HGM937/2002
ID intern unic:  296958
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 937
din  12.07.2002
pentru aprobarea Regulamentului casei de copii de tip familial
Publicat : 25.07.2002 în Monitorul Oficial Nr. 106-109     art Nr : 1055
MODIFICAT
   
HG614 din 06.07.10, MO124-125/20.07.10 art.708
    HG341 din 03.05.10, MO70-71/11.05.10 art.418
    HG344 din 23.03.05, MO59-61/15.04.05 art.400

În scopul asigurării protecţiei drepturilor copiilor orfani şi celor rămaşi fără îngrijirea părinţilor, precum şi pentru îmbunătăţirea activităţii caselor de copii de tip familial, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul casei de copii de tip familial (se anexează).
2. Ministerul Învăţămîntului, în comun cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Sănătăţii, în termen de două luni va prezenta spre examinare Guvernului proiectul de hotărîre privind standardele de îngrijire şi normele de asigurare materială a copiilor orfani şi celor rămaşi fără ocrotire părintească din casele de copii de tip familial.
3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.170 din 26 martie 1996 "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea caselor de copii tip familie" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.35-37, art.246).

    PRIM-MINISTRU
    AL REPUBLICII MOLDOVA                           Vasile TARLEV
    Contrasemnată:
    Ministrul învăţămîntului                                       Gheorghe Sima
    Ministrul finanţelor                                               Zinaida Grecianîi

    Chişinău, 12 iulie 2002.
    Nr. 937.

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
nr. 937 din 12 iulie 2002

REGULAMENTUL
casei de copii de tip familial

I. Dispoziţii generale
    1. Casa de copii de tip familial (în continuare – CCTF) reprezintă o instituţie creată în baza unei familii complete, care oferă copilului orfan sau rămas fără ocrotire părintească îngrijire familială substitutivă în familia părintelui-educator.
    2. În sensul prezentului Regulament, termenii şi definiţiile utilizate semnifică:
    părinte-educator – persoană selectată şi aprobată conform prevederilor prezentului Regulament, care asigură la domiciliul său îngrijirea, creşterea şi educarea temporară a copilului în vederea asigurării (re)integrăriilui în familia biologică sau extinsă, instituirii tutelei/ curatelei, adopţiei sau altor forme de îngrijire de tip familial;
    familia părintelui-educator – persoanele care locuiesc în familia părintelui-educator, cu excepţia copilului/ copiilor plasaţi temporar în casa de copii de tip familial.
II. Scopul, obiectivele şi principiile
de organizare a CCTF
    3. Scopul CCTF este protecţia copilului orfan sau rămas fără ocrotire părintească, socializarea şi, după caz, (re)integrarea acestuia în familia biologică, extinsă sau adoptatoare.
    4. Obiectivele CCTF sînt:
    a) îngrijirea şi creşterea copilului în condiţiile unui mediu familial substitutiv, conform standardelor de calitate;
    b) asigurarea dezvoltării copilului plasat în CCTF corespunzător particularităţilor de personalitate şi de vîrstă ale lui;
    c) facilitarea, în caz de posibilitate, a (re)integrării copilului în familia biologică, extinsă sau adoptatoare;
    d) facilitarea socializării copiilor şi pregătirea lor pentru viaţa independentă după atingerea vîrstei majoratului.
    5. Principiile care stau la baza organizării CCTF sînt următoarele:
    a) respectarea interesului superior al copilului;
    b) respectarea dreptului copilului de a creşte şi a fi educat în familie;
    c) respectarea identităţii copilului;
    d) menţinerea legăturilor cu familia biologică a copilului;
    e) plasarea împreună a fraţilor şi surorilor;
    f) respectarea opiniei copilului;
    g) nondiscriminarea;
    h) abordarea individualizată multidisciplinară;
    i) accesul la servicii de calitate;
    j) confidenţialitatea informaţiei despre copil şi familia sa.
III. Modul de selectare şi aprobare a solicitanţilor la
 funcţia de părinte-educator

    6. Părinţi-educatori pot fi cetăţenii Republicii Moldova care au atins vîrsta de 25 de ani, locuiesc pe teritoriul republicii şi ale căror calităţi morale şi stare a sănătăţii le permit îndeplinirea obligaţiilor respective.
    7. Nu  pot fi părinţi-educatori persoanele:
    a) decăzute din drepturile părinteşti;
    b) declarate, în condiţiile legii, incapabile sau limitate în capacitatea de exerciţiu;
    c) eliberate de obligaţiile de tutore sau curator din propria culpă;
    d) care au avut calitatea de părinţi adoptivi, dar adopţia le-a fost anulată din propria culpă;
    e) care au contraindicaţii privind starea sănătăţii specificate în pct.1 din anexa nr. 3 la prezentul Regulament sau dacă persoanele care locuiesc împreună cu solicitantul au contraindicaţii privind starea sănătăţii specificate în pct. 2 din anexa nr. 3 la prezentul Regulament.
    8. Solicitantul care doreşte să devină părinte-educator trebuie să depună o cerere scrisă la secţia/direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/direcţia pentru protecţia şi ocrotirea minorilor din mun. Chişinău (în continuare – structura teritorială de asistenţă socială).
    9. Structura teritorială de asistenţă socială efectuează evaluarea solicitanţilor, conform anexei nr. 1 la prezentul Regulament, prin: 
    a) obţinerea informaţiei referitor la solicitant şi la alţi membri ai familiei acestuia, precum şi a altor informaţii pe care le consideră relevante;
    b) intervievarea a cel puţin două persoane de referinţă, indicate de solicitant, care să ofere informaţii despre acesta şi pregătirea unui raport în baza interviurilor;
    c) consultarea opiniei autorităţilor administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială în care locuieşte solicitantul;
    d) examinarea capacităţii solicitantului de a activa în calitate de părinte-educator.
    10. După depunerea cererii şi evaluarea solicitanţilor, structura teritorială de asistenţă socială organizează un curs de instruire iniţială pentru solicitanţii la funcţia de părinte-educator, care în prealabil corespund cerinţelor generale de selectare (vîrstă, condiţii de trai, mediul social, starea sănătăţii).
    11. Structura teritorială de asistenţă socială pregăteşte un Raport de evaluare complexă a solicitantului, bazat pe informaţia specificată în anexa nr. 1.
    12. Pentru aprobarea solicitantului, structura teritorială de asistenţă socială depune la Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate (în continuare – Comisia) raportul menţionat în pct. 11 din prezentul Regulament.
    13. După examinarea raportului menţionat în pct.11 din prezentul Regulament în şedinţa Comisiei, aceasta emite avizul privind aprobarea sau refuzul de aprobare a solicitantului la funcţia de părinte-educator, pe care, în termen de 3 zile din data emiterii, îl prezintă structurii teritoriale de asistenţă socială.
    14. În cazul avizului pozitiv al Comisiei, secretarul acesteia introduce informaţia despre părintele-educator aprobat în registrul părinţilor-educatori.
    15. Structura teritorială de asistenţă socială întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale:
    a) solicitanţilor la funcţia de părinte-educator;
    b) părinţilor-educatori aprobaţi;
    c) părinţilor-educatori cu care au fost reziliate Contractele individuale de muncă.
    16. Dosarele personale vor fi întocmite pentru categoriile specificate în pct. 15 lit. a), b) şi c) din prezentul Regulament, completîndu-se în funcţie de specificul persoanelor vizate cu documentele relevante, conform anexei nr. 2 la prezentul Regulament.
IV. Modul de creare şi funcţionare a CCTF
    17. Structura teritorială de asistenţă socială, în termen de 10 zile de la data prezentării avizului privind aprobarea solicitantului la funcţia de părinte-educator de către Comisie, prezintă Consiliului raional/municipal spre examinare avizul privind crearea CCTF.
    18. După examinarea avizului şi altor documente relevante, Consiliul raional/municipal adoptă decizia privind crearea sau refuzul de creare a CCTF, indicînd motivele deciziei adoptate.
    19. În termen de 3 zile de la data adoptării deciziei privind crearea CCTF, structura teritorială eliberează părintelui-educator certificatul de numire în funcţia de părinte-educator şi decizia Consiliului raional/municipal privind crearea CCTF.
    20. Din momentul plasării primului copil, structura teritorială de asistenţă socială încheie contractul individual de muncă cu părintele-educator.
V. Modul de finanţare a CCTF
    21. CCTF dispune de conturi trezoreriale deschise în trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanţelor.
    22. Activitatea CCTF poate fi finanţată din următoarele surse:
    a) mijloacele prevăzute în bugetele raionale/municipale şi în bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;
    b) mijloacele speciale;
    c) alte mijloace, conform legislaţiei.
    23. Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura funcţionarea CCTF în conformitate cu prevederile legislaţiei.
    24. Consiliile raionale/municipale, Adunarea Populară a unităţii teritorial-administrative Găgăuzia alocă mijloace financiare CCTF în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1733 din 31 decembrie 2002 „Cu privire la normele de asigurare materială a copiilor orfani şi celor rămaşi fără ocrotire părintească din casele de copii de tip familial”.
VI. Garanţiile sociale pentru copiii plasaţi în CCTF
    25. Copiii din CCTF, care frecventează o instituţie preşcolară sau alte instituţii de învăţămînt, beneficiază de înlesnirile prevăzute pentru familiile cu mulţi copii.
    26. Asistenţa medicală a copiilor din CCTF este asigurată de instituţiile medicale din teritoriu.
    27. Copiii plasaţi în CCTF beneficiază de înlesnirile pentru copiii orfani şi cei rămaşi fără ocrotire părintească, prevăzute de legislaţia în vigoare, şi îşi păstrează dreptul la pensiile şi indemnizaţiile stabilite anterior, acestea fiind virate la contul personal al copilului, deschis în instituţiile bancare.
    28. Copiilor plasaţi în CCTF li se rezervă dreptul la spaţiul locativ de care au dispus părinţii lor sau la un alt spaţiu echivalent.
    29. La atingerea vîrstei de 18 ani, autorităţile administraţiei publice locale de la locul naşterii copiilor educaţi în CCTF vor contribui la plasarea acestora în cîmpul muncii.
    30. Bunurile materiale parvenite în urma donaţiilor şi sponsorizării CCTF vor fi partajate în mod egal tuturor copiilor luaţi în îngrijire.
    31. Dispoziţiile legislaţiei în vigoare vizînd succesiunea şi asigurarea cu pensii şi alocaţii sociale de stat în raporturile dintre părinţi şi copii nu au efecte juridice pentru părinţii-educatori şi minorii din CCTF.
    32. Copiii orfani din CCTF care îşi fac studiile în şcolile profesionale şi de meserii, instituţii de învăţămînt mediu de specialitate şi superior, pe perioada studiilor, inclusiv în timpul vacanţelor, beneficiază de prestaţiile sociale, conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.870 din 28 iulie 2004 „Despre aprobarea Normelor provizorii de cheltuieli în bani pentru elevii (studenţii) orfani şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă din şcolile profesionale şi de meserii, instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi superior, şcolile de tip internat şi casele de copii”.
    33. Copiii din CCTF au dreptul preferenţial la bilete de odihnă în tabere de odihnă şi întremare pentru copii, sanatorii şi alte instituţii de odihnă şi recuperare, în modul stabilit de legislaţie.
    34. Pentru dezvoltarea gospodăriei auxiliare, CCTF beneficiază, în condiţiile legii, de loturi de pămînt arabil, repartizate cu titlu de posesie în baza deciziei autorităţii administraţiei publice locale.
VII. Drepturile şi obligaţiile părintelui-educator
    35. Părintele-educator poartă răspundere pentru starea sănătăţii copilului şi pentru condiţiile de întreţinere şi educaţie a acestuia. El este reprezentantul legal al copilului şi apără drepturile şi interesele lui fără procură, în toate instanţele, inclusiv în cele judecătoreşti.
    36. Părintele-educator nu este în drept să reprezinte interesele copilului dacă autoritatea tutelară va stabili că interesele acestuia contravin intereselor copilului.
    37. Părinţii-educatori au prioritate la adopţia copiilor aflaţi în CCTF, cu excepţia cazurilor în care adopţia copilului de către o altă familie corespunde interesului superior al copilului şi este argumentată în mod corespunzător de autoritatea tutelară.
    38. Părintele-educator are următoarele drepturi: 
    a) să fie informat despre drepturile şi responsabilităţile sale;
    b) să beneficieze de instruire profesională iniţială şi continuă;
    c) să  fie informat despre trecutul copilului;
    d) să participe la elaborarea planului individualizat de asistenţă a copilului.
    39. Salarizarea părintelui-educator se efectuează conform legislaţiei, din momentul în care în plasament se află cel puţin un copil.
    40. În caz de îmbolnăvire a părintelui-educator, autoritatea tutelară numeşte temporar în funcţie altă persoană (preferabil din aceeaşi familie) pentru perioada respectivă. Remunerarea ambelor persoane va fi efectuată în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    41. Părintele-educator are următoarele obligaţii:
    a) să îngrijească copilul plasat ca pe un membru cu drepturi depline al familiei sale;
    b) să protejeze şi să promoveze bunăstarea copilului;
    c) să determine metodele de educaţie, luînd în considerare vîrsta copilului şi particularităţile individuale ale acestuia, precum şi recomandările specialiştilor de profil şi ale autorităţii tutelare;
    d) să nu aplice metode de educaţie care ar putea prejudicia sănătatea fizică şi psihică şi dezvoltarea spirituală a copilului, excluzînd orice  formă de violenţă asupra lui, inclusiv pedepsele corporale, manifestările de desconsiderare, cruzime şi ultraj la demnitatea persoanei copiilor;
    e) să promoveze şi să educe la membrii familiei sale şi la copiii plasaţi în CCTF convingeri, atitudini şi comportamente bazate pe respectarea drepturilor copilului, consolidînd şi monitorizînd relaţiile între aceştia astfel încît, în cazul apariţiei situaţiilor de conflict, să intervină prompt şi adecvat pentru asigurarea respectării drepturilor copiilor;
    f) să aleagă instituţia de învăţămînt pentru copil, luînd în considerare dorinţa şi aptitudinile acestuia, şi să-l stimuleze în vederea continuării studiilor  în liceu, şcoli profesionale şi de meserii, instituţii de învăţămînt mediu de specialitate şi superior universitar, ţinînd cont de opinia şi capacităţile fiecărui minor;
    g) să ţină evidenţa bunurilor, veniturilor (inclusiv ajutoarelor umanitare) şi cheltuielilor efectuate şi să prezinte, o dată în an, structurii teritoriale de asistenţă socială darea de seamă respectivă;
    h) să nu înstrăineze altor persoane bunurile materiale primite în dar sau procurate pentru copiii plasaţi în CCTF;
    i) cel puţin o dată în an, să prezinte autorităţii tutelare o informaţie cu privire la sănătatea copilului, lucrul educativ efectuat, problemele cu care se confruntă etc.;
    j) să informeze în scris structura teritorială de asistenţă socială cu privire la orice schimbare în situaţia lui personală sau a copilului, precum şi despre orice alt eveniment ce ar putea afecta capacitatea sa de a îngriji copilul plasat;
    k) să participe la elaborarea şi implementarea planului individualizat de asistenţă a fiecărui copil luat în plasament în termenele şi în modul stabilit;
    l) să respecte standardele minime de calitate ale serviciului şi recomandările propuse de specialişti ca rezultat al monitorizării;
    m) să faciliteze vizitarea copilului de către asistentul social responsabil de copilul plasat, persoanele desemnate conform planului individualizat de asistenţă a copilului;
    n) să încurajeze contactele copilului cu familia biologică sau extinsă, în conformitate cu condiţiile stabilite în planul individualizat de asistenţă, elaborat de structura teritorială de asistenţă socială;
    o) să faciliteze (re)integrarea copilului în familia biologică, adopţia sau instituirea tutelei/ curatelei;
    p) să nu împiedice retragerea, în orice moment, a copilului din plasament, în conformitate cu decizia autorităţii tutelare;
    q) să asigure confidenţialitatea informaţiei referitoare la copil, familia biologică a acestuia şi la alte persoane, care i-a fost oferită în legătură cu plasamentul copilului;
    r) să informeze, în termen de 3 zile de la plasament, medicul de familie sau asistentul medical din localitate despre plasamentul copilului, cu prezentarea obligatorie a documentaţiei medicale, după caz: carnetul de dezvoltare a copilului (formular nr. 112/e) sau extras-trimitere (formular nr. 027-1/e), a informaţiei privind vaccinurile şi să respecte necondiţionat recomandările medicilor.
    42. O dată în an, părintele-educator şi persoanele care locuiesc împreună cu el sînt obligaţi să treacă examenul medical profilactic, conform prevederilor actelor normative ale Ministerului Sănătăţii.
    43. În cazul în care părintele-educator îşi exercită funcţiile în detrimentul intereselor şi drepturilor copiilor, acesta este tras la răspundere în modul stabilit de legislaţie.
 VIII. Evaluarea activităţii părintelui-educator
    44. Structura teritorială de asistenţă socială evaluează anual performanţele părintelui-educator.
    45. În cadrul evaluării, structura teritorială de asistenţă socială:
    a) efectuează investigaţii şi colectează informaţia pe care o consideră necesară pentru a stabili dacă părintele-educator şi familia acestuia continuă să corespundă criteriilor şi condiţiilor de aprobare;
    b) solicită şi ia în considerare opiniile părintelui-educator, a copiilor plasaţi în CCTF (în funcţie de vîrsta şi maturitatea lor), a specialiştilor din cadrul structurii teritoriale de asistenţă socială care deţin informaţii referitor la părintele-educator, a autorităţilor administraţiei publice locale respective şi, după caz, a rudelor copilului.
    46. Structura teritorială de asistenţă socială întocmeşte raportul de evaluare şi îl prezintă în şedinţa Comisiei înaintînd, în scris, una dintre următoarele recomandări motivate:
    a) persoana corespunde în continuare cerinţelor pentru a activa în calitate de părinte-educator;
    b) persoana nu mai corespunde cerinţelor pentru a activa în calitate de părinte-educator.
    47. După examinarea raportului menţionat în pct. 46 din prezentul Regulament în şedinţa Comisiei, aceasta emite avizul privind menţinerea în funcţie a părintelui-educator sau rezilierea contractului individual de muncă cu părintele-educator, pe care, în termen de 3 zile din data emiterii, îl prezintă structurii teritoriale de asistenţă socială.
IX.  Plasamentul copilului în CCTF
    48. În CCTF pot fi plasaţi de la trei pînă la şapte copii cu vîrste de pînă la 14 ani. Numărul total al copiilor plasaţi în CCTF şi al copiilor proprii nu va depăşi 7 persoane.
    49. Diferenţa de vîrstă între părinţii-educatori şi copilul plasat în CCTF va fi de minimum 15 ani şi maximum 50 de ani. Această diferenţă de vîrstă minimă poate fi redusă cu cel mult 5 ani în următoarele cazuri:
    a) plasamentul fraţilor;
    b) existenţa relaţiilor de rudenie şi/sau afective dintre părintele-educator şi copilul care poate fi plasat în CCTF;
    c) necesitatea menţinerii copilului în localitatea în care se află CCTF sau în apropierea localităţii respective.
    50. Plasamentul în CCTF a unui copil care a atins vîrsta de 10 ani se va face doar cu acordul acestuia, confirmat în scris de către autoritatea tutelară.
    51. Copiii din CCTF deţin calitatea de membru al acesteia pînă la atingerea vîrstei de 18 ani. În cazul continuării studiilor în licee, şcolile profesionale şi de meserii, instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi superior universitar, ei îşi păstrează această calitate pînă la încheierea studiilor (dar numai pînă la vîrsta de 23 de ani).
    52. La plasarea în CCTF, se va lua în considerare provenienţa etnică, apartenenţa la o anumită cultură, religia, limba vorbită, starea sănătăţii şi gradul de dezvoltare a copilului în vederea creării condiţiilor de viaţă care ar asigura continuitatea educaţiei acestuia.
    53. Copiii aflaţi în relaţii de rudenie sînt plasaţi în aceeaşi CCTF, cu excepţia cazurilor cînd separarea se face în interesele lor.
    54. Înainte de plasament, copilul va trece examenul medical corespunzător, care va fi consemnat în decizia Consiliului Medical Consultativ din cadrul Centrului Medicilor de Familie de la locul aflării copilului. Decizia va conţine şi referinţe privind contraindicaţiile la plasarea copilului în CCTF, care decurg din starea sănătăţii lui, constînd în afecţiuni grave cu evoluţie progresivă. Dacă în urma diagnosticării şi examinării posibilităţii de plasare a copilului în CCTF apar controverse, va fi consultat specialistul principal în domeniul respectiv al Ministerului Sănătăţii, a cărui concluzie este decisivă.
    55. Structura teritorială de asistenţă socială, în comun cu autoritatea tutelară şi asistentul social din unitatea administrativ-teritorială unde este plasat copilul, instituţia în care se află copilul şi, după caz, familia lui, va elabora şi va prezenta Comisiei raportul de evaluare complexă a copilului şi va specifica perioada de plasament al acestuia în CCTF.
    56. În cadrul şedinţei, Comisia selectează, dintre părinţii-educatori incluşi în registru, părintele-educator potrivit pentru copil.
    57. Comisia emite avizul de plasament al copilului în CCTF în cazul în care:
    a) plasamentul în CCTF este măsura de protecţie cea mai potrivită pentru copil, ţinîndu-se cont de toate circumstanţele şi de respectarea prevederilor prezentului Regulament;
    b) plasamentul cu un anumit părinte-educator este cel mai potrivit, luînd în considerare capacităţile acestuia de a răspunde necesităţilor identificate ale copilului;
    c) părintele-educator nu are relaţii de rudenie cu copilul, pînă la gradul IV inclusiv;
    d) plasamentul nu va avea impact negativ asupra copiilor biologici ai părinţilor-educatori şi altor copii plasaţi.
    58. Odată cu emiterea avizului de plasament, Comisia introduce în registrul părinţilor-educatori date referitoare la numărul, vîrsta şi sexul copiilor plasaţi, precum şi perioada plasamentului.
    59. În termen de trei zile de la primirea avizului pozitiv al Comisiei, structura teritorială de asistenţă socială ia decizia cu privire la plasamentul copilului.
    60. Înainte de plasament, structura teritorială de asistenţă socială convoacă o şedinţă în cadrul căreia se elaborează planul individualizat de asistenţă a copilului.
    61. După plasamentul copilului, structura teritorială de asistenţă socială este responsabilă de potrivirea copilului cu familia părintelui-educator, în conformitate cu procedura stabilită.
    62. CCTF se va completa cu cel puţin trei copii pe parcursul a 30 de zile din data adoptării deciziei respective a Consiliului raional/municipal.
    63. Dacă în CCTF rămîn plasaţi mai puţin de trei copii, aceasta urmează a fi completată cu alţi copii, cu excepţia cazurilor în care plasarea nu este rezonabilă din cauza vîrstei înaintate a părintelui-educator.
    64. Îngrijirea şi educarea fiecărui copil plasat în CCTF se realizează în baza unui acord de plasament al copilului, încheiat între părintele-educator  şi structura teritorială de asistenţă socială.
    65. Acordul de plasament al copilului va conţine prevederi ce reglementează condiţiile de întreţinere, îngrijire şi educaţie a copilului, drepturile şi obligaţiile părintelui-educator, responsabilităţile autorităţii tutelare faţă de părintele-educator şi copilul plasat.
    66. Ţinîndu-se cont de caracterul temporar al plasamentului copiilor în CCTF, autoritatea tutelară va întreprinde sistematic măsuri în scopul asigurării protecţiei copiilor prin adopţie sau tutelă/curatelă.
    67. Părinţii-educatori vor facilita şi vor sprijini comunicarea copiilor luaţi în îngrijire cu părinţii şi rudele apropiate (fraţi, surori, bunei), dacă aceasta nu contravine intereselor copilului. Întreţinerea relaţiilor între copii şi părinţii biologici, alte rude apropiate se va realiza cu acordul autorităţii tutelare.
    68. La plasarea copilului în CCTF, autoritatea tutelară va transmite părintelui-educator următoarele acte:
    a) decizia autorităţilor tutelare cu privire la plasamentul copilului;
    b) acordul de plasament al copilului;
    c) certificatul de naştere al copilului plasat;
    d) certificatul despre starea sănătăţii copilului şi extrasul din fişa medicală a lui (adeverinţa despre starea sănătăţii mamei copilului şi modul în care a decurs naşterea – în cazul în care copilul este luat de la maternitate);
    e) caracteristica psiho-pedagogică a copilului, eliberată de instituţia în care s-a aflat anterior copilul;
    f) actele de studii ale copilului;
    g) actul autorităţii tutelare cu privire la examinarea condiţiilor anterioare  de trai ale copilului;
    h) informaţiile privind părinţii biologici ai copilului (copia de pe certificatul de deces, hotărîri ale instanţelor judecătoreşti, alte documente care confirmă lipsa părinţilor sau a condiţiilor şi posibilităţilor de educaţie a copilului în familia biologică);
    i) informaţiile privind alte rude ale copilului (locul aflării fraţilor, surorilor, altor rude apropiate);
    j) informaţiile privind patrimoniul copilului şi autorităţile/persoanele care  poartă răspundere de păstrarea lui;
    k) copiile de pe documentele ce atestă dreptul copilului la pensii/alocaţii şi indemnizaţii.
    69. Părintele-educator este obligat să păstreze toate actele primite de la autoritatea tutelară.
    70. În cazul în care copilul părăseşte CCTF, patrimoniul şi actele lui se transmit părinţilor/reprezentanţilor legali sau beneficiarului care a atins vîrsta majoratului, întocmindu-se un act de predare-primire.
X. Supervizarea plasamentului şi revizuirea planului
individualizat de asistenţă a copilului

    71. Structura teritorială de asistenţă socială monitorizează plasamentul copilului, asigurînd un minim obligatoriu de vizite în CCTF:
    a) săptămînal, pe parcursul primei luni a plasamentului;
    b) dată la două săptămîni, pe parcursul lunii a doua şi a treia;
    c) lunar, după expirarea primelor trei luni de la plasament.
    72. Copilul este vizitat în conformitate cu planul individualizat de asistenţă, precum şi la solicitarea copilului, părintelui-educator sau a autorităţii tutelare.
    73. La fiecare vizită, se asigură următoarele:
    a) copilul are o întrevedere individuală cu asistentul social responsabil de caz;
    b) este întocmit un raport în scris cu privire la vizită, în conformitate cu anexa nr. 4 la prezentul Regulament, care se anexează la dosarul copilului întocmit conform anexei nr. 5 la prezentul Regulament.
    74. Structura teritorială de asistenţă socială revizuieşte planul individualizat de asistenţă a copilului după prima lună de plasament, iar apoi în funcţie de necesitate, dar nu mai rar de o dată la şase luni.
    75. În procesul de revizuire a planului individualizat de asistenţă, precum şi la şedinţele de revizuire, structura teritorială de asistenţă socială implică copilul, părintele-educator, asistentul social din unitatea administrativ-teritorială respectivă, alţi specialişti şi, după caz, familia copilului.
    76. Orice concluzie sau recomandare rezultată în urma revizuirii planului individualizat de asistenţă a copilului se notifică în scris tuturor persoanelor interesate.
    77. Structura teritorială de asistenţă socială încheie plasamentul copilului în CCTF în cazul aplicării unei alte forme de protecţie, la solicitarea copilului sau din culpa părintelui-educator.
XI. Procedura de soluţionare a plîngerilor şi de
reprezentare a intereselor copilului

    78. Orice plîngere cu privire la activitatea CCTF sau conduita părintelui-educator poate fi depusă în scris sau verbal la structura teritorială de asistenţă socială, la Comisie sau la autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi al doilea de către:
    a) copilul plasat în CCTF;
    b) părintele-educator;
    c) autoritatea tutelară din cadrul unităţii administrativ-teritoriale de  nivelul întîi;
    d) autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi;
    e) părinţii biologici sau rudele copilului;
    f) alte persoane interesate.
    79. Structura teritorială de asistenţă socială înregistrează orice plîngere depusă, în scris sau verbal, precum şi rezultatul soluţionării acesteia.
    80. Structura teritorială de asistenţă socială asigură următoarele:
    a) copiii să beneficieze de asistenţă la înaintarea plîngerii şi de reprezentare legală;
    b) nici un copil să nu fie pedepsit sau sancţionat pentru faptul că a depus o plîngere sau a solicitat reprezentare.
    81. Structura teritorială de asistenţă socială stabileşte în scris procedura de examinare a plîngerilor şi asigură ca această procedură să fie cunoscută:
    a) copiilor;
    b) specialiştilor responsabili de monitorizarea CCTF;
    c) părinţilor-educatori;
    d) autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi;
    e) specialiştilor instituţiilor medicale, de învăţămînt şi de asistenţă socială.
XII. Încetarea activităţii CCTF
    82. CCTF îşi încetează activitatea în baza:
    a) deciziei Consiliului raional/municipal cu privire la desfiinţarea CCTF;
    b) hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la anularea deciziei de creare a CCTF.
    83. Decizia privind încetarea activităţii CCTF poate fi luată şi la cererea părinţilor-educatori sau în temeiul demersului autorităţii tutelare şi este condiţionată de următorii factori:
    a) atingerea majoratului de către toţi copiii luaţi în îngrijire;
    b) decesul părinţilor-educatori sau al unuia dintre ei;
    c) depistarea oricărei forme de abuz asupra copiilor din partea părinţilor-educatori sau a altor membri ai familiei;
    d) reintegrarea copiilor în familia lor biologică sau adopţia  lor, precum şi instituirea tutelei asupra acestora;
    e) depistarea la părinţii-educatori sau la membrii familiei lor a maladiilor specificate în anexa nr.3, care nu permit aflarea copiilor în CCTF.
    84. Activitatea CCTF încetează din data adoptării deciziei respective, dacă aceasta din urmă nu prevede alt termen.

Anexa nr. 1
la Regulamentul casei
de copii de tip familial

Informaţia despre solicitanţii pentru funcţia
de părinte-educator şi alţi membri ai familiei acestora
    Persoanele care doresc să devină părinţi-educatori (în continuare – solicitanţi) prezintă următoarele informaţii:
    1. Copia buletinului de identitate, certificatele cu privire la starea civilă (inclusiv căsătoriile precedente).
    2. Concluziile medicale privind starea sănătăţii solicitantului şi a persoanelor care locuiesc împreună cu acesta.
    3. Descrierea amănunţită a tuturor membrilor adulţi din familie sau gospodărie. Descrierea amănunţită a tuturor copiilor din familie care locuiesc sau nu în casa solicitantului, precum şi a copiilor care locuiesc în casa respectivă, dar nu sînt membri ai familiei.
    4. Consimţămîntul înscris al tuturor persoanelor adulte şi al copiilor cu vîrsta mai mare de 10 ani menţionate în pct. 3 din prezenta anexă.
    5. Descrierea detaliată a condiţiilor de trai ale solicitantului.
    6. Convingerile religioase şi capacitatea solicitantului de a îngriji un copil avînd alte convingeri religioase.
    7. Originea, cultura şi limba, precum şi capacitatea solicitantului de a îngriji un copil cu alte particularităţi de origine, cultură sau de limbă.
    8. Locurile de muncă şi ocupaţiile actuale şi cele din trecut ale solicitantului, activităţile din timpul liber şi interesele.
    9. Experienţa precedentă de îngrijire a propriilor copii sau a altor copii.
    10. Cazierul judiciar al solicitantului, precum şi al altor membri ai familiei.
    11. Rezultatul oricărei cereri depuse de solicitant sau de alţi membri ai familiei lui cu privire la adopţia, tutela/curatela unui copil sau luarea copilului în CCTF.
    12. Descrierea detaliată a aprobărilor cererilor precedente sau respingerii acestora depuse de solicitant sau de alţi membri ai familiei.
    13. Raportul de evaluare a capacităţii solicitantului de a activa în calitate de părinte-educator, bazat pe rezultatele instruirii iniţiale a acestuia.
    14. Altă informaţie relevantă.

Anexa nr. 2
la Regulamentul casei
de copii de tip familial

Informaţia pe care trebuie să o conţină
dosarul personal al părintelui-educator
    Dosarul personal al părintelui-educator conţine următoarele documente şi informaţii:
    1. Informaţia obţinută în conformitate cu anexa nr. 1.
    2. Data naşterii şi sexul părintelui-educator.
    3. Cererea părintelui-educator de a activa în această funcţie.
    4. Raportul de evaluare complexă a solicitantului pentru funcţia de părinte-educator.
    5. Copia certificatului de aprobare în funcţia de părinte-educator eliberat de structura teritorială de asistenţă socială.
    6. Contractul individual de muncă.
    7. Rapoartele de revizuire a activităţii părintelui-educator.
    8. Însemnările, rapoartele sau recomandările făcute pe parcursul perioadei de aprobare şi revizuire.
    9. Copia de pe acordul de plasament pentru fiecare copil plasat, inclusiv numele, vîrsta şi sexul copilului, data de începere şi încetare a plasamentului, precum şi motivele încetării plasamentului.
    10. Orice altă informaţie deţinută de structura teritorială de asistenţă socială referitoare la evaluarea şi aprobarea părintelui-educator.

Anexa nr. 3
la Regulamentul casei
de copii de tip familial

Contraindicaţii
privind crearea CCTF ce decurg din starea sănătăţii solicitantului
sau a persoanelor care locuiesc împreună cu acesta

    1. Pentru solicitanţii la funcţia de părinte-educator:
    statutul de invalid de gradul I şi II;
    leziuni organice grave ale sistemului nervos central;
    maladii psihice;
    maladii ale ochilor cu scăderea considerabilă a acuităţii vederii;
    scăderea considerabilă a auzului şi surditatea;
    alcoolismul;
    narcomania;
    SIDA;
    bolile venerice;
    TBC şi alte maladii contagioase grave;
    hepatita virală B, C şi D;
    maladii cronice grave cu evoluţie nefavorabilă.
    2. Pentru persoanele care locuiesc împreună cu solicitantul la funcţia de părinte-educator:
    maladii psihice;
    alcoolismul;
    narcomania;
    SIDA;
    bolile venerice;
    TBC şi alte maladii contagioase grave;
    hepatita virală B, C şi D.

Anexa nr. 4
la Regulamentul casei
de copii de tip familial

Informaţia colectată în timpul vizitelor obligatorii ale 
copilului plasat în CCTF

    În timpul vizitelor obligatorii este necesară acumularea următoarelor informaţii privind copilul, părintele-educator şi progresele generale ale plasamentului:
    1. Sănătatea copilului (inclusiv creşterea, dezvoltarea, bunăstarea fizică şi mintală).
    2. Progresele educaţionale (inclusiv participarea şi rezultatele academice).
    3. Progresul general al plasamentului (inclusiv simţul propriei demnităţi, imaginea de sine şi identitatea proprie, relaţiile sociale, abilităţile de autoîngrijire şi independenţă).
    4. Interesele şi pasiunile.
    5. Contactul cu familia biologică.
    6. Părerea copilului despre plasament.
    7. Evidenţa tuturor vizitelor efectuate, începînd cu ultima vizită obligatorie, cu indicarea tuturor persoanelor cu care a venit în contact în timpul vizitelor.
    8. Data următoarei vizite obligatorii.
    Raportul vizitelor este întocmit de asistentul social responsabil de caz şi este contrasemnat de şeful structurii teritoriale de asistenţă socială.

Anexa nr.5
la Regulamentul casei
de copii de tip familial

Informaţia minimă pe care trebuie să o conţină
dosarul personal al copilului
    Dosarul personal al copilului conţine următoarele informaţii şi documente:
    1. Copia de pe cererea depusă de părinţi sau reprezentantul legal al copilului prin care solicită acordarea îngrijirii temporare copilului de către autoritatea administraţiei publice locale.
    2. Copii de pe actele cu privire la părinţi sau reprezentantul legal al copilului.
    3. Copia de pe certificatul de naştere al copilului.
    4. Copia de pe certificatul de botez al copilului sau altă informaţie referitoare la religia copilului.
    5. Caracteristica psiho-educaţională a copilului prezentată de un psiholog.
    6. Extrasul-trimitere (formularul 027-1/e) din carnetul de dezvoltare a copilului.
    7. Actul de inventariere a bunurilor materiale ale copilului.
    8. Raportul de evaluare complexă a copilului.
    9. Planul individualizat de asistenţă a copilului.
    10. Rapoartele de reexaminare a planului individualizat de asistenţă a copilului şi procesele-verbale ale şedinţelor respective.
    11. Copia de pe acordul de plasament al copilului în CCTF.
    12. Înregistrări ale tuturor activităţilor realizate cu privire la caz.
    13. Actul de abandon, în cazul în care există.
    14. Alte acte relevante.
    [Regulamentul în redacţia HG614 din 06.07.10, MO124-125/20.07.10 art.708]