Abrogată prin HG1103 din 29.09.08, MO180-181/03.10.08 art.1107

În scopul formării şi perfecţionării sistemului de dialog social şi ţinînd cont de practica şi experienţa mondială în acest domeniu, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

2. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în comun cu ministerele şi departamentele interesate, în colaborare cu partenerii sociali - Confederaţia Naţională a Patronatului şi Federaţia Generală a Sindicatelor:

va elaboraşi prezenta Guvernului spre examinare, în termen de două luni, planul măsurilor organizatorice şi componenţa Consiliului format din reprezentanţii părţilor întru asigurarea realizării Concepţiei sus-menţionate;

va prezenta Guvernului în modul stabilit propuneri de rectificare a Concepţiei nominalizate, în caz de necesitate, în funcţie de condiţiile reale de promovare a dialogului social în societate.

3. Compania de Stat "Teleradio-Moldova", agenţiile şi organele de presă, vor informa pe larg societatea despre scopul, sarcinile şi mersul realizării Concepţiei pentru dezvoltarea sistemului de dialog social.

Transformările politice şi social-economice care au loc în republică, tranziţia la economia de piaţă pot avea sorţi de izbîndă doar în condiţiile unei păci sociale, a unor poziţii coordonate a partenerilor sociali, care reprezintă interesele angajaţilor, patronilor şi statului.

Pentru a asigura coordonarea poziţiilor şi a lua în considerare interesele partenerilor sociali care, în mare măsură, nu corespund, experienţa mondiala a elaborat sistemul de dialog social. Acest sistem permite de a soluţiona conflictele, care apar între partenerii sociali, prin mijloace paşnice.

Dialogul social este o formă efectivă de formare şi realizare a politicii social-economice a statului în baza coordonării intereselor diferitelor pături şi grupe sociale ale societăţii prin intermediul negocierilor, refuzul de la confruntări şi violenţă.

Dialogul social în condiţiile reformării economiei contribuie la democratizarea relaţiilor sociale şi de muncă, la dezvoltarea stabilă a societăţii din punct de vedere economic şi social.

În baza reglementării contractuale a chestiunilor privind remunerarea muncii şi a condiţiilor de muncă, ocuparea forţei de muncă şi a garanţiilor sociale, precum şi a altor chestiuni la nivel naţional, ramural, teritorial, sistemul de dialog social creează condiţii pentru egalarea posibilităţilor subiecţilor economici în concurenţa lor pe piaţa mărfurilor şi serviciilor, contribuie la reducerea tensiunii pe piaţa muncii.

Sistemul de dialog social dispune de numeroase mijloace şi posibilităţi de reglementare a relaţiilor sociale şi de muncă şi sarcina lui constă în folosirea eficientă a lor.

Concepţia pentru dezvoltarea sistemului de dialog social (în continuare - Concepţia) are drept scop argumentarea necesităţii formării şi perfecţionării sistemului de dialog social şi a direcţiilor prioritare de dezvoltare a lui în condiţiile reformării economiei ţării.

Realizarea consecutivă a ei va permite de a consolida eforturile tuturor păturilor societăţii pentru o colaborare eficientă în interesele naţionale, va contribui la îmbunătăţirea atmosferiei social-psihologice în societate, va ridica cultura, etica comunicării şi colaborării.

Scopul principal al dialogului social este efectuarea unor măsuri comune şi concrete ale părţilor, menite să asigure protecţia socială a salariaţilor.

Esenţa dialogului social reprezintă concentrarea eforturilor partenerilor sociali în scopul depăşirii crizei şi stabilizării situaţiei social-economice.

coordonarea intereselor partenerilor sociali în soluţionarea problemelor privind remunerarea muncii, ocuparea forţei de muncă, protecţia şi securitatea muncii, instruirea profesională şi reciclarea cadrelor etc.;

recerea treptată de la metodele administrative de comandă la cele colective de reglementare contractuală a relaţiilor sociale şi de muncă la toate nivelurile.

prioritatea metodelor şi procedurilor de conciliere şi efectuarea obligatorie a consultaţiilor partenerilor sociali pe principalele chestiuni din domeniul muncii şi politicii sociale;

refuzul de la acţiunile unilaterale, care încalcă înţelegerile (acordurile) şi informarea reciprocă a partenerilor sociali despre schimbarea situaţiei;

Codul muncii, Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.247 din 15 decembrie 1992 "Cu privire la asigurarea drepturilor sindicatelor în sfera parteneriatului social", Legea cu privire la contractul colectiv de muncă, Legea pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă, Legea cu privire la Guvern, Legea cu privire la sindicate, Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.616 din 5 octombrie 1993 "Pentru Regulamentul provizoriu cu privire la asociaţiile patronatului", Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.144/1976 cu privire la consultările tripartite destinate şă promoveze aplicarea normelor internaţionale ale muncii şi nr.154/1981 privind promovarea negocierilor colective, ratificate de Parlamentul Republicii Moldova în anii 1995-1996.

Un pas important în dezvoltarea bazei juridice şi organizaţionale a dialogului social a fost Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.152 din 20 mai 1994 "Cu privire la constituirea Comisiei republicane pentru negocieri colective" şi Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.567 din 1 august 1994, prin care a fost aprobat Regulamentul Comisiei nominalizate.

A fost aprobată structura şi componenţa Comisiei republicane pentru negocieri colective, care activează pînă în prezent şi din an în an negociază şi încheie contractul colectiv (nivel naţional între Guvern, Patronat şi Sindicate). Concomitent, la nivel de teritoriu, pe lîngă organele administraţiei publice locale se instituie comisiile teritoriale tripartite dintr-un număr egal de reprezentanţi ai părţilor şi prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.572 din 14 august 1995 a fost aprobat regulamentul lor. Însă toate acestea nu permit de a realiza un dialog social eficient între partenerii sociali şi de a soluţiona problemele existente în republică.

Sistemul de dialog social include baza legislativă ca temelie de funcţionare şi dezvoltare a lui, principiile, subiecţii, funcţiile şi obiectivele dialogului social, nivelurile de colaborare a partenerilor sociali, mecanismele şi metodele de reglementare a relaţiilor, structurile organizaţionale, procedurile etc.

Subiecţii (părţile) dialogului social sînt angajaţii, patronii şi organele administraţiei publice centrale şi locale. Componenţa subiecţilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi modul de efectuare a dialogului la diferite niveluri şi faze ale dialogului social se determină, ţinîndu-se cont de particularităţile ramurilor şi unităţilor administrativ-teritoriale.

în numele angajaţilor - Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova, organele, organizaţiile sindicale şi federaţiile lor la nivel de ramură, teritoriu, unitate economică, împuternicite de a fi reprezentate în conformitate cu statutele lor sau organizaţiile care reprezintă interesele angajaţilor;

în numele patronilor - Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, asociaţiile (uniunile) de patroni (antreprenori), conducătorii unităţilor economice, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică;

Drepturile şi împuternicirile atît ale organizaţiilor şi organelor sindicale, cît şi ale celor patronale sînt determinate de legislaţia în vigoare şi statutele acestor organe.

În conformitate cu Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.87/1948 privind libertatea asocierii şi protecţia dreptului la organizaţie şi nr.98/1949 privind aplicarea principiilor dreptului la organizaţie şi de purtare a tratativelor colective, organizaţiile angajaţilor, precum şi organizaţiile patronale nu pot fi dizolvate sau temporar interzise în mod administrativ. Activitatea lor poate fi suspendată numai conform hotărîrii instanţei judecătoreşti.

stabilirea structurilor şi a procesului de dialog social la nivel naţional, ramural şi teritorial cu scopul de a crea consensul între partenerii sociali privind strategia macroeconomică şi politica social-economică;

întărirea capacităţilor partenerilor sociali de a se angaja constructiv în negocieri tripartite pentru a putea contribui efectiv la reformarea economiei şi reconversia socială;

preîntîmpinarea eventualelor situaţii conflictuale în relaţiile de muncă şi cele social-economice la nivel naţional, ramural, teritorial, unitate economică;

examinarea şi prezentarea propunerilor privind oportunitatea ratificării sau denunţării unor Convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi controlul îndeplinirii angajamentelor asumate de către părţi.

să implementeze instrumentele, structurile şi procesul de dialog social, să contribuie la realizarea cadrului legislativ avînd drept scop crearea unui sistem eficient al relaţiilor tripartite;

să sprijine structurile în formare şi procesul dialogului social, să mărească capacitatea partenerilor sociali de a juca un rol constructiv la etapa actuală;

Negocierile colective şi individuale, concilierea, intermedierea, arbitrajul şi reglementarea juridică a litigiilor şi conflictelor formează sistemul relaţiilor sociale şi de muncă în societate. Sistemul relaţiilor sociale şi de muncă se pune în aplicare prin organele dialogului social, care adoptă decizii în exclusivitate numai în baza acordurilor (prin consens).

c) la nivel teritorial - Comisia teritorială tripartită, formată din reprezentanţii angajaţilor, patronilor şi organelor administraţiei publice locale;

d) la nivel de unitate economică - Comisia pentru dialog "patron-salariaţi", formată din reprezentanţii administraţiei unităţii economice şi angajaţilor.

Comisia republicană pentru negocieri colective reprezintă un organ al sistemului dialogului social tripartit (Guvern-Patronat-Sindicate) în domeniul social-economic şi al relaţiilor de muncă, inclusiv în sfera medierii eventualelor situaţii conflictuale dintre partenerii sociali.

Obiectivul de activitate al Comisiei cuprinde: cooperarea tripartită în problemele muncii şi social-economice, negocierea, adoptarea şi asigurarea realizării Contractului colectiv - nivel naţional, examinarea proiectelor şi propunerilor ce vizează reformele economice şi asigurarea concilierii civice, soluţionarea conflictelor colective de muncă la nivel republican, eficientizarea sistemului de negocieri şi dialog social.

În componenţa nominală a Comisiei, la propunerile partenerilor sociali, sînt incluşi un număr egal de reprezentanţi din partea executivului, organelor şi organizaţiilor sindicale şi asociaţiilor (uniunilor) de patroni (antreprenori), recunoscute ca cele mai reprezentative pe plan republican.

Comisia îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Constituţiei, Legii privind contractul colectiv de muncă, Legii pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, normelor dreptului internaţional în vigoare pe teritoriul ţării, altor acte normative şi cu regulamentul său.

Comisia ramurală pentru reglementarea problemelor sociale şi de muncă este un organ al dialogului social creat pe principii de paritate, în care se includ reprezentanţi ai ministerelor (departamentelor), patronilor şi sindicatelor ramurale.

Obiectivul de activitate al Comisiei cuprinde negocierea şi încheierea Contractului colectiv - nivel ramural şi asigurarea executării lui, soluţionarea conflictelor colective de muncă la nivel ramural, analiza cauzelor apariţiei stărilor conflictuale şi elaborarea propunerilor de rezolvare a acestora.

Comisia teritorială tripartită include reprezentanţi ai organelor administraţiei publice locale şi altor organe specializate de pe teren, reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor în teritoriu şi se formează pe principii de paritate.

Obiectivul de activitate al Comisiei include negocierea şi încheierea Contractului colectiv - nivel teritorial,ţinîndu-se cont de specificul dezvoltării social-economice a teritoriului şi asigurarea executării lui, soluţionarea litigiilor colective de muncă, analiza cauzelor apariţiei stărilor conflictuale şi elaborarea propunerilor de rezolvare a acestora.

Comisia pentru dialog "patron-salariaţi" la nivel de unitate economică se formează pe principii de paritate din reprezentanţii administraţiei unităţii şi organizaţiei sindicale.

Obiectivul principal de activitate al Comisiei este negocierea, încheierea şi asigurarea executării Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate economică, examinarea şi soluţionarea litigiilor individuale de muncă.

Consiliul Economic şi Social se constituie prin lege şi este un organ tripartit, autonom, de interes public, creat în scopul realizării dialogului social între Guvern-Patronat-Sindicate şi asigurării climatului de pace socială.

Consiliul Economic şi Social fiind cea mai înaltă structură a tripartitismului de interes public în activitatea sa nu se subordonează organelor puterii de stat.

pregăteşte avize la proiecte de hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova şi la proiecte de legi pe problemele social-economice ce urmează a fi prezentate spre examinare şi adoptare Parlamentului Republicii Moldova;

urmăreşte îndeplinirea obligaţiunilor ce decurg din Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Munciinr.144/1976 cu privire la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaţionale ale muncii şi nr.154/1981 privind promovarea negocierilor colective.

Agenţia pentru Dialogul Social şi Parteneriat este o organizaţie neguvernamentală, necomercială, nonprofitabilă, independentă şi apolitică special constituită pentru desfăşurarea programului de asistenţă a democraţiei în cadrul programului TACIS de dialog social, menită să desfăşoare activităţi de coordonare în crearea cadrului legislativ şi instituţional necesar realizării dialogului social, precum şi colaborarea cu organizaţiile internaţionale în problemele ce ţin de fundamentarea direcţiilor pentru promovarea dialogului social.

Agenţia pentru Dialogul Social şi Parteneriat se constituie dintr-un număr egal de reprezentanţi ai Guvernului, Patronatului şi Sindicatelor, reprezentînd interesele acestora şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova şi cu regulamentul său.

Agenţia pentru Dialogul Social şi Parteneriat activează numai în perioada de pînă la formarea structurilor respective ale Consiliului Economic şi Social.

În scopul dinamizării dialogului social la nivel ramural şi teritorial va fi stabilit modul de instituire, organizare şi funcţionare a comisiilor pentru negocieri şi dialog social în cadrul unor ministere, departamente, judeţe, Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri) şi municipiul Chişinău.

organelor administraţiei publice locale şi altor organe ale autorităţilor publice centrale de specialitate, numiţi prin decizie de către conducătorii acestor organe, cu consimţămîntul prealabil al prefectului;

sindicatelor, numiţi de organele sindicale ramurale, care au unităţi în teritoriu, precum şi de sindicatele reprezentative din unităţile care nu sînt afiliate federaţiilor sindicale.

stabilirea şi diversificarea relaţiilor de colaborare a partenerilor sociali în domeniul muncii şi soluţionării problemelor sociale, modernizarea mecanismului şi sporirea eficienţei dialogului social, care ţin de competenţa ministerelor respective sau a organelor teritoriale;

elaborarea, promovarea încheierii şi realizării contractelor (acordurilor) colective, soluţionarea divergenţelor şi litigiilor colective de muncă, evitînd transformarea lor în confruntări şi acţiuni de protest;

evidenţierea necesităţilor de iniţiativă legislativă referitor la problemele cu caracter social şi de muncă la nivel ramural sau teritorial şi elaborarea propunerilor care vor fi prezentate Guvernului şi altor factori abilitaţi cu această inţiativă conform legislaţiei în vigoare;

Dezvoltarea în continuare a sistemului de dialog social va fi în cel mai strîns mod legată de ritmurile de tranziţie la economia de piaţă şi democratizarea societăţii.

Sarcina de bază a dialogului social la etapa actuală este crearea bazei normativ-juridice şi în temeiul ei a unor asociaţii puternice şi independente de patroni şi sindicate, precum şi dezvoltarea în continuare a reglementării contractuale a relaţiilor sociale şi de muncă în sectorul privat al economiei.

perfecţionarea formelor organizaţionale ale dialogului social (procedurile de ducere a negocierilor, de luare a deciziilor şi controlul executării lor, modul de extindere a acţiunii contractelor colective etc.);

efectuarea treptată a măsurilor de reducere a participării statului în negocierile tripartite şi intensificarea rolului acordurilor bilaterale între patroni şi sindicate.

Realizarea Concepţiei necesită de a perfecţiona baza organizatorică a sistemului dialogului social, de a determina mai concret, în mod legislativ, împuternicirile şi funcţiile părţilor şi de a adopta cadrul normativ necesar pentru promovarea practică a dialogului social.

de a urgenta elaborarea actelor legislative şi normative ce vizează reglementarea relaţiilor sociale şi de muncă, perfecţionarea structurilor şi formelor organizaţionale ale sistemului de dialog social şi a mecanismului de cooperare a patronilor, sindicatelor şi organelor de stat de toate nivelurile;

de a modifica şi completa legislaţia în vigoare referitor la problemele reglementării relaţiilor colective de muncă, sporirii responsabilităţii părţilor şi persoanelor cu funcţii de răspundere pentru respectarea normelor de procedură, care determină condiţiile şi mecanismul de cooperare a partenerilor sociali.

În afară de actele legislative enumerate, pentru ca în ţară să funcţioneze eficient sistemul de dialog social, va fi necesar de a elabora un set de acte legislative şi normative, ce ar reglementa unele chestiuni particulare ale relaţiilor sociale şi de muncă, care ar determina "regulile de joc". În primul rînd aceasta se referă la Legea privind sistemul public al asigurărilor sociale, Legea salarizării în redacţie nouă, Legea cu privire la concedii etc., legile care ar reglementa regulile generale şi speciale privind condiţiile de muncă.

Este necesar, în mod prioritar, de a determina statutul juridic al asociaţiilor patronale, de a adopta Legea cu privire la patronate. În situaţia creată neîncălcînd principiile liberei asocieri, cu concursul organelor de stat, în ramuri şi teritorii, trebuie create structuri patronale care vor include atît întreprinderile private, cît şi cele de stat.

Pentru ca sindicatele să-şi exercite efectiv funcţiile sale de protecţie ale salariaţilor sînt necesare garanţii juridice, care ar împiedica înfăptuirea unor acţiuni din partea statului şi patronilor ce vin în contradicţie cu măsurile stipulate în contractele colective (acordurile) încheiate.

de a crea în perspectivă inspecţia muncii şi judecătoriile specializate în domeniul muncii, care ar examina litigiile individuale şi colective de muncă;

Soluţionarea măsurilor organizatorice şi juridice enumerate mai sus, precum şi a altor măsuri de acest gen va permite de a spori eficacitatea sistemului de dialog social.

La încheierea, modificarea, realizarea sau suspendarea contractelor colective, precum şi în cazul lipsei acestor contracte, adeseori apar divergenţe între angajaţi şi patroni, care uneori se transformă în conflicte colective de muncă.

În scopul preîntîmpinării şi soluţionării constructive a conflictelor apărute este necesar de a continua activitatea de perfecţionare a schemei existente de soluţionare a lor. În acest context este oportun de a urgenta adoptarea în redacţie nouă a Legii privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, inclusiv la nivel naţional.

Este necesar de a activiza lucrul de examinare şi analiză a cauzelor stărilor conflictuale apărute, de a elabora mecanismele social-psihologice, organizatorice şi juridice de preîntîmpinare şi soluţionare constructivă a lor.

modul de soluţionare a conflictelor de interese (la nivel de unitate, grup de unităţi, ramură, teritoriu sau naţional), care include procedura de declanşare, conciliere, mediere a conflictelor de interese, arbitrajul conflictelor de interese, procedura de declanşare, organizare şi suspendare a grevei, drepturile şi obligaţiunile părţilor în timpul grevei, a persoanelor care nu pot declanşa greva;

modul de soluţionare a conflictelor de drepturi (definiţia, procedura de soluţionare, judecarea cererilor, adoptarea şi pronunţarea hotărîrilor etc.).

În procesul de tranziţie la economia de piaţă, de promovare a reformelor necesare de trecere de la sistemul centralizat la un sistem democratic, de descentralizare a puterii, funcţiile Guvernului în cadrul sistemului de dialog social sînt următoarele:

promovează actele legislative şi normative necesare desfăşurării dilogului social şi controlează prin structurile sale guvernamentale modul de aplicare în practică a acestora;

mediază între cei doi parteneri sociali, patronatul şi sindicatele, situaţiile conflictuale apărute, de pe poziţia intereselor naţionale ale societăţii (în perspectivă);

Interesele dezvoltării sistemului de dialog social cer o abordare complexă faţă de elaborarea şi efectuarea măsurilor de perfecţionare a mecanismelor de reglementare a relaţiilor sociale şi de muncă.

Asigurarea metodico-ştiinţifică a dialogului social presupune un studiu mai aprofundat şi multilateral şi o argumentare ştiinţifică a poziţiilor partenerilor sociali în aprecierea şi pronosticarea situaţiilor social-economice, alegerea priorităţilor la elaborarea şi încheierea contractelor colective (acordurilor) la diferite niveluri.

Este necesar de a elabora baza metodico-ştiinţifică pentru formarea mecanismelor juridice, economice şi a altor mecanisme, care ar interesa partenerii sociali să susţină relaţiile de parteneriat, să promoveze o politică coordonată în domeniul relaţiilor sociale şi de muncă, să aloce resursele financiare şi tehnico-materiale necesare pentru promovarea dialogului social şi realizarea contractelor colective încheiate.

Pentru soluţionarea acestor chestiuni este necesar de a utiliza potenţialul organizaţiilor ştiinţifice din republică, a instituţiilor de învăţămînt şi de reciclare a cadrelor, inclusiv a sindicatelor, serviciilor şi centrelor sociologice.

Este absolut necesară crearea sistemului de pregătire a cadrelor, care efectuează negocierile şi participă la situaţiile de mediere, reglementare şi soluţionare a conflictelor colective de muncă. De asemenea, se cere pregătirea juridică, economică, socială, psihologică etc.,a cadrelor, conform unor programe special elaborate prin intermediul unor seminare, conferinţe, simpozioane, atît pe unele chiestiuni separate ale dialogului social, cît şi pe problema în întregime.

Dezvoltarea sistemului de dialog social depinde direct de asigurarea informaţională multilaterală şi la timp a acestei activităţi.Este necesară organizarea lucrului de colectare, sistematizare şi difuzare a informaţiei despre acorduri, contracte, de formare a materialelor informaţionale, metodice, de instruire etc.

Activitatea de informare şi propagandă trebuie să se bazeze pe aplicarea largă a mijloacelor de informare în masă. În acest context ar fi necesară crearea unui centru informaţional.

Funcţionarea sistemului de dialog social ca şi a oricărui alt sistem organizaţional este legată de anumite cheltuieli financiare. Surse de finanţare pot fi mijloacele alocate de partenerii sociali. În perioada de tranziţie, în procesul de formare a sistemului de dialog social, sînt necesare şi mijloacele bugetului de stat.În aceste scopuri ar fi binevenit şi ajutorul financiar al organismelor internaţionale. Pe măsura dezvoltării şi formării structurilor sistemului de dialog social pot fi încheiate acorduri speciale în care părţile vor stabili modul de finanţare a cheltuielilor sau modul de efectuare a defalcărilor necesare pentru dezvoltarea sistemului de dialog social.

HGA356/1999 ID intern unic: 301322 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 356 din 26.04.1999
despre aprobarea Concepţiei pentru dezvoltarea sistemului de dialog social
Publicat : 20.05.1999 în Monitorul Oficial Nr. 50-52 art Nr : 404
Abrogată prin HG1103 din 29.09.08, MO180-181/03.10.08 art.1107 În scopul formării şi perfecţionării sistemului de dialog social şi ţinînd cont de practica şi experienţa mondială în acest domeniu, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Concepţia pentru dezvoltarea sistemului de dialog social (se anexează). 2. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în comun cu ministerele şi departamentele interesate, în colaborare cu partenerii sociali - Confederaţia Naţională a Patronatului şi Federaţia Generală a Sindicatelor: va elaboraşi prezenta Guvernului spre examinare, în termen de două luni, planul măsurilor organizatorice şi componenţa Consiliului format din reprezentanţii părţilor întru asigurarea realizării Concepţiei sus-menţionate; va efectua permanent coordonarea măsurilor pentru implementarea Concepţiei în cauză; va prezenta Guvernului în modul stabilit propuneri de rectificare a Concepţiei nominalizate, în caz de necesitate, în funcţie de condiţiile reale de promovare a dialogului social în societate. 3. Compania de Stat "Teleradio-Moldova", agenţiile şi organele de presă, vor informa pe larg societatea despre scopul, sarcinile şi mersul realizării Concepţiei pentru dezvoltarea sistemului de dialog social. 4. Controlul asupra realizării Concepţiei nominalizate se pune în sarcina viceprim-ministrului dlui O.Stratulat. Prim-ministru al Republicii Moldova Ion STURZA Contrasemnată: Ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei Vladimir Guriţenco Ministrul justiţiei Ion Păduraru Chişinău, 26 aprilie 1999. Nr. 356. Aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.356 din 26 aprilie 1999 C O N C E P Ţ I A pentru dezvoltarea sistemului de dialog social Capitolul I Dispoziţii generale Transformările politice şi social-economice care au loc în republică, tranziţia la economia de piaţă pot avea sorţi de izbîndă doar în condiţiile unei păci sociale, a unor poziţii coordonate a partenerilor sociali, care reprezintă interesele angajaţilor, patronilor şi statului. Pentru a asigura coordonarea poziţiilor şi a lua în considerare interesele partenerilor sociali care, în mare măsură, nu corespund, experienţa mondiala a elaborat sistemul de dialog social. Acest sistem permite de a soluţiona conflictele, care apar între partenerii sociali, prin mijloace paşnice. Dialogul social este o formă efectivă de formare şi realizare a politicii social-economice a statului în baza coordonării intereselor diferitelor pături şi grupe sociale ale societăţii prin intermediul negocierilor, refuzul de la confruntări şi violenţă. Dialogul social în condiţiile reformării economiei contribuie la democratizarea relaţiilor sociale şi de muncă, la dezvoltarea stabilă a societăţii din punct de vedere economic şi social. În baza reglementării contractuale a chestiunilor privind remunerarea muncii şi a condiţiilor de muncă, ocuparea forţei de muncă şi a garanţiilor sociale, precum şi a altor chestiuni la nivel naţional, ramural, teritorial, sistemul de dialog social creează condiţii pentru egalarea posibilităţilor subiecţilor economici în concurenţa lor pe piaţa mărfurilor şi serviciilor, contribuie la reducerea tensiunii pe piaţa muncii. Sistemul de dialog social dispune de numeroase mijloace şi posibilităţi de reglementare a relaţiilor sociale şi de muncă şi sarcina lui constă în folosirea eficientă a lor. Concepţia pentru dezvoltarea sistemului de dialog social (în continuare - Concepţia) are drept scop argumentarea necesităţii formării şi perfecţionării sistemului de dialog social şi a direcţiilor prioritare de dezvoltare a lui în condiţiile reformării economiei ţării. Realizarea consecutivă a ei va permite de a consolida eforturile tuturor păturilor societăţii pentru o colaborare eficientă în interesele naţionale, va contribui la îmbunătăţirea atmosferiei social-psihologice în societate, va ridica cultura, etica comunicării şi colaborării. Capitolul II Esenţa şi particularităţile sistemului de dialog social 1. Scopul, esenţa, principiile şi condiţiile de bază ale dialogului social Scopul principal al dialogului social este efectuarea unor măsuri comune şi concrete ale părţilor, menite să asigure protecţia socială a salariaţilor. Esenţa dialogului social reprezintă concentrarea eforturilor partenerilor sociali în scopul depăşirii crizei şi stabilizării situaţiei social-economice. Concomitent este necesar să fie soluţionate şi alte sarcini, cum ar fi: utilizarea potenţialului dialogului social în interesele dezvoltării personalităţii, asigurarea drepturilor şi garanţiilor constituţionale ale ei; coordonarea intereselor partenerilor sociali în soluţionarea problemelor privind remunerarea muncii, ocuparea forţei de muncă, protecţia şi securitatea muncii, instruirea profesională şi reciclarea cadrelor etc.; precizarea funcţiilor, drepturilor şi obligaţiunilor partenerilor sociali, elaborarea principiilor şi procedurilor, ridicarea culturii negocierilor; aplanarea conflictelor colective de muncă în baza principiilor relaţiilor de parteneriat, reducerea tensiunii în societate; recerea treptată de la metodele administrative de comandă la cele colective de reglementare contractuală a relaţiilor sociale şi de muncă la toate nivelurile. Principiile dialogului social care stau la baza succesului tripartitismului, sînt: dorinţa pentru dialog a partenerilor sociali, respectarea normelor legislaţiei în vigoare şi asumarea benevolă a obligaţiunilor; existenţa organizaţiilor puternice ale angajaţilor şi patronilor, reprezentative şi independente, guvernate prin disciplină şi democraţie internă; cunoştinţe adecvate asupra subiectelor luate în discuţie pentru o participare efectivă în luarea deciziilor; existenţa unui climat de încredere mutuală între partenerii sociali; egalitatea partenerilor sociali şi împuternicirile reprezentanţilor partenerilor sociali; evaluarea posibilităţilor reale de îndeplinire a obligaţiunilor asumate; executarea obligatorie a înţelegerilor (acordurilor) şi responsabilitatea pentru obligaţiunile asumate; prioritatea metodelor şi procedurilor de conciliere şi efectuarea obligatorie a consultaţiilor partenerilor sociali pe principalele chestiuni din domeniul muncii şi politicii sociale; refuzul de la acţiunile unilaterale, care încalcă înţelegerile (acordurile) şi informarea reciprocă a partenerilor sociali despre schimbarea situaţiei; adoptarea deciziilor şi efectuarea acţiunilor în limitele regulilor şi procedurilor coordonate. Condiţiile de bază pentru ca tripartitismul să fie cu adevărat eficient, sînt: a) independenţa patronilor, angajaţilor şi a statului unii faţă de ceilalţi fără nici o suprapunere a funcţiilor lor; b) existenţa unor părţi autonome şi distincte, capabile să-şi aducă la îndeplinire funcţiile lor în mod corespunzător; c) atitudine pozitivă faţă de consultări şi cooperare; d) respect şi înţelegere mutuală. Aceste principii şi condiţii de bază trebuie să fie respectate la toate nivelurile sistemului de dialog social. 2. Asigurarea juridică şi normativă a dialogului social la momentul actual În prezent baza juridică a sistemului de dialog social o constituie: Codul muncii, Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.247 din 15 decembrie 1992 "Cu privire la asigurarea drepturilor sindicatelor în sfera parteneriatului social", Legea cu privire la contractul colectiv de muncă, Legea pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă, Legea cu privire la Guvern, Legea cu privire la sindicate, Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.616 din 5 octombrie 1993 "Pentru Regulamentul provizoriu cu privire la asociaţiile patronatului", Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.144/1976 cu privire la consultările tripartite destinate şă promoveze aplicarea normelor internaţionale ale muncii şi nr.154/1981 privind promovarea negocierilor colective, ratificate de Parlamentul Republicii Moldova în anii 1995-1996. Un pas important în dezvoltarea bazei juridice şi organizaţionale a dialogului social a fost Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.152 din 20 mai 1994 "Cu privire la constituirea Comisiei republicane pentru negocieri colective" şi Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.567 din 1 august 1994, prin care a fost aprobat Regulamentul Comisiei nominalizate. A fost aprobată structura şi componenţa Comisiei republicane pentru negocieri colective, care activează pînă în prezent şi din an în an negociază şi încheie contractul colectiv (nivel naţional între Guvern, Patronat şi Sindicate). Concomitent, la nivel de teritoriu, pe lîngă organele administraţiei publice locale se instituie comisiile teritoriale tripartite dintr-un număr egal de reprezentanţi ai părţilor şi prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.572 din 14 august 1995 a fost aprobat regulamentul lor. Însă toate acestea nu permit de a realiza un dialog social eficient între partenerii sociali şi de a soluţiona problemele existente în republică. 3. Subiecţii şi obiectivele sistemului de dialog social Sistemul de dialog social include baza legislativă ca temelie de funcţionare şi dezvoltare a lui, principiile, subiecţii, funcţiile şi obiectivele dialogului social, nivelurile de colaborare a partenerilor sociali, mecanismele şi metodele de reglementare a relaţiilor, structurile organizaţionale, procedurile etc. Subiecţii (părţile) dialogului social sînt angajaţii, patronii şi organele administraţiei publice centrale şi locale. Componenţa subiecţilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi modul de efectuare a dialogului la diferite niveluri şi faze ale dialogului social se determină, ţinîndu-se cont de particularităţile ramurilor şi unităţilor administrativ-teritoriale. Reprezentanţii părţilor care reprezintă interesele lor, sînt: în numele angajaţilor - Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova, organele, organizaţiile sindicale şi federaţiile lor la nivel de ramură, teritoriu, unitate economică, împuternicite de a fi reprezentate în conformitate cu statutele lor sau organizaţiile care reprezintă interesele angajaţilor; în numele patronilor - Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, asociaţiile (uniunile) de patroni (antreprenori), conducătorii unităţilor economice, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică; în numele statului - Guvernul Republicii Moldova, ministerele şi departamentele, precum şi autorităţile administraţiei publice locale. Drepturile şi împuternicirile atît ale organizaţiilor şi organelor sindicale, cît şi ale celor patronale sînt determinate de legislaţia în vigoare şi statutele acestor organe. În conformitate cu Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.87/1948 privind libertatea asocierii şi protecţia dreptului la organizaţie şi nr.98/1949 privind aplicarea principiilor dreptului la organizaţie şi de purtare a tratativelor colective, organizaţiile angajaţilor, precum şi organizaţiile patronale nu pot fi dizolvate sau temporar interzise în mod administrativ. Activitatea lor poate fi suspendată numai conform hotărîrii instanţei judecătoreşti. Colaborarea între partenerii sociali include următoarele niveluri: naţional, ramural, teritorial şi nivel de unitate economică. Obiectivele generale ale dialogului social, sînt: stabilirea structurilor şi a procesului de dialog social la nivel naţional, ramural şi teritorial cu scopul de a crea consensul între partenerii sociali privind strategia macroeconomică şi politica social-economică; întărirea capacităţilor partenerilor sociali de a se angaja constructiv în negocieri tripartite pentru a putea contribui efectiv la reformarea economiei şi reconversia socială; colaborarea în elaborarea şi realizarea cadrului legislativ avînd drept scop crearea unui sistem eficient al relaţiilor tripartite; armonizarea intereselor naţionale în procesul elaborării principiilor de reglementare a relaţiilor de muncă şi social-economice; elaborarea, promovarea şi contribuirea la încheierea contractului colectiv la diferite niveluri şi asigurarea realizării prevederilor acestuia; soluţionarea divergenţelor şi conflictelor colective de muncă şi medierea anumitor situaţii conflictuale; preîntîmpinarea eventualelor situaţii conflictuale în relaţiile de muncă şi cele social-economice la nivel naţional, ramural, teritorial, unitate economică; examinarea şi prezentarea propunerilor privind oportunitatea ratificării sau denunţării unor Convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi controlul îndeplinirii angajamentelor asumate de către părţi. Obiectivele pe termen scurt ale dialogului social: să implementeze instrumentele, structurile şi procesul de dialog social, să contribuie la realizarea cadrului legislativ avînd drept scop crearea unui sistem eficient al relaţiilor tripartite; să sprijine structurile în formare şi procesul dialogului social, să mărească capacitatea partenerilor sociali de a juca un rol constructiv la etapa actuală; să sporească înţelegerea generală a rolului dialogului social în cadrul unui sistem democratic. Obiectele de discuţii la încheierea contractelor colective (acordurilor) includ următoarele chestiuni principale: mecanismele de reglementare a remunerării muncii şi mărimii ei, indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei; organizarea muncii; utilizarea forţei de muncă şi ocupaţia ei; timpul de muncă şi de odihnă; asistenţa socială, protecţia muncii şi ocrotirea sănătăţii; munca femeilor şi minorilor; participarea partenerilor sociali în procesul legislativ; protecţia socială şi juridică; dezvoltarea relaţiilor dintre reprezentanţii patronilor şi angajaţilor. Toate aceste chestiuni, de regulă, se reglementează prin contractul colectiv încheiat la diferite niveluiri de partenerii sociali. 4. Organele sistemului dialogului social Negocierile colective şi individuale, concilierea, intermedierea, arbitrajul şi reglementarea juridică a litigiilor şi conflictelor formează sistemul relaţiilor sociale şi de muncă în societate. Sistemul relaţiilor sociale şi de muncă se pune în aplicare prin organele dialogului social, care adoptă decizii în exclusivitate numai în baza acordurilor (prin consens). Organele sistemului dialogului social la momentul actual, sînt: a) la nivel naţional - Comisia republicană pentru negocieri colective, formată din reprezentanţii părţilor - Guvern-Patronat - Sindicate; b) la nivel ramural - Comisia ramurală pentru reglementarea problemelor sociale şi de muncă, formată din reprezentanţii părţilor; c) la nivel teritorial - Comisia teritorială tripartită, formată din reprezentanţii angajaţilor, patronilor şi organelor administraţiei publice locale; d) la nivel de unitate economică - Comisia pentru dialog "patron-salariaţi", formată din reprezentanţii administraţiei unităţii economice şi angajaţilor. Comisia republicană pentru negocieri colective Comisia republicană pentru negocieri colective reprezintă un organ al sistemului dialogului social tripartit (Guvern-Patronat-Sindicate) în domeniul social-economic şi al relaţiilor de muncă, inclusiv în sfera medierii eventualelor situaţii conflictuale dintre partenerii sociali. Obiectivul de activitate al Comisiei cuprinde: cooperarea tripartită în problemele muncii şi social-economice, negocierea, adoptarea şi asigurarea realizării Contractului colectiv - nivel naţional, examinarea proiectelor şi propunerilor ce vizează reformele economice şi asigurarea concilierii civice, soluţionarea conflictelor colective de muncă la nivel republican, eficientizarea sistemului de negocieri şi dialog social. În componenţa nominală a Comisiei, la propunerile partenerilor sociali, sînt incluşi un număr egal de reprezentanţi din partea executivului, organelor şi organizaţiilor sindicale şi asociaţiilor (uniunilor) de patroni (antreprenori), recunoscute ca cele mai reprezentative pe plan republican. Comisia îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Constituţiei, Legii privind contractul colectiv de muncă, Legii pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, normelor dreptului internaţional în vigoare pe teritoriul ţării, altor acte normative şi cu regulamentul său. Comisia ramurală pentru reglementarea problemelor sociale şi de muncă Comisia ramurală pentru reglementarea problemelor sociale şi de muncă este un organ al dialogului social creat pe principii de paritate, în care se includ reprezentanţi ai ministerelor (departamentelor), patronilor şi sindicatelor ramurale. Obiectivul de activitate al Comisiei cuprinde negocierea şi încheierea Contractului colectiv - nivel ramural şi asigurarea executării lui, soluţionarea conflictelor colective de muncă la nivel ramural, analiza cauzelor apariţiei stărilor conflictuale şi elaborarea propunerilor de rezolvare a acestora. Comisia îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare şi regulamentul său. Comisia teritorială tripartită Comisia teritorială tripartită include reprezentanţi ai organelor administraţiei publice locale şi altor organe specializate de pe teren, reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor în teritoriu şi se formează pe principii de paritate. Obiectivul de activitate al Comisiei include negocierea şi încheierea Contractului colectiv - nivel teritorial,ţinîndu-se cont de specificul dezvoltării social-economice a teritoriului şi asigurarea executării lui, soluţionarea litigiilor colective de muncă, analiza cauzelor apariţiei stărilor conflictuale şi elaborarea propunerilor de rezolvare a acestora. Comisia îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare şi regulamentul său. Comisia pentru dialog "patron-salariaţi" la nivel de unitate economică Comisia pentru dialog "patron-salariaţi" la nivel de unitate economică se formează pe principii de paritate din reprezentanţii administraţiei unităţii şi organizaţiei sindicale. Obiectivul principal de activitate al Comisiei este negocierea, încheierea şi asigurarea executării Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate economică, examinarea şi soluţionarea litigiilor individuale de muncă. Organele sistemului dialogului social în perspectivă vor fi: la nivel naţional - Consiliul Economic şi Social şi Agenţia pentru Dialogul Social şi Parteneriat; la nivel ramural şi teritorial - comisiile pentru negocieri şi dialog social; la nivel de unitate economică - comisiile pentru dialog "patron-salariaţi. Consiliul Economic şi Social Consiliul Economic şi Social se constituie prin lege şi este un organ tripartit, autonom, de interes public, creat în scopul realizării dialogului social între Guvern-Patronat-Sindicate şi asigurării climatului de pace socială. Consiliul Economic şi Social fiind cea mai înaltă structură a tripartitismului de interes public în activitatea sa nu se subordonează organelor puterii de stat. Atribuţiile de bază ale Consiliului Economic şi Social Consiliul Economic şi Social are următoarele atribuţii: pregăteşte avize la proiecte de hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova şi la proiecte de legi pe problemele social-economice ce urmează a fi prezentate spre examinare şi adoptare Parlamentului Republicii Moldova; semnalizează Guvernului apariţia unor fenomene economice şi sociale care impun elaborarea unor noi acte normative; analizează cauzele stărilor conflictuale apărute, mediază şi face propuneri de rezolvare a acestora în interes naţional; urmăreşte îndeplinirea obligaţiunilor ce decurg din Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Munciinr.144/1976 cu privire la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaţionale ale muncii şi nr.154/1981 privind promovarea negocierilor colective. Agenţia pentru Dialogul Social şi Parteneriat Agenţia pentru Dialogul Social şi Parteneriat este o organizaţie neguvernamentală, necomercială, nonprofitabilă, independentă şi apolitică special constituită pentru desfăşurarea programului de asistenţă a democraţiei în cadrul programului TACIS de dialog social, menită să desfăşoare activităţi de coordonare în crearea cadrului legislativ şi instituţional necesar realizării dialogului social, precum şi colaborarea cu organizaţiile internaţionale în problemele ce ţin de fundamentarea direcţiilor pentru promovarea dialogului social. Agenţia pentru Dialogul Social şi Parteneriat se constituie dintr-un număr egal de reprezentanţi ai Guvernului, Patronatului şi Sindicatelor, reprezentînd interesele acestora şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova şi cu regulamentul său. Agenţia pentru Dialogul Social şi Parteneriat activează numai în perioada de pînă la formarea structurilor respective ale Consiliului Economic şi Social. Comisiile pentru negocieri şi dialog social În scopul dinamizării dialogului social la nivel ramural şi teritorial va fi stabilit modul de instituire, organizare şi funcţionare a comisiilor pentru negocieri şi dialog social în cadrul unor ministere, departamente, judeţe, Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri) şi municipiul Chişinău. La nivelul ministerelor, departamentelor comisiile vor fi formate din reprezentanţi ai: ministerelor, departamentelor, numiţi de către ministru sau directorul general; sindicatelor, numiţi de federaţiile sindicale de ramură şi alte organizaţii ale salariaţilor, după caz; patronatelor, numiţi de asociaţiile (uniunile) de patroni (antreprenori), precum şi de alte organizaţii respective. La nivel teritorial în comisii se includ reprezentanţi ai: organelor administraţiei publice locale şi altor organe ale autorităţilor publice centrale de specialitate, numiţi prin decizie de către conducătorii acestor organe, cu consimţămîntul prealabil al prefectului; patronilor, numiţi de asociaţiile (uniunile) de patroni (antreprenori) ramurale; sindicatelor, numiţi de organele sindicale ramurale, care au unităţi în teritoriu, precum şi de sindicatele reprezentative din unităţile care nu sînt afiliate federaţiilor sindicale. Activitatea comisiilor ramurale şi teritoriale pentru negocieri şi dialog social vizează următoarele: stabilirea şi diversificarea relaţiilor de colaborare a partenerilor sociali în domeniul muncii şi soluţionării problemelor sociale, modernizarea mecanismului şi sporirea eficienţei dialogului social, care ţin de competenţa ministerelor respective sau a organelor teritoriale; elaborarea, promovarea încheierii şi realizării contractelor (acordurilor) colective, soluţionarea divergenţelor şi litigiilor colective de muncă, evitînd transformarea lor în confruntări şi acţiuni de protest; evidenţierea necesităţilor de iniţiativă legislativă referitor la problemele cu caracter social şi de muncă la nivel ramural sau teritorial şi elaborarea propunerilor care vor fi prezentate Guvernului şi altor factori abilitaţi cu această inţiativă conform legislaţiei în vigoare; soluţionarea altor probleme din sfera de activitate a ministerelor sau a teritoriilor asupra cărora partenerii sociali convin să discute. Comisiile pentru dialog "patron-salariaţi" La nivel de unitate economică se creează comisiile pentru dialog "patron-salariaţi" din reprezentanţii administraţiei unităţii economice şi angajaţilor, care îşi menţin funcţiile şi atribuţiile în vigoare. Capitolul III Direcţiile principale de dezvoltare a sistemului de dialog social 1. Direcţiile principale de dezvoltare a relaţiilor sociale şi de muncă Dezvoltarea în continuare a sistemului de dialog social va fi în cel mai strîns mod legată de ritmurile de tranziţie la economia de piaţă şi democratizarea societăţii. Sarcina de bază a dialogului social la etapa actuală este crearea bazei normativ-juridice şi în temeiul ei a unor asociaţii puternice şi independente de patroni şi sindicate, precum şi dezvoltarea în continuare a reglementării contractuale a relaţiilor sociale şi de muncă în sectorul privat al economiei. Este necesar de a spori rolul contractelor colective de toate nivelurile şi de a corela conţinutul lor cu situaţia social-economică concretă. În continuare pe măsura dezvoltării social-economice este necesară: perfecţionarea formelor organizaţionale ale dialogului social (procedurile de ducere a negocierilor, de luare a deciziilor şi controlul executării lor, modul de extindere a acţiunii contractelor colective etc.); determinarea şi precizarea funcţiilor organelor puterii de stat locale ca subiecţi ai dialogului social; dezvoltarea relaţiilor dintre asociaţiile patronilor şi sindicatelor la nivel de ramură şi teritoriu; transmiterea treptată a funcţiilor ministerelor de producere ramurale, ca subiecţi ai dialogului social, asociaţiilor ramurale ale patronilor; efectuarea treptată a măsurilor de reducere a participării statului în negocierile tripartite şi intensificarea rolului acordurilor bilaterale între patroni şi sindicate. Va fi necesar de a dezvolta în continuare procedurile şi modul de încheiere a contractelor colective în sfera bugetară. 2. Perfecţionarea bazei juridice şi organizatorice a sistemului de dialog social Realizarea Concepţiei necesită de a perfecţiona baza organizatorică a sistemului dialogului social, de a determina mai concret, în mod legislativ, împuternicirile şi funcţiile părţilor şi de a adopta cadrul normativ necesar pentru promovarea practică a dialogului social. În legătură cu aceasta, la nivel de stat, în timpul apropiat este necesar de a efectua următoarele măsuri: de a utiliza în legislaţia republicii experienţa mondială şi normele adoptate de Organizaţia Internaţională a Muncii; de a urgenta elaborarea actelor legislative şi normative ce vizează reglementarea relaţiilor sociale şi de muncă, perfecţionarea structurilor şi formelor organizaţionale ale sistemului de dialog social şi a mecanismului de cooperare a patronilor, sindicatelor şi organelor de stat de toate nivelurile; de a modifica şi completa legislaţia în vigoare referitor la problemele reglementării relaţiilor colective de muncă, sporirii responsabilităţii părţilor şi persoanelor cu funcţii de răspundere pentru respectarea normelor de procedură, care determină condiţiile şi mecanismul de cooperare a partenerilor sociali. Baza juridică a sistemului de dialog social trebuie să fie asigurată prin: Codul Muncii al Republicii Moldova; Legea privind contractul colectiv de muncă; Legea privind soluţionarea litigiilor colective de muncă; Legea cu privire la Guvern; Legea cu privire la utilizarea forţei de muncă; Legea cu privire la întreprinderi şi antreprenoriat; Legea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social; Legea sindicatelor; Legea cu privire la patronate; Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la Agenţia pentru Dialogul Social şi Parteneriat"; Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la comisiile ramurale şi teritoriale pentru negocieri şi dialog social". În continuare, pe măsura dezvoltării bazei juridice a sistemului de dialog social, poate fi elaborat Codul dialogului social. În afară de actele legislative enumerate, pentru ca în ţară să funcţioneze eficient sistemul de dialog social, va fi necesar de a elabora un set de acte legislative şi normative, ce ar reglementa unele chestiuni particulare ale relaţiilor sociale şi de muncă, care ar determina "regulile de joc". În primul rînd aceasta se referă la Legea privind sistemul public al asigurărilor sociale, Legea salarizării în redacţie nouă, Legea cu privire la concedii etc., legile care ar reglementa regulile generale şi speciale privind condiţiile de muncă. Este necesar, în mod prioritar, de a determina statutul juridic al asociaţiilor patronale, de a adopta Legea cu privire la patronate. În situaţia creată neîncălcînd principiile liberei asocieri, cu concursul organelor de stat, în ramuri şi teritorii, trebuie create structuri patronale care vor include atît întreprinderile private, cît şi cele de stat. Vor fi perfecţionate mecanismele de colaborare a organelor sindicale ca una din părţile dialogului social. Pentru ca sindicatele să-şi exercite efectiv funcţiile sale de protecţie ale salariaţilor sînt necesare garanţii juridice, care ar împiedica înfăptuirea unor acţiuni din partea statului şi patronilor ce vin în contradicţie cu măsurile stipulate în contractele colective (acordurile) încheiate. În planul perfecţionării formelor organizaţionale ale sistemului de dialog social este necesar: de a elabora mecanismele şi procedurile de formare a reprezentanţei părţilor la nivel naţional, ramural şi teritorial; de a crea în perspectivă inspecţia muncii şi judecătoriile specializate în domeniul muncii, care ar examina litigiile individuale şi colective de muncă; de a stabili în mod legislativ responsabilitatea părţilor pentru nerespectarea şi neîndeplinirea obligaţiunilor contractuale. Soluţionarea măsurilor organizatorice şi juridice enumerate mai sus, precum şi a altor măsuri de acest gen va permite de a spori eficacitatea sistemului de dialog social. 3. Perfecţionarea sistemului de soluţionare a conflictelor colective de muncă La încheierea, modificarea, realizarea sau suspendarea contractelor colective, precum şi în cazul lipsei acestor contracte, adeseori apar divergenţe între angajaţi şi patroni, care uneori se transformă în conflicte colective de muncă. În scopul preîntîmpinării şi soluţionării constructive a conflictelor apărute este necesar de a continua activitatea de perfecţionare a schemei existente de soluţionare a lor. În acest context este oportun de a urgenta adoptarea în redacţie nouă a Legii privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, inclusiv la nivel naţional. Este necesar de a activiza lucrul de examinare şi analiză a cauzelor stărilor conflictuale apărute, de a elabora mecanismele social-psihologice, organizatorice şi juridice de preîntîmpinare şi soluţionare constructivă a lor. În scopul sporirii eficacităţii măsurilor de soluţionare a conflictelor este necesar de a determina în mod legal: obiectivul conflictelor de muncă; modul de soluţionare a conflictelor de interese (la nivel de unitate, grup de unităţi, ramură, teritoriu sau naţional), care include procedura de declanşare, conciliere, mediere a conflictelor de interese, arbitrajul conflictelor de interese, procedura de declanşare, organizare şi suspendare a grevei, drepturile şi obligaţiunile părţilor în timpul grevei, a persoanelor care nu pot declanşa greva; modul de soluţionare a conflictelor de drepturi (definiţia, procedura de soluţionare, judecarea cererilor, adoptarea şi pronunţarea hotărîrilor etc.). 4. Rolul Guvernului în sistemul de dialog social În procesul de tranziţie la economia de piaţă, de promovare a reformelor necesare de trecere de la sistemul centralizat la un sistem democratic, de descentralizare a puterii, funcţiile Guvernului în cadrul sistemului de dialog social sînt următoarele: asigură cadrul juridic de desfăşurare a dialogului social; promovează actele legislative şi normative necesare desfăşurării dilogului social şi controlează prin structurile sale guvernamentale modul de aplicare în practică a acestora; mediază între cei doi parteneri sociali, patronatul şi sindicatele, situaţiile conflictuale apărute, de pe poziţia intereselor naţionale ale societăţii (în perspectivă); garantează exercitarea drepturilor specifice partenerilor sociali şi veghează respectarea regulilor dialogului. CAPITOLUL IV Aspectele informaţionale, metodico-ştiinţifice şi alte aspecte ale relaţiilor de parteneriat Interesele dezvoltării sistemului de dialog social cer o abordare complexă faţă de elaborarea şi efectuarea măsurilor de perfecţionare a mecanismelor de reglementare a relaţiilor sociale şi de muncă. Asigurarea metodico-ştiinţifică a dialogului social presupune un studiu mai aprofundat şi multilateral şi o argumentare ştiinţifică a poziţiilor partenerilor sociali în aprecierea şi pronosticarea situaţiilor social-economice, alegerea priorităţilor la elaborarea şi încheierea contractelor colective (acordurilor) la diferite niveluri. Este necesar de a elabora baza metodico-ştiinţifică pentru formarea mecanismelor juridice, economice şi a altor mecanisme, care ar interesa partenerii sociali să susţină relaţiile de parteneriat, să promoveze o politică coordonată în domeniul relaţiilor sociale şi de muncă, să aloce resursele financiare şi tehnico-materiale necesare pentru promovarea dialogului social şi realizarea contractelor colective încheiate. Pentru soluţionarea acestor chestiuni este necesar de a utiliza potenţialul organizaţiilor ştiinţifice din republică, a instituţiilor de învăţămînt şi de reciclare a cadrelor, inclusiv a sindicatelor, serviciilor şi centrelor sociologice. Este absolut necesară crearea sistemului de pregătire a cadrelor, care efectuează negocierile şi participă la situaţiile de mediere, reglementare şi soluţionare a conflictelor colective de muncă. De asemenea, se cere pregătirea juridică, economică, socială, psihologică etc.,a cadrelor, conform unor programe special elaborate prin intermediul unor seminare, conferinţe, simpozioane, atît pe unele chiestiuni separate ale dialogului social, cît şi pe problema în întregime. Dezvoltarea sistemului de dialog social depinde direct de asigurarea informaţională multilaterală şi la timp a acestei activităţi.Este necesară organizarea lucrului de colectare, sistematizare şi difuzare a informaţiei despre acorduri, contracte, de formare a materialelor informaţionale, metodice, de instruire etc. Activitatea de informare şi propagandă trebuie să se bazeze pe aplicarea largă a mijloacelor de informare în masă. În acest context ar fi necesară crearea unui centru informaţional. Funcţionarea sistemului de dialog social ca şi a oricărui alt sistem organizaţional este legată de anumite cheltuieli financiare. Surse de finanţare pot fi mijloacele alocate de partenerii sociali. În perioada de tranziţie, în procesul de formare a sistemului de dialog social, sînt necesare şi mijloacele bugetului de stat.În aceste scopuri ar fi binevenit şi ajutorul financiar al organismelor internaţionale. Pe măsura dezvoltării şi formării structurilor sistemului de dialog social pot fi încheiate acorduri speciale în care părţile vor stabili modul de finanţare a cheltuielilor sau modul de efectuare a defalcărilor necesare pentru dezvoltarea sistemului de dialog social. L I S T A actelor legislative şi normative ce necesită a fi elaborate sau modificate întru realizarea Concepţiei pentru dezvoltarea sistemului de dialog social 1. Codul Muncii al Republicii Moldova 2. Legea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social 3. Legea privind Contractul colectiv de muncă 4. Legea privind soluţionarea litigiilor colective de muncă 5. Legea cu privire la Guvern 6. Legea sindicatelor 7. Legea privind sistemul public al asigurărilor sociale 8. Legea cu privire la patronate 9. Legea salarizării 10. Legea cu privire la concedii 11. Legea privind pensiile de asigurări sociale 12. Legea cu privire la utilizarea forţei de muncă 13. Legea cu privire la întreprinderi şi antreprenoriat 14. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la Agenţia pentru Dialogul Social şi Parteneriat" 15. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la comisiile ramurale şi teritoriale pentru negocieri şi dialog social"