va fonda Întreprinderea de Cercetare şi Producere "Avicola - Moldova" şi va elabora şi aproba statutul ei în conformitate cu legislaţia în vigoare;

va transmite acţiunile statului din societăţile pe acţiuni specializate în producţia avicolă în administrarea noii formaţiuni.

3. Se acceptă propunerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu privire la înfiinţarea a trei centre de reproducere a găinilor de rase grele şi rase uşoare în baza Întreprinderii de Stat "Anina", raionul Anenii Noi, Societăţii pe Acţiuni "Avicola Abaclia" din raionul Basarabeasca şi Societăţii pe Acţiuni "Avicola Brînzenii Noi" din raionul Teleneşti.
[Pct.3 modificat prin HG967 din 06.08.03, MO177/15.08.03 art.1009]

4. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va diviza Întreprinderea de Stat "Anina" şi va iniţia convocarea adunărilor generale ale membrilor societăţilor pe acţiuni menţionate în pct. 3 al prezentei hotărîri pe problemele divizării, creării şi înregistrării centrelor de reproducere a materialului biologic, găinilor de rase grele şi rase uşoare.
[Pct.4 modificat prin HG967 din 06.08.03, MO177/15.08.03 art.1009]

5. Se stabileşte că Programul de redresare şi ameliorare a ramurii avicole pe anii 2002-2010, în partea ce se referă la înfiinţarea a două centre de reproducere a găinilor de rase grele şi rase uşoare, se va implementa din contul creditelor acordate de băncile comerciale, cu subvenţionarea dobînzii bancare de către stat din Fondul de subvenţionare şi stimulare a creditării de către băncile comerciale şi asociaţiile de economii şi împrumut ale agenţilor economici producători de producţie agricolă.

6. Se recomandă Băncii de Economii a Moldovei să acorde centrelor nou create de reproducere a găinilor de rase grele şi rase uşoare un credit pe termen lung în sumă de pînă la 15 mil.lei.

7. Ministerele şi departamentele de resort şi autorităţile administraţiei publice locale vor întreprinde acţiunile necesare pentru implementarea programului aprobat prin pct. 1 al prezentei hotărîri.

8. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina dlui D.Todoroglo, viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi industriei alimentare.

Rolul agriculturii în economia naţională rezultă din ponderea veniturilor obţinute din sectorul agroalimentar şi din venitul naţional.

Dezvoltarea în salturi a aviculturii Moldovei se datorează faptului că subcomplexul avicol este orientat în două direcţii diferite: ca element al pieţei postsovietice de comandă şi ca verigă principală a pieţei locale, ce se constituie treptat.

Sectorul avicol prezintă o importanţă strategică în dezvoltarea economiei naţionale, deoarece are o singură destinaţie - satisfacerea necesităţilor populaţiei în produse alimentare şi asigurarea întreprinderilor industriale cu materie primă.

Conform tradiţiilor şi necesităţilor, o bună parte a populaţiei rurale este antrenată în producţia avicolă pentru satisfacerea necesităţilor proprii în produse alimentare şi pentru valorificarea surplusului pe piaţa internă.

Starea nesatisfăcătoare a aviculturii din ultimii ani poate fi explicată, conform investigaţiilor efectuate, prin mai multe cauze, una dintre cele principale fiind reducerea considerabilă a efectivului de păsări. În anii 1990-2000 efectivul lor s-a redus de la 24,6 la 10,7 mil. capete, inclusiv în sectorul intensiv-industrial - de la 10,7 la 4,3 mil. capete.

Cauzele ce au condiţionat reducerea efectivului de păsări în sectorul privat nu corelează cu cauzele reducerii efectivului din sectorul intensiv-industrial, deşi sectorul privat depinde direct de sectorul intensiv. Sectorul privat este mai bine asigurat cu nutreţuri, însă nu dispune de o bază de reproducţie şi creştere industrială a păsărilor.

Reducerea efectivului de păsări în Republica Moldova a condus ulterior la micşorarea producţiei de ouă cu 50 la sută, carne de pasăre - de 2 ori faţă de indicii anilor ^'80.

Diminuarea substanţială a producţiei avicole în ţară şi, mai cu seamă, în sectorul intensiv-industrial a generat scăderea considerabilă a consumului. Dacă în anul 1985 pe cap de locuitor se consumau 256 ouă şi 7 kg carne de pasăre, în anul 2000 acest indice s-a redus la 150 de ouă şi la 4 kg carne, populaţia urbană consumînd astăzi doar 94 ouă şi 1-3 kg carne de pasăre anual. Deosebit de redus este consumul în unele zone de sud şi sud-est ale ţării.

O altă cauză a dezechilibrului dintre producerea şi consumul de producţie avicolă este repartizarea efectivului de păsări pe zone, suburbii şi judeţe. Repartizarea teritorială a efectivului de păsări se datorează proceselor de concentrare pe zone şi specializare a producţiei zootehnice în funcţie de particularităţile biologice ale animalelor şi păsărilor, precum şi de condiţiile de întreţinere.

Această repartizare, însă, nu este în concordanţă cu aspectele economice, organizatorice şi tehnice, determinate în mare măsură şi de factorii social-economici. Ca urmare a neglijării sau necunoaşterii acestor factori, în unele zone s-au concentrat efective enorme de păsări, iar în alte zone şi subzone densitatea efectivului s-a redus considerabil.

Dezvoltarea aviculturii în complexul agroindustrial al Moldovei în anii 1993-2000 nu a corespuns nici necesităţilor, nici tendinţelor contemporane ale sectorului zootehnic al ţărilor cu avicultură avansată.

Numai în ultimii trei ani (1997-2000) producţia avicolă mondială, conform datelor FAO, a crescut cu 3,9 la sută, inclusiv producţia de carne - cu 13, de ouă - cu 9 la sută.

Nu a fost organizată corect nici privatizarea, care a avut loc în baza bonurilor patrimoniale, prin concursuri investiţionale şi negocieri directe, însă netransparente. Astfel, au fost privatizate întreprinderile avicole solvabile din punct de vedere economico-financiar şi nu acelea, activitatea economică şi de producţie a cărora era stopată din motive financiare.

În procesul privatizării nu s-a luat în considerare faptul că, în conformitate cu Legea privind selecţia şi reproducţia în zootehnie (art.3, pct.2), întreprinderile avicole de selecţie şi reproducţie, care constituiau patrimoniul naţional al Republicii Moldova, nu trebuiau supuse privatizării. Deşi aceste întreprinderi au fost privatizate, procesul de distrugere a ramurii avicole nu a fost stopat şi, ca urmare, a fost nimicit fondul genetic.

Situaţia creată şi necesitatea elucidării cauzelor menţionate impun instituirea unei noi structuri, care să reglementeze producerea şi comercializarea producţiei avicole destinate consumului şi activitatea de selecţie, reproducere şi hibridizare în avicultură, precum şi să asigure agenţii economici cu orice formă de proprietate cu material biologic - ouă de incubare şi tineret avicol cu un potenţial genetic valoros.

2. Structura organizaţională a complexului avicol. Sarcinile şi funcţiile de bază ale subdiviziunilor complexului avicol

Noua structură prevede înfiinţarea Întreprinderii de Cercetare şi Producere "Avicola-Moldova", care va crea condiţii economico-organizatorice, sociale şi politice de funcţionare dinamică şi stabilă a complexului avicol. Scopul final este creşterea eficienţei ramurii prin sporirea volumului de producţie competitivă şi comercializarea la preţuri convenabile a producţiei avicole pe pieţele internă şi externă.

Revitalizarea complexului avicol, promovarea unei politici eficiente în dezvoltarea ramurii pe o perioadă îndelungată pot fi asigurate prin intermediul noii structuri, care va întruni funcţiile de coordonator, cercetare, coordonare şi prestare a serviciilor de management şi marketing în ramura avicolă.

Întreprinderea de Cercetare şi Producere "Avicola-Moldova" îşi va desfăşura activitatea economico-financiară sub formă organizatorică de întreprindere de stat şi va include Centrul Naţional al Fondului Genetic de Ordinul 1 (bunici), Centrul de Reproducere, Selecţie şi Hibridizare Găini Rase Grele (Abaclia 1) şi Centrul de Reproducere, Selecţie şi Hibridizare Găini Rase Uşoare (Brînzenii Noi 1).

Noua structură va promova politica economică de producere şi comercializare a producţiei avicole, de ameliorare a calităţii ei, va asigura procesul activităţii de reproducere, selecţie şi hibridizare a raselor de păsări şi va administra acţiunile statului din societăţile pe acţiuni specializate în producţia avicolă.

Obiectivul principal al activităţii Întreprinderii de Cercetare şi Producere "Avicola-Moldova" va fi coordonarea şi aplicarea în practică a cunoştinţelor şi tehnologiilor avansate, a principiilor dezvoltării durabile a aviculturii, creşterii eficienţei complexului avicol prin aprovizionarea agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, cu material biologic obţinut în baza reproducerii, selecţiei, cercetării şi testării în condiţiile locale, cu participarea savanţilor din cadrul Asociaţiei.

Întreprinderea de Cercetare şi Producţie "Avicola-Moldova" va asigura necesarul de nutreţuri combinate echilibrate, adausuri de minerale vitamino-proteice (premixuri), şrot de soia, va elabora raţiile pentru diverse vîrste şi rase de păsări ale complexului avicol, va presta servicii de marketing şi management agenţilor economici din ramură şi va acorda asistenţă în chestiunile de tehnologie a creşterii şi întreţinerii păsărilor.

În baza secţiilor de incubaţie şi creştere a tineretului din societăţile pe acţiuni "Avicola Brînzenii Noi", judeţul Orhei, şi "Avicola Abaclia", judeţul Lăpuşna, în care cota statului constituie respectiv, 65 şi 95 la sută, vor fi create, prin divizarea lor, centre de reproducţie, selecţie şi hibridizare a găinilor de rase grele şi rase uşoare.

Materialul biologic pentru demararea activităţii Centrului de Reproducere, Selecţie şi Hibridizare Găini Rase Grele (Abaclia 1) va fi procurat prin concurs cu participarea firmelor avicole din ţările europene cu avicultură avansată.

Ca material biologic se vor procura puicuţe de rasa Plymouth-Roch alb biliniar (mama hibridului) şi cocoşei de rasa Cornish biliniar (tatăl hibridului). Materialul pentru reproducerea hibrizilor finali de găini rase grele va fi crescut pînă la vîrsta de 154-155 zile separat, apoi se vor forma familii în raport de 10:1 pentru producerea hibrizilor finali.

Centrul de Reproducere, Selecţie şi Hibridizare va furniza, în bază de contract, agenţilor economici cu orice formă de proprietate material biologic - ouă incubabile şi pui de o zi.

Centrul de Reproducere, Selecţie şi Hibridizare Găini Rase Uşoare (Brînzenii Noi 1) îşi va începe activitatea în baza materialului biologic, procurat, de asemenea, prin concurs, care se va constitui din puicuţe şi cocoşei de rasă Rodailand, Red şi Silver, crescuţi separat, conform unei tehnologii deja aprobate, pînă la vîrsta de 140- 145 zile, din care se vor forma familii în raport de 10:1, pentru producerea ouălor incubabile.

Centrul va comercializa pe piaţa internă atît ouă incubabile pentru obţinerea hibrizilor finali, cît şi hibrizi finali, în vîrsta de o zi, în funcţie de cerere şi ofertă.

Crearea centrelor de reproducere va asigura ştiinţific ramura avicolă, care va pune baza creării fondului genetic naţional.

Asigurarea ştiinţifică a ramurii avicole va îmbina cercetările în sectoarele industriale intensiv şi extensiv de reproducere a hibrizilor. Va fi fundamentat ştiinţific şi sistemul de furajare a păsărilor în funcţie de vîrstă.

Savanţii din cadrul Întreprinderii de Cercetare şi Producere "Avicola-Moldova" vor cerceta şi vor implementa tehnologii avansate atît la creşterea tineretului, cît şi la întreţinerea efectivului adult. Vor fi cercetate şi instalate noi sisteme de ventilaţie şi iluminare.

Într-o perioadă de 7-8 ani, savanţii din cadrul ICP "Avicola-Moldova" vor crea, prin selecţie, cercetare şi testare, baza materialului biologic pentru Centrul Naţional Genetic de Ordinul 1.

Pentru realizarea programului este necesară suma de 16 mil. lei, care vor fi folosiţi pentru restabilirea fondurilor fixe, procurarea materialului biologic prin concurs, cu participarea firmelor avicole din ţările cu avicultură avansată, procurarea nutreţurilor combinate îmbogăţite cu micro, macro-elemente, vitamine, proteină vegetală şi animală.

Pentru ambele sisteme de producţie avicolă, baza furajeră va constitui peste 600 mii tone de furaje combinate. Industria furajeră va fi orientată spre soluţionarea a două probleme-îmbunătăţirea calităţii nutreţurilor şi satisfacerea necesarului de energie şi proteine pentru efectivul de păsări.

Sectorul agrar va beneficia de fondurile necesare pentru asigurarea nutriţiei păsărilor cu amestecuri de cereale-furajere (porumb, grîu, orz şi soia), soluţionînd o bună parte din problemele ce ţin de comercializarea cerealelor de către ţărani. Centrul de nutriţie a păsărilor va fi concentrat în Societatea pe Acţiuni "Mărculeşti-Combi", în care cota statului constituie peste 70 la sută.

Totodată, va continua importul de proteine vegetale şi adausuri de minerale vitamino-proteice (premixuri) pentru producerea nutreţurilor combinate echilibrate.

Sistemul economic extensiv tradiţional se va dezvolta în baza elaborării unor miniproiecte de ferme avicole, bazate pe tehnologii avansate, adaptate la condiţiile reale, cărora li se va asigura asistenţa veterinară necesară.

La centrul, sudul şi nordul republicii se vor crea condiţii pentru reluarea producerii nutreţurilor combinate la fabricile de prelucrare a culturilor furajere în scopul satisfacerii depline a necesităţilor în furaje ale întreprinderilor de tip industrial - intensiv, iar la nivel de judeţ (sector) - la secţiile de pregătire a urluielilor furajere pentru sectorul economic tradiţional şi individual. Asigurarea unei nutriţii echilibrate pentru păsări în gospodăriile auxiliare se va efectua de sine stătător prin utilizarea concentratelor vitamino-proteico-minerale speciale pentru diverse specii de păsări.

În anul 2004 se va finaliza procesul de integrare a complexului avicol. Ramura va funcţiona ca un sistem unitar închis, indiferent de structura organizaţională şi forma de proprietate. Rolul principal în dirijarea economică, şi nicidecum administrativă, a complexului avicol trebuie să-i revină Întreprinderii de Cercetare şi Producere "Avicola- Moldova".

Activitatea I.C.P. "Avicola-Moldova" va fi orientată şi spre sistematizarea pieţei angro şi cu amănuntul. Vor fi determinate volumele de producere şi distribuire a producţiei pe piaţa internă, cît şi pentru export.

Pentru susţinerea economică a producătorilor avicoli va fi elaborat şi fundamentat sistemul de aplicare a cotelor de producţie avicolă agenţilor economici antrenaţi atît în procesul de producţie avicolă, cît şi în importul ei. Va fi creat sistemul de asigurare a achiziţiilor publice pentru aprovizionarea cu carne şi ouă a structurilor statale (armată, poliţie etc.). Volumele achiziţiilor publice se vor repartiza agenţilor economici prin concurs.

La prima etapă politica în domeniul dezvoltării aviculturii urmează să fie orientată spre crearea condiţiilor economico- organizatorice, sociale şi politice de funcţionare dinamică şi stabilă a complexului avicol. Scopul final este creşterea eficienţei ramurii prin sporirea volumului de producţie competitivă şi comercializarea la preţuri convenabile a producţiei avicole pe piaţa internă şi pe cea externă.

În această etapă se prevede crearea a două centre de reproducere, selecţie şi hibridizare a găinilor de rase grele şi uşoare la nivel de părinţi.

Implementarea programului în prima fază va permite sporirea în toate categoriile de gospodării a producţiei de carne pînă la 41,0 mii tone, a producţiei de ouă - pînă la 810,0 mil. bucăţi.

Redresarea aviculturii naţionale în baza relaţiilor de piaţă cuprinde un sistem integru de măsuri organizatorice, tehnologice şi juridice. Acest sistem diferă de la un domeniu la altul, de la o ramură la alta. Redresarea aviculturii, ca parte componentă a redresării complexului agroindustrial în ansamblu, se bazează pe trei principii fundamentale:

Principiile şi cerinţele cooperării şi specializării gospodăriilor în condiţiile relaţiilor marfă-bani rezultă din formele organizatorico-juridice de proprietate, din nivelul tehnico-tehnologic al ramurii, din capacitatea personalului de a utiliza potenţialul ştiinţifico-practic.

Formele de organizare şi de cooperare a ramurii avicole în condiţiile economice noi necesită noi tipuri şi subtipuri de gospodării, precum şi secţii specializate, conform unei tehnologii unice şi specifice de producţie. Pornind de la principiul specializării, în sens larg, menţionăm că anume specializarea aprofundată a producţiei creează condiţii economico-financiare favorabile pentru dezvoltarea competitivă a aviculturii.

Se vor crea 9850 de locuri de muncă. Ca rezultat, la finele primei etape statul va beneficia de un flux considerabil de mijloace în bugetul consolidat.

Producerea cărnii de pasăre în Republica Moldova se va efectua în sistemul intensiv de întreţinere a păsărilor, care dispune de priorităţi economice, tehnologice şi biologice. Aceasta va permite aviculturii să utilizeze eficient întregul potenţial, în comparaţie cu crescătorii de alte animale productive, obţinînd produse cu un consum mai mic de nutreţuri şi de alte resurse la o unitate de producţie, care să fie comercializate la preţuri rezonabile.

Principalii indici economici la producerea cărnii prin întreţinerea puilor-broiler la sol, faţă de cei crescuţi în baterii, sînt: greutatea medie corporală a puilor-broiler la vîrsta de 45 zile, crescuţi pe aşternut permanent, atinge cel puţin 2,2 kg, în timp ce în baterii cu cuşti - 1,8 kg, sporul mediu zilnic în greutate este de cel puţin 45,5 faţă de 35,0 g în baterii, viabilitatea păsărilor - 97,5 la sută faţă de 96 la sută; consumul de nutreţuri la 1 kg spor în greutate corporală - pînă la 2 kg unităţi nutritive.

În Republica Moldova în prima perioadă de realizare a prezentului program se vor folosi în producţia de carne trei hibrizi finali ai crosurilor: Coob; Ross Habert; în producţia de ouă - se vor utiliza hibrizii finali ai crosurilor Rosso, Tetra şi Hailain. Pînă în anul 2004 asigurarea cu material biologic: ouă incubabile şi hibrizi finali în vîrstă de 1-2 zile se va efectua din import.

Treptat, începînd cu anul 2004, întreprinderile avicole vor achiziţiona material biologic produs la Centrele de Reproducere, Selecţie şi Hibridizare Abaclia 1 şi Brînzenii Noi 1.

În paralel, trebuie dezvoltat sistemul de producere a cărnii şi ouălor prin cooperare şi integrare cu întreprinderile de prelucrare a cărnii, care, la rîndul lor, în baza unor contracte, trebuie să avanseze creşterea puilor de carne cu cel puţin 30 la sută din preţul de comercializare pe un termen de cel puţin 40 de zile. La aceste întreprinderi puii de carne vor fi sacrificaţi şi supuşi prelucrării tehnologice în scopul producerii crenvurştilor, salamurilor şi altor produse din carne.

În etapa a doua trebuie să se creeze condiţiile economice, tehnologice, financiare, sociale şi politice pentru funcţionarea Centrului Republican de Reproducţie de Ordinul 1 (bunici).

În etapa respectivă va lua amploare procesul de retehnologizare, reutilare a complexelor avicole. Vor fi reutilate cu echipament avicol halele care au fost înzestrate cu tehnologii pentru creşterea şi îngrăşarea suinelor şi taurinelor.

În această perioadă statul trebuie să adopte măsuri urgente privind elaborarea actelor legislative, care să prevadă acordarea de credite agenţilor economici din această ramură.

În paralel, la centrele de reproducere pentru părinţi savanţii şi specialiştii din cadrul întreprinderii de Cercetare şi Producere "Avicola-Moldova" vor efectua lucrări de selecţie şi reproducere pentru crearea unor crosuri noi, aclimatizate şi testate în condiţiile noastre.

La prima şi a doua etapă de activitate a centrelor de reproducere, selecţie şi hibridizare se va pune baza financiară şi materială pentru crearea şi funcţionarea Centrului Republican de Reproducere a Fondului Genetic.

La etapa a treia ramura avicolă va căpăta autonomie şi va activa integral în spaţiul republican fără a importa material biologic atît la nivel de părinţi, cît şi la nivel de bunici.

La această etapă în complexul avicol din republică vor intra atît industria de pregătire a furajelor, cît şi industria biochimică, va asigura cu capacităţi de sacrificare întregul efectiv pentru carne, care va constitui în anul 2010 circa 76 mii tone.

Concomitent, la etapa a treia trebuie se va relua producerea cărnii de curcan, care este solicitată de consumatorul autohton şi din străinătate, prin procurarea, la prima etapă, a ouălor incubabile de peste hotare, urmînd să fie fondată o întreprindere de producere a tineretului de o zi la nivel de părinţi.

Întreprinderile specializate în creşterea palmipedelor vor fi preocupate de reproducerea tineretului de gîşte şi raţe de calitate înaltă, viabil în condiţii de casă şi rezistent la maladiile aviare.

Producţia obţinută de la creşterea gîştelor şi raţelor este destul de diversificată şi se caracterizează prin cheltuieli de hrană relativ mici - aceste păsări pot fi întreţinute în încăperi uşor adaptabile.

Efectivul de reproducere la nivel de părinţi este concentrat la Societatea pe Acţiuni "Avicola Codru", "Avicola Băneşti", la o întreprindere individuală din judeţul Edineţ, o gospodărie individuală din Dănceni etc.

Aceste întreprinderi, precum şi cele ce vor activa în sistemul extensiv, vor menţine genurile de activitate şi spre sfîrşitul anului 2010 vor comercializa populaţiei circa 5,0 - 8,0 mil. pui de o zi.

Avicultura Republicii Moldova se va dezvolta în următorii zece ani prin promovarea întreprinderilor avicole de tip industrial şi a sistemului tradiţional extensiv de creştere a păsărilor.

majorarea impozitelor directe în bugetul de stat şi fondul social cu zeci de milioane lei. Sporirea defalcărilor în bugetul consolidat şi a impozitelor indirecte, de pe urma cărui fapt vor avea de cîştigat producătorii şi consumatorii din Republica Moldova.