MODIFICAT

HG275/16.03.06, MO51-54/31.03.06 art.338

HG283/11.03.2002, MO39/16.03.2002, art. 353

Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă Regulamentul  privind auditul ecologic al întreprinderilor (se anexează).

    PRIM-MINISTRU

    AL REPUBLICII MOLDOVA                               Ion CIUBUC

    Chişinău, 8 aprilie 1998.

    Nr. 395.

pe parcursul întregului text cuvintele "Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător", "Preşedintele comitetului executiv raional, primarul", "Directorul general al Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător al Republicii Moldova" se substituie, la cazurile respective, prin cuvintele "Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului", "Conducătorul organului autorităţii publice locale", "viceministru al ecologiei, construcţiilor şi dezvoltării teritoriului"; HG283/11.03.2002, MO39/16.03.2002, art. 353

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr.395

din 8 aprilie 1998

R E G U L A M E N T U L

privind auditul ecologic al întreprinderilor

I. Dispoziţii generale

    1. Regulamentul  privind  auditul ecologic al  întreprinderilor  (în continuare  -  Regulamentul)  este elaborat în scopul  executării  Legii privind  protecţia  mediului  înconjurător, nr.1515-XII,16  iunie  1993, Legii   privind   asigurarea   sanitaro-epidemiologică   a   populaţiei, nr.1513-XII,  16 iunie 1993 şi altor acte normative, precum şi în scopul stabilirii  modalităţii efectuării auditului ecologic la  întreprinderi, subdiviziunile   interioare,   obiectele  şi  complexele  care   asigură funcţionarea lor.

    2. Prezentul   Regulament  determină  bazele  efectuării   auditului ecologic  la  întreprinderea în funcţiune, stabileşte cerinţele faţă  de conţinutul documentaţiei de audit ecologic şi modalitatea coordonării şi aprobării lui.

    Auditul ecologic  constituie o examinare calificată independentă  şi evaluare  a impactului asupra mediului înconjurător a întreprinderii  în funcţiune în scopul elaborării recomandărilor privind diminuarea acestui impact şi protecţia mediului înconjurător.

    3. Cerinţele  prezentului  Regulament sînt obligatorii pentru  toate întreprinderile,  organizaţiile  şi  instituţiile, indiferent  de  forma organizatorico-juridică, tipul de proprietate şi destinaţia funcţională, la care se efectuează auditul ecologic.

    4. Iniţiatori ai auditului ecologic al întreprinderii pot fi:

   organele republicane şi zonale de control ecologic;

    organele administraţiei publice;

    cetăţenii, organizaţiile obşteşti;

    organele procuraturii şi judecătoreşti;

    instituţiile  bancare,  agenţii economici  (inclusiv  întreprinderea respectivă).

    Decizia efectuării  auditului  ecologic  o  ia  organul  central  de protecţie  a mediului înconjurător în comun cu întreprinderea în  termen de 45 zile de la data depunerii cererii.

    5. Materialele   privind  auditul  ecologic  pot  fi  elaborate   de organizaţiile  şi  instituţiile,  în regulamentul cărora  este  prevăzut acest  gen de activitate şi care dispun de certificat de competenţă, eliberat de către Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător.

[Pct. 5 modificat prin HG283/11.03.2002, MO39/16.03.2002, art. 353]

    6. Executorul  auditului ecologic perfectează documentul  respectiv, în  baza  contractului  încheiat  cu  întreprinderea  în  funcţiune,  în conformitate cu prezentul Regulament şi anexele nr.1 şi 2.

7. Drept temei pentru luarea deciziei privind necesitatea efectuării auditului ecologic pot servi:

    datele care demonstrează  gradul sporit de impact al  întreprinderii asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei;

    insuficienţa  informaţiei ce caracterizează impactul  întreprinderii asupra  mediului  şi sănătăţii populaţiei, ceea ce  complică  efectuarea unui control ecologic de stat;

    necesitatea determinării  gradului  de  impact  asupra  mediului  şi sănătăţii  populaţiei  în  scopul optimizării  cheltuielilor  economice, ecologice şi sociale.

    Auditului ecologic vor fi supuse:

    1) obiectele  şi genurile de activitate enumerate în capitolul X  al Regulamentului  cu  privire  la  evaluarea  impactului  asupra  mediului înconjurător  (anexă  la Legea privind expertiza ecologică şi  evaluarea impactului asupra mediului înconjurător nr.851-XIII din 29 mai 1996);

    2) obiectele  proiectate  şi  date în exploatare fără a  dispune  de avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat.

    În caz de necesitate,   prin  decizia  autorităţii  centrale  pentru protecţia  mediului  înconjurător, auditului ecologic pot fi  supuse  şi alte obiecte şi activităţi ce poluează mediul înconjurător.

8. Finanţarea auditului ecologic pentru obiectele specificate la punctul 7 subpunctul 2) se pune în sarcina întreprinderii.

[Pct.7-8 modificate prin HG275/16.03.06, MO51-54/31.03.06 art.338]

7. Drept temei pentru luarea deciziei privind necesitatea efectuării auditului ecologic pot servi:

    datele care demonstrează  gradul sporit de impact al  întreprinderii asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei;

    insuficienţa  informaţiei ce caracterizează impactul  întreprinderii asupra  mediului  şi sănătăţii populaţiei, ceea ce  complică  efectuarea unui control ecologic de stat;

    necesitatea determinării  gradului  de  impact  asupra  mediului  şi sănătăţii  populaţiei  în  scopul optimizării  cheltuielilor  economice, ecologice şi sociale.

    Auditului ecologic obligatoriu vor fi supuse:

    1) obiectele  şi genurile de activitate enumerate în capitolul X  al Regulamentului  cu  privire  la  evaluarea  impactului  asupra  mediului înconjurător  (anexă  la Legea privind expertiza ecologică şi  evaluarea impactului asupra mediului înconjurător nr.851-XIII din 29 mai 1996);

    2) obiectele  proiectate  şi  date în exploatare fără a  dispune  de avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat.

    În caz de necesitate,   prin  decizia  autorităţii  centrale  pentru protecţia  mediului  înconjurător, auditului ecologic pot fi  supuse  şi alte obiecte şi activităţi ce poluează mediul înconjurător.

8. Finanţarea auditului ecologic se pune în sarcina întreprinderii.

9. În caz de  necesitate, auditul ecologic repetat poate fi efectuat după expirarea unui termen de cel puţin 5 ani.

II. Scopul şi principiile efectuării auditului ecologic

    10. Auditul ecologic are următoarele scopuri:

    evidenţa şi evaluarea  activităţii  şi dărilor de seamă a  agenţilor economici  cu scopul de a determina corespunderea lor actelor  normative în   vigoare,   standardelor,  regulilor,  cerinţelor  de  asigurare   a securităţii ecologice, relevarea încălcărilor privind caracterul natural al  stării  componenţilor  mediului  înconjurător,  care  au  condus  la degradarea  lor sau la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă ale  populaţiei şi la risc ecologic, în genere, legate de activitatea întreprinderii sau a subdiviziunii ei funcţionale;

    autocontrolul   asupra   consecinţelor  ecologice  ale   activităţii întreprinderii  în  scopul prevenirii şi lichidării încălcărilor  comise ale normelor şi regulilor de protecţie a mediului;

    determinarea posibilităţilor şi direcţiilor activităţii ulterioare a întreprinderii  pe  teritoriul  concret (menţinerea regimului  vechi  de lucru,    reconstruirea,   modernizarea,   reprofilarea,    conservarea, lichidarea unor secţii, sectoare, obiecte aparte sau a întreprinderii în ansamblu).

    11. Auditul ecologic   serveşte  drept  instrument  de  control   al întreprinderii  conform  legislaţiei ecologice şi cerinţelor tehnice  de protecţie a mediului înconjurător.

    Principiile de bază ale auditului ecologic sînt:

    a) examinarea  în ansamblu şi în interconexiune a tuturor aspectelor ecologice pozitive şi negative în activitatea întreprinderii;

    b) accesul populaţiei  la informaţie şi participarea ei la procedura efectuării auditului ecologic;

    c) responsabilitatea beneficiarului şi elaboratorului (executorului) auditului ecologic privind veridicitatea informaţiei;

    d) responsabilitatea  tuturor  participanţilor  pentru  consecinţele realizării propunerilor auditului ecologic.

    12. Auditul ecologic se efectuează în baza:

    a) actelor legislative   şi   normative  în  vigoare,   materialelor metodice  şi  instructive,  elaborate  de  către  organele  centrale  de protecţie a mediului înconjurător şi ocrotirii sănătăţii;

    b) caracteristicilor  tehnice şi ecologice ale activităţii economice a întreprinderii, inclusiv a datelor privind:

    necesităţile în resurse (minerale, organice, acvatice, biologice, de muncă);

    consumul specific  de  materiale (la o unitate de bunuri  principale fabricate şi în total pentru întregul volum);

    asigurarea cu transport;

    volumul emisiilor substanţelor nocive în aerul atmosferic, evacuării apelor  reziduale, depozitării pe teritoriul întreprinderii a deşeurilor de  producţie  şi  consum, înhumării lor  la  poligoanele  specializate, înmagazinării în halde, bazine pentru reziduuri ş.a.;

    valorile specifice  ale  substanţelor  nocive emise (la  o  tonă  de producţie fabricată sau la o tonă de materie primă prelucrată);

    analiza datelor  privind calitatea mediului înconjurător în zona  de activitate a obiectelor întreprinderii;

   datele relative  privind tehnologiile folosite şi cele înaintate  cu profil asemănător;

    c) datelor conform  monitoringului  cu  privire la  starea  mediului înconjurător în localitatea unde este situată întreprinderea;

    d) rezultatelor  cercetărilor  ştiinţifice şi altor lucrări  privind perfecţionarea   soluţiilor   tehnice,   tehnologice   şi   inginereşti, realizarea cărora va asigura asanarea mediului ambiant;

    e) datelor statistice   privind   activitatea  întreprinderilor   în domeniul  protecţiei  mediului  înconjurător şi  dinamicii  morbidităţii populaţiei  oraşului  (localităţii),  analizate de  organele  protecţiei mediului înconjurător şi ocrotirii sănătăţii.

    13. Rezultatele  auditului ecologic al întreprinderii se prezintă în avizul privind auditul ecologic al întreprinderii (anexa nr.2).

III. Modalitatea realizării procedurii auditului ecologic

    14. Programul auditului ecologic include:

    a) colectarea  datelor  iniţiale  privind aspectele  tehnologice  şi ecologice ale activităţii întreprinderii şi starea mediului înconjurător în teritoriul amplasării ei şi teritoriile aferente;

    b) efectuarea   cercetărilor   ştiinţifice  în  scopul   completării informaţiei pentru evaluarea impactului.

    15. Auditul ecologic include:

    evaluarea impactului  în baza rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, analiza  comparabilă a tehnologiilor utilizate, determinarea criteriilor stării  mediului natural (indicilor de evaluare), elaborarea unui set de măsuri  recomandate,  inclusiv  tehnologice,  organizaţionale,  care  ar asigura  reabilitarea  mediului natural şi îmbunătăţirea condiţiilor  de trai ale populaţiei;

    întocmirea avizului   privind  auditul  ecologic  al  întreprinderii (anexa nr.2);

    expertiza ecologică,    sanitaro-epidemiologică    a    materialelor auditului, aprobarea lor definitivă.

    16. Materialele  aprobate ale auditului ecologic servesc drept  bază pentru:

    organizarea sistemului monitoringului de producţie, departamental şi naţional;

    modificarea mecanismului economic de utilizare a resurselor naturale la întreprinderea examinată;

    calcularea volumelor   (limitelor)  admise  de  substanţe   poluante evacuate în mediul înconjurător, de depozitare a deşeurilor de producţie şi consum, mărimea plăţilor pentru impactul respectiv;

    elaborarea argumentării tehnico-ştiinţifice de dezvoltare continuă a întreprinderii,  care ar include un set de măsuri tehnologice, ecologice şi sociale.

    17. Realizarea recomandărilor auditului ecologic o asigură:

    întreprinderile supuse auditului ecologic;

    structurile economice  (companii, societăţi pe acţiuni, holdinguri), în componenţa căror sînt incluse întreprinderile;

    organele bancare  care  acordă  credite,  întreprinderii  în  scopul protecţiei mediului.

    18. Controlul  asupra  realizării recomandărilor auditului  ecologic este  exercitat de către Departamentul Protecţia Mediului  Înconjurător, subdiviziunile   lui,  (Inspectoratul  Ecologic  de  Stat  cu  agenţiile ecologice zonale), organele administraţiei publice locale.

IV. Cerinţele generale faţă de etapele

efectuării auditului ecologic

    19. Sarcina privind efectuarea auditului ecologic trebuie să includă:

    informaţia de  bază  despre întreprindere: sediul,  adresa  poştală, profilul,   tipul  de  proprietate,  lista  subdiviziunilor   interioare (secţii), sursele de apă, de energie termică, bazinele pentru reziduuri, dispozitivele  de acumulare a deşeurilor solide şi lichide de  producţie şi  de  consum, tipurile şi volumul producţiei de bază (conform  datelor ultimului an gestionar);

    informaţia despre  decizia  privind  efectuarea  auditului  ecologic (cînd şi de cine a fost adoptată);

    denumirea organizaţiei - executorul principal al auditului ecologic;

    datele privind necesitatea colectării informaţiei iniţiale;

    termenele de executare a auditului (începutul, sfîrşitul);

    costul orientativ al lucrărilor de audit;

    lista documentelor care urmează a fi întocmite în procesul auditului.

    20. La etapa   elaborării  programului  de  efectuare  a   auditului ecologic  al  întreprinderii se efectuează analiza informaţiei  obţinute privind consecinţele ecologice rezultate din activitatea întreprinderii.

    Structura programului  se  elaborează  în conformitate cu  anexa  la Legea   privind  expertiza  ecologică  şi  evaluarea  impactului  asupra mediului  înconjurător, Regulamentul cu privire la evaluarea  impactului asupra   mediului  înconjurător  şi  alte  acte  normative  în  domeniul protecţiei mediului înconjurător şi ocrotirii sănătăţii.

    21. Modalitatea  efectuării  auditului ecologic, cerinţele  generale faţă de materialele auditului ecologic.

    1) Auditul ecologic   se  exercită  în  conformitate  cu   Programul efectuării  auditului  ecologic  al întreprinderii (anexa  nr.1)  şi  se bazează  pe datele privind starea mediului, obţinute în urma măsurărilor direct   în  natură  şi  în  baza  rezultatelor  investigaţiilor,   care evidenţiază impactul antropogen cumulativ, direct şi indirect.

    2) În procesul auditului:

    a) se efectuează:

    analiza stării ecologice a componenţilor mediului înconjurător;

    inventarierea  surselor de impact ale substanţelor nocive, de impact fizic ş.a.;

    b) se determină:

    toate tipurile  de  impact ale întreprinderii  asupra  componenţilor mediului ambiant;

    consecinţele   ecologice,  sociale  şi  economice  ale   activităţii întreprinderii;

    c) se elaborează:

    propunerile privind   acţiunile   tehnice,  tehnologice,   ecologice orientate spre asanarea mediului înconjurător, îmbunătăţirea condiţiilor ecologice şi de trai ale populaţiei;

    recomandările  privind  regimul de perspectivă al întreprinderii  şi perfecţionarea  (crearea)  sistemului monitoringului de producţie şi  de stat.

    22. Modalitatea studierii stării componenţilor mediului ambiant.

    1) Caracteristica  mediului  natural al raionului unde este  situată întreprinderea:

    particularităţile  climaterice  (tipul  climei,  insolaţia,  vîntul, precipitaţiile, temperatura aerului);

    caracteristica   hidrologică  -  balanţa  hidrică  a   teritoriului, existenţa  surselor  apelor  de suprafaţă, regimul de  scurgere  a  lor, caracteristica  componenţei  hidrochimice şi  impurificării  bacteriale, conform   normativelor   pentru  apa  potabilă  şi  apa   utilizată   în piscicultură;

    particulartăţile geomorfologice;

    structura geologică şi caracteristicile inginereşti şi geologice;

    condiţiile hidrogeologice,      rezervele     apelor     subterane, caracteristica hidrochimică şi condiţiile de stratificare;

    caracteristica   florei  şi  solului,  inclusiv  existenţa  în  zona impactului  întreprinderii  a spaţiilor verzi, parcurilor  şi  masivelor acoperite  cu  păduri,  teritoriilor  şi  speciilor  de  plante  special protejate, incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova;

    existenţa în teritoriile aferente întreprinderii, locurilor, zonelor protejate  de  stat  în care vieţuiesc animale sălbatice,  a  căilor  de migraţie a lor;

   caracteristica  peisagistică,  analiza  posibilităţilor  complexului natural de a se autopurifica şi autorestabili.

    2) Caracteristica întreprinderii:

    lista secţiilor,  sectoarelor,  producţiilor de bază  şi  auxiliare, volumele şi tipurile de producţie;

    amplasarea obiectelor pe teritoriul întreprinderii;

    necesitatea în  resurse  (tipurile, volumele, sursa, modalitatea  de transportare), bilanţul material;

    caracteristica  terenului atribuit, inclusiv a teritoriului destinat organizării amenajării zonei sanitare de protecţie;

    sursele de aprovizionare cu energie, apă şi căldură;

    resursele de muncă;

    importanţa socială şi economică a întreprinderii pentru localitate.

    3) Impactul asupra aerului atmosferic:

    poluarea chimică:

    a) caracteristica  surselor  staţionare  de emisii şi  degajări  ale substanţelor chimice:

    caracteristica  utilajului  producţiei  de bază şi  auxiliare,  care constituie sursele de emisii ale substanţelor nocive;

    comparaţia, conform  indicilor  absoluţi şi specifici, de emisie  şi degajare  a  substanţelor nocive cu volumele adoptate pentru  tehnologia respectivă cu utilizarea celor analoage de peste hotare;

    scoaterea la  iveală a cauzelor de depăşire a normativelor de emisie şi degajare a substanţelor nocive în aerul atmosferic;

    determinarea  nivelului  de  impact al surselor de  degajări  asupra gradului  de poluare a stratului inferior al aerului atmosferic  adoptat ca  normativ  pentru  zona  sanitară de protecţie  a  întreprinderii,  a masivelor  locative, terenurilor aferente unde sînt situate  grădiniţele de copii şi instituţiile curative.

    În aceste scopuri se folosesc:

    datele posturilor de observări;

    valorile calculate   ale   cîmpurilor  de  impurificare  a   aerului atmosferic,  obţinute  în urma calculelor de dispersare  a  substanţelor poluante,  inclusiv  datele cercetărilor în zona de ardere pe  rută,  în zona sanitară de protecţie şi în zona de trai;

    analiza datelor situaţiilor de avarie la întreprindere şi nivelul de impurificare  a  aerului  atmosferic înregistrat de către  posturile  de observare;

    analiza eficacităţii   măsurilor  tehnice,  tehnologice,   ecologice efectuate de întreprindere în scopul micşorării volumelor şi toxicităţii emisiilor;

    b) evaluarea impactului transportului, care efectuează transportarea producţiei întreprinderii, reieşind din datele "Paşaportului ecologic al întreprinderii industriale", STAS-17.0.0.04-90.

    4) Impactul fizic:

    a) stabilirea   şi   studierea   surselor  impactului   de   zgomot, electromagnetic,  vibratoriu, precum şi a impactului radiaţiei ionizate, inclusiv:

    utilajului tehnologic şi de laborator şi al proceselor tehnologice;

    aparatelor, instalaţiilor  ce conţin radionuclide sau alte surse  de radiaţie ionizate etc.;

    b) stabilirea zonelor de impact (în locurile de manifestare a lor):

    zgomotelor pe   teritoriul  întreprinderii,  în  masivele  locative, grădiniţele  de  copii, instituţiile curative, zonele de agrement  etc., întocmirea hărţilor;

    radiaţiei electromagnetice;

    iradierii ionizate;

    c) analiza eficacităţii măsurilor întreprinse de către întreprindere pentru  a  micşora intensitatea impactului fizic (măsuri  antizgomot  şi antivibratoare,  regimuri  speciale  de funcţionare a  instalaţiilor  de radiolocaţie,  restricţii  de  amplasare  a  liniilor  de  transport  al energiei electrice, alte măsuri).

    5) Impactul asupra  apelor  de  suprafaţă  şi  subterane.  Protecţia resurselor acvatice.

    Caracteristica sursei de aprovizionare cu apă:

    denumirea;

    amplasarea, distanţa de la întreprindere;

    tipul prizei  de  apă  (de albie, lîngă albie, de  mal,  subterană), capacitatea (m3/oră);

    existenţa zonei sanitare (I, II, III), volumele normative, de calcul şi de facto;

    datele privind  rezervele  apelor subterane utile;  datele  generale privind  stratul  acvifer  (adîncimea,  caracteristica  rocilor-magazin, numărul sondelor, adîncimea, productivitatea);

    indicii calitativi  privind starea apelor de suprafaţă şi subterane, inclusiv conform datelor posturilor de observare.

    Analiza sistemului  de  aprovizionare  cu apă şi evacuare  a  apelor reziduale de la întreprindere:

    a) procesele  tehnologice  care  au  la  bază  folosirea  resurselor acvatice şi, volumul apei utlizate;

    b) cerinţele faţă de calitatea apelor utilizate;

    c) consumul total   de  apă  pentru  necesităţile  de  producţie  şi comunale, inclusiv:

    folosirea apei potabile (m3/oră);

    sisteme de circuit  închis:  volumul  apei folosite în  procesul  de producţie,  în  alte scopuri, volumul apei folosite  pentru  alimentarea sistemului   (m3/oră),  inclusiv  apă  potabilă,  pierderi   irevocabile (evaporare, scurgeri);

    d) sistemul de evacuare a apelor reziduale:

    volumul apelor  reziduale  de producţie evacuate (m3/oră),  inclusiv conform  proceselor  tehnologice (secţii, sectoare), sistemul  evacuării reziduurilor, inclusiv apelor de ploaie;

    volumul apelor  reziduale  comunale evacuate (m3/oră),  reţelele  de canalizare (proprii, mixte, orăşeneşti);

    volumul total de ape evacuate (m3/oră, m3/24 ore);

    e) existenţa   şi  regimul  funcţionării  sistemelor  locale  şi  pe întreaga întreprindere de purificare:

    componenţa instalaţiilor de purificare;

    debitul apelor reziduale;

    substanţele poluante, ce se conţin în apele reziduale;

    metodele de purificare;

    concentraţia  substanţelor  poluante în apele reziduale pînă  la  şi după  trecerea prin sistemul de purificare (inclusiv conform datelor  de paşaport, serviciilor de control), determinarea gradului de purificare;

    existenţa şi dimensiunile zonelor sanitare de protecţie, respectarea cerinţelor de regim;

    bazinul de apă  recipient şi volumul de apă purificată folosită  (în sistemul   irevocabil,   la  irigări,  evacuată  în   acumulatoare,   la instalaţiile  de  purificare pe întreaga întreprindere, în  sistemul  de canalizare orăşenesc);

    stabilirea în   procesul   auditului  a  neajunsurilor   în   lucrul sistemului, cauzele;

    f) balanţa apei   la   întreprindere  conform  schemei STAS-ului   - 17.0.0.04-90, analiza folosirii raţionale a resurselor acvatice:

    volumul limitelor stabilite de organele de control privind folosirea apei proaspete şi evacuarea apelor reziduale;

    cauzele de nerespectare a limitelor;

    eficacitatea  sancţiunilor  aplicate  faţă de  întreprindere  pentru folosirea neraţională a resurselor acvatice.

    Analiza impactului  întreprinderii  asupra resurselor  acvatice  din zonă:

    regimul evacuării apelor reziduale;

    conţinutul substanţelor   nocive  în  apele  reziduale,  lista  lor, concentraţia substanţelor la punctele de evacuare (mg/l);

    modificarea componenţei   (nivelul   de   impurificare)   resurselor acvatice naturale în urma evacuării apelor reziduale de la întreprindere;

    analiza situaţiilor  de  avarie,  care  au  avut  loc,  măsurile  de lichidare a avariilor precedente;

    analiza posibilităţilor  de  a atinge nivelul concentraţiilor  maxim admisibile.

    Evaluarea factorilor  pozitivi  şi  negativi de  folosire  de  către întreprindere a resurselor acvatice:

    asigurarea populaţiei cu apă potabilă;

    recepţionarea  şi purificarea apelor reziduale de la întreprinderile altor departamente, de la complexul locativ;

    modificările negative în ceea ce priveşte starea resurselor naturale (pîlniile  de  depresiune,  dispariţia  izvoarelor,  degradarea  florei, micşorarea resurselor piscicole;

    înrăutăţirea  condiţiilor  de trai a populaţiei, funcţionării  altor întreprinderi, complexelor de producţie;

    analiza eficacităţii    acţiunilor    ecologice    întreprinse    de întreprindere şi măsurile de folosire raţională a resurselor acvatice.

    6) Folosirea şi protecţia resurselor funciare.

    Evaluarea folosirii raţionale a resurselor funciare:

    a) atribuirea terenului, scopul atribuirii;

    b) balanţa funciară   cu  indicarea  utilizării  terenului   conform destinaţiei:

    pentru construcţii şi instalaţii;

    pentru acumulatoare   de   deşeuri:   halde,  gunoişti,   bazine   - evaporatoare etc.;

    pentru infrastructura  inginerească (drumuri, comunicaţii de ţevi şi linii de transport al energiei electrice);

    pentru spaţii verzi;

    alte tipuri de folosinţă;

    c) confruntarea  balanţei funciare reale şi de proiect (la  momentul auditului).

    Deteriorarea resurselor funciare, impactul asupra solului:

    a) caracteristica  învelişului  de sol:  diversitatea  teritoriului, proprietăţile    hidrofizice,   chimice   şi   biologice,   fertilitatea principalilor  tipuri de sol, componenţa granulometrică a  principalelor tipuri de sol şi roci;

    b) caracteristica şi sursele de impact asupra învelişului de sol;

    c) modificarea mecanică a solurilor şi rocilor, provocată de:

    replanificarea  suprafeţelor şi crearea formelor noi ale  reliefului (excavaţii, valuri, halde etc.);

    activizarea proceselor erozionale naturale;

    d) poluarea chimică  a  solurilor  cu deşeuri de producţie  şi  cele căzute  din aerul atmosferic, modificarea proceselor geochimice în  zona de impact a obiectului, cu menţionarea:

    compoziţiei ingrediente,  concentraţiei  elementelor  toxice,  clasa pericolului;

    dinamicii acumulării   multianuale   şi   sezoniere   şi   evacuării substanţelor toxice;

    valorilor calculate ale conţinutului maxim admisibil al substanţelor toxice în deşeurile de producţie;

    e) analiza eficacităţii măsurilor de restabilire a solurilor:

    volumul total al terenurilor deteriorate;

    suprafeţele terenurilor    recultivate   la   momentul   începutului auditului;

    metodele de recultivare utilizate;

    eficacitatea măsurilor de recultivare;

    eficacitatea  măsurilor  de  combatere a alunecărilor  de  teren,  a eroziunilor.

    7) Deşeurile  de  producţie şi consum. Impactul lor asupra  mediului înconjurător:

    a) caracteristica deşeurilor solide de producţie şi consum:

    lista proceselor tehnologice, în urma cărora se creează deşeurile;

    tipurile de deşeuri, volumele lor, inclusiv conform formelor de dare de seamă şi schemelor de bilanţ ale întreprinderii;

    particularităţile  fizico-chimice  ale  deşeurilor,  inclusiv  celor explozibile,  existenţa  substanţelor  chimice şi  biologice  extrem  de nocive, radionuclizilor;

    b) schema bilanţului de distribuire a deşeurilor, care reflectă:

    folosirea nemijlocită  a deşeurilor la întreprindere în calitate  de materie primă şi materiale sau transmiterea lor în altă parte;

    depozitarea temporară a deşeurilor pe teritoriul întreprinderii;

    depozitarea permanentă în acumulatoare;

    neutralizarea,  utilizarea  şi  înhumarea  deşeurilor  pe  poligoane speciale;

    c) acumulatoarele  de deşeuri: haldele de roci, gunoiştile, bazinele pentru  reziduuri,  haldele  de  cenuşă şi zgură  ş.a.  Amplasarea  lor, suprafeţele,   volumele,   construcţiile  inginereşti,  modalitatea   de transportare a deşeurilor spre locul de păstrare:

    respectarea prevederilor  de proiect în exploatarea acumulatoarelor:

măsurile   antipenetrare,   volumele  de  înhumare,  de   depozitare   a deşeurilor,   corespunderea  acestora  limitelor  aprobate,  faptele  de recepţionare a substanţelor extrem de nocive şi radioactive, sistemul de evacuare  a  apelor de ploaie, de la topirea zăpezii, apelor  de  drenaj etc.;

    d) sistemul de control asupra stării mediului înconjurător:

    existenţa sondelor  de  control şi a posturilor, care  înregistrează starea apelor subterane, aerului atmosferic, funcţionarea lor;

    organizarea controlului asupra stării solurilor;

    analiza datelor,     care    caracterizează    gradul     impactului acumulatoarelor  de  deşeuri asupra mediului  înconjurător,  pătrunderea substanţelor  chimice,  biologice şi altor substanţe toxice  în  anumiţi componenţi ai mediului înconjurător, cazurile de depăşire a limitelor de amplasare   a  deşeurilor  aprobate  pentru  întreprinderi,   stabilirea cauzelor consecinţelor încălcărilor depistate;

    e) analiza eficacităţii      acţiunilor     ecologice,      tehnice, organizatorice,  întreprinse  pentru diminuarea acestui tip  de  impact, determinarea necesităţii de a elabora măsuri suplimentare.

    8) Resursele   minerale,   protecţia  subsolului,  impactul   asupra mediului geologic:

    a) Impactul asupra mediului geologic, cauzele impactului negativ:

    construirea clădirilor  şi instalaţiilor de producţie, a  drumurilor şi reţelelor inginereşti;

    încălcarea regulilor  de exploatare a reţelelor inginereşti însoţite de  evacuarea  apelor  reziduale  de producţie,  poluarea  cu  substanţe chimice, biologice în procesele de eroziune tehnogenă;

    transformarea   antropogenă   a  reliefului  în   urma   activităţii întreprinderii;

    manifestarea   proceselor   geologice  periculoase  de   provenienţă tehnogenă  şi  naturală - transformarea formelor reliefului,  schimbarea nivelului   apelor   freatice,   inundaţia   teritoriului,   modificarea particularităţilor  rocilor şi calităţii apelor subterane, procesele  de sufoziune şi carst, eroziunea irigaţională;

   modificarea proprietăţilor solurilor;

    analiza eficacităţii  acţiunilor înfăptuite de întreprindere  pentru diminuarea acestui tip de impact;

    b) Resursele minerale, protecţia subsolului:

    necesitatea întreprinderii  în resurse minerale - tipurile, volumele în dinamică în ultimii 3-5 ani;

    caracteristica  zăcămintelor de substanţe minerale utile, exploatate nemijlocit  de către întreprindere, cu menţionarea rezervelor de materie primă după categorii, direcţii şi modul de prelucrare;

    existenţa în   structura  întreprinderii  a  subdiviziunilor  pentru exploatarea substanţelor minerale utile;

    caracterul raţional  de  folosire a materiei prime:  complexicitatea folosirii substanţei minerale utile dobîndite.

    9) Impactul asupra biosferei, protecţia regnului animal şi vegetal.

    La executarea  prezentului  compartiment  este necesar de a  lua  în considerare:

    locul amplasării întreprinderii;

    procesele tehnologice,  care influenţează componentele biologice ale complexului natural, impactul asupra componenţilor biologici;

    a) covorul vegetal, starea lui:

    descrierea floristică   succintă   şi  caracteristica   asociaţiilor vegetale,  dinamica lor naturală, speciile rare, pe cale de  dispariţie, endemice  şi  de  relict,  inclusiv  cele  incluse  în  Cartea  Roşie  a Republicii Moldova, starea lor;

    modificările depistate ale vegetaţiei, legate de impactul antropic;

    stabilirea surselor impactului asupra stării vegetaţiei;

    b) pădurile şi spaţiile verzi ale oraşelor:

    repartizarea funcţională a spaţiilor verzi în localităţi;

    gradul de împădurire, suprafeţele spaţiilor verzi în localitate;

    modificările  în componenţa spaţiilor verzi (îmbolnăviri, deprimări, micşorarea   diversităţii   componenţei  speciilor),   cauzele   acestor modificări;

    c) regnul animal:

    componenţa speciilor, numărul, inclusiv rare, pe cale de dispariţie, incluse  în Cartea Roşie a Republicii Moldova, speciilor de vînătoare şi pescuit;

    existenţa locurilor de concentrare, căile şi timpul migraţiei;

    constatarea modificărilor  în  starea  faunei,  stabilirea  cauzelor acestor modificări;

    analiza eficacităţii  măsurilor  întreprinse  în  scopul  diminuării impactului asupra biosferei.

    10) Mediul social.

    Evaluarea condiţiilor  generale  de  trai  ale  populaţiei  în  zona impactului întreprinderii:

    particularităţile meteorologice şi climaterice ale raionului;

    asigurarea cu    spaţiu    locativ,    confortabilitatea    traiului (transportul, existenţa locurilor de odihnă, zonelor verzi);

    procesele de migraţie;

    datele demografice;

    situaţia sanitaro-epidemiologică, starea sănătăţii populaţiei.

    Evaluarea impactului   activităţii   întreprinderii  asupra   stării sănătăţii populaţiei, care locuieşte în zona de impact:

    a) particularităţile  igienice ale substanţelor toxice, ce se conţin în  emisiile,  deversările,  deşeurile  de producţie şi  de  consum  ale întreprinderii  din  punct  de vedere al impactului  individual  sau  în complex  asupra anumitor forme de îmbolnăvire a populaţiei, cu indicarea celor mai esenţiale patologii;

    b) analiza indicilor    specifici   ai   emisiilor,    deversărilor, deşeurilor  de  producţie  şi consum, care se formează  şi  depozitează, calculate pe cap de locuitor;

    c) analiza indicilor  morbidităţii  şi mortalităţii  populaţiei  din punctul  de  vedere al posibilului impact negativ al  întreprinderii  în cauză;

    d) analiza influenţei  întreprinderii asupra condiţiilor de trai ale populaţiei;

    aprecierea totală  de  expertiză a daunei, cauzate stării  sănătăţii populaţiei prin activitatea întreprinderii.

    11) Analiza situaţiilor   de  avarie  la  întreprindere  (pentru   o perioadă de cel puţin 3 ani).

    Cauzele care au provocat sitiuaţii de avarie, scenariul evoluţiei.

    Proprietăţile situaţiilor de avarie reieşind din:

    indicii concentraţiilor   substanţelor   chimice  nocive  în   aerul atmosferic,   în   apele  de  suprafaţă  şi  subterane,   sol,   conform informaţiilor  serviciilor  controlului  de stat;  sau  consecinţele  de proporţii  ale acestor situaţii (pieirea peştelui în bazinele  acvatice, afectarea masivelor de păduri etc.);

    informaţia instituţiilor   medicale,  ce  caracterizează   creşterea numărului  de  adresări  la medici ale populaţiei  adulte  şi  copiilor, acutizarea unor tipuri de îmbolnăviri etc..

    Determinarea:

    volumelor şi  concentraţiei  substanţelor  nocive, emise  în  mediul înconjurător;

    duratei menţinerii  condiţiilor sanitaro-epidemiologice nefavorabile în   localitate  (completitatea  capturării  apei  cauzată  de  poluarea surselor  de suprafaţă şi subterane, de poluarea solurilor pe  parcelele vilelor şi sectoarele din suburbia oraşului);

    gradul afectării  vegetaţiei,  inclusiv a  semănăturilor  culturilor agricole;

    cazurile de îmbolnăvire  şi  pieire  a  speciilor  regnului  animal, inclusiv celor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova.

    Generalizarea materialelor, stabilirea:

    teritoriilor,  care au suferit cel mai mult în urma avariilor de  la întreprinderi;

    numărului populaţiei, care a fost maximum afectată.

    12) Elaborarea recomandărilor privind înfăptuirea unui set de măsuri suplimentare  de  protecţie  a mediului  înconjurător  şi  îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei:

    modificarea regimului de lucru şi profilului întreprinderii;

    implementarea   măsurilor   de  alternativă   privind   satisfacerea necesităţilor de producţie;

    modificarea surselor  şi  tipurilor de materie primă, resurselor  de căldură,  apă  şi energie, inclusiv folsoirea deşeurilor proprii şi  ale altor   întreprinderi,  înlocuirea  completă  sau  parţială  a  surselor tradiţionale de energie cu cele netradiţionale etc.;

    măsurile tehnice,   tehnologice   şi   de   protecţie   a   mediului înconjurător, care ar facilita securitatea ecologică;

    măsurile organizatorice, inclusiv de planificare şi construcţie.

    13) Recomandările   privind   asigurarea  economică  şi   finanţarea realizării măsurilor.

    Determinarea:

    costului preliminar al măsurilor;

    surselor de finanţare:    mijloacele   întreprinderii,    creditele, investiţiile  atrase, inclusiv mijloacele de peste hotare ale fondurilor specializate, mijloacele bugetare.

V.Obligaţiile şi responsabilitatea participanţilor

la efectuarea auditului ecologic

    23. Obligaţiile beneficiarului:

    organizarea şi   crearea  condiţiilor  necesare  pentru   efectuarea auditului ecologic;

   finanţarea tuturor  procedurilor auditului, dacă nu este stabilită o altă sursă de finanţare;

    prezentarea către  executorul general a informaţiei depline necesare pentru  formarea băncii de date şi întocmirea programului de desfăşurare a auditului ecologic;

    organizarea în  comun  cu executorul general a tuturor  procedurilor auditului  ecologic, inclusiv coordonarea şi aprobarea avizului  privind auditul ecologic al întreprinderii.

    24. Obligaţiile şi drepturile executorului general:

    organizarea efectuării cercetărilor necesare;

    generalizarea   tuturor  datelor  iniţiale  acumulate,  rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, efectuarea evaluării impactului;

    elaborarea recomandărilor  în vederea realizării unui set de  măsuri cu  privire  la neutralizarea impactului întreprinderii asupra  mediului înconjurător  şi sănătăţii populaţiei, precum şi a optimizării situaţiei ecologice în zona de influenţă a surselor de impact.

    Executorul are dreptul la remunerarea neîntîrziată pentru efectuarea auditului  ecologic  după  coordonarea  şi  aprobarea  avizului  privind auditul ecologic al întreprinderii.

    Executorul dispune  de dreptul de coautor al cercetărilor  efectuate la îndeplinirea auditului ecologic al întreprinderii.

    25. Beneficiarul  poartă răspunderea pentru asigurarea  îndeplinirii tuturor recomandărilor, care sînt incluse în documentele rezultative ale auditului   şi   formulate  în  avizul  privind  auditul   ecologic   al întreprinderii aprobat.

    26. Participanţii   la   auditul  ecologic  poartă  răspunderea   în conformitate   cu   legislaţia   în  vigoare,   pentru   autenticitatea, plenitudinea  şi calitatea auditului efectuat şi justeţea recomandărilor propuse.

Anexa nr.1

la Regulamentul privind auditul

ecologic al întreprinderilor

    Coordonat                                                            Aprobat

    Departamentul Protecţia Mediului                         Întreprinderea supusă

    Înconjurător al Republicii Moldova                       auditului ecologic

    "___"___________________ 199___                        "___"__________ 199__

Ministerul Sănătăţii

al Republicii Moldova

"___"__________ 199__

P R O G R A M U L

efectuării auditului ecologic al întreprinderii

    1. Denumirea întreprinderii_________________________________________

    2. Particularităţile    complexului    natural,   capacităţile    de autorestabilire  (precipitaţiile,  caracteristica  vîntului  (eolitică), existenţa  cursurilor  mari  de apă,  caracteristica  reliefului  etc.).

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

    3. Informaţia  generală despre întreprindere: componenţa structurală (secţii, sectoare), volumul producţiei de bază şi suplimentare, procesul tehnologic,   necesităţile  întreprinderii  în  resurse  (  naturale  şi sociale),  căldură,  energie,  materie  primă  şi  materiale,  transport _____________________________________________________________

    4. Caracteristica nivelului impactului întreprinderii:

    1) Tipul, componenţa,  volumul substanţelor poluante emise în  aerul atmosferic, apă, sol, deşeurile de producţie (tipul, clasa, toxicitatea)

________________________________________________________________________________________

    2) Datele ce  caracterizează gradul de impact (conform  materialelor statistice):

    nivelul poluării   aerului   atmosferic,  apelor  de  suprafaţă   şi subterane, solurilor (în ultimii 3 ani) conform celor mai caracteristici ingredienţi pentru întreprindere ______________________________________________________

________________________________________________________________________________________

    nivelul impactului  factorilor  fizici, remarcat în afara  hotarelor teritoriului întreprinderii ______________________

________________________________________________________________________________________

   evenimentele  care  indică gradul înalt de impact al  întreprinderii asupra  mediului înconjurător, dar nerelevate pînă la capăt şi care  cer efectuarea  auditului  ecologic (plîngerile locuitorilor cu  privire  la anumite  încălcări,  de către întreprindere, a normelor şi regulilor  de protecţie  a  mediului  înconjurător, avariile mari,  care  influenţează negativ   asupra   complexului  natural  şi  condiţiilor  de  trai   ale populaţiei,  schimbările  stării  biocenozelor  observate  vizual  etc.)

________________________________________________________________________________________

    5. Datele care   necesită  precizare,  studiu  special,  cercetările ştiinţifice   şi   investigaţiile  în  procesul  auditului,   teritoriul cercetărilor: ___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

    6. Direcţiile principale ale cercetărilor preconizate:

                                               Executorul general

                                               "____"_____________ 199__

                                               Executori:

                                               "____"_____________ 199__

Anexa nr.2

la Regulamentul privind auditul

ecologic al întreprinderii

      APROBAT                                                            APROBAT

    Preşedintele comitetului executiv                             Conducătorul întreprinderii

    raional, primarul

    _________________________                           ________________________

                                                            (funcţia conducătorului)

    _________________________                           _________________________

        Semnătura                                                 Semnătura

C O O R D O N A T

Directorul general al Departamentului

Protecţia Mediului Înconjurător al

Republicii Moldova

_____________________________________

_____________________________________

(semnătura)

"_____" "__________________" 199 ___

A V I Z U L

privind auditul ecologic al

întreprinderii

__________________________

__________________________

__________________________

__________________________

(oraşul, localitatea)

__________________________

    1. Auditul este efectuat de:

       organizaţia-executor general

    ______________________________________________________________________________________

(denumirea, recuzitele)

    ______________________________________________________________________________________

    cu participarea __________________________________________________________________________

(organizaţia coexecutoare, denumirea, recuzitele,

    ______________________________________________________________________________________

experţii-consultanţi, numele, prenumele, funcţia,

    ______________________________________________________________________________________

gradul ştiinţific)

    2. Materialele au fost coordonate cu:

    ______________________________________________________________________________________

(denumirea, numărul şi data avizului)

    ______________________________________________________________________________________

    a) Întreprinderea _________________________________________________________________________

(denumirea, adresa poştală)

    ______________________________________________________________________________________

    siuată _________________________________________________________________________________

(oraşul, localitatea)

    ______________________________________________________________________________________

    b) Apartenenţa      departamentală,     tipul     de     proprietate

    ______________________________________________________________________________________

    ______________________________________________________________________________________

    c) În ce bază s-a efectuat auditul:

    decizia adoptată  de  organele  executive,  Departamentul  Protecţia Mediului Înconjurător, alte organizaţii

    ______________________________________________________________________________________

    ______________________________________________________________________________________

(denumirea, data)

    ______________________________________________________________________________________

    d) Programul lucrărilor este aprobat __________________________________________________________

    ______________________________________________________________________________________

(denumirea, data)

    c) Scopul efectuării auditului (formularea sarcinii):

    ______________________________________________________________________________________

    3. Avizul privind  auditul  ecologic  al  întreprinderii  corespunde cerinţelor  capitolului 4 al Regulamentului privind auditul ecologic  al întreprinderii, în special:

    3.1. Particularităţile      condiţiilor     fizico-geografice     şi meteorologice ale raionului unde este situată întreprinderea:

    temperatura medie anuală a celei mai reci luni ____________ grade C, celei mai calde luni _________ grade C;

    norma medie anuală a precipitaţiilor _____________ mm;

    direcţia predominantă şi viteza vîntului, m/sec;

    forma suprafeţei terenului, cotele ________________ m;

    nivelul apelor freatice _________________________ m;

    caracteristica gradului de drenare a teritoriului;

    poluarea potenţială a aerului atmosferic.

    3.2. Caracteristica întreprinderii:

    caracteristica  secţiilor  şi sectoarelor principale  şi  producţie, volumul  şi  tipurile  de  producţie  (în  unităţi  naturale),  volumele serviciilor prestate ______________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

    3.3. Caracteristica   planificării   raionului  unde  este   situată întreprinderea:

    caracteristica amplasării;

    amplasarea în  raza  impactului  şi zonelor sanitare  de  protecţie, instituţiilor pentru copii, de tratament, altor obiective, care necesită condiţii speciale de protecţie ___________________________________________________

________________________________________________________________________________________

    distanţa de la masivele locative ______________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

    3.4. Necesitatea în resurse:

    de materie primă  minerală  (tipurile,  volumele,  caracteristicile, sursele, transportarea): ____________________

    energetice: _____________________________________________________________________________

    funciare: _______________________________________________________________________________

    acvatice: _______________________________________________________________________________

    biologice: ______________________________________________________________________________

    de muncă: ______________________________________________________________________________

    3.5. Importanţa social-economică a obiectului:

    3.6. Caracteristica  surselor  impactului  şi  starea  componenţilor mediului înconjurător.

    3.6.1. Mediul aerului atmosferic:

    3.6.1.1. Parametrii  surselor  organizate  de emisii şi  degajări  a substanţelor   nocive  în  aerul  atmosferic,  analiza   posibilităţilor atingerii normativelor de emisii şi degajări maxim admisibile stabilite;

    3.6.1.2. Volumele  substanţelor nocive emise în aerul atmosferic  de către sursele neorganziate:

    depozite; ______________________________________________________________________________

    materia primă şi materialele; ________________________________________________________________

    ingredientele, volumele; ____________________________________________________________________

    haldele de cenuşă; ________________________________________________________________________

    deşeurile de producţie; ____________________________________________________________________

    evaporatoare (acumulatoare); _______________________________________________________________

    gunoişti nesancţionate. _____________________________________________________________________

    3.6.1.3. Lista  discordanţelor  privind  parametrii  din  proiectele normelor  maximal admisibile de emisii, depistate în procesul efectuării auditului şi celor existente.

    3.6.1.4. Volumul total de emisii nocive _______________

    3.6.1.5. Concentraţia  substanţelor  nocive  în  diverse  puncte  şi distanţe de la întreprindere ________________

________________________________________________________________________________________

    3.6.1.6. Lista surselor principale, care determină:

    zona de impact a întreprinderii _______________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

    3.6.1.7. Analiza actviităţii întreprinderii:

    plenitudinea   normelor  maximal  admisibile  de  emisii,  măsurilor privind  asigurarea diminuării concentraţiilor pînă la mărimile necesare ___________________________________________________________________________

   recomandările   privind   perfecţionarea  regimurilor  de  lucru   a întreprinderii ___________________________

    3.6.1.8. Analiza   eficacităţii   măsurilor  întreprinse  de   către întreprindere _____________________________

    3.6.1.9. Analiza  eficacităţii metodelor de control asupra  surselor de emisii nocive ________________________

    3.6.1.10. Determinarea  contribuţiei  surselor mobile  de  transport

________________________________________________________________________________________

    3.6.1.11. Concluzii:

    3.6.2. Zgomotele,   sursele   ionizante,  poluarea   radioactivă   a solurilor, apelor ş.a.m.d.

    3.6.3. Mediul acvatic:

    3.6.3.1. Caracteristica prizelor de apă _________________________________________________________

_______________________________________________________________________.

    3.6.3.2. Folosirea resurselor acvatice _________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

    3.6.3.3. Cantitatea şi caracteristica apelor reziduale _______________________________________________

________________________________________________________________________________________

    3.6.3.4. Analiza balanţei apei la întreprindere ____________________________________________________

________________________________________________________________________________________

    3.6.3.5. Controlul________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

    3.6.4. Poluarea termică ____________________________________________________________________

    3.6.5. Deşeurile    solide   industriale,   impactul   lor    asupra componenţilor mediului înconjurător:

    3.6.5.1. Procesele care formează deşeuri ______________________________________________________

    3.6.5.2. Clasificarea deşeurilor ______________________________________________________________

    3.6.5.3. Eficacitatea    metodelor    de   colectare,    depozitare, transportare a deşeurilor __________________

    3.6.5.4. Metodele   de   regenerare   şi  utilizare   a   deşeurilor

________________________________________________________________________________________

    3.6.5.5. Păstrarea deşeurilor, locurile de păstare _________________________________________________

________________________________________________________________________________________

    3.6.6. Impactul asupra complexului natural:

    a) amplificiarea chimică, constatată în procesul auditului, în:

    aerul atmosferic _________________________________________________________________________

    apele de suprafaţă şi subterane ______________________________________________________________

    soluri _________________________________________________________________________________

    b) impurificarea cu substanţe radioactive:

    sursele ________________________________________________________________________________

    tipurile ________________________________________________________________________________

    răspîndirea _____________________________________________________________________________

    3.6.7. Măsurile   privind   diminuarea  impactului  şi   necesitatea măsurilor     noi     de    protecţie    a     mediului     înconjurător _________________________________________________________________________________

    3.6.8. Materia primă minerală, protecţia subsolului, impactul asupra mediului geologic:

    Caracteristica mediului geologic ______________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

   3.6.9. Impactul  asupra  biosferei,  protecţia regnului  vegetal  şi regnului animal.

    3.7. Mediul social ________________________________________________________________________

    3.8. Analiza situaţiilor de avarie ______________________________________________________________

    3.9. Evaluarea  complexă  a  nivelului de  impact  a  întreprinderii asupra mediului înconjurător _______________

    3.10. Analiza  eficacităţii  sistemului  existent  a  monitoringului integrat _________________________________

    3.11. Măsurile   recomandate   întreprinderii  în  scopul   asanării mediului  înconjurător şi îmbunătăţirii condiţiilor de trai a populaţiei ____________________________________________________________________________

    3.11.1. Analiza   eficacităţii  măsurilor  precedente   întreprinse, inclusiv  ale măsurilor privind atingerea normelor maximal admisibile de emisii,  deversări,  a  nivelului  maximal  admisibil  de  impact  fizic (mecanic) ___________________________________________________________________________________________

    3.11.2. Cauzele efectului cuvenit _____________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

   3.11.3. Principiul de selectare a complexului suplimentar de măsuri:

________________________________________________________________________________________

    3.11.4. Tipurile, grupele de măsuri, inclusiv ale celor care permit:

    modificarea procesului tehnologic;

    sporirea eficacităţii sistemelor de purificare;

    organizarea zonelor de protecţie şi sanitare de protecţie;

    scoaterea tensiunii  în  raioanele amplasării cantităţilor  mari  de deşeuri;

    diminuarea pînă  la  nivelul  maximal  posibil  a  impactului  fizic (mecanic), chimic şi biologic;

    păstrarea regnului vegetal şi animal.

    Setul special  de  măsuri,  elaborate pentru  cazul  imposibilităţii asigurării   securităţii  ecologice,  inclusiv  conservarea,  lichidarea secţiilor, sectoarelor, producţiilor _______________________________________________

________________________________________________________________________________________

    3.12. Recomandările  privind componenţa şi etapele documentaţiei  de proiect  şi  deviz  la  realizarea complexului de  măsuri,  elaborat  în procesul auditului.

    Necesitatea elaborării  documentaţiei  de proiect şi  deviz:  studiu tehnico-economic,  proiect, proiect de lucru, care prevede complexul  de măsuri recomandate ____________________.

    Conţinutul materialelor,  inclusiv lucrările speciale de protecţie a mediului  înconjurător:  corectarea  proiectelor normelor de  emisii  şi deversări   maxim   admisibile,  obiectelor   social-cultrale   ş.a.m.d.

________________________________________________________________________

    3.13. Recomandările  privind  asigurarea economică şi  financiară  a realizării măsurilor:

    3.13.1. Calcularea  costului  orientativ al  măsurilor:  principiile determinării,  valorile  

mijloacelor necesare pentru realizarea măsurilor: ______________________________________________________

    3.13.2. Sursele de finanţare recomandate: ______________________________________

________________________________________________________________________

    3.13.3. Calculele măsurilor întreprinse:

                                                                 Tabelul

    3.13.4. Cuantumul de plată pentru folosirea specializată a resurselor  naturale  recomandat

întreprinderii (ţinînd cont de  etapele realizării măsurilor):

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

    3.14. Concluzii: _________________________________________________________

_______________________________________________________________________

                                          Executorul general

                                          "____" _________________ 199__

                                          Executorii

                                          "____" _________________ 199__