HGM1009/2000
ID intern unic:  295600
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1009
din  05.10.2000
despre aprobarea Regulamentului privind zonele protejate
naturale şi construite
Publicat : 12.10.2000 în Monitorul Oficial Nr. 127-129     art Nr : 1114

   
MODIFICAT
   
HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19; în vigoare 18.01.19
    HG327 din 17.04.18, MO126-132/20.04.18 art.369
    HG875 din 14.07.03, MO155/25.07.03 art.920

    NOTĂ:
Pe tot parcursul textului hotărîrii și al Regulamentului, cuvintele „Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului”, „Ministerul Culturii” și „Departamentul Dezvoltarea Turismului”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului”, „Ministerul Educației, Culturii și Cercetării” și, respectiv,  cu „Agenția de Investiții”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19; în vigoare 18.01.19




În scopul protecţiei patrimoniului naţional cultural, istoric sau natural, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul privind zonele protejate naturale şi construite (se anexează).
2. Se recomandă consiliilor judeţene, orăşeneşti (municipale), săteşti (comunale), Adunării Populare a Găgăuziei şi primarilor, pînă la finele anului 2001:
a) să întocmească registrele şi listele de evidenţă a patrimoniului natural şi construit;
b) să delimiteze zonele cu valoare de patrimoniu cultural, istoric sau natural;
c) să proiecteze, să stabilească şi să legalizeze zonele protejate ale siturilor naturale, monumentelor istorice şi de cultură de importanţă locală;
d) să determine zonele protejate pentru obiectivele de patrimoniu natural şi construit de importanţă naţională şi internaţională;
e) să stabilească utilizarea judicioasă a monumentelor amplasate în teritoriul administrativ.
3. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului:
     a) în comun cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Agenția de Investiții şi alte persoane fizice şi juridice, va determina în baza Planului amenajării teritoriului naţional programul dezvoltării turismului, inclusiv turismul rural, avînd ca scop includerea în circuitul turistic a patrimoniului cultural, istoric şi natural;
   
[Pct.3 lit.a) modificat prin HG875 din 14.07.03, MO155/25.07.03 art.920]
b) va asigura suportul metodologic pentru punerea în valoare a obiectelor patrimoniului natural şi construit de importanţă naţională şi internaţională în baza documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului;
c) în comun cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va constitui comisia pentru monumentele şi zonele protejate, care va funcţiona pe principii obşteşti;
d) va organiza periodic seminare pentru specialiştii instituţiilor de proiectare, primari, secretari şi colaboratorii structurilor locale de arhitectură şi urbanism, ai autorităţilor publice locale cu scopul de a-i familiariza cu prevederile Regulamentului aprobat prin prezenta hotărîre;
e) va efectua controlul asupra aplicării Regulamentului privind zonele protejate naturale şi construite;
4. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării:
a) va ţine evidenţa patrimoniului cultural şi  va controla utilizarea lui;
b) va conlucra în permanenţă cu proprietarii monumentelor şi imobilelor din cadrul zonelor protejate în vederea întreţinerii şi bunei utilizări a patrimoniului.
5. Finanţarea elaborării proiectelor zonelor protejate ale patrimoniului natural şi construit de importanţă naţională şi internaţională se va efectua din mijloacele alocate pentru urbanizarea teritoriului, cu atragerea parţială a mijloacelor Fondului Ecologic Naţional şi ale Agenției de Investiții obţinute din activitatea turistică, inclusiv vizitarea zonelor culturale naţionale. Finanţarea elaborării proiectelor adecvate pentru patrimoniul natural şi construit de importanţă locală se va efectua din bugetele locale şi din  mijloacele fondurilor  ecologice locale.
    [Pct.5 modificat prin HG875 din 14.07.03, MO155/25.07.03 art.920]
6. Se modifică Regulamentul privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.988 din 21 septembrie 1998 (Monitorul Oficial, 1998, nr.92-93, art.962) după cum urmează:
punctul 10 litera i) se completează după cuvîntul "mediului" cu textul "inclusiv pentru elaborarea proiectelor zonelor protejate ale patrimoniului natural şi construit de importanţă locală";
în punctul 12 litera b), după cuvîntul "ministerului", se introduce textul "elaborarea proiectelor zonelor protejate ale patrimoniului natural şi construit de importanţă naţională şi internaţională".

Prim-ministru
al Republicii Moldova                                          Dumitru BRAGHIŞ
Contrasemnată:
Ministrul justiţiei                                                  Valeria Şterbeţ
Ministrul culturii                                                   Ghenadie Ciobanu
Ministrul mediului
şi amenajării teritoriului                                       Ion Răileanu

Chişinău, 5 octombrie 2000.
Nr. 1009.

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 1009
din 5 octombrie 2000
REGULAMENT
privind zonele protejate naturale şi construite
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezentul Regulament este elaborat întru executarea Legii privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr.835-XIII din 17 mai 1996, Legii privind ocrotirea monumentelor nr.l530-XII din 22 iunie 1993, Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538-XIII din 25 februarie 1998, Legii turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000, altor acte legislative şi normative naţionale şi internaţionale din domeniul protecţiei şi punerii în valoare a patrimoniului natural şi construit.
2. Regulamentul stabileşte criteriile de delimitare a zonelor protejate naturale şi construite în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, exigenţele de bază pentru conservarea, punerea în valoare a acestor zone, determină competenţele autorităţilor publice centrale şi locale în acest domeniu, propune reglementări speciale pentru situri, rezervaţii etc.
3. Regulamentul este obligatoriu pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale responsabile de protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului natural şi construit, precum şi pentru instituţiile de proiectare, alte persoane fizice şi juridice implicate în procesul de elaborare  a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, construcţie, reconstrucţie, revitalizare, conservare, utilizare sau efectuarea altor intervenţii în zonele, siturile, monumentele, landşafturile de interes naţional sau local.
4. Instituirea zonelor protejate are ca scop conservarea, valorificarea bunurilor patrimoniului natural şi construit prin delimitarea în jurul lor a unor teritorii cu regim special de gestionare şi reglementare a intervenţiilor, pentru asigurarea unui cadru armonios şi unor condiţii optimale de păstrare a acestor bunuri.
II. TERMENII UTILIZAŢI
În prezentul Regulament sînt utilizaţi următorii termeni:
PROTECŢIE -  ansamblu de măsuri menite să ocrotească un bun public contra unor acţiuni care pun în pericol integritatea sau existenţa acestuia şi care este necesar existenţei şi dezvoltării societăţii din punct de vedere economic, social, cultural şi ecologic;  
ZONE PROTEJATE - teritoriile  în care sînt situate obiective sau ansambluri de obiective ce fac parte din patrimoniul construit sau natural, cărora li se aplică reglementări specifice în vederea menţinerii calităţii lor, păstrării echilibrului prin intervenţii şi conservare, precum şi pentru asigurarea unor relaţii armonioase cu mediul înconjurător;
MONUMENTE, ANSAMBLURI DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM DIN LOCALITĂŢILE URBANE ŞI RURALE - construcţii, ansambluri sau componente ale unui ansamblu, care formează cu acesta o unitate de valoare, pentru a căror păstrare există un interes public datorită valorii arhitecturale şi artistice atestate respectiv;
CLĂDIRI CU VALOARE ARHITECTURALĂ - construcţii care, datorită apartenenţei la o anumită tipologie, structură şi tehnică de construcţie sau stil de arhitectură, prezintă interes din punct de vedere arhitectural, istoric, artistic, etnografic;
CLĂDIRI CU VALOARE AMBIENTALĂ - construcţii sau componente ale acestora care, datorită aspectului, amplasamentului sau siluetei lor, au un rol important pentru crearea unui aspect urban sau rural specific;
CLĂDIRI CU VALOARE MEMORIALĂ sînt cele care constituie mărturii ale desfăşurării unor evenimente istorice, prezenţei unei personalităţi ştiinţifice sau culturale eminente;
MONUMENTE SAU ANSAMBLURI DE ARTĂ PLASTICĂ SAU MEMORIALĂ - bunuri de interes public (statui, complexe de sculptură şi pictură monumentală etc.), care favorizează aspectul cadrului natural sau construit în care se află;
MONUMENTE TEHNICE - construcţii, instalaţii sau părţi componente ale lor (crame, mori, poduri etc.), care constituie mărturii istorice ale dezvoltării producţiei agricole şi istoriei tehnicii;
SITURI - teritorii parţial construite, ce includ opere de evoluţie armonioasă a omului şi naturii, remarcabile prin interesul lor istoric, arheologic, artistic, ştiinţific, social sau tehnic;
SITUL  ARHEOLOGIC  este terenul care cuprinde vestigii arheologice ce reprezintă habitatul uman din diferite etape ale evoluţiei sale cuprinzînd structuri arhitecturale, urbanistice, tehnice, amenajări, precum şi alte urme ale  civilizaţiei umane în contextul natural, la suprafaţa solului sau sub acesta, identificate prin metode arheologice, informaţii documentare sau alte metode;
SITURI URBANE sînt nucleele istorice ale aşezărilor umane, cartiere, pieţe, străzi, elemente de amenajare. Aria siturilor urbane, delimitată de repere urbanistice, arhitecturale, naturale sau arheologice, include în interiorul ei valori importante pentru istoria culturii, arhitecturii şi urbanismului;
SITURI ISTORICE RURALE - aşezări rurale vechi sau vetrele acestor localităţi, care şi-au păstrat fondul construit, configuraţia, trama stradală, fiind concomitent înzestrate cu monumente sau ansambluri istorice;
SITURI COMEMORATIVE - terenuri care au constituit teatrul unor evenimente importante pentru istoria lumii sau a unor popoare, atestate în documente scrise sau legende;
PARCURI ŞI GRĂDINI ISTORICE - opere de artă horticolă sau compoziţii arhitecturale şi vegetale - amenajări peisagistice urbane conexe unui stil arhitectural, valoroase din punct de vedere al istoriei artei şi semnificaţiei istorice, care, păstrîndu-şi structura spaţială originală, definesc aspectul specific al locului;
REZERVAŢIE DE ARHITECTURĂ - zonă urbană sau rurală grupînd construcţii sau amenajări cu valoare istorică, arhitecturală, estetică, etnografică, peisagistică sau urbanistică, între care se stabilesc relaţii.
III. CATEGORII DE ZONE PROTEJATE
În funcţie de valoarea patrimoniului natural sau construit se disting trei categorii de zone protejate:
1. ZONA PROTEJATĂ DE IMPORTANŢĂ INTERNAŢIONALĂ -cuprinde valori de patrimoniu naţional construit şi natural de interes internaţional.
Ea se supune reglementărilor UNESCO privind includerea valorilor în lista patrimoniului cultural mondial.
2. ZONA PROTEJATĂ DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ -cuprinde valori de patrimoniu care prezintă interes pentru istoria şi cultura Republicii Moldova.
3. ZONA PROTEJATĂ DE IMPORTANŢĂ LOCALĂ - cuprinde valori de patrimoniu de ordin estetic, istoric sau cu altă semnificaţie a cadrului natural şi construit pentru o anumită zonă, epocă, stil, autor.
Categoriile de zone protejate se determină prin documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului şi se supun reglementărilor de gestiune şi intervenţie stabilite prin ele.
IV. MODALITATEA DE STABILIRE A ZONELOR
PROTEJATE
Necesitatea delimitării zonelor protejate conform documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului impune desfăşurarea unei activităţi de  analiză  pluridisciplinară bazată  pe  criterii  ştiinţifice,  precum  şi  pe reglementări legale. În acest context se stabilesc următoarele etape de abordare:
I - identificarea elementelor de patrimoniu;
II - efectuarea studiului de fundamentare;
III - elaborarea proiectului zonei protejate.
A. ETAPA I. IDENTIFICAREA ELEMENTELOR DE PATRIMONIU
1. În cazul patrimoniului construit, regimul de zone protejate se stabileşte pentru monumentele incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat şi în registrele monumentelor unităţilor administrativ-teritoriale.
2. În cazul patrimoniului natural, regimul de zone protejate se stabileşte pentru ariile şi monumentele naturale specificate în Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat.
B. ETAPA II. EFECTUAREA STUDIULUI  DE FUNDAMENTARE
1. Stabilirea zonelor protejate impune o analiză complexă a existentului după următoarele criterii:
a) determinarea tipului de patrimoniu:
- recunoaşterea, identificarea, listarea şi localizarea elementelor de patrimoniu (mănăstirile, muzeele, casele memoriale, zonele etnografice, locurile care amintesc de anumite evenimente cu semnificaţie, elementele de patrimoniu natural-turistic-balnear etc.);
- ierarhizarea tipologică şi valorică a acestora;
- stabilirea arealului de răspîndire a lor la nivel de localitate, judeţ, ţară;
b) delimitarea zonei de influenţă a monumentului, stabilirea nivelului de influenţă în raport cu tipul şi categoria monumentului.
Delimitarea zonei de influenţă - în localitate şi teritoriu - se efectuează în funcţie de tipul de relaţionare cu mediul natural sau construit:
- relaţionare fizică (stabilirea zonei de impact);
- relaţionare funcţională (aria de influenţă, acţiune);
- relaţionare arheologică (localizarea vechilor urme ale unei construcţii anterioare);
- relaţionare memorialistică (localizarea în cadrul vecinătăţii valorii de patrimoniu a unor locuri cu semnificaţie culturală, spirituală, tradiţională);
- relaţionare ambientală şi estetică (scară, încadrare în ansamblu şi în peisaj, efecte perspective, armonii de formă, de culoare etc.);
c) determinarea disfuncţionalităţilor, factorilor de disconfort, poluare şi agresiune:
- identificarea şi localizarera factorilor (surselor) poluanţi (circulaţii intense auto, explorări, industrii, zone de construcţii necontrolate şi dotări cu profil neadecvat şi poluant în localitate, defrişări, schimbări de microrelief, turism excesiv etc.).
2. Zonele protejate aferente monumentelor istorice au forme şi dimensiuni diferite şi sînt delimitate topografic. Ele se stabilesc prin studii de fundamentare, prin metode complexe multidisciplinare întocmite anterior sau concomitent cu documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului.
3. Pînă la definitivarea studiilor de fundamentare a zonelor protejate, incluse în documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, documentaţia pentru eliberarea certificatului de urbanism în vederea proiectării lucrărilor de construcţie, modificare sau reconstrucţie pe o rază de 100 m în  localităţile urbane, 200 m în localităţile rurale şi 500 m în afara localităţilor faţă de limita exterioară a teritoriilor aferente monumentelor de nivel naţional, se va elabora în coordonare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
4. Dimensiunile zonelor naturale protejate şi procedura de delimitare, precum şi competenţele de avizare a obiectivelor şi complexelor din fondul ariilor naturale protejate sînt stabilite de legislaţia şi actele normative privind patrimoniul natural.
C. ETAPA III. ELABORAREA PROIECTULUI ZONEI PROTEJATE
1. În urma studiilor de fundamentare şi analizei pluridisciplinare a situaţiei existente se va elabora proiectul zonei protejate şi regulamentul de intervenţii în zonă (conform anexei).
2. Proiectul zonei protejate se perfectează anterior sau concomitent cu elaborarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului.
3. Necesitatea efectuării studiilor de fundamentare şi elaborării unui proiect al zonei protejate, precum şi a întocmirii concomitente a unui plan urbanistic zonal (PUZ) sau plan urbanistic de detaliu (PUD) pentru un teritoriu cu un bogat patrimoniu construit va fi determinată prin prevederile regulamentului local de urbanism şi se va comunica persoanelor fizice şi juridice interesate prin certificatul de urbanism.
4. Pentru monumentele amplasate în extravilan sau în localităţi mici proiectul zonei protejate se va elabora în contextul planurilor de amenajare a teritoriului şi va include schema de amplasare a obiectivelor incluse în patrimoniul natural şi construit cu zonele de protecţie a acestora.
5. Proiectul zonei protejate a patrimoniului natural şi construit este elaborat de instituţiile de proiectare, care posedă licenţe pentru elaborarea documentaţiei de urbanism şi restaurarea monumentelor de istorie şi cultură.
6. Proiectul zonei protejate va obţine obligatoriu un aviz general emis de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului şi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. După avizarea de către organele interesate şi aprobarea de către autoritatea publică locală respectivă, proiectul zonei protejate este inclus în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului.
7. In cazul în care documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru localitate şi teritoriu a fost elaborată, ea urmează să fie actualizată în conformitate cu noul proiect al zonei protejate. Cheltuielile pentru actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului vor fi suportate de către beneficiarul proiectului zonei protejate.
8. Delimitarea gradelor de protejare se va face în funcţie de valoarea patrimoniului şi impactul asupra acestuia şi se va materializa în documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului.
Pentru o valoare de patrimoniu de importanţă internaţională şi naţională se instituie trei grade de protejare şi reglementări aferente. În dependenţă de însemnătate, pentru o valoare de patrimoniu de importanţă locală pot fi stabilite trei sau mai puţine grade de protejare.
9. Zona protejată de gradul 0 (valoarea de patrimoniu)
a) Zona protejată de gradul 0 (ZP0) corespunde valorii de patrimoniu natural sau construit, care a fost atestat şi cuprins în listele oficiale aprobate. Delimitarea zonei protejate de gradul 0 se va face pe baza unui studiu de specialitate în conformitate cu listele menţionate, în modul stabilit.
b) Elementele de particularizare specifice acestei zone conferă valorii patrimoniale unicitate şi autenticitate.
c) Măsurile de intervenţie în zona protejată de gradul  0  sînt reglementate prin legile specifice de protejare a valorii patrimoniale.
d)  Beneficiarul de folosinţă a valorii patrimoniale:
nu va iniţia intervenţii fără acordul organelor respective;
are dreptul juridic de proprietar de a propune exercitarea unor funcţii în modul stabilit de legislaţie;
are obligaţiunea juridică de a asigura întreţinerea şi buna utilizare a valorii patrimoniale.
e)  In cazul în care monumentele sînt dispersate în teritoriu şi lipseşte legătura compoziţională între ele, pentru fiecare monument se stabileşte o zonă protejată separată.
In situaţia cînd distanţa între monumente este mică se recomandă stabilirea unei  zone protejate pentru toate monumentele.
Pentru delimitarea hotarelor zonei protejate se folosesc elementele de sistematizare a teritoriului şi repere naturale: liniile roşii ale cartierelor, străzilor, malurile rîurilor etc. Se recomandă instalarea semnelor informaţionale la hotarele zonei protejate.
f) Intervenţia în zona protejată se reglementează prin certificatul de urbanism, în cazul cînd intervenţia nu este interzisă prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului.
În scopul asigurării conservării, restaurării şi punerii în valoare a patrimoniului natural şi cultural-istoric, autorităţile publice abilitate elaborează şi aprobă un regulament special de întreţinere şi utilizare a monumentului şi a zonei protejate.
10. Zona protejată de gradul 1 (vecinătatea imediată a  patrimoniului).
a) Zona protejată de gradul 1 (ZP1) corespunde teritoriului din vecinătatea imediată a hotarelor zonei protejate de gradul 0, care îi conferă identitate, specific, buna funcţionare şi punerea în valoare.
b) Delimitarea  ZP1 se va realiza în baza unui studiu, care trebuie să ţină cont de următoarele cerinţe:
- desfăşurarea în bune condiţii a funcţiei prioritare specifice patrimoniului (culturală, ştiinţifică, artistică, spirituală etc.);
- asigurarea unui regim strict de conservare;
- asigurarea accesibilităţii şi a vizibilităţii.
c) Hotarele ZP1 se stabilesc pornind de la caracteristicile planimetrice şi volumetrice ale localităţii, amplasarea punctelor tradiţionale de belvedere a monumentelor şi panoramelor urbane, necesitatea reglementării regimului de înălţime a noilor construcţii în scopul asigurării unei vizibilităţi optimale.
d)  Elementele de particularizare ale acestei zone rezultă din specificul şi din valoarea patrimoniului natural sau construit şi din necesitatea asigurării unor relaţii armonioase între patrimoniu şi teritoriul amenajat sau cadrul natural.
e) Măsurile de intervenţie în ZP1 prevăd:
- intervenţii de infrastructură argumentate tehnico-funcţional şi  corespunzătoare din punct de vedere estetic patrimoniului;
- înlăturarea oricăror factori de agresiune (fizică sau morală) asupra patrimoniului, survenite în timp faţă de situaţia iniţială, prin evacuarea din zonă a întreprinderilor, atelierelor, depozitelor etc. şi înlocuirea lor cu amenajări, spaţii verzi şi construcţii, care nu aduc prejudicii patrimoniului;
- lucrări de conservare şi restaurare a elementelor de amenajare a teritoriului, clădirilor, construcţiilor, ce formează ambianţa monumentelor.
În scopul asigurării condiţiilor de vizibilitate optimale pentru patrimoniu este necesar:
- de a întreprinde acţiunile de rigoare (prin asanări, reglementări ale construcţiilor şi amenajărilor) pentru a pune în valoare monumentul din cele mai favorabile puncte de vedere;
- de a evita amplasarea de noi edificii în zona protejată, care ar putea să formeze un fondal nefavorabil pentru perceperea monumentului.
În zona protejată de gradul 1, ca regulă, nu se permite amplasarea de întreprinderi industriale, depozite, magistrale de transport, comunicaţii edilitare, poduri şi alte construcţii periculoase din punct de vedere ecologic şi tehnogen, care ar aduce prejudicii monumentului.
În această zonă se păstrează trama stradală istorică, fragmente de străzi, cartiere, se restabileşte importanţa monumentelor în calitate de accente urbane.
Ridicarea de noi construcţii în zona protejată de gradul 1 este reglementată în corespundere cu utilizarea funcţională, procedeele de construcţie, regimul de înălţimi, prevederi cuprinse în regulamentul aferent zonei.
În funcţie de particularităţile fondului construit, ZP1 poate fi compartimentată în subzone cu reglementări de intervenţii specifice.
f) Pentru patrimoniul natural, care constituie fondul ariilor protejate de stat în vecinătatea imediată a lor, se vor stabili zone de protecţie de gradul 1 conform Legii privind fondul ariilor protejate de stat.
Aceste zone de protecţie se stabilesc în funcţie de configuraţia hotarelor naturale ale localităţilor, terenurilor agricole, drumurilor etc.
Activitatea economică în zonele de protecţie a patrimoniului natural este reglementată de lege.
11. Zona  protejată de gradul 2 (vecinătatea  apropiată  a  patrimoniului).
a)  Zona protejată de gradul 2 (ZP2) cuprinde teritoriul din vecinătatea apropiată, care constituie cadrul ambiental teritorial aferent  patrimoniului.
b) Delimitarea zonei protejate ZP2 se va realiza în baza unui studiu  în funcţie de specificul valorii patrimoniale a fondului natural şi construit existent. Acest studiu va răspunde în principal următoarelor deziderate:
- delimitarea să corespundă celei mai favorabile etape de dezvoltare urbanistică;
- teritoriul delimitat să corespundă prin funcţiune şi configuraţie spaţio-volumetrică valorii patrimoniale prioritare.
Studiul de delimitare va urmări:
- asigurarea cadrului adecvat punerii în valoare a patrimoniului, efectuarea unui studiu de vizibilitate;
- menţinerea echilibrului ecologic corespunzător păstrării microclimei specifice zonei.
c) Elementele de particularizare ale acestei zone sînt determinate de specificul cadrului natural şi construit.
Hotarele zonei protejate de gradul 2 (ZP2) sînt stabilite în dependenţă de situaţia topografică, hotarele formaţiunilor naturale, caracterul legăturilor compoziţionale şi vizuale ale valorilor de patrimoniu cu mediul ambiant, de nivelul de urbanizare a teritoriului.
În hotarele ZP2 sînt incluse teritoriile pe care trebuie să fie păstrate şi reconstituite condiţiile istorice naturale caracteristice valorii de patrimoniu atestat (relief, sistemele acvatice, pădurile, luncile etc.).
d) Măsurile de intervenţie privind ZP2 vor urmări:
- păstrarea funcţiei şi destinaţiei actuale a teritoriului ZP2 sau restabilirea celei iniţiale în cazul degradării ei;
- păstrarea nealterată a configuraţiei spaţio-volumetrice, care asigură valorii de patrimoniu un cadru armonios;
- modernizarea infrastructurilor , accesibilizarea lor;
- igienizarea şi modernizarea spaţiilor libere şi construite, eliminarea surselor de poluare şi de degradare rezultate din activităţile antropologice;
- lucrări de întreţinere şi revitalizare a fondului vegetal;
- lucrări de întreţinere şi modernizare a drumurilor turistice;
- înlăturarea factorilor de agresiune şi disconfort (construcţii, plantaţii etc.) survenite în timp asupra patrimoniului;
- ameliorări funciare;
- alte acţiuni necesare pentru asigurarea protecţiei şi punerii în valoare a patrimoniului.
Pentru orice intervenţie propusă în perimetrul acestei zone se impune realizarea unui studiu de impact asupra mediului şi a cadrului construit, solicitat prin certificatul de urbanism.
V.  MODUL DE INSTITUIRE A ZONEI PROTEJATE
1. Prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se poate institui regim de zonă protejată şi în alte teritorii, după cum urmează:
- în baza propunerilor autorităţilor publice abilitate cu protecţia patrimoniului natural şi construit, autorităţilor publice locale, precum şi la cererile cetăţenilor;
- în urma unor studii de inventariere şi de cercetare a fondului natural, arheologic, arhitectural, etnografic existent.
2. Propunerile de instituire a monumentelor se centralizează, verifică şi prelucrează de către autorităţile publice abilitate cu protecţia patrimoniului natural şi construit, care, luînd în considerare interesul public, adoptă decizii de instituire şi înscriere a lor în liste speciale în conformitate cu legislaţia în vigoare.
3. Listele (registrul) monumentelor de nivel naţional şi local rămîn deschise pentru completare periodică şi reactualizare în condiţiile legii.
4. Ansamblurile de arhitectură, siturile urbane şi rurale de valoare patrimonială naţională cu zonele lor protejate sînt declarate rezervaţii prin hotărîre de Guvern, iar cele de valoare locală - prin deciziile autorităţilor publice locale. Determinarea şi delimitarea rezervaţiilor se efectuează în baza documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului.
5. Protecţia şi gestionarea rezervaţiilor se va executa în baza unor regulamente speciale.
Regulamentele pentru rezervaţii cu obiective de valoare patrimonială de nivel naţional sînt avizate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării şi aprobate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, iar cele cu obiective de valoare locală - de autorităţile publice locale.
6. Bunurile imobiliare incluse în hotarul zonelor protejate împreună cu valoarea de patrimoniu atestată cad sub incidenţa Legii privind protecţia monumentelor şi sînt utilizate pentru organizarea sistemului naţional de turism în conformitate cu Legea turismului.
VI. PREVEDERI REFERITOARE LA STABILIREA ZONELOR
PROTEJATE ŞI DE PROTECŢIE ÎN CADRUL DOCUMENTAŢIEI
DE URBANISM ŞI AMENAJARE A TERITORIULUI
1. Obiectivele ce ţin de patrimoniul istoric, natural şi  cultural, categoriile şi gradele zonelor protejate şi de protecţie vor fi reflectate în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului:
În planul regional şi local de amenajare a teritoriului se vor indica obligatoriu obiectivele ce fac parte din patrimoniul natural şi construit, incluse în registrele şi listele oficiale ale monumentelor şi ariilor naturale protejate de stat, şi se vor determina hotarele prealabile ale zonelor protejate şi de protecţie şi teritoriile cu patrimoniu, pentru care elaborarea planurilor urbanistice generale (PUG), zonale (PUZ) şi de detaliu (PUD) este obligatorie.
Delimitarea zonelor protejate se va efectua raportat la partea din teritoriu, a cărei stare geografică, ecologică şi umană determină o anumită relaţionare cu valoarea de patrimoniu naturală sau construită atestată.
2. Stabilirea hotarelor şi regimul activităţilor din cadrul acestor zone se va efectua la elaborarea planurilor urbanistice generale în următoarele compartimente:
- concepţia planului urbanistic general va include evaluarea monumentelor ce fac parte din patrimoniul natural şi construit şi zonele lor protejate şi de protecţie;
- în planul strategic se vor determina hotarele zonelor şi monumentelor protejate şi zonelor de protecţie ale acestora;
- planul de situaţie şi planşa "Încadrare în teritoriu" se va elabora pe suport topografic şi va include monumentele şi zonele protejate şi de protecţie;
- compartimentul "Reglementări. Zonificarea teritoriului" va include reglementări şi interdicţii de construcţie în zonele protejate şi de protecţie;
- la delimitarea hotarelor "Unităţilor teritoriale de referinţă" se va lua în considerare specificul, categoriile şi gradele de protecţie ale zonelor protejate din teritoriu, necesitatea asigurării continuităţii în dezvoltarea structurii urbane şi a unor raporturi armonioase între zona construcţiilor noi şi zona istorică;
- regulamentul local de urbanism va conţine interdicţii, reglementări şi condiţii de valorificare, care se impun în zonele protejate.
3. În scopul asigurării unui regim optim de protecţie pe teritoriile ce includ situri arheologice, urbane şi rurale, rezervaţii, vetre istorice ale oraşelor, în componenţa PUG pentru aceste teritorii se pot elabora planuri urbanistice zonale, prin intermediul cărora se stabilesc hotarele şi regimul de gestionare a zonelor protejate şi de protecţie.
În aceste cazuri planurile urbanistice zonale se vor elabora de către Institutul Naţional de Cercetare şi Proiectare "Urbanproiect".
4. În cadrul realizării planului urbanistic zonal (PUZ) vor fi abordate următoarele aspecte ce ţin de zonele protejate:
- delimitarea zonelor PUZ în corelare directă cu zonele protejate;
- stabilirea zonelor protejate şi reglementarea construibilităţii în vecinătatea acestora - preluate în cadrul reglementărilor pentru unităţile teritoriale de referinţă, reglementări speciale privind punerea în valoare a patrimoniului natural şi construit, regimul juridic al terenurilor  diferenţiate pe diferite grade de protecţie, schimbări de proprietate, exproprieri, extinderea domeniului de utilitate publică etc.
5. Planul urbanistic de detaliu (PUD) se elaborează în conformitate cu cerinţele specificate în certificatul de urbanism întocmit în conformitate cu regulamentul aferent planului urbanistic general sau zonal pentru unitatea teritorială respectivă.
6. În contextul elaborării PUD se execută următoarele lucrări:
- se determină tipurile caracteristice de construcţii din teritoriul pentru care se elaborează PUD şi a parcelelor urbane învecinate, rolul lor în constituirea aspectului localităţii;
- se precizează volumul demolărilor pornind de la necesitatea asigurării unei eventuale asanări sau unui cadru vizual adecvat poziţiei majore a patrimoniului;
- se efectuează lucrări de evidenţiere a elementelor de amenajare, mobilierului urban, decorului, materialelor şi tehnicilor specifice locului, valoroase din punct de vedere istoric sau artistic, precum şi a altor principii şi modalităţi ce ţin de amplasarea şi volumetria construcţiilor caracteristice teritoriului urban sau rural respectiv.
7. Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului poate fi modificată în cazul cînd autorităţile publice centrale pentru protecţia monumentelor şi autorităţile publice locale constată că sînt afectate monumentele de istorie şi cultură şi zonele protejate, precum şi în cazul depistării în teritoriu a obiectivelor ce fac parte sau sînt susceptibile de a fi înscrise în listele obiectivelor patrimoniului natural sau construit.
8. Pentru teritoriile cu patrimoniu construit sau natural de importanţă internaţională şi naţională documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se elaborează în două faze:
- studii de fundamentare şi concepţia proiectului;
- proiectul.
9. In procesul elaborării documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului şi regulamentelor zonelor protejate şi de protecţie se efectuează obligatoriu consultarea populaţiei în conformitate cu legislaţia în vigoare.
10. În scopul utilizării eficiente a bunurilor imobiliare din hotarul zonelor protejate şi de protecţie împreună cu valoarea de patrimoniu, documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului şi regulamentele zonelor protejate şi de protecţie se corelează cu Agenţia Naţională de Turism.
11. Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, precum şi regulamentele locale de urbanism pentru localităţile şi teritoriile cu patrimoniu natural şi construit valoros se elaborează de instituţii de proiectare licenţiate.
VII. AUTORIZAREA LUCRĂRILOR ŞI ORGANISMELE DE
AVIZARE A INTERVENŢIILOR LA MONUMENTE ÎN ZONELE
PROTEJATE ŞI DE PROTECŢIE
1. Pentru autorizarea executării lucrărilor la obiectivele incluse în patrimoniul natural şi construit şi în zonele pentru care s-a instituit un anumit regim de protecţie prevăzut de planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului aprobate,  solicitantul autorizaţiei de construire va obţine:
a) în ansamblurile de arhitectură, rezervaţiile de arhitectură şi urbanism, în cazul siturilor arheologice, parcurilor şi grădinilor-monumente istorice, nucleul istoric al or.Chişinău şi monumentele de importanţă naţională şi zonele lor de protecţie - avizul comisiei pentru monumente şi zone protejate a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului şi Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Pentru monumentele de importanţă locală şi pentru construcţiile din zonele lor de protecţie - avizul comisiei judeţene sau comisiei municipiului Chişinău pentru monumente şi zone protejate, în funcţie de locul amplasării monumentului;
b) în parcurile naţionale şi în rezervaţiile naturale, precum şi în alte arii naturale protejate şi zonele lor de protecţie - avizul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
2. Comisia pentru monumente şi zone protejate este un organ comun al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului şi Ministerului Educației, Culturii și Cercetării şi are funcţii de consultare şi avizare în domeniul protecţiei, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului de importanţă naţională şi zonelor aferente. Activitatea Comisiei se va desfăşura în conformitate cu regulamentul, elaborat şi aprobat de sus-numitele ministere.
Pentru patrimoniul de importanţă locală şi zonele protejate aferente, funcţiile comisiei menţionate le vor exercita consiliile urbanistice locale pe lîngă autorităţile publice locale.
3. În vederea menţinerii integrităţii mediului, a cadrului peisagistic şi a echilibrului ecologic, precum şi a protejării obiectivelor de interes social, uman, ecologic sau ştiinţific se stabileşte obligativitatea agenţilor economici investitori,  pînă la obţinerea autorizaţiei de construire preconizată, de a supune proiectul respectiv expertizei ecologice de stat conform prevederilor legale.   
4. Administraţia publică locală:
- asigură evidenţa şi baza de date privind obiectivele patrimoniului construit şi natural;
- întocmeşte scheme (pentru teritoriul din extravilan) şi planuri (pentru teritoriul din intravilan) de incadrare în teritoriul administrat a obiectivelor ce sînt incluse în patrimoniul natural şi construit;
  - asigură elaborarea proiectelor zonelor protejate, actualizarea şi elaborarea, în caz de necesitate, a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru teritoriile cu patrimoniu natural şi construit;
- coordonează aspectele tehnice şi administrative ce ţin de delimitarea pe teren şi instituirea statutului de zone protejate;
- asigură elaborarea programelor şi stabileşte priorităţi de investiţii pentru protecţia, conservarea, restaurarea patrimoniului şi revitalizarea zonelor protejate;
- acordă subvenţii şi facilităţi deţinătorilor de monumente, stabilesc modalităţi de susţinere financiară a acţiunilor de protecţie şi punere în valoare a zonelor protejate naturale şi construite;
- perfectează pentru deţinătorii de monumente istorice contracte, obligaţiuni de folosinţă a monumentelor;
eliberează certificate de urbanism în conformitate cu regulamentele locale de urbanism şi documentaţia de urbanism;
- asigură controlul intervenţiilor la obiectivele patrimoniului natural şi construit şi respectarea reglementărilor stabilite prin legislaţie şi documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru zonele protejate;
- informează populaţia privind existenţa zonelor protejate naturale şi construite şi a măsurilor de protecţie a lor.
5. Responsabilitatea pentru protejarea monumentelor şi a imobilelor din perimetrul zonelor protejate revine deţinătorilor cu orice titlu ale acestora, iar in cazul monumentelor proprietate publică - administraţiei publice locale.
VIII. OBLIGAŢIUNILE ŞI DREPTURILE  PROPRIETARILOR
DE MONUMENTE ŞI IMOBILE DIN CADRUL ZONELOR
 PROTEJATE
1. Proprietarii monumentelor şi imobilelor din cadrul zonelor protejate au obligaţia juridică de a asigura întreţinerea şi buna utilizare a patrimoniului şi a teritoriului aferent acestuia.
2. Restaurarea, replanificarea, reconstrucţia, alte lucrări, precum şi vînzarea, cumpărarea sau oricare altă schimbare în statutul juridic al monumentelor şi imobilelor incluse în zona protejată şi de protecţie se va efectua în conformitate cu condiţiile stipulate în certificatul de urbanism.
3. Orice decizie a autorităţii publice abilitate, care va declara o înscriere pe listele speciale a monumentelor de istorie şi cultură, sau de includere a imobilului în zona protejată va fi notificată în termen de 3 luni proprietarilor imobilelor şi terenurilor, precum şi subdiviziunii competente a Agenţiei Servicii Publice.
   
[Pct.3 modificat prin HG327 din 17.04.18, MO126-132/20.04.18 art.369]
4. Din momentul în care  proprietarilor imobilelor şi terenurilor li s-a notificat propunerea de includere a acestora în zona protejată, toate consecinţele includerii sînt aplicabile imobilului în cauză.
5. Finanţarea lucrărilor de punere în valoare a monumentelor istorice aflate în administrarea autorităţilor publice centrale sau locale şi în proprietatea sau folosinţa unor persoane fizice sau juridice se va efectua din Fondul Ecologic Naţional şi fondurile ecologice locale.
IX. DISPOZIŢII FINALE
1. Controlul intervenţiilor la monumentele de istorie şi cultură şi în zonele protejate, precum şi al respectării reglementărilor stabilite prin documentaţia de urbanism şi amenajarea teritoriului este exercitat de autorităţile publice locale, Inspecţia de Stat în Construcţii şi autorităţile publice abilitate cu protecţia valorilor de patrimoniu în conformitate cu legislaţia în vigoare.
2. Persoanele fizice şi juridice, care au încălcat prevederile prezentului regulament şi au pricinuit daune unui monument sau zonei lui de protecţie, vor purta răspundere în modul stabilit de lege.
3. Autorităţile administraţiei publice locale vor aplica prezentul regulament în teritoriul administrat prin intermediul structurilor locale de arhitectură şi urbanism şi al serviciilor cu responsabiltăţi în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului.

Anexă
la Regulamentul privind zonele
protejate naturale şi construite
Conţinutul proiectului zonei protejate
Proiectul zonei protejate va cuprinde următoarea documentaţie scrisă şi desenată:
A. Documentaţia desenată
A1. IMAGINI DIN MATERIALELE DE ARHIVĂ PRIVIND ASPECTUL EXTERIOR AL MONUMENTULUI ŞI AMENAJAREA  TERITORIULUI  AFERENT
A2. IMAGINI ACTUALE PRIVIND ASPECTUL MONUMENTULUI  ŞI  AMENAJAREA  TERITORIULUI
A3. PROPUNERI  PRELIMINARE DE PERIMETRARE A ZONELOR PROTEJATE
A4. Încadrarea în teritoriu      sc. 1:50 000
A5. Încadrarea în teritoriu      sc. 1:10 000; 1: 5000; 1:2 000
A6. Planul de situaţie al localităţii cu delimitarea hotarelor zonelor protejate, generată de valoarea de patrimoniu, şi a subzonelor aferente diferitor grade de protejare care generează reglementări specifice.
A7. ReglEmentări de intervenţie şi competenţe de avizare specifice la nivelul localităţii, al zonelor şi subzonelor protejate      sc. 1:5 000; 1:2 000
A8. HARTA UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE
B. Memoriu explicativ
B1. FIŞA ISTORICĂ DE PREZENTARE A MONUMENTULUI - problematica specifică privind situaţia existentă, disfuncţionalităţi, propuneri de punere în valoare a patrimoniului existent.
B2. Regulamentul de intervenţie în zonă. Regulamentul se întocmeşte pe baza studiului pluridisciplinar al teritoriului propus spre protejare. El precizează natura intervenţiilor acceptate în teritoriu şi competenţele de avizare, devenind un act operaţional la dispoziţia factorilor de decizie locală.
Definirea caracteristicilor zonelor protejate şi întocmirea fişei de prezentare, care va cuprinde:
- elementele de patrimoniu natural şi construit existente în zonă;
- raţiunea protejării zonei: factori de deteriorare a patrimoniului existent; gradul de importanţă a patrimoniului (local, naţional, internaţional);
- stabilirea reglementărilor pentru diferite grade de protejare, restricţiilor sau facilităţilor în zonă, modul de valorificare a potenţialului existent;
- impactul politicii de protejare a zonei respective asupra zonelor învecinate;
- principalii factori externi (existenţi, posibili) de influenţă asupra zonelor protejate.
Nomenclatorul şi forma de prezentare a documentaţiei se va concretiza în tema-program pentru elaborarea proiectului zonei protejate avizată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului şi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
În conformitate cu art.12(4), din Legea telecomunicatiilor Agenţia Naţională pentru Reglementare în telecomunicaţii şi Informatică stabileşte mărimea plăţilor de reglementare pentru anul 2000 la nivelul de 0,1 la sută din volumul venitului provenit din prestarea serviciilor de telecomunicaţii şi informatică de către titularii de licenţe.