ID intern unic: 295984
Версия на русском
Republica Moldova
din 27.02.2002
cu privire la aprobarea Strategiei Investiţionale a Republicii Moldova
MODIFICAT
HG318 din 30.03.04, MO56-60/09.04.04 art.454Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Strategia Investiţională a Republicii Moldova (se anexează).
2. Ministerul Economiei se desemnează în calitate de coordonator în procesul de monitorizare a realizării prevederilor stipulate în Strategia Investiţională a Republicii Moldova.
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Dmitrii Todoroglo
Ministrul industriei Mihail Garştea
Ministrul justiţiei Ion Morei
Chişinău, 27 februarie 2002.
Nr. 234.
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 234
din 27 februarie 2002
STRATEGIA INVESTIŢIONALĂ
A REPUBLICII MOLDOVA
INTRODUCERE
Strategia Investiţională a Republicii Moldova (în continuare - Strategia) în scopul atingerii unei maxime coordonări şi eficienţe, este elaborată în conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 "Renaşterea Economiei -Renaşterea Ţării" şi ale Strategiei de dezvoltare social- economică a Republicii Moldova pe termen mediu (pînă în anul 2005).
Obiectivul fundamental al Strategiei constă în accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigirarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor, inclusiv a influxului de investiţii străine directe, urmărind scopul de a obţine pe această cale o îmbunătăţire cardinală a calităţii vieţii populaţiei şi de a atinge un grad înalt de ocupare în cîmpul muncii.
În prezenta Strategie sînt luate în considerare priorităţile edificării în Republica Moldova a unui sistem economic modern, inovaţional şi competitiv, compatibil cu principiile, normele, mecanismele şi instituţiile economiilor contemporane, creării condiţiilor pentru dezvoltarea regională şi protecţia mediului ambiant. În prezenta Strategie sînt descrise efectele investiţiilor şi scoasă în evidenţă importanţa lor, sînt identificate mecanismele şi instrumentele de implementare a politicilor investiţionale.
Necesitatea unei majorări substanţiale a volumului de investiţii în economia naţională este impusă de faptul că, creşterea economică depinde de trei factori fundamentali: a) forţa de muncă, b) capitalul şi c) progresul ştiinţifico-tehnologic, factori care, pe parcursul ultimului deceniu, au fost deterioraţi pînă la un nivel critic. Astfel: i) gradul de uzură a fondurilor fixe în diferite sectoare ale economiei au atins nivelul de 75-85%; ii) conform clasificării Biroului Internaţional al Muncii rata şomajului în anul 2000 a constituit 8,5%, iar peste hotare au emigrat în căutarea unui loc de muncă circa sute de mii de persoane, dintre care majoritatea sînt tineri, calificaţi şi bine instruiţi; iii) personalul angajat în sfera ştiinţifico-tehnologică în anul 2000 a constituit doar o cincime din cel al anului 1990, iar alocările în sfera ştiinţei şi tehnologiei s-au redus de zeci de ori.
Doar o majorare substanţială a investiţiior interne şi externe ar putea garanta pe viitor restabilirea factorilor de bază ai creşterii economice, prin înnoirea cardinală a fondurilor fixe şi implementarea tehnologiilor avansate, deschiderea masivă a noilor locuri de muncă, revitalizarea ştiinţei, tehnologiei şi inovaţiei, ameliorarea calităţii potenţialului uman, prin creşterea nivelului educaţiei şi învăţămîntului, contribuind, astfel, la menţinerea şi accelerarea ritmului de creştere economică şi realizarea unui salt al productivităţii muncii.
Doar o majorare substanţială a investiţiior interne şi externe ar putea garanta pe viitor restabilirea factorilor de bază ai creşterii economice, prin înnoirea cardinală a fondurilor fixe şi implementarea tehnologiilor avansate, deschiderea masivă a noilor locuri de muncă, revitalizarea ştiinţei, tehnologiei şi inovaţiei, ameliorarea calităţii potenţialului uman, prin creşterea nivelului educaţiei şi învăţămîntului, contribuind, astfel, la menţinerea şi accelerarea ritmului de creştere economică şi realizarea unui salt al productivităţii muncii.
Luînd în considerare posibilităţile reduse de atragere a investiţiilor interne şi de faptul că cele externe, în comparaţie cu alte ţări, inclusiv în tranziţie, au constituit sume neînsemnate, o prioritate indiscutabilă în activitatea investiţională îi revine atragerii investiţiilor străine directe (ISD). La acest parametru Republica Moldova este cu mult în urma ţărilor care parcurg cu succes perioada de tranziţie (anexa nr.1). Dacă în ţara noastră ISD pe cap de locuitor în anii 1989 - 1999 a constituit circa 79 dolari SUA, atunci în Republica Cehă, în aceeaşi perioadă, acest indice a fost de 18 ori mai mare (1447 dol. SUA), iar în Ungaria - de 22 ori (1764 dol. SUA). Influxul impunător de ISD în cele două ţări menţionate a fost determinat, în mare măsură, de adoptarea unei legislaţii noi, care prevede înlesniri substanţiale pentru investitori, îndeosebi dacă aceştia creează noi locuri de muncă şi facilitează implementarea tehnologiilor avansate, metodelor contemporane de management. Cu toate acestea investitorii străini vor fi trataţi în mod egal cu cei autohtoni în ceea ce priveşte acordarea facilităţilor şi avantajelor pentru atragerea investiţiilor. Practica internaţională demonstrează că privilegiile, care au la bază apartenenţa naţională a investitorilor, sînt necugetate şi pot avea un efect opus.
Traducerea în viaţă a Strategiei va fi înfăptuită conform unui plan de acţiuni în care sînt menţionate denumirea măsurilor concrete, termenele şi responsabilii de executarea acestor măsuri (anexa nr.2).
1. OBIECTIVE STRATEGICE
Investiţiile constituie unul din factorii eficienţi, care permit ţării noastre să înfrunte provocările tranziţiei la economia de piaţă, democraţie şi societatea informaţională (postindustrială) în condiţiile globalizării şi dezvoltării durabile a comunităţii mondiale.
Concurenţa dură pe pieţele mondiale impune următoarele obiective primordiale ale activităţilor investiţionale:
Obiectiv fundamental:
dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova prin asigirarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor, inclusiv a influxului de investiţii străine directe, ţinînd cont concomitent de posibilitatea de a atinge pe această cale a unui nivel mai înalt al calităţii vieţii populaţiei şi a unui grad sporit de ocupare în cîmpul muncii.
Obiective principale:
creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. Concomitent se va urmări ca ivestiţiile să contribuie la un aşa proces de dezvoltare economică, în care ritmurile de creştere a exporturilor să le depăşească pe cele ale creşterii importurilor, iar ritmurile de creştere a investiţiilor în capital fix, precum şi cele de creştere a producţiei industriale să întreacă ritmurile de creştere a PIB; creşterea investiţiilor destinate inovării tehnologice, cercetării ştiinţifice şi educaţiei, diseminării cunoştinţelor manageriale şi organizaţionale, care vor ameliora mediul de afaceri al economiei moldoveneşti şi vor spori competitivitatea ei;
creşterea investiţiilor în regiunile care necesită susţinere în dezvoltarea lor social-economică;
extinderea investiţiilor menite pentru protecţia mediului ambiant, pentru ameliorarea utilizării resurselor naturale şi pentru reducerea presiunii asupra mediului, cauzate de activităţile economice;
orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea în ţară a potenţialului productiv din exterior şi producerea în Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe;
consolidarea eforturilor tuturor instituţiilor implicate în procesul investiţional.
2. EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE
2.1. Dinamica şi structura investiţiilor
2.1.1. Situaţia generală
Investiţiile sînt un element-cheie în dezvoltarea economică a oricărei ţări. Politica economică a Republicii Moldova pe termen mediu şi lung va fi orientată spre creşterea investiţiilor şi menţinerea acestora la un nivel înalt, deoarece investiţiile determină capacităţile de producţie a ţării în viitor şi potenţialul ei de creştere economică. În perioada de tranziţie la economia de piaţă, performanţele economiei Republicii Moldova au fost minore: produsul intern brut (PIB) real a scăzut în fiecare an, cu excepţia anilor 1997 şi 2000. Ponderea formării brute de capital fix în PIB în termene relativ mari a constituit 15-22% din PIB, iar investiţiile în capital fix au constituit în mediu 75% din volumul formării brute de capital fix. În urma fenomenului extrem de negativ de deindustrializare a ţării ponderea industriei în PIB a diminuat de la 24% în anul 1991 pînă la 18% în anul 2000, iar a construcţiilor a diminuat de la 5% pînă la 3%.
Consumul final în perioada menţionată a avut o tendinţă permanentă de creştere. Cota acestuia în PIB s-a majorat de la 73% în 1991 pînă la 98% în 2000 (în anul 1998 valoarea consumului final a depăşit valoarea PIB cu 1%), preponderent din contul importului, ceea ce relevă că împrumuturile externe au fost utilizate preponderent pentru consum şi nu pentru investiţii.
În anul 2000 PIB s-a majorat cu 1,9% faţă de anul precedent. Concomitent, consumul final a crescut cu 9%. Astfel, sursa principală de creştere economică a ţării rămîne cererea internă, care se majorează în general din contul consumului final. Însă, creşterea consumului final va fi limitată din cauza insuficienţei de finanţare a deficitului contului curent al balanţei de plăţi. Prin urmare, sursă principală de creştere economică rămîne a fi investiţiile.
2.1.2. Investiţiile în capital fix
Pe parcursul ultimilor 10 ani economia naţională a fost orientată spre susţinerea consumului intern. Volumul investiţiilor în capital fix în această perioadă a fost în permanentă descreştere (cu excepţia anului 1998), în anul 2000 constituind în termene reale doar 1/10 din volumul anului 1990. Ponderea lor în PIB pe parcursul acestei perioade a diminuat de la 19% pînă la 11%. Ponderea investiţiilor pentru reutilarea tehnică şi reconstrucţia întreprinderilor în funcţiune şi a investiţiilor pentru extinderea acestora în volumul total al investiţiilor a avut tendinţă de diminuare, reflectînd situaţia grea în domeniul activităţii întreprinderilor existente.
În structura investiţiilor în capital fix, conform surselor de finanţare, predomină mijloacele proprii ale întreprinderilor, cota cărora în anul 2000 a constituit 56,4% în volumul total al investiţiilor. În anul 1994, pentru prima dată, au fost înregistrate investiţii străine (1,2% în volumul total al investiţiilor), care ulterior s-au majorat. În anul 2000 ponderea acestora în volumul total al investiţiilor a constituit 25,3% şi 2,8% în PIB. De menţionat că în ultimii ani s-au majorat investiţiile din contul creditelor bancare, cota cărora în anul 2000 a atins 5% din volumul total al investiţiilor (0,6% din PIB) în urma deschiderii cu ajutorul organizaţiilor financiare internaţionale a liniilor de creditare.
2.1.3. Investiţiile străine
Investiţiile străine directe în Republica Moldova au înregistrat un nivel scăzut în primii ani de tranziţie, dar au crescut brusc în anii 1995-2000, valoarea lor netă atingînd în anul 2000 27,5 mil. USD sau 10% din PIB (majorîndu-se de 11 ori comparativ cu anul 1994 şi de 1,6 ori - cu anul 1997). Din volumul total al investiţiilor în economia naţională 11% au fost direcţionate în sectorul bancar şi 89% în alte sectoare (în anul 1997 21% şi 79% respectiv). Intrările sporite de investiţii directe au fost condiţionate de lansarea procesului de privatizare a sectorului energetic şi dezvoltarea telecomunicaţiilor. Valoarea netă a investiţiilor directe pe cap de locuitor a atins 23,8 USD, majorîndu-se de 2,6 ori faţă de anul 1999 şi de 1,4 ori faţă de anul 1998.
În perioada anterioară crizei financiare regionale o parte însemnată a investiţiilor străine au constituit-o investiţiile de portofoliu, care sînt destul de elastice în funcţie de situaţia politică şi economică a ţării în care sînt îndreptate. În anul 1997 valoarea lor netă a atins 233,6 mil. USD, depăşind de 3 ori valoarea investiţiilor directe. În perioada crizei regionale a fost înregistrat refluxul acestor investiţii. Valoarea lor netă a constituit 59,1 mil. USD în anul 1998 şi - 140,1 mil. USD în anul 1999.
În anul 2000 valoarea netă a investiţiilor de portofoliu a constituit 92,5 mil. USD, fiind cu 35 mil. USD mai mică decît valoarea investiţiilor directe.
Atragerea investiţiilor străine pe viitor va fi considerată drept remediu cu efect imediat pentru revitalizarea economiei ţării atît timp cît nu vor începe să funcţioneze satisfăcător propriile mecanisme de piaţă. Fără investiţii străine este imposibilă menţinerea şi amplificarea tendinţei de creştere economică care s-a conturat în ultimul un an şi jumătate.
Din cauza lipsei de resurse naturale, nivelului jos al veniturilor populaţiei şi dimensiunilor reduse ale profiturilor provenite din activităţile de afaceri investiţiile străine directe sînt unica cale de a genera o creştere economică la nivelul preconizat în Programul de activitate a Guvernului "Renaşterea Economiei - Renaşterea ţării".
Principalele beneficii ale investiţiilor străine directe sînt următoarele:
creşterea accelerată a exporturilor şi accesibilitatea la pieţele străine, îndeosebi a celor cu grad înalt de solvabilitate şi previzibilitate, deoarece întreprinderile cu participarea capitalului străin sînt în mare măsură orientate spre export, graţie unei producţii capabile de a concura pe alte pieţe;
companiile cu capital străin de obicei investesc mai mult decît companiile autohtone creşterea capacităţilor de producţie, renovarea şi restructurarea întreprinderilor, concomitent demonstrînd abilităţi superioare celor autohtone de a accesa resursele financiare mondiale menite pentru investiţii;
contribuirea la soluţionarea problemelor şomajului. În cazul investiţiilor "greenfeld" - proiecte investiţionale noi - se creează noi locuri de muncă prin angajarea forţei de muncă locale;
creşterea veniturilor populaţiei. Ca regulă, în companiile cu participarea capitalului străin, venitul lucrătorilor este substanţial mai mare decît a celor din întreprinderile autohtone;
practicarea unui management performant, contribuind la răspîndirea acestuia printre întreprinderile autohtone;
accelerarea proceselor de modernizare a economiei. Introducerea noilor tehnologii şi know-how, implementarea noilor tehnici de marketing;
intensificarea substanţială a procesului de privatizare. Programele ce ţin de privatizare transmit investitorilor existenţi şi potenţiali un semnal puternic despre dorinţa Guvernului de a susţine reformele economice şi sectorul privat şi de a crea un climat adecvat pentru investiţiile străine. Privatizarea infrastructurii de către companiile străine stimulează şi mai mult fluxurile investiţiilor străine directe, deoarece îmbunătăţirea infrastructurii contribuie la ameliorarea climatului comercial şi la reducerea cheltuielilor de afaceri;
apariţia efectului de multiplicare al investiţiilor, manifestat prin atragerea partenerilor din străinătate;
stimularea competiţiei şi a concurenţei, inclusiv în domeniul implementării tehnologiilor avansate.
intensificarea substanţială a procesului de privatizare. Programele ce ţin de privatizare transmit investitorilor existenţi şi potenţiali un semnal puternic despre dorinţa Guvernului de a susţine reformele economice şi sectorul privat şi de a crea un climat adecvat pentru investiţiile străine. Privatizarea infrastructurii de către companiile străine stimulează şi mai mult fluxurile investiţiilor străine directe, deoarece îmbunătăţirea infrastructurii contribuie la ameliorarea climatului comercial şi la reducerea cheltuielilor de afaceri;
apariţia efectului de multiplicare al investiţiilor, manifestat prin atragerea partenerilor din străinătate;
stimularea competiţiei şi a concurenţei, inclusiv în domeniul implementării tehnologiilor avansate.
2.2. Oportunităţi şi probleme
Dimensiunile investiţiilor depind de capacitatea ţării noastre, pe de o parte, de a spori şi a utiliza în maximă măsură avantajele sale şi oportunităţile de care poate beneficia, iar pe de altă parte, de a-şi compensa dezavantajele şi a reduce riscurile, pe care şi le-ar asuma potenţialii investitori.
În acest sens pentru Republica Moldova, în calitatea ei de areal pentru investiţii, este important a identifica avantajele, dezavantajele, oportunităţile şi riscurile legate de o posibilă investiţie.
Avantajele:
amplasarea geografică favorabilă. Moldova este unica ţară din regiunea de Sud-Est a Europei care are acces liber la piaţa C.S.I. şi a Rom"niei. Numai piaţa de desfacere regională, a Ucrainei şi României, presupune 80 mil. consumatori. Pentru ţară există posibilitatea de a juca rolul unui "coridor de tranzit: luînd în considerare planificarea investiţiilor în cadrul Sistemului Trans European ("Coridorului A-9", ce uneşte statele Baltice cu Balcanii) şi oportunităţile investiţionale ce reies din calitatea Moldovei de membru al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est;
gradul înalt de educaţie a generaţiei tinere (analfabetismul constituie doar 4%, iar numărul studenţilor în universităţi în ultimii 10 ani a crescut cu 50%);
potenţialul ştiinţifico-tehnologic avansat (la începutul anilor "90, după numărul de persoane angajate în sfera cercetare-dezvoltare raportat la 10 mii de locuitori, Republica Moldova ocupa locul 6-7 în lume). Pînă în prezent acest personal s-a micşorat de circa 5 ori "scurgîndu-se" în alte sfere de activitate şi peste hotare, dar, în cazul unor investiţii suficiente, ar putea reveni masiv la activităţile lor ştiinţifico-tehnologice şi inovaţionale;
calitatea excepţională a solurilor (cele mai bune în Europa, deoarece circa 80% din suprafaţa ţării o ocupă solurile negre (ciornoziomurile) cu cea mai înaltă productivitate naturală, care determină componenţe chimice şi calităţi gustative excepţionale ale plantelor agricole (îndeosebi, a fructelor, legumelor, poamei, plantelor medicinale şi etero-oleagenoase) şi oportunităţi sporite de a produce producţie ecologic pură;
deprinderi industriale (la începutul anilor "90 în Republica Moldova prevala sfera industrială, cu fonduri de producere industrială de nivel mediu pe plan mondial, cu personal înalt calificat. Unele din capacităţile industriale, îndeosebi cele ce aparţineau complexului militar-industrial al fostei U.R.S.S. erau competitive la nivel mondial). Personalul care activa în sfera industrială, precum şi unele capacităţi tehnico-materiale, cel puţin încăperile, în cazul unor invesiţii adecvate, pot fi întorşi în circuitul industrial;
o situaţie macroeconomică relativ stabilă şi favorabilă;
existenţa forţei de muncă calificate cu costuri mult mai joase decît în ţările membre ale Uniunii Europene. Acest factor determină în mare măsură o rată relativ înaltă a profitului în unele ramuri, cum ar fi: industria uşoară (textile, mărăchinărie), producerea mobilei, materialelor de construcţii, electronica, construcţia de maşini şi utilaje, unele subcomplexe ale sectorului agroalimentar;
cunoaşterea mărcilor de origine moldovenească pe piaţa C.S.I. Stereotipul încă existent privind produsele ecologic pure de origine moldovenească la un preţ accesibil, care se menţine pe piaţa C.S.I., merită a fi luat în considerare, deoarece producînd produsele respective de calitate superioară nu vor fi necesare cheltuieli mari la promovarea lor pe aceste pieţe;
existenţa multor spaţii de producţie care staţionează, precum şi terenuri aferente cu suprafeţe mari;
existenţa zonelor economice libere, în care legislaţia prevede facilităţi substanţiale, inclusiv de ordin fiscal pentru rezidenţi. Actualmente în Moldova
funcţionează cinci zone economice libere, amplasate pe un teritoriu de 433 ha în diferite regiuni ale ţării.
Dezavantajele:
funcţionează cinci zone economice libere, amplasate pe un teritoriu de 433 ha în diferite regiuni ale ţării.
Dezavantajele:
presiunea fiscală înaltă şi birocraţia;
necesitatea acută în modernizarea economiei (o mare parte din sectoarele economiei posedă fonduri de un înalt nivel de uzură fizică şi morală, de tehnologii învechite);
infrastructură slab dezvoltată. Reţelele naţionale de drumuri auto si feroviare sînt deteriorate, transportul naval şi cel aerian intern lipsesc, la sistemul aerian internaţional este conectată doar capitala ţării - mun. Chişinău;
serviciile prestate de sistemul hotelier sînt la un nivel jos. În capitală nu există nici un hotel de cinci stele;
practic lipseşte infrastructura de turism intern şi de agrement. Funcţionează doar localurile de noapte;
nivelul jos de inovare în economie şi modalităţi depăşite de organizare şi management;
abilităţi infime ale sistemului autohton de cercetare-dezvoltare (ştiinţă, tehnologie şi inovaţie) de a colabora cu sferele de producere şi servicii şi de a comercializa rezultatele cercetărilor ştiinţifice;
insuficienţa instrumentelor financiare de dezvoltare inovaţională;
insuficienţa predispunerilor şi a deprinderilor agenţilor economici pentru stabilirea relaţiilor de parteneriat cu companiile străine;
dimensiunile reduse ale pieţei interne din cauza veniturilor joase ale populaţiei;
afectarea activităţilor de export de către procedurile vamale complicate;
rata exagerată a dobînzii la credite şi dificultăţile de obţinere a creditelor pe termen lung.
Oportunităţile:
posibilităţi suplimentare de dezvoltare şi integrare în economia mondială legate de calitatea de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului;
posibilităţi suplimentare de dezvoltare şi integrare în economia mondială legate de calitatea de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului;
circumstanţe favorabile în urma aderării la Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est;
posibila calitate de membru asociat (în perspectivă medie) şi, succesiv, de membru cu drepturi depline a Uniunii Europene;
posibilităţi relativ sporite de a implementa tehnologii informaţionale;
creşterea rapidă a sectorului de servicii financiare, îndeosebi a celor bancare;
dezvoltarea în ritmuri accelerate a învăţămîntului superior ce ţine de domeniile economice, financiare, manageriale şi juridice;
posibilităţile de a obţine credite şi fonduri de asistenţă tehnică de la organismele financiare internaţionale şi ţările donatoare;
existenţa pe teritoriul ţării în prezent a euroregiunilor "Prutul de Sus" şi "Dunărea de Jos" şi posibilitatea de a deschide pe viitor a noi euroregiuni;
posibilitatea implicării directe cu investiţii din partea instituţiilor financiare internaţionale, cum ar fi: Banca Europeana de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Western NIS Enterprise Fund (USA), International Financing Corporation (IFC) etc.
Riscurile:
instabilitatea politică legată, în primul rînd, de separatismul intern şi, în special, de diferendul transnistrean;
prezenţa pericolului deconectării sistemului republican energetic şi de gaze de la sursele respective din cauza datoriilor enorme faţă de furnizori;
stoparea procesului de privatizare şi ineficienţa companiilor de stat;
starea de confuzie în întreprinderile privatizate contra bonuri patrimoniale şi incapacitatea lor de a stabili relaţii de parteneriat cu companiile străine;
concurenţa puternică, în continuă creştere, cu alte ţări pe pieţele mondiale şi, îndeosebi pe pieţele regionale, din cauza stării deplorabile şi de permanent declin a sferei inovaţionale autohtone;
gradul insuficient de calificare a antreprenorilor autohtoni;
insuficienţa dezvoltării sistemului inovaţional şi a celui de diseminare a cunoştinţelor;
dimensiunile îngrijorătoare ale economiei tenebre, gradul înalt de criminalitate, contrabandă şi corupţie;
existenţa unui număr mare de organe publice centrale şi locale care sînt investite cu dreptul de a stabili reguli obligatorii pentru agenţii economici, precum şi de a controla respectarea legislaţiei economice;
instabilitatea şi imperfecţiunea cadrului legislativ-normativ.
3. ACŢIUNI NECESARE PENTRU
CREŞTEREA INVESTIŢIILOR
Creşterea investiţiilor în Republica Moldova va fi asigurată prin:
crearea unui mediu favorabil pentru activităţile de afaceri;
stabilirea priorităţilor în acţiunile de promovare a investiţiilor;
creşterea influxului de ISD.
3.1. Crearea unui mediu favorabil pentru activităţile de afaceri
Crearea mediului respectiv va fi realizată prin:
ameliorarea cadrului legislativ, instituţional şi organizaţional;
adaptarea infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la necesităţile economiei moderne;
renovarea şi adoptarea infrastructurilor complexului energetic la necesităţile economiei moderne;
crearea unui sistem de facilităţi pentru investitori.
Activităţile privind ameliorarea cadrului legislativ, instituţional şi organizaţional:
asigurarea compatibilităţii legislaţiei în vigoare cu politicile economice stabilite în Strategia de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe termen mediu, cu luarea în considerare a necesităţii de stabilizare a prevederilor legislative;
continuarea activităţilor de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene;
perfecţionarea procedurilor de administrare publică, eliminarea barierelor artificiale la lansarea activităţilor de afaceri, şi optimizarea sistemului de controale economice;
simplificarea şi accelerarea procedurilor administrative pentru cetăţenii străini implicaţi în activităţile investiţionale (inclusiv eliberarea vizelor de intrare şi de reşedinţă etc.).
Activităţile privind adaptarea infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la necesităţile economiei moderne:
modernizarea căilor ferate şi drumurilor auto, precum şi a infrastructurii lor, adaptarea acestora la standardele internaţionale;
restabilirea şi dezvoltarea reţelei aeriene interne;
perfecţionarea transportului municipal;
crearea unei baze pentru utilizarea largă a tehnologiilor informaţionale moderne în activităţile economice şi comerciale (Internetul, comerţul electronic, mass-media etc.).
Cadrul instituţional: Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Departamentul Tehnologii Informaţionale.
Activităţile privind renovarea şi adaptarea infrastructurilor complexului energetic la necesităţile economiei moderne:
finalizarea procesului de privatizare a întreprinderilor şi reţelelor energetice;
restabilirea, renovarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de transport, distribuţie şi a liniilor electrice de interconexiune cu sisteme energetice a ţărilor vecine, renovarea reţelelor termice, modernizarea şi extinderea sistemului de transportare a gazelor naturale;
modernizarea şi dezvoltarea obiectelor de producere a energiei, adaptarea acestora la standardele internaţionale;
implementarea sistemelor moderne de măsurare şi evidenţă a energiei.
Cadrul instituţional: Ministerul Energeticii.
Activităţile privind crearea sistemului de facilităţi pentru investitori:
elaborarea şi implementarea sistemului de asistenţă publică acordată investitorilor;
elaborarea şi adoptarea actelor legislativ-normative de facilitare a activităţii investiţionale.
Cadrul instituţional: Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei.
3.2. Stabilirea priorităţilor în acţivităţile investiţionale
Drept prioritare vor fi considerate activităţile investiţionale îndreptate spre:
crearea noilor locuri de muncă, dezvoltarea activităţilor de producere şi de prestare a serviciilor orientate spre export;
elaborarea, implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv celor informaţionale, inovaţiilor,"know-how"-urilor;
creşterea influxurilor investiţionale în regiunile care necesită suport pentru dezvoltare;
creşterea investiţiilor direcţionate la protecţia şi ameliorarea mediului ambiant, precum şi la reducerea impactului ecologic negativ cauzat de activităţile economice;
creşterea investiţiilor în domeniile legate de asigurarea condiţiilor de trai de primă necesitate, cum ar fi: apa potabilă şi sistemele de evacuare şi neutralizate a deşeurilor reziduale, inclusiv a apelor uzate, spaţiul locativ, protecţia de calamităţi naturale, ocrotirea sănătăţii.
3.2.1. Crearea noilor locuri de muncă, dezvoltarea activităţilor de producere şi de prestare a serviciilor orientate spre export
Criteriile:
investiţiile făcute constau în crearea unei noi întreprinderi sau extinderea şi modernizarea unei întreprinderi existente;
volumul investiţiilor depăşesc un anumit plafon (acest plafon va fi stabilit într-o lege nouă);
investiţiile făcute au ca efect crearea unui număr substanţial de locuri de muncă (numărul minimal de locuri de muncă nou create va fi stipulat în legea nouă).
investiţiile făcute au ca efect crearea unui număr substanţial de locuri de muncă (numărul minimal de locuri de muncă nou create va fi stipulat în legea nouă).
Pe parcursul ultimilor ani s-a conturat extrem de pronunţat tendinţa negativă de creştere a deficitului balanţei comerciale, care în anul 2000 a constituit 305 milioane dolari SUA, gradul de acoperire a importului prin export alcătuind doar 60%. De aceea unul din criteriile principale va fi cota sporită (mai mare de 70%) a volumului mărfurilor sau serviciilor destinate exporturilor în volumul total al acestora, produs sau prestat de întreprinderea în care se investeşte.
Cadrul instituţional: Ministerul Economiei, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
3.2.2. Elaborarea, implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv celor informaţionale, inovaţiilor, "know-how"-urilor
Criteriile - existenţa în localitate (în aria sau structurile unde se preconizează a investi) a condiţiilor pentru asemenea investiţii:
a) personal de înaltă calificare,
b) infrastructură de caracter inovaţional (institute şi centre de cercetare-dezvoltare (ştiinţifico-tehnologice), universităţi, parcuri ştiinţifice, inovaţionale şi tehnologice (inclusiv sub formă de zone economice libere), centre inovaţionale şi de transfer tehnologic, "incubatoare" ale business-ului inovaţional, instituţii financiare;
c) infrastructură tehnică şi informaţională;
confirmarea prin cercetări de marketing a potenţialului pentru absorbirea acestui tip specific de investiţii, incluzînd oportunităţile exporturilor;
stimularea prin investiţiile în cauză a stabilirii şi dezvoltării altor tipuri de activităţi industriale sau de prestare a serviciilor, incluzînd creşterea competitivităţii şi potenţialului companiilor de implementare a inovaţiilor şi de prestare a serviciilor bazate pe tehnologii avansate.
Cadrul instituţional: Ministerul Economiei, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Academia de Ştiinţe a Moldovei, asociaţiile de ştiinţă şi producere.
3.2.3. Creşterea influxurilor investiţionale în regiunile care necesită suport pentru dezvoltare
Criteriile:
prezenţa în regiune (localitate) a întreprinderilor restructurate din punct de vedere financiar, al managementului, al resurselor de personal şi al marketingului conform cerinţelor economiilor moderne;
existenţa unor condiţii pedologice şi climatice deosebit de favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea anumitor plante agricole (de exemplu pentru creşterea unor soiuri preţioase de poamă, fructe, legume etc.);
poziţie geografică care contribuie prin investiţii la sporirea gradului de securitate şi eficienţă economică sau energetică a ţării (de exemplu construirea unui port polifuncţional în baza terminalului de la Giurgiuleşti);
existenţa unor condiţii speciale în regiune care contribuie la intensificarea integrării economice, tehnologice, ştiinţifice, culturale, informaţionale şi ecologice cu ţările vecine (de exemplu, euroregiunile "Prutul de Sus" şi "Dunărea de Jos" la care iau parte Republica Moldova, Rom`nia şi Ucraina);
calitatea deosebit de proastă a drumurilor şi a infrastructurii tehnice, distanţa mare de la localităţile şi rutele importante de tranzit;
rata şomajului în localitate întrece un nivel critic (acest nivel va fi stabilit printr-o nouă lege).
3.2.4. Creşterea investiţiilor direcţionate la protecţia şi ameliorarea mediului ambiant şi la reducerea impactului ecologic negativ cauzat de activităţile economice
Criteriile:
investiţii legate de utilizarea raţională şi ameliorarea resurselor naturale, precum şi de conservarea diversităţii biologice;
existenţa necesităţii urgente de a combate alunecările de teren de pe teritoriul localităţilor sau din apropierea imediată a lor;
existenţa localităţilor unde se utilizează în scopuri potabile apa care nu corespunde exigenţelor sanitaro-igienice;
existenţa în localităţi a terenurilor agricole puternic erodate, care necesită luarea măsurilor de protecţie împotriva eroziunii;
promovarea tehnologiilor şi echipamentelor performante cu impact minim asupra mediului, producătoare de cantităţi minime de deşeuri sau reducerii totale a acestora, de producere a energiei renovabile şi cu efecte de conservare a materialelor şi energiei;
investiţii în cercetările ştiinţifice aplicative în domeniul ecologiei, protecţiei mediului şi gestiunii raţionale a resurselor naturale.
Cadrul instituţional: Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerul Energeticii, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică.
3.3. Intensificarea procesului investiţional
3.3.1. Perfecţionarea sistemului instituţional de suport pentru investitori
restructurarea sistemului şi optimizarea relaţiilor de interacţiune între elementele componente ale lui;
definirea direcţiilor de activitate şi principiilor de funcţionare a sistemului;
organizarea prestării de servicii pentru investitori.
Activităţi privind restucturarea sistemului şi optimizarea relaţiilor de interacţiune între elementele componente ale lui
asigurarea coordonării de către Ministerul Economiei a activităţilor investiţionale ale structurilor de profil din organele publice centrale şi locale privind ISD;
definirea rolului şi a obligaţiunilor consiliilor judeţene în domeniul creării infrastructurii instituţionale şi prestării în regiune a serviciilor de înaltă calitate pentru investitorii străini. Alocarea resurselor financiare în cadrul bugetelor central şi locale pentru aceste scopuri;
definirea direcţiilor de activitate şi a principiilor de funcţionare a organului administraţiei publice centrale responsabil de atragerea şi promovarea investiţiilor străine şi autohtone. Acest organ va avea următoarele atrbuţii principale:
a) prestarea serviciilor pre- şi post-investiţionale investitorilor potenţiali şi celor actuali;
b) asigurarea informaţională a participanţilor la procesul investiţional;
c) promovarea unei imagini investiţionale favorabile a ţării peste hotare;
d) generarea de investiţii noi;
e) monitorizarea implementării proiectelor investiţionale cu evaluarea concomitentă a eficienţei lor.
Organului respectiv îi va reveni rolul-cheie în construirea şi funcţionarea reţelei de parteneriat între organele statale, instituţiile specializate, investitorii care activează în ţară, agenţiile de consultanţă, camerele de comerţ şi industrie, administraţiile zonelor economice libere, uniunile, asociaţiile, cluburile de afaceri, mass-media locală şi internaţională, alte instituţii private, ce pot asigura asistenţă în dezvoltarea şi lansarea unei imagini pozitive, generării investiţiilor şi serviciilor pentru investitori;
crearea pe lîngă Guvern a unui Consiliu Interdepartamental pentru Investiţii, condus de viceprim-ministrul abilitat cu împuterniciri de coordonare a blocului economic şi în componenţa căruia vor intra, în calitate de membri permanenţi, reprezentanţii ministerelor şi departamentelor interesate, în persoanele viceminiştrilor care se ocupă de problemele investiţiilor. În componenţa Consiliului vor fi incluşi cu drept de vor consultativ reprezentanţi ai cercurilor de afaceri din sectorul privat autohton, ai companiilor străine, implicaţi în procesul investiţional de pe teritoriul Republicii Moldova, ai băncilor finanţatoare, asociaţiilor profesionale, experţi şi specialişti cooptaţi. Reprezentanţii neguvernamentali vor pune la dispoziţia Consiliului informaţii şi recomandări privind ameliorarea şi eficientizarea mediului de afaceri şi a procesului investiţional. Membrii Guvernului, în calitatea lor de participanţi la Consiliu, vor lua în considerare informaţiile şi recomandările menţionate şi vor asigura implementarea obiectivelor prezentei Strategii.
Activităţi privind definirea direcţiilor de activitate şi principiilor de funcţionare a sistemului
elaborarea şi implementarea unei metodologii unice privind evaluarea fluxurilor de ISD în Republica Moldova, armonizînd datele Băncii Naţionale a Moldovei şi cele ale Departamentului Statistică şi Sociologie;
crearea şi dezvoltarea mediului concurenţial în baza unei metodologii unice a organizării licitaţiilor (tenderelor) privind proiectarea şi executarea investiţiilor publice;
instruirea şi ridicarea permanentă a nivelului de calificare a personalului din organele publice centrale şi locale antrenat în activităţile investiţionale, inclusiv prin vizite în străinătate cu caracter de schimb de experienţă;
fondarea şi dezvoltarea unei reţele naţionale informaţionale bazate pe tehnologii moderne şi o bază computaţională performantă cu accesarea la bazele de date ale organului public central responsabil de promovarea investiţiilor, ale Departamentului Tehnologii Informaţionale, ale Camerei de Industrie şi Comerţ a Republicii Moldova, la bazele de date specializate internaţionale, cum ar fi cele ale Organizaţiei pentru Dezvoltarea Industrială a Naţiunilor Unite (UNIDO), ale Agenţiei Multilaterale pentru Garantarea Investiţiilor (MIGA), ale Asociaţiei Mondiale a Agenţiilor de Promovare a Investiţiilor (WAIPA), ale Iniţiativei Central-Europene (ICE) etc.
Activităţi privind organizarea prestării de servicii pentru investitori
fondarea în judeţe a centrelor de prestare a serviciilor pentru investitorii străini care vor acorda acestora asistenţă calificată informativ-consultativă şi operaţională exhaustivă (one-stop office) pînă şi după efectuarea investiţiilor;
menţinerea de către organele abilitate cu activităţi investiţionale a contactelor cu investitorii pentru a le acorda în regim de urgenţă (prompt) a ajutorului necesar în cazurile apariţiei unor conflicte sau reţineri de orice gen la investiţiile primare sau la reinvestirile ulterioare din profit;
crearea unui sistem informaţional privind instituţiile care asigură funcţionarea mediului de afaceri şi care ar acorda asistenţă investitorilor din Republica Moldova;
organizarea activităţilor de training pentru întreprinzători, în special pentru reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii, în domeniul colaborării cu investitorii străini.
3.3.2. Elaborarea şi implementarea unui program complex de promovare a imaginii favorabile investiţionale a Republicii Moldova
Programul în cauză va urmări următoarele obiective de bază:
3.3.2. Elaborarea şi implementarea unui program complex de promovare a imaginii favorabile investiţionale a Republicii Moldova
Programul în cauză va urmări următoarele obiective de bază:
promovarea Republicii Moldova drept areal favorabil pentru investiţii;
promovarea unor regiuni aparte ale ţării în calitate de localităţi favorabile pentru investiţii;
promovarea investiţiilor în domeniul inovării tehnologice, dezvoltării reţelelor şi tehnologiilor informaţionale şi a diseminării cunoştinţelor ştiinţifice.
Activităţi privind promovarea Republicii Moldova drept areal favorabil pentru investiţii
Activităţi privind promovarea Republicii Moldova drept areal favorabil pentru investiţii
promovarea mărcii "Fabricat în Moldova";
promovarea imaginii ramurilor economice prioritare;
promovarea posibilităţilor investiţionale în domeniul inovărilor tehnologice;
atragerea ISD în Moldova în bază promovării proiectelor individuale, cu adaptare la profilul şi specificul potenţialilor investitori concreţi;
invitarea reprezentanţilor mass-media din străinătate pentru a se informa din prima sursă, şi în cazul publicării unor articole pozitive, acestea să fie retipărite şi folosite ca instrumente de marketing. Un rol important în acest context o au ambasadele Republicii Moldova peste hotare, reprezentanţele economice şi consulatele onorifice a Republicii Moldova;
ereditarea literaturii promoţionale, cum ar fi Ghidul investiţional, care va include informaţia generală despre Republica Moldova, oportunităţile investiţionale, cadrul instituţional, cadrul legislativ şi care va descrie detaliat paşii pe care un investitor trebuie să-i întreprindă în cazul lansării unei eventuale afaceri; a compact-discului, versiunea electronică a Ghidului investiţional; pliante şi broşuri informaţionale, care conţin informaţie specializată pe domenii, sectoare, tematică, studii sectoriale etc.;
perfecţionarea şi actualizarea permanentă a Website-ului organului public central responsabil de promovarea investiţiilor;
distribuirea literaturii promoţionale, prin intermediul
a) ambasadelor Republicii Moldova în străinătate, a reprezentanţelor economice şi consulatelor onorifice a Republicii Moldova; b) ambasadelor statelor străine acreditate în Republica Moldova, reprezentanţelor economice şi consulatelor onorifice străine; c) oficiile Camerelor de Comerţ şi Industrie; d) misiunilor de serviciu ale factorilor de decizie, ale persoanelor oficiale şi ale oamenilor de afaceri ai Republicii Moldova în străinătate; e) misiunilor oficiale şi particulare ale persoanelor străine în Republica Moldova; f) plasarea materialului promoţional pe diferite standuri informaţionale în străinătate; g) plasarea în rutele aeriene ce deservesc Republica Moldova a materialelor promoţionale, în ghiduri turistice internaţionale etc.;
a) ambasadelor Republicii Moldova în străinătate, a reprezentanţelor economice şi consulatelor onorifice a Republicii Moldova; b) ambasadelor statelor străine acreditate în Republica Moldova, reprezentanţelor economice şi consulatelor onorifice străine; c) oficiile Camerelor de Comerţ şi Industrie; d) misiunilor de serviciu ale factorilor de decizie, ale persoanelor oficiale şi ale oamenilor de afaceri ai Republicii Moldova în străinătate; e) misiunilor oficiale şi particulare ale persoanelor străine în Republica Moldova; f) plasarea materialului promoţional pe diferite standuri informaţionale în străinătate; g) plasarea în rutele aeriene ce deservesc Republica Moldova a materialelor promoţionale, în ghiduri turistice internaţionale etc.;
organizarea anuală la Chişinău a unui forum investiţional, cu invitarea potenţialilor investitori, cu prezentarea oportunităţilor investiţionale;
organizarea de misiuni a oamenilor de afaceri din Republica Moldova în străinătate, în special, a reprezentanţilor întreprinderilor care au elaborat proiecte investiţionale de perspectivă. Se pune în sarcina fiecărui conducător al delegaţiei oficiale să promoveze în străinătate potenţialul investiţional al Republicii Moldova şi, după posibilităţi, să asigure prezentarea ţarii cercurilor de afaceri a statului-gazdă;
utilizarea contactelor directe a întreprinderilor. Multe agenţii de promovare a investiţiilor folosesc în mare măsură reprezentanţii naţiunii lor care trăiesc peste hotare şi care au obţinut posturi de conducere sau proeminenţă în afaceri ori viaţa publică;
participarea la conferinţe şi expoziţii internaţionale. Dacă se decide ca Moldova să fie prezentată la vre-un eveniment care are aspect investiţional este necesar de a asigura pregătirea unui stand cu oferte investiţionale, cu material promoţional şi cu informaţie generală despre Republica Moldova. În acest sens se va crea un stand portabil.
Activităţi privind promovarea unor regiuni aparte ale ţării în calitate de localităţi favorabile pentru investiţii
Activităţi privind promovarea unor regiuni aparte ale ţării în calitate de localităţi favorabile pentru investiţii
promovarea realizărilor economice, a capacităţilor de producere şi potenţialului de dezvoltare a serviciilor în regiunile respective;
promovarea proiectelor investiţionale, care se caracterizează, în primul rînd, prin crearea de locuri de muncă în localităţile cu rata şomajului deosebit de mare;
promovarea regiunilor care au capacităţi de a atrage investiţii în domeniul inovărilor tehnologice;
promovarea mărcilor locale, inclusiv a mărcilor de origine a produselor (de exemplu a mărcilor de vin produs din struguri crescuţi în anumite zone pedo-climatice);
întocmirea informaţiilor şi elaborarea materialelor despre regiunile Republicii Moldova.
Activităţi privind promovarea posibilităţilor investiţionale
elaborarea unei baze de date a companiilor moldoveneşti care operează sau sînt capabile să opereze cu proiecte inovaţionale şi care presupun utilizarea tehnologiilor avansate;
întocmirea informaţiilor şi a materialelor promoţionale privind posibilităţile de a investi în Moldova în domeniul tehnologiilor inovaţionale;
elaborarea unui set de informaţii exhaustive privind instituţiile şi organizaţiile centrale şi locale, care pot coopera cu investitorii străini interesaţi în investiţii în inovaţiile tehnologice.
4. AMELIORAREA CLIMATULUI
INVESTIŢIONAL
4.1. Sistemul fiscal
Actualmente situaţia investiţională din Republica Moldova este de aşa natură încît o creştere substanţială a investiţiilor directe poate fi obţinută, în primul rînd, prin nişte schimbări serioase a regimului de impozitări în direcţia reducerii presiunii fiscale. Această reducere, conform prevederilor Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova va asigura o creştere durabilă a producţiei şi investiţiilor.
Conform experienţei mondiale, dacă recesiunea economică se menţine mai mulţi ani (stare în care se află economia Moldovei pe parcursul ultimului deceniu) soluţia cea mai radicală este scăderea impozitelor şi taxelor, precum şi creşterea cheltuielilor guvernamentale de investiţii de capital, adică aplicarea unei politici economice active din partea statului. Scăderea presiunii fiscale contribuie la reducerea preţurilor, inflaţiei şi ratei dobînzilor, la creşterea consumului şi la alte efecte benefice care asigură în ultimă instanţă o creştere substanţială a investiţiilor.
În acest sens merită atenţie experienţa Kazahstanului, care deţine primul loc printre ţările C.S.I. după nivelul investiţiilor şi care a redus în anul 2001 impozitul la profit de la 26% pînă la 21%, iar TVA de la 20% pînă la 16%. În Rusia, care este partenerul comercial principal al ţării noastre, de la 1 ianuarie 2002 impozitul pe venit va fi unificat la nivelul de 13%. Este necesar a lua în considerare faptul că concurenţa pentru investiţii va fi cîştigată de acele ţări care vor crea un climat investiţional mai favorabil.
Reducerea impozitelor şi taxelor trebuie să fie însoţită, în mod obligatoriu, de o luptă consecventă şi necruţătoare cu evaziunile fiscale, contrabanda şi economia tenebră, precum şi cu corupţia care favorizează puternic fenomenele în cauză.
Altă direcţie de intensificare a procesului investiţional o constituie acordarea de înlesniri fiscale pentru investitori. În condiţiile contemporane economiile de succes acordă puternice înlesniri fiscale pentru investitori. Conform estimărilor companiei "Procter & Gamble" înlesnirile pentru investitorii străini constituie în diferite ţări valori de la 25% pînă la 210% din valoarea mijloacelor investite (anexa nr.3).
Pentru stimularea creşterii investiţiilor atît străine cît şi autohtone vor fi întreprinse următoarele măsuri:
reducerea treptată a impozitului pe profitul agenţilor economici de la 28% pînă la 15%. În cazurile cînd diferenţa de la 15% pînă la 10% va fi reinvestită în extinderea producţiei de mărfuri sau prestarea de servicii, atunci impozitul va constitui 10%;
stabilirea unei T.V.A. unice, reducînd-o treptat pînă la 16-18% pentru toate tipurile de mărfuri şi servicii;
acordarea de facilităţi de 50-100% din valoarea mijloacelor investite şi vacanţe fiscale de 5-10 ani în cazurile investiţiilor în domeniile prioritare indicate la punctul 4.2. al prezentei Strategii;
asigurarea stabilităţii şi transparenţei legislaţiei fiscale. Stabilitatea va fi obţinută prin implementarea principiului "Nici o modificare a cotelor la impozite şi taxe mai devreme de un an de la momentul adoptării lor".
4.2. Zonele economice libere
4.2. Zonele economice libere
Pentru atragerea investiţiilor străine şi autohtone pe termen lung în Republica Moldova în perioada imediat următoare va fi susţinută fondarea şi dezvoltarea zonelor economice libere. Caracteristicile tipice ale acestor zone vor fi următoarele:
importul nelimitat de materii prime scutite de impozitare pentru prelucrarea lor în interiorul zonei;
simplificarea procedurilor administrative legate de lansarea şi desfăşurarea activităţilor de afaceri;
înlesniri fiscale substanţiale pentru întreprinderile rezidente;
nelimitarea dreptului de proprietate a străinilor;
nelimitarea dreptului de repatriere a profitului.
În cadrul zonelor libere vor fi desfăşurate direcţiile prioritare de activitate desemnate în punctul 3.2. al prezentei Strategii. Zonele existente vor fi reorientate spre activităţile industriale de producere pentru export şi spre cele ce ţin de business-ul inovaţional, transferul şi implementarea tehnologiilor avansate.
Zonele libere vor fi create în regiunile care în prezent nu se pot dezvolta fără regimul de zonă liberă şi în sectoarele economice care necesită alocări substanţiale de capital şi de forţă de muncă.
4.3. Sistemul bancar şi alte structuri financiare
Contribuţia sistemului bancar la ameliorarea climatului investiţional va fi obţinută prin:
elaborarea şi aplicarea unor mecanisme eficiente de integrare a sectoarelor de producţie şi a celui bancar întru încurajarea creşterii investiţiilor în activităţile economice;
încurajarea băncilor comerciale la atragerea economiilor populaţiei şi a persoanelor juridice şi transformarea acestora în investiţii prin crearea unui sistem adecvat de asigurare a depunerilor, inclusiv prin elaborarea şi adoptarea Legii privnd garantarea depunerilor;
sporirea nivelului de concentrare a capitalului bancar;
crearea condiţiilor pentru sporirea creditării de lungă durată a sectorului real al economiei;
dezvoltarea sistemului de împrumut prin gaj;
stimularea fluxului capitalului străin către sectorul bancar;
crearea şi dezvoltarea sistemului de bănci specializate (investiţionale, inovaţionale, ipotecare);
lansarea activităţii Băncii de Dezvoltare şi Investiţii a Moldovei, creată prin Legea respectivă care a intrat în vigoare la 21 mai 1998;
dezvoltarea infrastructurii financiare nebancare (companiilor de asigurări, pieţei hîrtiilor de valoare, fondurile de pensionare etc.) şi atragerea resurselor respective în procesul investiţional.
La nivel macroeconomic se va promova cu perseverenţă unul din obiectivele principale ale Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe termen mediu, care constă în reducerea continuă a ratei inflaţiei, ceea ce contribuie direct la diminuarea ratei dobînzii şi la creşterea volumului total de credite în economia ţării atît în valută naţională cît şi străină (anexa nr.4).
4.4. Pieţele hîrtiilor de valoare şi serviciile de asigurări
Scopul de bază al pieţei valorilor mobiliare constă în elaborarea unui mecanism eficient de atragere şi distribuire a capitalului în economia ţării, în stimularea activităţilor investiţionale. Pentru realizarea acestei sarcini este necesar de a întreprinde următoarele măsuri:
asigurarea atît a investitorilor individuali cît şi a persoanelor juridice cu un spectru larg de alegere a intermediarilor pe piaţa de valori;
elaborarea noilor mecanisme de atragere a economiilor pe piaţa titlurilor corporative;
crearea condiţiilor adecvate pentru dezvoltarea activităţilor de broker şi activităţilor de operare cu hîrtiile de valoare;
majorarea numărului de instrumente financiare pe piaţa de valori în scopul lărgirii numărului de obiecte ce necesită investiţii şi atragerea noilor investitori, orientaţi spre investiri pe termen lung, micşorarea riscurilor investiţionale;
înlăturarea barierelor administrative şi fiscale în scopul stimulării ofertei hîrtiilor corporative;
dezvoltarea infrastructurii pieţei de valori, care ar asigura fluiditatea capitalului, micşorarea costului resurselor investiţionale;
eliberarea de impozitare a dividendelor acţionarilor;
simplificarea procedurii de înregistrare a emiterii hîrtiilor de valoare.
Conform unor evaluări în Republica Moldova totalitatea instrumentelor de minimizare a riscurilor (asigurările, programele sociale, formarea fondurilor de rezervă şi a celor extraordinare ale întreprinderilor) acoperă nu mai mult de 10% din riscurile existente în prezent în activităţile economice. Lipsa de protecţie împotriva acestor riscuri atrage după sine cheltuieli bugetare considerabile îndreptate spre lichidarea urmărilor calamităţilor naturale şi a catastrofelor, acordarea ajutorului social cetăţenilor afectaţi şi înrăutăţeşte climatul investiţional.
Capitalizarea pieţei de asigurări a Republicii Moldova (volumul surselor proprii a companiilor de asigurare) se află la un nivel extrem de scăzut. Aceasta este una din barierele principale în ceea ce priveşte creşterea volumului pieţei şi una din cauzele principale ale scurgerii mijloacelor financiare în afara ţării.
Pentru depăşirea situaţiei descrise vor fi întreprinse următoarele măsuri:
crearea condiţiilor pentru capitalizarea operatorilor de profil;
crearea stimulenţilor fiscali şi facilitarea pe alte căi a investiţiilor în domeniu;
formarea sectorului asigurărilor obligatorii, precum şi a sistemului de stat de reglare şi supraveghere;
liberalizarea treptată a condiţiilor activităţii capitalului străin pe piaţa naţională.
Influenţa statului asupra structurii pieţei asigurărilor trebuie înfăptuită in următoarele direcţii:
diversificarea operaţiilor de asigurare a vieţii şi alte tipuri de asigurare;
creşterea în continuare a mărimii minimale a capitalului statutar a organizaţiilor de asigurare şi realizarea de către stat a măsurilor de stimulare a capitalizării pieţei asigurărilor;
perfecţionarea cadrului legislativ-normativ de organizare şi funcţionare a sistemului de asigurare benevolă.
4.5. Protecţia drepturilor investitorilor
Protejarea investiţiilor constituie un aspect important atît la etapa iniţială a procesului investiţional, cît şi la etapa de soluţionare a unor conflicte ce sînt inerente activităţii economice caracteristice societăţilor în dezvoltare. Instabilitatea economică, legislativă, adesea combinate cu cea politică, conduc la o deplasare a accentului de la asigurarea controlului asupra investiţiei la preocuparea pentru garanţiile privind protejarea investiţiei din partea partenerului (inclusiv din partea statului) cu care se negociază. O protecţie inadecvată a drepturilor investitorilor, corelată cu proceduri ineficiente şi inflexibile din legislaţia internă în domeniul soluţionării diferendelor reprezintă factorii notorii care contribuie la descurajarea investiţiilor. Această situaţie contribuie la încurajarea corupţiei şi la atragerea investitorilor ce urmăresc obiective pe termen scurt. Dat fiind faptul că clauzele legislative reprezintă măsuri unilaterale şi forţa lor obligatorie este limitată de faptul că pot fi modificate în orice moment printr-un alt act normativ în materie, orice activitate de protecţie legislativă trebuie să asigure protejarea reală şi consecventă a drepturilor investitorului, pentru a se evita influenţa "hazardului legislativ".
În acest context este necesară dezvoltarea şi perfecţionarea substanţială a cadrului legislativ-normativ, instituţional şi organizatoric privind apărarea şi exercitarea drepturilor de proprietate, dreptului corporativ, sporirea eficienţei sistemului judiciar şi de executare a hotărîrilor acestuia, implementarea procedurii de falimentare, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, activitatea de evaluare a obiectelor imobiliare, mijloacelor de producţie, obiectelor de proprietate intelectuală, hîrtiilor de valoare, întreprinderilor şi resurselor naturale etc.
Un element esenţial al eficacităţii sistemului executării legislaţiei în domeniul protejării dreptului la proprietate trebuie să devină clauzele legislative ce ar obliga organele publice centrale şi locale, precum şi funcţionarii publici, să nu întreprindă nici o acţiune care nu este în conformitate cu prevederile actelor legislative şi normative, inclusiv acţiuni de confiscare şi naţionalizare. Paralel cu aceasta, să se asigure răspunderea administrativă şi penală a funcţionarilor publici, acţiunile neadecvate ale cărora vor cauza daune directe proprietarului (investitorului) sau vor aduce la alte încălcări ale dreptului de proprietate. Guvernul îşi va intensifica activitatea de perfecţionare a mecanismelor de înregistrare a dreptului de proprietate, va crea mecanisme sigure şi eficiente de înregistrare a trecerii dreptului de proprietate de la o persoană la alta. De asemenea se va asigura menţinerea unui regim nediscriminatoriu al dreptului de proprietate al investitorilor locali şi străini, precum şi eliminarea tuturor restricţiilor la realizarea dreptului de proprietate privat asupra imobilului.
În domeniul proprietăţii intelectuale (proprietate ce constituie rezultatul activităţilor ştiinţifice, tehnologice şi inovaţionale, precum şi obiectelor dreptului de autor şi conexe) o atenţie deosebită va fi acordată protecţiei contra concurenţei neloiale în domeniu şi contrafacerii producţiei. Se va asigura implementarea în instanţele de judecată a procedurilor de examinare a cazurilor de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală.
Cadrul legislativ trebuie să prevadă pe lîngă clauzele ce ar asigura protejarea drepturilor investitorului la momentul efectuării investiţiei şi o serie de clauze de stabilizare a activităţii investiţionale, clauze prin care statul se obligă să aplice noile acte legislative numai în măsura în care este favorabilă şi nu afectează drepturile investitorului.
În acest context se înscrie stabilizarea regimului fiscal, a legislaţiei forţei de muncă, în domeniul exportului şi importului, a liberului transfer al profitului şi altor plăţi, precum şi stabilizarea întregului cadru legislativ şi contractual.
Anexa nr.1
la Strategia Investiţională
a Republicii Moldova
Dinamica investiţiilor străine în ţările Europei Centrale şi de Est
şi C.S.I. în anii 1997-2000
| Ţările | 1997 | 1998 | 1999 | 2000, pronosticul | Fluxul cumulativ al investiţiilor străine directe, 1989-1999 (mil. dolari SUA) | Fluxul cumulativ al investiţiilor străine directe pe cap de locuitor, 1989-1999 (dolari SUA) |
| Ţările Europei Centrale şi de Est şi Statele Baltice | 9500 | 15198 | 18086 | 22787 | 74064 | 636 |
| Polonia | 3041 | 4966 | 6642 | 10000 | 20047 | 518 |
| Ungaria | 1653 | 1453 | 1414 | 1650 | 17770 | 1764 |
| Republica Cehă | 1275 | 2641 | 4912 | 6000 | 14924 | 1447 |
| Romănia | 1264 | 2079 | 949 | 500 | 5647 | 252 |
| Croaţia | 302 | 781 | 1350 | 450 | 3234 | 716 |
| Bulgaria | 507 | 537 | 806 | 500 | 2332 | 284 |
| Republica Slovacă | 84 | 374 | 701 | 1500 | 2111 | 391 |
| Letonia | 515 | 303 | 331 | 300 | 2100 | 866 |
| Lituania | 328 | 921 | 478 | 295 | 2012 | 544 |
| Estonia | 130 | 574 | 222 | 250 | 1604 | 1115 |
| Slovenia | 340 | 250 | 144 | 50 | 1400 | 701 |
| Albania | 42 | 45 | 51 | 92 | 454 | 137 |
| C.S.I. | 7979 | 5739 | 4160 | 5386 | 28270 | 146 |
| Rusia | 4036 | 1734 | 746 | 2000 | 10344 | 71 |
| Kazahstan | 1320 | 1143 | 1584 | 1500 | 7356 | 494 |
| Azerbaigean | 1093 | 1024 | 510 | 274 | 3592 | 448 |
| Ucraina | 581 | 747 | 498 | 750 | 2751 | 55 |
| Uzbekistan | 167 | 226 | 201 | 231 | 790 | 32 |
| Turkmenistan | 108 | 62 | 89 | 100 | 782 | 159 |
| Belarus | 198 | 142 | 225 | 100 | 681 | 67 |
| Georgia | 236 | 221 | 96 | 109 | 622 | 116 |
| Armenia | 52 | 221 | 131 | 150 | 455 | 120 |
| Kîrgîzstan | 83 | 109 | 35 | 42 | 408 | 87 |
| Moldova | 75 | 86 | 33 | 100 | 339 | 79 |
| Tagikistan | 30 | 24 | 21 | 30 | 150 | 25 |
| Total | 17479 | 20937 | 22247 | 27173 | 102334 | 410 |
Anexa nr.2
la Strategia Investiţională
a Republicii Moldova
PLANUL DE ACŢIUNI
pentru realizarea Strategiei Investiţionale a
Republicii Moldova pe anii 2002-2005
Republicii Moldova pe anii 2002-2005
| Denumirea măsurii | Termenul | Responsabilii |
| 1 | 2 | 3 |
| I. Cadrul legal | ||
| Elaborarea proiectului de lege cu privire la promovarea investiţiilor | Trimestrul I.2002 | Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Departamentul Privatizării |
| Dezvoltarea şi perfecţionarea substanţială a cadrului legislativ-normativ, instituţional şi organizatoric privind apărarea şi exercitareadrepturilor de proprietate, dreptului corporativ | Permanent | |
| Elaborarea proiectului de lege privind dezvoltarea parcurilor de producere | Trimestrul II.2002 | Ministerul Economiei, Ministerul Industriei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei |
| Simplificarea şi accelerarea procedurilor administrative pentru cetăţenii străini implicaţi în activităţile investiţionale (inclusiv eliberarea vizelor de intrare şi de reşedinţă etc.) | Semestrul I.2002 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe |
| Elaborarea Programului Investiţional de Stat pe termen mediu (pînă în anul 2005) | Semestrul II.2002 | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Energeticii, Ministerul Industriei, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, MInisterul Sănătăţii |
| Crearea Consiliului Interdepartamental pentru Investiţii şi elaborarea regulamentului acestuia | Trimestrul II.2002 | |
| Aprobarea proiectului de lege cu privire la investiţiile în activitatea de antreprenoriat | Trimestrul I, 2004 | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova |
| Continuarea eforturilor privind semnarea Acordului de evitare a dublei impuneri cu principalele ţări originare ale fluxurilor investiţionale în Republica Moldova | Permanent | Ministerul Finanţelor |
| II. Cadrul instituţional | ||
| Reorganizarea Organizaţiei de Promovare a Exportului din Moldova, stabilirea în cadrul acesteia a Departamentului de atragere şi promovare a investiţiilor | Semestrul I.2002 | Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova |
| Deschiderea reprezentanţelor MEPO pe teritoriul Republicii Moldova (4 reprezentanţe) | 2002-2003 | Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova |
| Crearea mecanismului de garantare a investiţiilor | Semestrul I.2003 | Ministerul Economiei, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova, Ministerul Finanţelor |
| Definirea rolului şi a obligaţiunilor organelor administrativ-teritoriale în domeniul creării infrastructurii instituţionale şi prestării în regiune a serviciilor de înaltă calitate pentru investitorii străini. Alocarea resurselor financiare în cadrul bugetelor centrale şi locale pentru aceste scopuri | Trimestrul I.2002 | Ministerul Economiei, direcţiile economice ale consiliilor |
| Modernizarea căilor ferate şi drumurilor auto, precum şi a infrastructurii lor, adoptarea acestora la standardele internaţionale | Permanent | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor |
| Restabilirea şi dezvoltarea reţelei aeriene interne | Permanent | |
| Crearea unei baze informaţionale prin utilizarea largă a tehnologiilor respective moderne în activităţile economice şi comerciale (Internetul, comerţul electronic, multimedia etc.), infrastructurile cu caracter inovaţional, care ar include: institute şi centre de cercetare-dezvoltare (ştiinţifico-tehnologice), universităţi, parcuri ştiinţifice, inovaţionale şi tehnologice (inclusiv sub formă de zone economice libere), centre inovaţionale şi de transfer tehnologic, "incubatoare" ale businessului inovaţional, instituţii financiare | Permanent | Departamentul Tehnologii Informaţionale, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltarea Tehnologică |
| Facilitarea studiului FIAS (Serviciul Consultativ pentru Investiţii Străine) al Băncii Mondiale privind obstacolele cu care se confruntă investitorii străini | Semestrul I, 2004 | Ministerul Economiei, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova |
| Elaborarea unei scheme raţionale de schimb de informaţii şi cooperare între structurile de stat şi agenţii economici | Semestrul II, 2004 | Ministerul Economiei, Departamentul Tehnologii Informaţionale |
| Simplificarea procesului de obţinere a permisului de lucru pentru specialiştii străini în Moldova | Trimestrul I, 2004 | Ministerul Afacerilor Interne |
| Reducerea costului vizelor turistice şi de afaceri ale Moldovei pentru cetăţenii Uniunii Europene, SUA şi altor ţări | Trimestrul I, 2004 | Ministerul Afacerilor Externe |
| III. Dezvoltarea regională | ||
| Intensificarea implementării proiectelor "Prutul de Sus" şi "Dunărea de Jos" | Permanent | Ministerul Economiei, consiliile locale de nivelul doi |
| Combarearea alunecărilor de teren pe teritoriul localităţilor sau din apropierea imediată a lor | Permanent | Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, consiliile locale de nivelul doi |
| Definirea măsurilor de protecţie împotriva eroziunii | ||
| Intensificarea cooperării în promovarea investiţiilor, ameliorarea climatului investiţional în cadrul Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est | Trimestrul I, 2004 | Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova |
| IV. Dezvoltarea sectorială | ||
| Continuarea proceslui de reconstruire a întreprinderilor | Permanent | Ministerul Agriculturii şi IndustrieiAlimentare, Ministerul Industriei, Ministerul Transporturilor şi Conumicaţiilor |
| Promovarea tehnologiilor şi echipamentelor performante cu impact minim asupra mediului, producătoare de cantităţi minime de deşeuri sau reducerii totale a acestora, de producere a energiei renovabile şi cu efecte de conservare a materialelor şi energiei | Permanent | Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Industriei, Ministerul Economiei, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică |
| Promovarea strategiilor, programelor şi planurilor de acţiuni privind utilizarea durabilă a resurselor naturale şi conservarea diversităţii biologice | Permanent | Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Industriei, Ministerul Economiei, Ministerul Energeticii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică |
| Elaborarea programului de modernizare şi dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare | Trimestrul I.2002 | Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului |
| Elaborarea programului de reabilitare şi modernizare a spaţiului locativ | Trimestrul II.2002 | Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului |
| Reconectarea la gazoductul magistral "Razdelinaia-Ismail" a consumatorilor din Republica Moldova | 2005 | Ministerul Energeticii, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, S.A. "Moldova-Gaz" |
| Crearea dispeceratului central al reţelei naţionale de gazificare | 2005 | Ministerul Energeticii, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, S.A. "Moldova-Gaz" |
| Elaborarea programelor sectoriale de atragere a investiţiilor în domeniile:VinificaţieiTutunuluiPrelucrării fructelor şi legumelor, inclusiv prin congelare Producerii uleiurilor eterice, mierii, nucilorProducţiei organice | Trimestrul I.2002 | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare |
| Dezvoltării industriei uşoarePrelucrării metalelor şi producerii utilajelorFarmaceuticiiElectronicii | Trimestrul I.2002 | Ministerul Industriei |
| SoftwareTelecomunicaţiilor | Trimestrul I.2002 | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Departamentul Tehnologii Informaţionale |
| Elaborarea programului de dezvoltare a sectorului energetic | Trimestrul I.2002 | Ministerul Energeticii |
| Elaborarea proiectelor investiţionale penru întreprinderile de stat | Trimestrul I-III.2002 | Ministerul Industriei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor |
| Dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice aplicative în domeniul ecologiei, protecţiei mediului şi gestiunii raţionale a resurselor naturale | Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Academia de Ştiinţă a Moldovei, Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului | |
| V. Consolidarea imaginii Republicii Moldova pe pieţele externe | ||
| Promovarea mărcilor/brandurilor moldoveneşti | Permanent | Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Industriei |
| Organizarea Forului Investiţional în Republica Moldova | Anual, începînd cu anul 2003 | Organizaţia de Promovarea Exportului din Moldova |
| Participarea la 2 foruri (conferinţe) internaţionale în atragerea investiţiilor străine | Anual, pînă la 25 decembrie | Organizaţia de Promovarea Exportului din Moldova |
| Editarea ghidului investitorului | Trimestrl IV.2002 | Organizaţia de Promovarea Exportului din Moldova |
| Perfecţionarea şi actualizarea permanentă a Website-ului OPEM | ||
| Elaborarea ED-ului despre Republica Moldova (descrierea climatului investiţional) | Trimestrul IV.2002-2003 | Organizaţia de Promovarea Exportului din Moldova |
| Elaborarea materialelor promoţionale investiţionale despre regiunile Republicii Moldova | Trimestrul IV.2002 | Ministerul Economiei, consiliile locale de nivelul doi |
| Editarea pliantelor şi broşurilor investiţionale sectoriale | Trimestrul IV.2002 | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Industriei |
| Distribuirea literaturii promoţionale, prin intermediul a) ambasadelor Republicii Moldova în străinătate, a reprezentanţelor economice şi consulatelor onorifice a Republicii Moldova; b) ambasadelor statelor străine acreditate în Republica Moldova, reprezentanţelor economice şi consulatelor onorifice străine; c) oficiile Comerciale de Comerţ şi Industrie; d) misiunilor de serviciu ale factorilor de decizie, ale persoanelor oficiale şi ale oamenilor de afaceri ale Republicii Moldova în străinătate; e) misiunile oficiale şi particulare ale persoanelor străine în Republica Moldova | Permanent | Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova, Ministerul Economiei, Ministerul Industriei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Ministerul Energeticii, Camera de Comerţ şi Industrie |
| Elaborarea programelor de participare la tîrguri şi expoziţii internaţionale investiţionale cu finanţare parţială (50%) din partea statului | Trimestrul IV al fiecărui an | Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Industriei, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova |
| Elaborarea programelor de organizare a misiunilor de afaceri pentru atragerea investiţiilor străine | Trimestrul IV al fiecărui an | |
| Organizarea în cadrul ambasadelor Republicii Moldova în străinătate a zilelor Moldovei cu prezentarea proiectelor investiţionale | În decursul anului 2002-2005 | Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie |
| Derularea comunicării referitor la includerea Moldovei pe lista ţărilor prioritare care beneficiază de asistenţă tehnică în promovarea investiţiilor din partea Guvernului Elveţiei | Semestrul II, 2004 | Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei |
| Formarea unui grup de lucru interministerial responsabil pentru elaborarea Strategiei Naţionale de promovare a imaginii ţării în exterior | Trimestrul III, 2004 | Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova, Departamentul Dezvoltarea Turismului |
| Elaborarea şi prezentarea Guvernului a proiectului Strategiei Naţionale de promovare a imaginii ţării în exterior | Trimestrul II, 2005 | Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova, Departamentul Dezvoltarea Turismului |
| VI. Îmbunătăţirea calităţii mărfurilor şi serviciilor | ||
| Implementarea standardelor internaţionale în domeniul calităţii, managementului mediului şi evaluării conformităţii (ISO 9000, ISO 14000, EN 45000) | Permanent | Departamentul Standardizare şi Metrologie, Ministerul Industriei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare |
| Armonizarea standardelor naţionale cu cele regionale şi internaţionale (ISO, EASC, CEN, CENELEC, Codex Alimentarius) conform angajamentelor Moldovei asumate în procesul de aderare la OMC | Semestrul II.2003 | Departamentul Standardizare şi Metrologie, Ministerul Sănătăţii |
| VII. Instruirea personalului | ||
| Organizarea pentru antreprenori a cursurilor de instruire în atragerea investiţiilor, elaborarea proiectelor investiţionale | De două ori pe an | Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova, Ministerul Economiei, Ministerul Industriei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare |
| Elaborarea şi desfăşurarea programelor în domeniul managementului (programe educaţionale: şcoli medii, colegii, unniversităţi şi cursuri de perfecţionare a personalului) | Trimestrul II.2002 | Ministerul Învăţămîntului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Industriei |
| Instruirea şi ridicarea Permanentă a nivelului de calificare a personalului din organele publice centrale şi locale antrenat în activităţile investiţionale, inclusiv prin vizite în străinătate cu caracter de schimb de experienţă | Permanent | Ministerul Învăţămîntului, Ministerul Industriei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova, Ministerul Economiei |
| VIII. Măsuri financiare, bancare, piaţa hîrtiilor de valoare | ||
| Lansarea activităţii Băncii de Dezvoltare şi Investiţii a Moldovei, creată prin Legea respectivă care a intrat în vigoare la 21 mai 1998 | Semestrul I.2002 | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor |
| Crearea sistemului de bănci specializate (ipotecare, inovaţionale, investiţionale) | Permanent | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Banca Naţională a Moldovei |
| Elaborarea proiectelor de legi privind garantarea depunerilor băneşti | Semestrul I.2002 | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor |
| Reducerea treptată a impozitului pe profitul agenţiilor economice de la 25% pînă la 15% | Semestrul I.2003 | Ministerul Finanţelor |
| Stabilirea TVA unice la nivelul de la 16%pentru toate tipurile de mărfuri şi servicii | Semestrul I.2003 | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor |
| Crearea condiţiilor pentru sporirea creditării de lungă durată a sectorului real al economiei | Permanent | Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor |
| Dezvoltarea infrastructurii financiare nebancare (companiilor de asigurări, pieţei hîrtiilor de valoare, fondurilor de pensionare etc.) şi atragerea resurselor respective în procesul investiţional | Permanent | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională de Valori Mobiliare |
| Simplificarea procedurii de înregistrare a emiterii hîrtiilor de valoare | Semestrul II.2002 | Comisia Naţională de Valori Mobiliare |
| Formarea sectorului asigurărilor obligatorii, precum şi a sistemului de stat de reglare şi supraveghere | Semestrul I.2003 | Ministerul Finanţelor |
| Perfecţionarea cadrului legislativ-normativ de organizare şi funcţionare a sistemului de asigurare benevolă | Permanent | Ministerul Finanţelor |
| Conlucrarea în vederea diminuării poverii datoriei externe, avînd drept scop asigurarea stabilităţii financiare a statului şi favorizarea premiselor de majorare a ratingului ţării | Permanent | Banca Naţională a Moldovei |
| Promovarea în continuare a consolidării sistemului bancar prin măsurile îndreptate spre diminuarea riscurilor operaţiunilor active ale băncilor şi anume: | ||
| perfecţionarea exigenţelor Băncii Naţionale a Moldovei privind sistemele de control intern ale băncilor; | Pe parcursul anului 2004 | Banca Naţională a Moldovei |
| determinarea direcţiilor de perfecţionare a activităţii băncilor, şi înaintarea cerinţelor individuale privind optimizarea activităţii; | 1 octombrie 2004 | Banca Naţională a Moldovei |
| Supravegherea creşterii capitalului băncilor avînd în vedere admiterea cotelor substanţiale ale investitorilor autohtoni şi străini, care au dispus de situaţii financiare bune pe parcursul perioadei anterioare | Pe parcursul anului 2004 | Banca Naţională a Moldovei |
| Ridicarea nivelului dezvăluirii de către bănci a informaţiilor privind activitatea sa: | ||
| extinderea volumului de informaţii pe care băncile îl dezvăluie în public; | 30 iunie 2004 | Banca Naţională a Moldovei |
| înaintarea în Parlament a propunerilor de modificare a legislaţiei în vigoare, cu scopul de a crea condiţii legale pentru asigurarea transparenţei acţiunilor băncilor, evidenţa şi păstrarea cărora se efectuează de către deţinătorul nominal de acţiuni | 1 martie 2004 | Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Banca Naţională a Moldovei |
| Menţinerea facilităţii privind scutirea investiţiilor financiare (împrumuturilor) ale instituţiilor financiare internaţionale de la rezervarea obligatorie | Permanent | Banca Naţională a Moldovei |
| Dezvoltarea sistemului naţional de plăţi al Republicii Moldova: | ||
| implementarea sistemului automatizat de plăţi interbancare de generaţie nouă: | 30 iunie 2004 | Banca Naţională a Moldovei |
| elaborarea cadrului normativ în vederea reglementării activităţilor băncilor comerciale şi Băncii Naţionale a Moldovei în cadrul sistemului de plăţi interbancare de generaţie nouă şi implementării a noi instrumente de plată | 30 iunie 2004 | Banca Naţională a Moldovei |
| Elaborarea şi implementarea programelor în domeniul financiar-bancar în cadrul definitivării Concepţiei de Integrare Europeană a Republicii Moldova | Pe parcursul anului 2004 | Banca Naţională a Moldovei, Departamentul Integrare Europeană |
| Realizarea unor programe de instruire şi organizarea seminarelor pentru colaboratorii Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv pentru colaboratorii misiunilor diplomatice ale Moldovei, privind atragerea şi promovarea investiţiilor străine | Pe parcursul anilor 2004-2005 | Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova |
| Realizarea măsurilor în cadrul procesului de reintegrare a Moldovei referitor la unificarea sistemului bancar, introducerea monedei naţionale unice, promovarea unei politici monetare şi valutare unice, asigurarea funcţionării eficiente şi stabile a sistemului bancar unic, crearea unei pieţe financiare unice, aplicarea unui sistem de plăţi integrat etc. | În termene utile | Banca Naţională a Moldovei |
| IX. Formarea cadrului instituţional pentru susţinerea informaţională, organizatorică şi metodologică a agenţilor economici autohtoni în problemele investiţionale | ||
| Consultarea companiilor autohtone în atragerea investiţiilor străine | Permanent | Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova |
| Colectarea informaţiei privind posibilele surse de obţinere a investiţiilor | Permanent | Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova |
| Cooperarea cu instituţiile internaţionale financiare (IFC, EBRD, World Bank, etc.) în vederea atragerii investiţiilor străine în ţară | Permanent | Ministerul Economiei, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova |
| Desfăşurarea a 4 seminare, mese rotunde în judeţele (raioanele) Republicii Moldova pentru a familiariza antreprenorii cu practicile moderne în atragerea investiţiilor străine | Anual | Ministerul Economiei, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova |
[Anexa nr.2 modificată prin HG318 din 30.03.04, MO56-60/09.04.04, art.454]
Anexa nr.3
la Strategia Investiţională
a Republicii Moldova
Analiza comparativă a facilităţilor la investiţii în ţările lumii, 1998
| Ţara | Facilităţi (procente din mijloacele investite) | Comentarii |
| Polonia | 100 | Creditare fiscală cu pînă la 100% din mijloacele investite |
| Belgia | 100 | Facilităţi pentru investitori |
| Italia | 210 | Facilităţile pentru investitori şi vacanţe fiscale pe termen de 10 ani |
| Marea Britanie | 30 | Facilităţi pentru investitorii care creează locuri de muncă şi instruiesc personalul. Amortizare accelerată şi facilităţi fiscale |
| Irlanda | 75 | Facilităţi pentru investitorii care creează locuri de muncă şi vacanţe fiscale pe termen de 11 ani |
| China | 60 | Reducerea ratei impozitelor corporative şi facilităţi fiscale pentru profitul reinvestit |
| Arabia Saudită | 130 | Vacanţe fiscale pe termen de 10 ani |
| Uzbekistan | 75 | Vacanţe fiscale pe termen de 7 ani |
| Kazahstan | 65 | Vacanţe fiscale pe termen de 5 ani cu reducerea ulterioară cu 50 la sută a impozitelor încă pe 5 ani |
| Rusia | 25 | Estimativ, 50 procente taxe vamale pentru producţia finită şi facilităţi regionale şi locale |
Anexa nr.4
la Strategia Investiţională
a Republicii Moldova
Coeficienţii de corelaţie între indicatori privind nivelul de creditare în
economie în rata inflaţiei
| decembrie 1999-august 2001 | |
| Credite în economie (total)-rata inflaţiei | -0,96 |
| Credite în economie (în lei)-rata inflaţiei | -0,96 |
| Credite în economie (în valută)-rata inflaţiei | -0,96 |
| Rata dobînzii în credite (în lei)-rata inflaţiei | 0,88 |
| Rata dobînzii în credite (în valută)-rata inflaţiei | 0,84 |
Indicatorii privind creditarea în economie, decembrie 1999-august 2001
| Luna | Rata inflaţiei, procente | Credite în economie (total), mil.lei | Credite în economie, lei | Credite în economie în valută, mil.lei | Rata dobînzilor la credite în lei, procente | Rata dobînzilor la credite în valută, procente |
| Decembrie 1999 | 43,70 | 1635,22 | 976,32 | 658,90 | 35,30 | 19,10 |
| Ianuarie 2000 | 40,40 | 1705,52 | 974,06 | 731,47 | 35,40 | 18,62 |
| Februarie 2000 | 40,10 | 1752,71 | 1017,24 | 735,47 | 31,73 | 21,45 |
| Martie 2000 | 39,40 | 1751,16 | 1021,31 | 729,85 | 35,24 | 16,74 |
| Aprilie 2000 | 38,90 | 1787,91 | 1036,18 | 751,74 | 35,65 | 18,33 |
| Mai 2000 | 35,30 | 1819,78 | 1054,50 | 765,28 | 35,71 | 16,64 |
| Iunie 2000 | 31,70 | 1795,78 | 1046,67 | 749,11 | 35,02 | 17,12 |
| Iulie 2000 | 29,40 | 1837,66 | 1089,37 | 748,30 | 34,38 | 16,95 |
| August 2000 | 29,50 | 1875,87 | 1123,59 | 752,28 | 33,77 | 16,81 |
| Septembrie 2000 | 29,20 | 1984,29 | 1196,34 | 787,95 | 33,71 | 15,80 |
| Octombrie 2000 | 27,80 | 2207,11 | 1332,68 | 874,43 | 30,35 | 15,35 |
| Noiembrie 2000 | 23,50 | 2307,50 | 1374,33 | 933,18 | 32,02 | 16,51 |
| Decembrie 2000 | 18,40 | 2291,24 | 1358,79 | 932,45 | 32,37 | 15,08 |
| Ianuarie 2001 | 16,00 | 2271,69 | 1324,04 | 947,65 | 30,93 | 16,43 |
| Februarie 2001 | 15,40 | 2292,11 | 1352,16 | 939,95 | 30,73 | 15,48 |
| Martie 2001 | 15,70 | 2374,25 | 1375,02 | 999,23 | 29,85 | 14,65 |
| Aprilie 2001 | 15,50 | 2412,87 | 1402,76 | 1010,12 | 29,19 | 15,12 |
| Mai 2001 | 14,50 | 2466,94 | 1441,01 | 1025,93 | 29,28 | 13,84 |
| Iunie 2001 | 9,00 | 2543,80 | 1472,02 | 1071,78 | 29,59 | 14,31 |
| Iulie 2001 | 6,50 | 2586,87 | 1517,14 | 1069,73 | 28,69 | 15,14 |
| August 2001 | 5,00 | 2713,30 | 1587,75 | 1125,56 | 28,30 | 13,63 |