţul de vînzare.
Exemplul 19.
Să presupunem, că întreprinderea dispune de un magazin propriu, prin intermediul căruia a vîndut produse finite în valoare de 8 000 lei. Valoarea de bilanţ a produselor finite predate spre vînzare constituie 6 500 lei. Rata profitului brut raportată la valoarea de bilanţ (preţul de cost efectiv) a produselor alcătuieşte 18 %.
Înregistrările contabile întocmite în contabilitatea întreprinderii vor fi următoarele:
1) Transferul în baza bonului a produselor finite de la depozit în gestiunea magazinului:
Dt 217 "Mărfuri", subcontul 2174
"Mărfuri predate spre vînzare în magazin"     6 500 lei
Ct 216 "Produse" (la valoarea de bilanţ)     6 500 lei.
Notă. Formarea preţului de vînzare:
  profitul (6 500 x 18 : 100)       1 170 lei
Dt 217 "Mărfuri", subcontul 2174 "Mărfuri predate
sprevînzare în magazin"         1 170 lei
Ct 820 "Profitul întreprinderii din
activitatea de bază"         1 170 lei
  total             7670 lei
  adaosul magazinului, 10%       767 lei
Dt 217 "Mărfuri", subcontul 2174
"Mărfuri predate spre vînzare în magazin"     767 lei
Ct 821 "Adaos comercial"         767 lei
  preţul de vînzare, fără TVA       8 437 lei
    TVA, 20 % (8 437 x 20) : 100 1       687,4 lei
Dt 217 "Mărfuri", subcontul 2174
"Mărfuri predate spre vînzare în magazin"     1687,4 lei
Ct 868 "Taxa pe valoare adăugată supusă
încasării"             1687,4 lei
    Total           10 124,4 lei
2) Reflectarea venitului din vînzări şi a taxei pe valoarea adăugată aferente:
Dt 241 "Casa"           10 124,4 lei
Ct 846 "Valoarea mărfurilor
comercializate"          10 124,4 lei
3) Reflectarea venitului întreprinderii la producţia finită
Dt 846 "Valoarea mărfurilor
comercializate"           7 670 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări", subcontul
6111 "Venituri din vînzarea produselor"     7 670 lei
4) Reflectarea venitului de către magazin de la vînzarea cu amănuntul:
Dt 846 "Valoarea mărfurilor
comercializate"           767 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări", subcontul
6112 "Venituri din vînzarea mărfurilor"     767 lei
5) Reflectarea taxei pe valoare adăugată aferentă mărfurilor comercializate
Dt 846 "Valoarea mărfurilor
comercializate"           1 687,4 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 1 687,4 lei Concomitent:
Dt 820 "Profitul întreprinderii din
activitatea de bază"         1 170 lei
Ct 217 "Mărfuri", subcontul 2174 "Mărfuri predate spre vînzare în magazin"           1170 lei
Dt 821 "Adaos comercial"       767 lei
Ct 217 "Mărfuri", subcontul 2174
"Mărfuri predate spre vînzare în magazin"   767 lei
Dt 868 "Taxa pe valoarea adăugată supusă
încasării"               1 687,4 lei
Ct 217 "Mărfuri",
subcontul 2174 "Mărfuri predate spre vînzare în magazin"  1 687,4 lei
7) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute:
Dt 711 "Costul vînzărilor"       6 500 lei
Ct 217 "Mărfuri",
subcontul 2174 "Mărfuri predate spre vînzare în magazin"  6 500 lei
8) Cheltuielile comerciale ale magazinului se vor acumula la:
Dt 712 "Cheltuieli comerciale"
Ct 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii", Ct 533 "Datorii privind asigurările", Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", Ct 812 "Activităţi auxiliare", Ct 813 "Consumuri indirecte de producţie" etc.
53. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată în cazul livrărilor bunurilor în ambalaje de transport (refolosibile)
În baza art. 97(1) al Codului fiscal valoarea impoziabilă a livrării mărfurilor (produselor) ambalate trebuie să includă şi costul ambalajului specificat în facturi (cu excepţia celui multicirculant, pentru care sînt stabilite preţuri de gaj şi există un acord între părţi despre întoarcerea obligatorie a ambalajului). De aceea la livrarea ambalajului, inclusiv a celui circulant (multicirculant), producătorii ambalajului, ca subieţi impozabili, calculează şi achită TVA în modul stabilit, conform prevederilor art. 102(1) al Codului fiscal. Cumpărătorilor ca subiecţi impozabili li se permite trecerea în cont a sumei TVA la procurarea ambalajului (cu excepţia ambalajului circulant, pentru care sînt stabilite preţuri de gaj şi există acordul de întoarcere obligatorie a ambalajului).
La livrarea mărfurilor în ambalaj fără acord de întoarcere furnizorului, ambalajul se include în valoarea mărfurilor livrate cumpărătorului şi TVA se stabileşte din această valoare. Însă la livrarea mărfurilor în ambalaj multicirculant cu preţuri de gaj şi acord de întoarcere obligatorie, ambalajul nu se include în valoarea mărfurilor livrate şi TVA la acest ambalaj se achită o singură dată de către cumpărător, în cazul procurării ambalajului nou de la producători (furnizori).
Exemplul 20.
Să presupunem că întreprinderea livrează mărfuri în ambalaje nerestituibile, conform facturii care cuprinde:
valoarea mărfurilor, preţ         4 000 lei
ambalaje, 50 bucăţi x 5 lei         250 lei
Total             4 250 lei
taxa pe valoarea adăugată (20%)       850 lei
Total de plată           5 100 lei
Valoarea de bilanţ a mărfurilor vîndute constituie 3 050 lei.
În baza exemplului dat în contabilitatea întreprinderii se vor întocmi formulele contabile:
1) La vînzarea de mărfuri către client, pentru suma venitului din vînzări:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"       4 250 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări"       4 250 lei.
Pentru TVA aferentă mărfurilor livrate
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"       850 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"   850 lei;
2) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute:
Dt 711 "Costul vînzărilor"       3 050 lei
Ct 217 "Mărfuri"         3 050 lei
În cazul în care ambalajele refolosibile sînt livrate clienţilor odată cu mărfurile în vederea protejării lor în timpul transportării, fără a le vinde clienţilor, furnizorul îşi menţine dreptul de proprietate asupra ambalajelor. Clienţii sînt obligaţi de a restitui ambalajele în termenul convenit şi pentru a-i cointeresa în recuperarea şi repunerea lor în circulaţie, furnizorul poate înscrie în factură un preţ mai mare decît preţul de vînzare al acestor ambalaje.
Notă. Ambalajele în regim de restituire sînt expediate dar nu livrate odată cu produsele (marfa), ca urmare, decontarea valorii lor în fluxul "livrare-aprovizionare- restituire" nu intră în sfera de aplicare a TVA. Astfel, valoarea ambalajelor restituibile nu se include în baza impozabilă pentru TVA şi corespunzător nu se include în factura privind TVA. Baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată este, în cazul de faţă, preţul produselor finite minus rabatul oferit. Ambalajele nu colectează TVA, deoarece dreptul de proprietate asupra lor nu se transmite (ele nu se vînd), iar facturarea se face doar pentru a asigura restituirea lor.
Exemplul 21.
Întreprinderea livrează bunuri unei unităţii de comerţ conform facturii care cuprinde:
valoarea produselor finite, preţ       5 000 lei
taxa pe valoarea adăugată        1 000 lei
ambalaje restituibile (nu se decontează)     2 000 lei
  Total de plată           6 000 lei
Valoarea de bilanţ a produselor livrate alcătuieşte 4 000 lei.
În contabilitatea întreprinderii vor fi efectuate următoarele înregistrări:
1) La vînzarea de produse finite către client, pentru suma venitului din vînzări:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"       5 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări"       5 000 lei.
2) Reflectarea valorii ambalajelor eliberate împreună cu marfa (ambalajele urmează să fie restituite de către clienţi şi nu se includ în factura TVA, însă la furnizor în contul 211 "Materiale", subcontul 21141 "Ambalaje şi materiale pentru ambalat" sau 217 Mărfuri", subcontul 2172 "Ambalaje" se dechide pentru fiecare client un cont analitic):
Dt 211 "Materiale", subcontul 2114 "Ambalaje şi materiale pentru ambalat transmise cumpărătorului A"
sau 217 "Mărfuri",
subcontul 2172 "Ambalaje transmise cumpărătorului B"   2 000 lei
Ct 211 "Materiale", subcontul 2114 "Ambalaje şi materiale pentru ambalat" sau
217 "Mărfuri", subcontul 2172 "Ambalaje"   2 000 lei.
TVA aferentă produselor finite livrate (5000 x 20 : 100 ă 1000):
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
privind facturile comerciale"       1 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările
cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"             1 000 lei;
3) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute:
Dt 711 "Costul vînzărilor"       4 000 lei
Ct 216 "Produse"         4 000 lei;
4) Reprimirea ambalajelor de la clienţi:
Dt 211 "Materiale", subcontul 2114 "Ambalaje şi materiale
pentru ambalat" sau 217 "Mărfuri",
subcontul 2172 "Ambalaje"             2 000 lei
Ct 211 "Materiale", subcontul 21141 "Ambalaje şi materiale pentru ambalat transmise cumpărătorului A"
sau 217 "Mărfuri",
subcontul 2172 "Ambalaje transmise cumpărătorului B"       2 000 lei.
În cazul în care ambalajele sînt întoarse în stare deteriorată, la un preţ mai mic, diferenţa dintre preţul încasat, indicat în factură şi preţul de recuperare, rămîne în patrimoniul furnizorului şi echivalează cu un venit din această tranzacţie care urmează a fi impozitat cu TVA.
În cazul în care din diferite motive ambalajele nu sînt returnate furnizorului, valoarea acestora se consideră drept livrare şi, ca urmare, se supune impozitării cu taxa pe valoarea adăugată, în acest scop fiind necesară efectuarea calculelor şi decontărilor respective.
54. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată în cazul delapidărilor şi lipsurilor
Delapidările şi lipsurile valorilor materiale condiţionează necesitatea corectării taxei pe valoarea adăugată aferente lor, deoarece prevederile art.102 (4) al Codului fiscal stipulează că suma taxei pe valoarea adăugată achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale sau serviciile procurate, care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător nu se trece în cont şi se raportează la rezultatele activităţii prin cheltuielile perioadei utilizînd formula contabilă:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative"
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 22.
Să presupunem, că conform procesului verbal privind rezultatele inventarierii mărfurilor s-au constatat diferenţe brute în minus stabilite în sumă de 430 lei la valoare de bilanţ. Din ele:
- în cadrul normelor de perisabilităţi naturale, conform calculelor - 150 lei
- peste normele legale - 280 lei, inclusiv 173 lei din vina gestionarului.
S-a luat decizia că lipsurile peste normă se decontează asupra cheltuielilor, iar cele în sumă de 173 lei, admise din vina gestionarului, să fie restituite de către acesta cu aplicarea coeficientului 2 la valoarea lor de bilanţ. Gestionarul, conform deciziei, urmează să restituie la fel şi suma TVA aferentă acestor lipsuri.
În evidenţa întreprinderii operaţia dată va fi reflectată prin intermediul următoarelor formule contabile:
1) Reflectarea lipsurilor la valoarea lor de bilanţ pînăla primirea deciziei şi perfectării documentelor respective:
Dt 714 "Alte cheltuieli operaţionale"     430 lei
Ct 217 "Mărfuri"           430 lei:
2) Reflectarea sumelor lipsurilor recunoscute de persoana vinovată, sau adjudecate de organele judiciare de la această persoană:
Dt 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului"
(173 x2)             346 lei
Ct 612 "Alte venituri operaţionale"       346 lei;
3) Pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă lipsurilor din vina gestionarului:
Dt 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului"
ş(346 x 20): 100î           69,2 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"   69,2 lei;
4) Restabilirea TVA aferentă valorilor materiale constatate lipsă peste normele de perisabilităţi naturale:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative"
ş(107 x 20) : 100î           21,4 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"   21,4 lei.
55. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă materiilor prime trimise spre prelucrare
Valoarea bunurilor materiale predate spre prelucrare terţilor nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, întrucît art.93 (3) al Codului fiscal prevede, că livrare de mărfuri se consideră transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită sau cu plată parţială, prin alte plăţi în expresie naturală, precum şi transmiterea mărfurilor depuse ca gaj în proprietatea deţinătorului gajului.
Pentru a ţine evidenţa consumurilor şi cheltuielilor suportate la prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe, se recomandă deschiderea unui cont în grupa 81 "Conturi ale consumurilor de producţie" (spre exemplu: 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe").
- Transmiterea spre prelucrare a materiei prime conform contractului la costul efectiv:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe"
Ct 211 "Materiale", 217 "Mărfuri".
- Însă valoarea materiei prime predate spre prelucrare terţilor nu întră în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată.
- Includerea în componenţa consumurilor legate de prelucrarea produselor a sumei serviciilor prestate de întreprinderile de prelucrare:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe"
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", concomitent suma TVA aferentă serviciilor prestate de către întreprinderile prelucrătoare:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul"
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale";
- Cheltuielile de transport conform contractului se reflectă:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe"
Ct 812 "Activităţi auxiliare", Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", concomitent suma TVA aferentă serviciilor de transport prestate de către întreprinderile prelucrătoare:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul"
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale";
- Costul efectiv al producţiei prelucrate se reflectă:
Dt 216 "Produse", 217 "Mărfuri"
Ct 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe".
În evidenţa întreprinderilor prelucrătoare se reflectă:
? Cantitatea efectivă a materiei prime a clientului primită conform contractului la Dt 922 "Materiale primite spre prelucrare" (materia primă primită spre prelucrare se înregistrează la preţurile prevăzute în contract);
? Cantitatea efectivă a materiei prime a clientului transmisă pentru prelucrare la Ct 922 "Materiale primite spre prelucrare";
? Generalizarea consumurilor legate de prelucrarea materiei prime a clientului şi determinarea costului efectiv la Dt 811 "producţia de bază" şi Ct conturilor de consumuri;
Ţinînd cont de faptul că la întreprinderile prelucrătoare cantitatea materiei prime a clientului poate fi prelucrată concomitent cu producţia de bază a întreprinderii este necesară evidenţierea consumurilor, care trebuie să se ţină la subconturi diferite.
??Producţia de bază şi auxiliară obţinută în rezultatul prelucrării la Dt 921 "Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie"
??Serviciile prestate la preţuri de livrare la debitul contului 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale"şi creditul contului 611 "Venituri din vînzări", concomitent la suma TVA calculată se face înscrierea la debitul contului 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" .
De menţionat că, potrivit prevederilor p. 4 al aceluiaşi articol costul serviciilor de prelucrare cît şi costul serviciilor de transport se supune impozitării cu TVA, cu excepţia serviciilor transportului propriu.
Exemplul 23.
Întreprinderea a transmis unui rezident al Republicii Moldova materii prime spre prelucrare în valoare de 50 000 lei. Costul prelucrării este de 10 000 lei. La transportarea materiei prime pînă la întreprinderea prelucrătoare a fost folosit transportul propriu, serviciile căruia au constituit 200 lei, iar costul serviciilor organizaţiei de transport pentru transportarea materiilor prime prelucrate, conform contului-factură, a constituit 600 lei, inclusiv TVA.
Operaţia în cauză va fi reflectată în contabilitatea întreprinderii care transmite materia primă spre prelucrare în modul următor:
1) Transmiterea spre prelucrare a materiei prime conform contractului la costul efectiv:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea
materiei prime de către întereprinderile
terţe"             50 000 lei
Ct 211 "Materiale"           50 000 lei:
2) Reflectarea costului serviciilor prestate de către întreprinderile de prelucrare, conform contului întreprinderii prelucrătoare şi facturii TVA:
- pentru costul serviciilor de prelucrare:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea
materiei prime de către întereprinderile
terţe"             10 000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale"         10 000 lei:
- pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul",
subcontul  5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 2 000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale"         2 000 lei;
3) Înregistrarea costului serviciilor de transport efectuate de organizatia de transport, conform contului şi facturii TVA
- pentru costul serviciilor:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea
materiei prime de către întereprinderile
terţe"             500 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale"         500 lei;
- pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor servicii:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu  bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 100 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 100 lei;
4) La valoarea serviciilor prestate de secţia de transport a întreprinderii:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea
materiei prime de către întereprinderile
terţe"             200 lei
Ct 812 "Activităţi auxiliare"         200 lei.
5) Achitarea costului serviciilor de prelucrare, transport şi a taxei pe valoarea adăugată aferentă:
Dt 521 "Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale"         12 600 lei
Ct 242 "Cont de decontare"       12 600 lei;
6) Reîntoarcerea materiei prime prelucrate în producţie:
Dt 216 "Produse"           60 700 lei
Ct 816 "Consumuri legate de prelucrarea
materiei prime de către întreprinderile
terţe"             60 700 lei.
Serviciile de transport efectuate de secţia de transport proprie nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.
În evidenţa întreprinderii prelucrătoare operaţia în cauză va fi reflectată în modul următor:
1) Cantitatea efectivă a materiei prime a clientului primită conform contractului:
Dt 922 "Materiale primite spre prelucrare" 50 000 lei
2) Cantitatea efectivă a materiei prime a clientului transmisă pentru prelucrare:
Ct 922 "Materiale primite spre prelucrare"
3) Generalizarea consumurilor legate de prelucrarea materiei prime a clientului şi determinarea costului efectiv:
Dt 811 "Producţia de bază"       8 000 lei
Ct 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii", 533 "Datorii privind asigurările", 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", 211 "Materiale" etc.   8 000 lei
4) Producţia obţinută în rezultatul prelucrării:
Dt 921 "Valori în mărfuri şi materiale
primite în custodie"           60 000 lei
5) Reflectarea costului serviciilor prestate la preţuri de livrare:
pentru costul serviciilor:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"       10 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări"       10 000 lei
pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"       2 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată"   2 000 lei
6) Reflectarea costului efectiv al serviciilor prestate:
Dt 711 "Costul vînzărilor"       8 000 lei
Ct 811 "Producţia de bază"      8 000 lei
7) Valoarea producţiei prelucrate la întoarcerea clientului:
Ct 921 "Valori în mărfuri şi materiale
primite în custodie"         60 000 lei.
56. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată la vînzări cu discont şi rabat
În activitatea sa întreprinderile adesea efectuează livrări de bunuri, prestări de servicii şi executări de lucrări cu condiţii specifice de vînzare, din care fac parte discontul şi rabatul. Ca rezultat, în baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată nu se cuprind reducerile de preţ oferite de către furnizor clientului, inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor. Determinarea taxei pe valoarea adăugată aferentă acestor operaţii este reglementată de prevederile articolului 98 al Titlului III din Codul fiscal.
Exemplul 24.
Să presupunem că întreprinderea a vîndut produse finite clientului cu următoarele condiţii de plată: 2/5 şi anume: dacă cumpărătorul se achită timp de 5 zile el are dreptul la discont în mărime de 2 la sută de la valoarea livrării.
Factura de livrare cuprinde:
valoarea produselor finite, preţ       25 000 lei
TVA, 20% (25000 x 20 : 100)       5 000 lei
  Total de plată           30 000 lei
Valoarea de bilanţ a produselor livrate alcătuieşte 19 500 lei. Clientul a achitat suma datorată furnizorului peste 4 zile după efectuarea livrării.
În contabilitatea întreprinderii se vor efectua următoarele înregistrări:
1) La vînzarea de bunuri către client, pentru suma venitului din vînzări:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"       25 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări"       25 000 lei;
2) TVA aferentă bunurilor livrate:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"      5 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul",
subcontul 5342"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"   5 000 lei;
3) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a produselor şi ambalajelor livrate
Dt 711 "Costul vînzărilor"        19500 lei
Ct 216 "Produse finite"         19500 lei.
Notă. În cazul în care clientul s-a folosit de dreptul la discont (rabat) sau a returnat valorile materiale livrate în perioada gestionară, contabilitatea va reflecta operaţiunile în cauză, utilizînd următoarele formule contabile:
4) Încasarea de la client a contravalorii produselor finite, cu condiţia folosirii de către el a discontului oferit, care se va exclude din suma totală de livrare ş30 000 - (30 000 x 2 : 100)î ă 600 lei:
Dt 242 "Cont de decontare"       29 400 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"       29 400 lei;
5) Corectarea creanţelor şi a veniturilor din vînzări:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"       (500 lei)
Ct 611 "Venituri din vînzări"       (500 lei)
Recalcularea TVA nu se efectuează, deoarece suma dată se trece în cont.
Operaţia sus-numită poate fi reflectată în contabilitate folosind funcţia contului contabilităţii de gestiune 846 "Valoarea mărfurilor comercializate".
Contul 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" poate fi folosit pentru generalizarea informaţiei privind venitul global din vînzări în cazul livrărilor cu discont sau reduceri de preţ, pînăla momentul achitării de către cumpărător a contravalorii bunurilor. În creditul acestui cont se reflectă în cursul lunii sumele veniturilor globale constatate la livrarea mărfurilor cu discont, iar în debit - trecerea la finele lunii a veniturilor acumulate la contul 611 "Venituri din vînzări", precum şi a discontului folosit de cumpărător, la cheltuieli.
În cazul utilizării în evidenţa întreprinderii "Succes" a contului 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" operaţiile din exemplul 24 vor fi reflectate după cum urmează:
1) La vînzarea produselor finite către client, pentru suma venitului global:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor"           25 000 lei
Ct 846 "Valoarea mărfurilor
comercializate"           25 000 lei.
Pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor livrate, conform facturii TVA:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente
facturilor"             5 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"   5 000 lei;
2) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a produselor livrate:
Dt 711 "Costul vînzărilor"         19 500 lei
Ct 216 "Produse finite"         19 500 lei;
3) Încasarea de la client a contravalorii produselor finite, cu condiţia folosirii de către el a discontului oferit, care se va exclude din suma totală de livrare ş30 000 - (30 000 x 2 : 100)î ă 600 lei:
Dt 242 "Cont de decontare"       29 500 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"       29 500 lei;
4) Trecerea în componenţa veniturilor din vînzări a venitului încasat de la cumpărători:
Dt 846 "Valoarea mărfurilor
comercializate"           24 500 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" (25 000 - 500)   24 500 lei;
5) Pentru suma discontului folosit de către cumpărător:
Dt 846 "Valoarea mărfurilor
comercializate"          500 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente
facturilor"             500 lei;
57. Livrări cu rabat
La vînzările cu rabat ale valorilor materiale atît furnizorul, cît şi cumpărătorul sînt în drept să reflecte în contabilitate valoarea bunurilor livrate şi/sau procurate micşorată cu suma rabatului acordat. TVA aferentă valorii impozabile a livrărilor impozabile se va reflecta la debitul contului 221 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 25.
Întreprinderea furnizează produse finite cu un rabat de 5% de la valoarea acestora. Factura de livrare cuprinde:
valoarea produselor finite livrate, preţ     10 000 lei
rabatul de 5% la valoarea producţiei (10 000 x 5 : 100) (500) lei
  Total             9 500 lei
  TVA (9 500 x 20 : 100)       1 900 lei
  Total de plată           11 400 lei
Valoarea de bilanţ a produselor livrate alcătuieşte 8 000 lei.
În contabilitatea întreprinderii se vor efectua următoarele înregistrări:
1) La vînzarea de bunuri către client, pentru suma venitului din vînzări:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"     9 500 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări       9 500 lei;
2) TVA aferentă bunurilor livrate cu rabat:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"     1 900 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"
(150 000 - 12 000) x 20 : 100       1 900 lei;
3) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a produselor şi ambalajelor livrate:
Dt 711 "Costul vînzărilor"         8 000 lei
Ct 216 "Produse finite"        8 000 lei;
4) Încasarea de la client a contravalorii produselor finite:
Dt 242 "Cont de decontare"       11 400 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"       11 400 lei.
58. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată la vînzări cu plata în rate
Potrivit art.108(1) al Codului fiscal momentul obligaţiei fiscale privind TVA se consideră data livrării, adică data predării mărfurilor, prestării serviciilor, executării lucrărilor. Ca urmare, taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor vîndute cu plata în rate (credit) este exigibilă la colectare în momentul eliberării mărfurilor şi nu în luna în care rata devine scadentă. TVA aferentă dobînzii se determină pe măsura calculării acesteia, indiferent de momentul primirii mărfurilor. TVA aferentă mărfurilor vîndute şi dobînzii calculate se reflectă în evidenţa contabilă la debitul contului 221 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" sau a conturilor de evidenţă a mijloacelor băneşti şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 26.
Întreprinderea a vîndut produse în valoare de 5 100 lei, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, pentru care cu clientul s-a convenit următorul mod de plată:
2 100 lei - la data livrării produselor
3 000 lei - în două rate egale, timp de două luni
Total de plată - 5100 lei
Notă. Rata profitului brut practicată de întreprindere este de 18%, rata dobînzii anuale aferentă mărfurilor vîndute cu plata în rate - 23%, cea din urmă fiind achitată la primirea mărfurilor.
Operaţia în cauză va fi reflectată în contabilitatea întreprinderii după cum urmează:
1) Vînzarea produselor clientului:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"       5 100 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări"       4 250 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"    850 lei;
2) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a produselor vîndute cu plata în rate ş4 250 - (4 250 x 18 : 118)î:
Dt 711 "Costul vînzărilor"      3 602 lei
Ct 216 "Produse"         3 602 lei;
3) Calcularea şi înregistrarea dobînzii aferente creditului marfar ş3 000 x 23 : (100 x 12) x 2î ă 115, precum şi a taxei pe valoarea adăugată (115 x 20 : 100)ă 23
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt privind facturile
comerciale"           138 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări"       115 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"   23 lei;
4) Achitarea de către client a contului şi dobînzii, inclusiv TVA, aferente mărfurilor vîndute în credit, la data livrării:
Dt 242 "Cont de decontare"       2 238 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"      2 238 lei;
5) Încasarea de la client a ratelor:
Dt 242 "Cont de decontare"       3 000 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale"       3 000 lei;
59. Evidenţa taxei pe valoarea adăugată pînă şi după înregistrarea subiectului  impozabil ca contribuabil al taxei pe valoarea adăugată
În conformitate cu art.112(1), subiectul care desfăşoară o activitate de întreprinzător este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el a efectuat într-o perioadă de oricare 12 luni consecutive livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 20 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de impozitare conform art.103. Prin urmare, pînă la înregistrarea sa ca contribuabil al TVA, suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor procurate se va include în preţul de cost al acestora şi se va reflecta la debitul conturilor 123 "Mijloace fixe"; 211 "Materiale"; 217 "Mărfuri" etc. - pentru valorile materiale şi 713 "Cheltuieli generale şi administrative"; 811 "Producţia de bază etc. - pentru servicii şi creditul conturilor 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"; 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate".
Conform art.112(4), subiectul care planifică să înceapă o activitate de întreprinzător şi intenţionează să efectueze livrări impozabile cu TVA poate să se înregistreze ca contribuabil al TVA din timp, pînă la efectuarea livrărilor impozabile. Trecerea în cont a sumei TVA achitate pe valorile materiale, serviciile procurate în conformitate cu art.102, se permite numai dacă livrările impozabile au fost efectuate pe parcursul a cel puţin 6 luni succesive după înregistrare ca contribuabil al TVA, sau au depăşit plafonul de 20 000 lei, nominalizat în art.112(1).
Exemplul 28.
A) Firma K s-a înregistrat ca contribuabil al TVA la 1 septembrie 1998. Pe parcursul a 10 luni din ziua înregistrării firma a efectuat livrări succesive de valori materiale şi servicii.
Spre exemplu, suma valorilor materiale, serviciilor procurate de firma K pe parcursul a 6 luni succesive după înregistrare ca contribuabil al TVA (septembrie 1998 - februarie 1999) constituie 9 000 lei, TVA aferentă acestor valori, serviciile constituie 1 800 lei (9 000 x 20  : 100), iar suma valorilor materiale, serviciilor livrate în această perioadă constituie 14 000 lei, TVA fiind egală cu 2 800 lei (14 000 x 20 : 100).
Pe parcursul acestor 6 luni, suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor procurate în mărime de 1 800 lei se va acumula la debitul cintului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont". După expirarea termenului de 6 luni succesive, pe parcursul căruia au fost efectuate livrări, firma K obţine dreptul de a trece în cont TVA aferentă valorilor materiale procurate, reflectînd la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont", iar suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor livrate în mărime de 2 800 lei se va reflecta la creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Însă, dacă pe parcursul acestor 6 luni în una din luni nu s-au efectuat livrări impozabile, atunci dreptul de trecere în cont se va permite după 6 luni consecutive după întrerupere dacă în fiecare din ele au fost efectuate livrări impozabile. Suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor procurate se va acumula la debitul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont".
B) Reieşind din aceleaşi condiţii de înregistrare ca contribuabil al TVA, presupunem, că în luna noiembrie 1998 firma K efectuează livrări în valoare de 25 000 lei. Suma TVA aferentă acestor livrări constituie 5 000 lei (25 000 x 20 : 100), iar suma valorilor materiale, serviciilor procurate în primele două luni (septembrie şi octombrie 1998) constituie 18 000 lei, TVA fiind egală cu 3 600 lei (18 000 x 20 : 100).
În cazul dat, suma TVA în mărime de 3 600 lei, achitată pe valorile materiale, serviciile procurate pe parcursul primelor 2 luni se va trece în cont în luna noiembrie (conform articolului 112 (3) al Codului fiscal.
Astfel, devenind contribuabil al TVA, persoanele fizice şi juridice aplică prevederile titlului III al Codului fiscal "Taxa pe valoarea adăugată" nr. 1415 -XIII din 17. XII.97, ţinînd cont de modificările şi completările ulterioare.
60. Modul de trecere de la metoda de casă la metoda de calcul a  evidenţei contabile privind taxa pe valoarea adăugată
Modul de trecere de la metoda de casă la metoda de calcul a evidenţei contabile privind TVA se efectuează în baza Legii pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997.
Suma TVA aferentă producţiei expediate ce urmează a fi primită de la cumpărători reflectată anterior la debitul contului 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturile comerciale" şi creditul contului 535 "Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat" urmează a fi decontată pe măsura încasării mijloacelor băneşti (pe un termen nu mai mare de 6 luni) la creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" prin formula contabilă:
Dt 535 "Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat"
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Suma TVA aferentă valorilor în mărfuri şi materiale procurate şi servicii prestate în baza documentelor de plată acceptate, reflectată anterior la debitul contului 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat" şi creditul contului 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" urmează a fi decontată pe măsura plăţii acestor valori materiale, servicii la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" prin formula contabilă:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"
Ct 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat".
Întreprinderile (de ex.: comerciale), la care în preţul de cost al mărfurilor a fost inclusă suma TVA, vor efectua modul de trecere de la metoda de casă la metoda de calcul a taxei pe valoarea adăugată în modul următor:
1) se va efectua inventarierea stocurilor la 1.07.98 în baza registrelor contabile şi documentelor primare;
2) se vor separa mărfurile în valoarea cărora (conform documentelor primare respective) a fost inclusă suma TVA;
3) suma TVA determinată conform acestor documente se reflectă prin formula contabilă:
Dt 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat"
Ct 217 "Mărfuri"; 211 "Materiale" etc.
Concomitent, pentru suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor achitate la 1.07.98 se întocmeşte formula:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"
Ct 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat".
În fiecare lună, începînd cu luna iulie 1998, pe măsura achitării conturilor de plată, suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor procurate, se va reflecta la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul contului 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat".