2. Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului va acorda autorităţilor administraţiei publice locale asistenţa metodologică necesară în aplicarea numitului regulament.

1. Regulamentul privind antrenarea publicului* în elaborarea şi adoptarea deciziilor de mediu este întocmit în scopul implementării Convenţiei privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 346-XIV din 7 aprilie 1999, avînd ca bază prevederile capitolului III din Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător nr.851-XIII din 29 mai 1996 şi ale articolelor 3 şi 30 ale Legii privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16 iunie 1993.

* Publicul înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, potrivit legislaţiei sau practicii naţionale - asociaţiile, organizaţiile sau grupurile acestora.

2. Antrenarea publicului în procesul elaborării şi adoptării deciziilor de mediu este actul social prin care, conform drepturilor şi intereselor acordate, i se asigură dreptul şi accesul la luarea deciziilor, la exprimarea opiniilor cu privire la adoptarea şi realizarea proiectelor de acte legislative şi a documentaţiei de proiect privind obiectele şi activităţile economice preconizate, ce influenţează sau pot influenţa starea mediului înconjurător.

3. Antrenarea publicului în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor de mediu este benevolă, iar în cazul examinării documentaţiei de proiect a obiectelor şi activităţilor, prevăzute în anexa la Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, este obligatorie.

Drepturile organizaţiilor neguvernamentale (în continuare - ONG) şi grupurilor de iniţiativă ale cetăţenilor îi permit publicului, în conformitate cu capitolul III al aceleiaşi legi, să participe la elaborarea deciziilor de mediu şi să fie antrenat în activitatea respectivă a autorităţilor administraţiei publice locale.

4. Publicul poate fi antrenat în elaborarea deciziilor de mediu şi în cazul cînd această activitate nu figurează în lista anexată la sus-numita lege, dar este în măsură să influenţeze considerabil mediul.

5. Implicarea publicului în elaborarea actelor legislative şi normative (proiecte de legi, programe naţionale, regulamente etc.) este asigurată de autoritatea centrală pentru mediu, care poartă răspundere deplină pentru procedura în cauză.

6. Implicarea publicului în procesul de elaborare a deciziilor privind activitatea economică, proiectele de construcţie, reconstrucţie etc. cu impact asupra mediului este asigurată de către autorităţile administraţiei publice locale şi ecologice, care poartă răspundere deplină pentru procedura în cauză, organizînd, în funcţie de gradul lor de complexitate, referendumuri locale, sondaje sociologice, anchete publice etc. şi utilizînd metodele şi tehnicile specifice cuprinse în anexele nr.1 şi nr. 2 la prezentul regulament. Cheltuielile legate de procedura de consultare a populaţiei le vor suporta persoanele fizice sau juridice (beneficiarii), care vor finanţa elaborarea documentaţiei respective.

7. Implicarea publicului în procesul elaborării proiectelor de legi, regulamente, programe şi alte acte normative se va efectua prin informarea lui despre lansarea acestor activităţi de către autoritatea centrală pentru mediu, care va suporta toate cheltuielile aferente. Informarea publicului poate fi efectuată prin intermediul mass-media, precum şi în mod individual.

c) crearea grupurilor de lucru pentru elaborarea proiectelor, în componenţa cărora pot fi incluşi reprezentanţi ai ONG-urilor, altor structuri sau ai publicului larg;

a) consultări la nivel naţional în scopul determinării atitudinii publicului faţă de intenţiile de elaborare a documentaţiei cu o importanţă deosebită pentru populaţia republicii (legi, programe naţionale, alte acte normative);

b) studii sociologice de mediu, care reflectă în mai mare măsură atitudinea publicului faţă de proiectele elaborate. Se va asigura participarea publicului deja la etapa incipientă, pentru a-i oferi posibilitatea de a se implica în examinarea diverselor variante.

10. Cheltuielile pentru antrenarea publicului în luarea deciziilor privitor la elaborarea legilor, regulamentelor, programelor şi altor acte normative vor fi acoperite din Fondul Ecologic Naţional.

11. Antrenarea publicului în luarea deciziilor privind activităţile economice cu impact asupra mediului la nivel local se va efectua de către beneficiarul documentaţiei prin informarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a populaţiei din unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se preconizează activităţile respective.

12. Autorităţile administraţiei publice locale, în raza teritorială a cărora se preconizează elaborarea documentaţiei de proiect, vor crea condiţiile pentru participarea publicului la luarea deciziilor de mediu.

b) va prezenta autorităţilor administraţiei publice locale copiile de pe documentaţia de proiect, sumarul impactului şi măsurile preconizate pentru minimizarea lui.

14. Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura publicitatea activităţilor enunţate de către beneficiar, înştiinţînd publicul despre intenţiile lui şi oferindu-i posibilitatea ca odată cu expertiza ecologică de stat a documentaţiei de proiect să-şi exprime opinia colectivă privind proiectul în cauză, informîndu-l ulterior despre decizia adoptată.

15. Înştiinţarea publicului despre intenţiile de aprobare a proiectelor activităţilor economice se va efectua prin afişe, expuse la sediile consiliilor autorităţilor administraţiei publice locale, ale primăriilor localităţilor şi în alte locuri publice, prin anunţuri în presă, comunicări la radio şi televiziune, prin adresări directe către liderii ONG-urilor.

16. În caz de necesitate, autorităţile administraţiei publice locale vor fonda prin decizie proprie o echipă sociologică, constituită din consilieri, specialişti din alte structuri teritoriale de resort, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai populaţiei. Responsabil de desfăşurarea anchetei va fi desemnat unul din consilieri. Echipa sociologică va activa pe principii de voluntariat.

Rezultatele activităţii echipei sociologice vor fi anunţate şi confirmate la adunarea generală a reprezentanţilor publicului interesat*. În cazul în care beneficiarul va preconiza elaborarea documentaţiei de proiect cu impact asupra mai multor unităţi administrativ-teritoriale, se va constitui o echipă mixtă din reprezentanţi ai părţilor interesate.

* Public interesat înseamnă publicul afectat sau care poate fi afectat de anumite decizii de mediu sau care are un interes în adoptarea unor asemenea decizii, precum şi organizaţiile neguvernamentale care promovează în condiţiile legislaţiei naţionale în domeniu acţiuni de protecţie a mediului şi care sînt considerate ca avînd un interes.

Rezultatele sondajelor se vor transmite autorităţilor administraţiei publice locale, beneficiarilor şi organelor expertizei ecologice. Despre activitatea echipei sociologice va fi anunţat şi publicul larg.

17. Antrenarea publicului în procesul elaborării proiectelor şi programelor de dezvoltare economică şi socială a Republicii Moldova, care prevăd folosirea resurselor naturale cu impact considerabil, este obligatorie. Sînt pasibile de expertiza ecologică publică obligatorie:

a) proiectele de acte legislative şi de alte acte normative, instrucţiunile, normativele şi metodologiile, regulamentele şi standardele referitoare la starea mediului şi/sau care reglementează activităţile potenţial periculoase pentru mediul înconjurător, folosirea resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător;

b) proiectele convenţiilor internaţionale, proiectele contractelor de concesiune, care prevăd folosirea resurselor naturale ale Republicii Moldova;

- construcţia, extinderea, reconstrucţia, reutilarea, modernizarea şi reprofilarea, conservarea, demolarea sau lichidarea tuturor obiectelor economice şi sociale susceptibile să afecteze mediul înconjurător, precum şi a celor care pot afecta starea mediului înconjurător în statele limitrofe, determinate de Convenţia internaţională privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier, la care Republica Moldova este parte;

- construcţia căilor de comunicaţie rutieră, feroviară, fluvială, reconstrucţia albiilor rîurilor, construcţiilor hidrotehnice, sistemelor de irigare şi desecare, construcţia sistemelor de combatere a eroziunilor şi salinizării solului;

- amplasarea şi amenajarea platformelor pentru deşeuri industriale, menajere, agricole şi reziduuri toxice, construcţia sau amplasarea instalaţiilor de prelucrare, neutralizare sau distrugere a acestor deşeuri şi reziduuri;

18. Responsabilitatea pentru antrenarea publicului în elaborarea proiectelor şi programelor de dezvoltare economică şi socială a Republicii Moldova, care prevăd folosirea resurselor naturale cu impact considerabil, o poartă autoritatea centrală pentru mediu, cheltuielile respective fiind suportate de către beneficiar.

19. Antrenarea publicului în adoptarea proiectelor cu efect transfrontalier se efectuează în conformitate cu Convenţia internaţională privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier, ratificată în iunie 1993.

20. În cazu antrenării publicului în procesul elaborării legilor, regulamentelor şi deciziilor privind proiectele la nivel naţional, proiectele cu impact transfrontalier şi alte acte legislative şi normative, autoritatea centrală pentru mediu:

b) va constitui grupuri de lucru (colective de anchetă publică), incluzînd în componenţa lor reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai publicului;

g) va lua act de doleanţele, propunerile parvenite, modificînd, în caz de necesitate, conţinutul proiectelor de documente în curs de elaborare;

h) după aprobarea în instanţele superioare a documentelor elaborate ori publicarea lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, va organiza diverse activităţi publice de familiarizare a populaţiei cu ele (conferinţe de presă, mese rotunde, briefinguri etc.).

21. În cazul antrenării publicului în elaborarea deciziilor privind proiectele la nivel naţional i cele cu impact transfrontalier, procedura va fi similară celei stipulate în punctul 20 al prezentului regulament.

22. În cazul antrenării publicului în elaborarea deciziilor privind activităţile economice cu impact asupra mediului la nivel local, organele administraţiei publice locale:

b) la cererea verbală sau în scris a reprezentanţilor ONG-urilor şi publicului, vor institui grupuri pentru efectuarea sondajelor în vederea determinării posibilului impact al obiectului preconizat. Aceste grupuri vor fi constituite pe bază de paritate din reprezentanţi ai părţilor interesate (autoritatea publică locală, beneficiarul, populaţia).

23. În dependenţă de gradul de complexitate, consultarea se va face prin intermediul sondajelor sociologice de mediu cu metode şi tehnici specifice de informare şi consultare.

24. Durata sondajelor este de pînă la 30 zile, în funcţie de categoria actelor ce urmează să fie aprobate. În caz de necesitate, în dependenţă de gradul de complexitate, sondajul poate fi prelungit pînă la 60 de zile.

26. Antrenarea publicului se va considera încheiată odată cu publicarea deciziei adoptate în urma consultării populaţiei asupra proiectelor respective.

A. Informarea prealabilă a publicului despre intenţiile beneficiarului se va efectua de către autorităţile administraţiei publice locale prin publicarea avizelor în mijloacele mass-media locale;

La această etapă grupul de lucru (colectivul de anchetă publică) împreună cu beneficiarul şi autorii documentaţiei de proiect examinează problemele privind starea mediului în localitate, elaborează pronosticuri, evaluează corectitudinea estimării stării mediului în localitate şi posibilele modificări ale acestuia, analizează părerile populaţiei privind impactul obiectului preconizat asupra mediului şi eficacitatea măsurilor de protecţie, determină metodele şi tehnicile de informare şi consultare a publicului.

În baza informaţiei acumulate, membrii echipei formulează ipoteze despre viitoarele aspecte de mediu în sectorul (localitatea) dat (ă) pentru a fi incluse în tema-program sau, în caz de constatare a încălcării legislaţiei de mediu, înaintează organelor de resort propunerea de a interzice elaborarea proiectului.

La această etapă beneficiarul este obligat să prezinte schiţele proiectului, care vor fi expuse pe o durată de 15 zile, asigurîndu-i astfel populaţiei posibilitatea de a lua cunoştinţă de principalele soluţii de proiect, de sumarul studiului de impact şi măsurile preconizate de minimizare a lui.

Rezultatele antrenării publicului la această etapă vor fi sintetizate de către colectivul (echipa) de anchetă publică şi prezentate în scris autorităţilor administraţiei publice locale care, la rîndul lor, în baza acestor rezultate, vor adopta decizia respectivă, pe care o vor aduce la cunoştinţa beneficiarului şi organelor de expertiză ecologică.

D. Includerea în documentaţie a sugestiilor populaţiei Autorităţile administraţiei publice locale şi agenţiile ecologice analizează opiniile şi propunerile grupului de lucru (colectivului de anchetă publică) şi formulează concluzii, pe care le oferă beneficiarului.

Beneficiarul va lua act de concluziile prezentate şi, în corespundere cu legislaţia şi normativele tehnice în vigoare, le va ajusta la soluţiile de proiect, corelîndu-le cu prevederile documentaţiei în ansamblu.

După coordonarea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu organele supravegherii şi controlului de stat şi cu organizaţiile interesate, documentaţia elaborată, împreună cu avizul pozitiv al expertizei ecologice, va fi prezentată autorităţilor administraţiei publice locale spre adoptare.

28. Organul central pentru mediu şi autorităţile administraţiei publlice locale vor informa publicul despre documentaţia de mediu aprobată prin anunţuri în presă, comunicări la radio şi televiziune, prin afişe expuse la sediile prefecturilor, consiliilor judeţene, primăriilor municipiilor, oraşelor, satelor (comunelor). Documentaţia aprobată poate fi prezentată persoanelor fizice şi juridice interesate din rîndul publicului antrenat.

29. Aplicarea documentaţiei aprobate este atribuţia autorităţilor administraţiei publice locale, agenţiilor ecologiste, beneficiarilor, proiectanţilor (autorilor documentaţiei) şi publicului din teritoriul respectiv, care a studiat documentaţia în cauză.

30. Litigiile ce vor apărea în procesul aplicării deciziilor de mediu între autorităţile administraţiei publice locale, beneficiari şi populaţie vor fi soluţionate de autoritatea centrală pentru mediu, în limitele competenţei sale, sau de instanţele judecătoreşti.

1) metode cantitative, care au la bază principiile selectării unor cazuri reprezentative, concluziile rezultate din cercetarea eşantionului fiind valabile pentru întreaga populaţie chestionată. Aceste metode conduc la aprecieri generale de ordin calitativ;

2) metode calitative, ce constau în studierea aprofundată a unui domeniu, supus în prealabil cercetării prin metode cantitative. Se utilizează direct, în cazul cînd metodele cantitative nu se pot aplica.

3) metode directe, ce reprezintă dialogul dintre cercetători şi subiectul investigat, cu răspuns consemnat pe loc. Subiectul investigat poate fi un individ sau un grup de indivizi. Aceste metode se utilizează pentru cunoaşterea caracteristicilor sociodemografice, precum şi a opiniilor şi opţiunilor populaţiei;

4) metode indirecte - colectarea şi corelarea opiniilor deja exprimate (în presă, la radio, TV, în scrisori, sesizări etc.). Sînt utilizate şi în scopul cunoaşterii evoluţiilor în timp ale opiniilor sau la analiza comparativă a mai multor răspunsuri simultane;

5) metode individuale, care se realizează prin contact direct cu persoana intervievată. Metodele individuale au avantajul exprimării unor opinii sincere, de mare credibilitate. Prin natura lor, ele implică un număr mare de specialişti şi cheltuieli majorate;

6) metode colective - culegerea opiniilor şi propunerilor unui grup. Ele necesită un moderator pentru desprinderea unor răspunsuri optime, rezultate din confruntarea de opinii şi antrenarea unor specialişti experţi în domeniu;

7) metode parţiale, ce au drept scop surprinderea unei imagini asupra unui aspect al problematicii cercetate. Se utilizează la elaborarea programelor de dezvoltare a instituţiilor publice;

8) metode globale, ce constau în realizarea unei viziuni de ansamblu asupra unei colectivităţi, incluzînd principalele domenii legate de convieţuirea populaţiei pe un anumit teritoriu. Se materializează prin realizarea unor monografii;

9) metode diacronice - urmăresc cercetarea opiniilor aceleiaşi colectivităţi în diverse perioade de timp. Metodele diacronice oferă imaginea evolutivă a opiniilor colectivităţii cercetate şi a fenomenelor. Se utilizează preponderent în anchetele pe eşantioane constante;

10) metode sincronice - urmăresc surprinderea opiniilor colectivităţii în momentul cercetării. Ele oferă realitatea situaţiei existente la un moment dat şi se utilizează în cercetările pentru evaluarea existentului.

Tehnicile utilizate în sociologia de mediu reprezintă formele şi mijloacele aplicate la colectarea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor.

1) observările directe - urmărirea şi înregistrarea directă de către cercetător a comportamentului diferitelor grupuri sociale. Ele includ înregistrarea unor disfuncţionalităţi în zonele localităţii respective, care necesită elaborarea măsurilor de rigoare;

2) experimentul social - se realizează prin studierea comportamentului unui grup social într-un cadru special organizat cu caracter experimental. Se aplică în cazul studierii implicaţiilor strămutării unor grupuri sociale, alegerii tipurilor de convieţuire. Se utilizează cu precauţie, deoarece poate afecta negativ colectivitatea testată;

3) expoziţia publică este tehnica de bază în informarea şi antrenarea publicului. Se organizează de către administraţia publică locală, în spaţii publice, în care se expune documentaţia de mediu. Este asistată, pe durata expunerii, de specialişti care dau explicaţii asupra documentaţiei prezentate. În cadrul ei se culeg obiecţiile, sugestiile şi propunerile consemnate de vizitatori în cartea de sugestii;

4) studii de caz - se utilizează la cercetarea unor zone strict delimitate, cu problematică specifică, şi relevă necesităţile individuale în corelare cu cele ale colectivităţii din care fac parte.

5) ancheta directă - se realizează prin investigaţie pe teren prin colectarea directă şi prelucrarea informaţiilor pe baza răspunsurilor. La ea participă un număr mare de respondenţi. Ea finalizează cu transmiterea către solicitant a rezultatelor prelucrate şi sintetizate;

6) ancheta indirectă - ca tehnică de investigare se foloseşte chestionarul cu întrebări codificate în vederea prelucrării lor computerizate. Între lansarea şi primirea chestionarelor completate se acordă o perioadă anumită de timp. Finalizarea anchetei este similară cu cea a anchetei directe;

8) interviul standardizat - metodă directă de investigare presupunînd răspunsuri la un număr mare de întrebări identice. Răspunsurile se completează pe loc de către operatorul investigaţiei.

Depăşind rolul de simplu instrument de investigare, interviul este o tehnică a socialităţii, eficient în sensibilizarea şi antrenarea publicului în acţiuni de anvergură;

9) ghidul de interviu - utilizează tehnicile interviului standardizat, cu diferenţa că se adresează unor specialişti experţi. Se foloseşte pentru determinarea obiectivităţii soluţiilor şi alternativelor propuse;

10) studiul de impact social - în procesul derulării anchetei se apelează la tehnicile observaţiei pentru a se estima impactul asupra publicului în zone cu intervenţii ecologice majore şi cu efecte de lungă durată;

11) panelul sociometric este o tehnică aplicată asupra aceluiaşi grup de persoane (panel-listă, grup) la anumite intervale de timp.Problematica chestionarului este identificată la toate etapele. Prin această tehnică se urmăresc şi se înregistrează tendinţele de păstrare sau de schimbare în timp a opiniilor celor chestionaţi. Este utilizată în general în studii fundamentale cu caracter prospectiv;

12) modelarea pe calculator - tehnică de scenarii, care utilizează modele teoretice cu un număr mare de variabile, caracteristice unor structuri macro - şi microsociale în relaţiile cu structurile de protecţie a mediului. Puţin experimentată în prezent, este o tehnică de viitor;

13) analiza secvenţială - tehnică utilizată la caracterizarea mobilităţii spaţiale a activelor. Se realizează pe baza datelor şi informaţiilor acumulate prin studii de caz, monografii etc;

15) procedeul "asaltul creierului" - tehnică ce constă în reunirea unui grup de experţi şi a unui moderator pentru obţinerea unor puncte de vedere exprimate şi finalizate pe loc.

Se lansează o soluţie pentru tema investigată, la care se pot formula noi idei. Este o tehnică rapidă care, datorită profesionalismului participanţilor, face ca probabilitatea obţinerii şi adoptării unei soluţii finale să fie foarte mare.

HGO72/2000 ID intern unic: 304227 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 72 din 25.01.2000
despre aprobarea Regulamentului privind antrenarea publicului în elaborarea şi adoptarea deciziilor de mediu
Publicat : 03.02.2000 în Monitorul Oficial Nr. 12-13 art Nr : 152
Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Regulamentul privind antrenarea publicului în elaborarea şi adoptarea deciziilor de mediu (se anexează). 2. Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului va acorda autorităţilor administraţiei publice locale asistenţa metodologică necesară în aplicarea numitului regulament. PRIM-MINISTRU AL REPUBLICII MOLDOVA Dumitru BRAGHIŞ Contrasemnată: Ministrul mediului şi amenajării teritoriului Arcadie Capcelea Chşinău, 25 ianuarie 2000. Nr. 72. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.72 din 25 ianuarie 2000 R E G U L A M E N T U L privind antrenarea publicului în elaborarea şi adoptarea deciziilor de mediu Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE 1. Regulamentul privind antrenarea publicului* în elaborarea şi adoptarea deciziilor de mediu este întocmit în scopul implementării Convenţiei privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 346-XIV din 7 aprilie 1999, avînd ca bază prevederile capitolului III din Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător nr.851-XIII din 29 mai 1996 şi ale articolelor 3 şi 30 ale Legii privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16 iunie 1993. _____________________________ * Publicul înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, potrivit legislaţiei sau practicii naţionale - asociaţiile, organizaţiile sau grupurile acestora. 2. Antrenarea publicului în procesul elaborării şi adoptării deciziilor de mediu este actul social prin care, conform drepturilor şi intereselor acordate, i se asigură dreptul şi accesul la luarea deciziilor, la exprimarea opiniilor cu privire la adoptarea şi realizarea proiectelor de acte legislative şi a documentaţiei de proiect privind obiectele şi activităţile economice preconizate, ce influenţează sau pot influenţa starea mediului înconjurător. 3. Antrenarea publicului în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor de mediu este benevolă, iar în cazul examinării documentaţiei de proiect a obiectelor şi activităţilor, prevăzute în anexa la Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, este obligatorie. Drepturile organizaţiilor neguvernamentale (în continuare - ONG) şi grupurilor de iniţiativă ale cetăţenilor îi permit publicului, în conformitate cu capitolul III al aceleiaşi legi, să participe la elaborarea deciziilor de mediu şi să fie antrenat în activitatea respectivă a autorităţilor administraţiei publice locale. 4. Publicul poate fi antrenat în elaborarea deciziilor de mediu şi în cazul cînd această activitate nu figurează în lista anexată la sus-numita lege, dar este în măsură să influenţeze considerabil mediul. 5. Implicarea publicului în elaborarea actelor legislative şi normative (proiecte de legi, programe naţionale, regulamente etc.) este asigurată de autoritatea centrală pentru mediu, care poartă răspundere deplină pentru procedura în cauză. 6. Implicarea publicului în procesul de elaborare a deciziilor privind activitatea economică, proiectele de construcţie, reconstrucţie etc. cu impact asupra mediului este asigurată de către autorităţile administraţiei publice locale şi ecologice, care poartă răspundere deplină pentru procedura în cauză, organizînd, în funcţie de gradul lor de complexitate, referendumuri locale, sondaje sociologice, anchete publice etc. şi utilizînd metodele şi tehnicile specifice cuprinse în anexele nr.1 şi nr. 2 la prezentul regulament. Cheltuielile legate de procedura de consultare a populaţiei le vor suporta persoanele fizice sau juridice (beneficiarii), care vor finanţa elaborarea documentaţiei respective. Capitolul II ANTRENAREA PUBLICULUI ÎN LUAREA DECIZIILOR PRIVIND PROCESUL DE ELABORARE A PROIECTELOR DE LEGI, REGULAMENTE, PROGRAME ŞI ALTE ACTE NORMATIVE 7. Implicarea publicului în procesul elaborării proiectelor de legi, regulamente, programe şi alte acte normative se va efectua prin informarea lui despre lansarea acestor activităţi de către autoritatea centrală pentru mediu, care va suporta toate cheltuielile aferente. Informarea publicului poate fi efectuată prin intermediul mass-media, precum şi în mod individual. 8. Autoritatea centrală pentru mediu va crea condiţiile pentru participarea publicului la aceste activităţi. În acest scop se vor lua următoarele măsuri: a) anunţarea începutului elaborării actelor menţionate; b) indicarea termenului posibilei participări a publicului; c) crearea grupurilor de lucru pentru elaborarea proiectelor, în componenţa cărora pot fi incluşi reprezentanţi ai ONG-urilor, altor structuri sau ai publicului larg; d) proiectele de legi, regulamente, programe şi alte acte normative vor fi publicate sau puse la dispoziţia publicului şi prin alte mijloace; e) publicului i se va oferi posibilitatea să-şi prezinte observaţiile nemijlocit sau prin alte modalităţi. 9. Antrenarea se va efectua diferenţiat, în conformitate cu procedurile determinate de prezentul regulament, şi va include: a) consultări la nivel naţional în scopul determinării atitudinii publicului faţă de intenţiile de elaborare a documentaţiei cu o importanţă deosebită pentru populaţia republicii (legi, programe naţionale, alte acte normative); b) studii sociologice de mediu, care reflectă în mai mare măsură atitudinea publicului faţă de proiectele elaborate. Se va asigura participarea publicului deja la etapa incipientă, pentru a-i oferi posibilitatea de a se implica în examinarea diverselor variante. 10. Cheltuielile pentru antrenarea publicului în luarea deciziilor privitor la elaborarea legilor, regulamentelor, programelor şi altor acte normative vor fi acoperite din Fondul Ecologic Naţional. Capitolul III ANTRENAREA PUBLICULUI ÎN LUAREA DECIZIILOR PRIVIND ACTIVITĂŢILE ECONOMICE LA NIVEL LOCAL 11. Antrenarea publicului în luarea deciziilor privind activităţile economice cu impact asupra mediului la nivel local se va efectua de către beneficiarul documentaţiei prin informarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a populaţiei din unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se preconizează activităţile respective. 12. Autorităţile administraţiei publice locale, în raza teritorială a cărora se preconizează elaborarea documentaţiei de proiect, vor crea condiţiile pentru participarea publicului la luarea deciziilor de mediu. 13. Beneficiarul va întreprinde următoarele măsuri: a) va informa prefectura şi primăria despre activităţile economice preconizate; b) va prezenta autorităţilor administraţiei publice locale copiile de pe documentaţia de proiect, sumarul impactului şi măsurile preconizate pentru minimizarea lui. 14. Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura publicitatea activităţilor enunţate de către beneficiar, înştiinţînd publicul despre intenţiile lui şi oferindu-i posibilitatea ca odată cu expertiza ecologică de stat a documentaţiei de proiect să-şi exprime opinia colectivă privind proiectul în cauză, informîndu-l ulterior despre decizia adoptată. 15. Înştiinţarea publicului despre intenţiile de aprobare a proiectelor activităţilor economice se va efectua prin afişe, expuse la sediile consiliilor autorităţilor administraţiei publice locale, ale primăriilor localităţilor şi în alte locuri publice, prin anunţuri în presă, comunicări la radio şi televiziune, prin adresări directe către liderii ONG-urilor. 16. În caz de necesitate, autorităţile administraţiei publice locale vor fonda prin decizie proprie o echipă sociologică, constituită din consilieri, specialişti din alte structuri teritoriale de resort, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai populaţiei. Responsabil de desfăşurarea anchetei va fi desemnat unul din consilieri. Echipa sociologică va activa pe principii de voluntariat. Rezultatele activităţii echipei sociologice vor fi anunţate şi confirmate la adunarea generală a reprezentanţilor publicului interesat. În cazul în care beneficiarul va preconiza elaborarea documentaţiei de proiect cu impact asupra mai multor unităţi administrativ-teritoriale, se va constitui o echipă mixtă din reprezentanţi ai părţilor interesate. ____________________ Public interesat înseamnă publicul afectat sau care poate fi afectat de anumite decizii de mediu sau care are un interes în adoptarea unor asemenea decizii, precum şi organizaţiile neguvernamentale care promovează în condiţiile legislaţiei naţionale în domeniu acţiuni de protecţie a mediului şi care sînt considerate ca avînd un interes. Rezultatele sondajelor se vor transmite autorităţilor administraţiei publice locale, beneficiarilor şi organelor expertizei ecologice. Despre activitatea echipei sociologice va fi anunţat şi publicul larg. Capitolul IV ANTRENAREA PUBLICULUI ÎN ELABORAREA DECIZIILOR PRIVIND PROIECTELE DE NIVEL NAŢIONAL 17. Antrenarea publicului în procesul elaborării proiectelor şi programelor de dezvoltare economică şi socială a Republicii Moldova, care prevăd folosirea resurselor naturale cu impact considerabil, este obligatorie. Sînt pasibile de expertiza ecologică publică obligatorie: a) proiectele de acte legislative şi de alte acte normative, instrucţiunile, normativele şi metodologiile, regulamentele şi standardele referitoare la starea mediului şi/sau care reglementează activităţile potenţial periculoase pentru mediul înconjurător, folosirea resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător; b) proiectele convenţiilor internaţionale, proiectele contractelor de concesiune, care prevăd folosirea resurselor naturale ale Republicii Moldova; c) noile proiecte, programe, planuri şi scheme vizînd: - dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova, a anumitor zone, judeţe, municipii, oraşe, sate; - ocrotirea naturii în ansamblu pe ţară şi în teritorii aparte; - reconstrucţia municipiilor, oraşelor, satelor; - alimentarea cu căldură, apă, gaze, energie electrică; - construcţia sistemelor de canalizare ale localităţilor; - urbanismul şi amenajarea teritoriului în localităţile urbane şi rurale; - construcţia, extinderea, reconstrucţia, reutilarea, modernizarea şi reprofilarea, conservarea, demolarea sau lichidarea tuturor obiectelor economice şi sociale susceptibile să afecteze mediul înconjurător, precum şi a celor care pot afecta starea mediului înconjurător în statele limitrofe, determinate de Convenţia internaţională privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier, la care Republica Moldova este parte; - construcţia căilor de comunicaţie rutieră, feroviară, fluvială, reconstrucţia albiilor rîurilor, construcţiilor hidrotehnice, sistemelor de irigare şi desecare, construcţia sistemelor de combatere a eroziunilor şi salinizării solului; - explorarea şi exploatarea subsolului, inclusiv în zonele cu regim de protecţie a apelor; - plantarea viţei-de-vie şi livezilor în zonele cu regim de protecţie a apelor; - producerea şi distrugerea pesticidelor şi altor substanţe toxice; - amplasarea şi amenajarea platformelor pentru deşeuri industriale, menajere, agricole şi reziduuri toxice, construcţia sau amplasarea instalaţiilor de prelucrare, neutralizare sau distrugere a acestor deşeuri şi reziduuri; - alte activităţi care pot afecta starea mediului înconjurător. 18. Responsabilitatea pentru antrenarea publicului în elaborarea proiectelor şi programelor de dezvoltare economică şi socială a Republicii Moldova, care prevăd folosirea resurselor naturale cu impact considerabil, o poartă autoritatea centrală pentru mediu, cheltuielile respective fiind suportate de către beneficiar. 19. Antrenarea publicului în adoptarea proiectelor cu efect transfrontalier se efectuează în conformitate cu Convenţia internaţională privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier, ratificată în iunie 1993. Capitolul V PROCEDURA ANTRENĂRII PUBLICULUI 20. În cazu antrenării publicului în procesul elaborării legilor, regulamentelor şi deciziilor privind proiectele la nivel naţional, proiectele cu impact transfrontalier şi alte acte legislative şi normative, autoritatea centrală pentru mediu: a) va informa publicul prin intermediul mass-media despre iniţierea proceselor de elaborare a actelor sus-menţionate; b) va constitui grupuri de lucru (colective de anchetă publică), incluzînd în componenţa lor reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai publicului; c) va organiza, în caz de necesitate, sondaje sociologice privind actualitatea şi stipulările actului normativ ce urmează a fi elaborat; d) va invita la şedinţele grupurilor de lucru reprezentanţi ai mass-media, asigurînd astfel transparenţa activităţii lor; e) va remiteproiectele de acte respective ONG-urilor, altor organe interesate pentru avizare; f) va organiza conferinţe de presă, mese rotunde, emisiuni televizate şi radiofonice, în cadrul cărora va expune esenţa acestor acte; g) va lua act de doleanţele, propunerile parvenite, modificînd, în caz de necesitate, conţinutul proiectelor de documente în curs de elaborare; h) după aprobarea în instanţele superioare a documentelor elaborate ori publicarea lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, va organiza diverse activităţi publice de familiarizare a populaţiei cu ele (conferinţe de presă, mese rotunde, briefinguri etc.). 21. În cazul antrenării publicului în elaborarea deciziilor privind proiectele la nivel naţional i cele cu impact transfrontalier, procedura va fi similară celei stipulate în punctul 20 al prezentului regulament. 22. În cazul antrenării publicului în elaborarea deciziilor privind activităţile economice cu impact asupra mediului la nivel local, organele administraţiei publice locale: a) vor informa populaţia despre iniţierea proceselor de elaborare a documentaţiei; b) la cererea verbală sau în scris a reprezentanţilor ONG-urilor şi publicului, vor institui grupuri pentru efectuarea sondajelor în vederea determinării posibilului impact al obiectului preconizat. Aceste grupuri vor fi constituite pe bază de paritate din reprezentanţi ai părţilor interesate (autoritatea publică locală, beneficiarul, populaţia). 23. În dependenţă de gradul de complexitate, consultarea se va face prin intermediul sondajelor sociologice de mediu cu metode şi tehnici specifice de informare şi consultare. 24. Durata sondajelor este de pînă la 30 zile, în funcţie de categoria actelor ce urmează să fie aprobate. În caz de necesitate, în dependenţă de gradul de complexitate, sondajul poate fi prelungit pînă la 60 de zile. 25. Beneficiarul: - organizează dezbateri publice asupra proiectelor prezentate spre examinare; - prezintă spre examinare expertizei ecologice de stat rezultatele dezbaterilor publice; - poartă răspundere pentru realizarea concluziilor auditului public, confirmate de expertiza ecologică de stat; - achită toate cheltuielile legate de procedura implicării publicului în activităţile respective. 26. Antrenarea publicului se va considera încheiată odată cu publicarea deciziei adoptate în urma consultării populaţiei asupra proiectelor respective. Capitolul VI ETAPELE INVESTIGAŢIILOR SOCIOLOGICE ÎN DOMENIUL MEDIULUI 27. Antrenarea publicului în procesul elaborării şi adoptării deciziilor de mediu se va efectua în următoarele etape: A. Informarea prealabilă a publicului despre intenţiile beneficiarului se va efectua de către autorităţile administraţiei publice locale prin publicarea avizelor în mijloacele mass-media locale; B. Antrenarea publicului în determinarea domeniului studiului de impact. La această etapă grupul de lucru (colectivul de anchetă publică) împreună cu beneficiarul şi autorii documentaţiei de proiect examinează problemele privind starea mediului în localitate, elaborează pronosticuri, evaluează corectitudinea estimării stării mediului în localitate şi posibilele modificări ale acestuia, analizează părerile populaţiei privind impactul obiectului preconizat asupra mediului şi eficacitatea măsurilor de protecţie, determină metodele şi tehnicile de informare şi consultare a publicului. În baza informaţiei acumulate, membrii echipei formulează ipoteze despre viitoarele aspecte de mediu în sectorul (localitatea) dat (ă) pentru a fi incluse în tema-program sau, în caz de constatare a încălcării legislaţiei de mediu, înaintează organelor de resort propunerea de a interzice elaborarea proiectului. C. Consultarea publicului asupra propunerilor enunţate în documentaţie La această etapă beneficiarul este obligat să prezinte schiţele proiectului, care vor fi expuse pe o durată de 15 zile, asigurîndu-i astfel populaţiei posibilitatea de a lua cunoştinţă de principalele soluţii de proiect, de sumarul studiului de impact şi măsurile preconizate de minimizare a lui. Varianta de bază a proiectului acceptat va fi dată publicităţii prin intermediul presei locale sau celei republicane. Rezultatele antrenării publicului la această etapă vor fi sintetizate de către colectivul (echipa) de anchetă publică şi prezentate în scris autorităţilor administraţiei publice locale care, la rîndul lor, în baza acestor rezultate, vor adopta decizia respectivă, pe care o vor aduce la cunoştinţa beneficiarului şi organelor de expertiză ecologică. D. Includerea în documentaţie a sugestiilor populaţiei Autorităţile administraţiei publice locale şi agenţiile ecologice analizează opiniile şi propunerile grupului de lucru (colectivului de anchetă publică) şi formulează concluzii, pe care le oferă beneficiarului. Beneficiarul va lua act de concluziile prezentate şi, în corespundere cu legislaţia şi normativele tehnice în vigoare, le va ajusta la soluţiile de proiect, corelîndu-le cu prevederile documentaţiei în ansamblu. În cazul respingerii propunerilor populaţiei, beneficiarul va prezenta autorităţii administraţiei publice locale o explicaţie în scris. După coordonarea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu organele supravegherii şi controlului de stat şi cu organizaţiile interesate, documentaţia elaborată, împreună cu avizul pozitiv al expertizei ecologice, va fi prezentată autorităţilor administraţiei publice locale spre adoptare. Capitolul VII SUPRAVEGHEREA APLICĂRII DOCUMENTAŢIEI APROBATE 28. Organul central pentru mediu şi autorităţile administraţiei publlice locale vor informa publicul despre documentaţia de mediu aprobată prin anunţuri în presă, comunicări la radio şi televiziune, prin afişe expuse la sediile prefecturilor, consiliilor judeţene, primăriilor municipiilor, oraşelor, satelor (comunelor). Documentaţia aprobată poate fi prezentată persoanelor fizice şi juridice interesate din rîndul publicului antrenat. 29. Aplicarea documentaţiei aprobate este atribuţia autorităţilor administraţiei publice locale, agenţiilor ecologiste, beneficiarilor, proiectanţilor (autorilor documentaţiei) şi publicului din teritoriul respectiv, care a studiat documentaţia în cauză. 30. Litigiile ce vor apărea în procesul aplicării deciziilor de mediu între autorităţile administraţiei publice locale, beneficiari şi populaţie vor fi soluţionate de autoritatea centrală pentru mediu, în limitele competenţei sale, sau de instanţele judecătoreşti. Metodele specifice utilizate în sociologia de mediu Metoda - ca termen utilizat în sociologia de mediu - reprezintă un ansamblu de principii şi procedee de cunoaştere, aplicate în cercetare. În acest domeniu se folosesc: 1) metode cantitative, care au la bază principiile selectării unor cazuri reprezentative, concluziile rezultate din cercetarea eşantionului fiind valabile pentru întreaga populaţie chestionată. Aceste metode conduc la aprecieri generale de ordin calitativ; 2) metode calitative, ce constau în studierea aprofundată a unui domeniu, supus în prealabil cercetării prin metode cantitative. Se utilizează direct, în cazul cînd metodele cantitative nu se pot aplica. Se aplică componentele confortului locuirii şi calităţii vieţii umane, precum şi ale regnului animal şi vegetal; 3) metode directe, ce reprezintă dialogul dintre cercetători şi subiectul investigat, cu răspuns consemnat pe loc. Subiectul investigat poate fi un individ sau un grup de indivizi. Aceste metode se utilizează pentru cunoaşterea caracteristicilor sociodemografice, precum şi a opiniilor şi opţiunilor populaţiei; 4) metode indirecte - colectarea şi corelarea opiniilor deja exprimate (în presă, la radio, TV, în scrisori, sesizări etc.). Sînt utilizate şi în scopul cunoaşterii evoluţiilor în timp ale opiniilor sau la analiza comparativă a mai multor răspunsuri simultane; 5) metode individuale, care se realizează prin contact direct cu persoana intervievată. Metodele individuale au avantajul exprimării unor opinii sincere, de mare credibilitate. Prin natura lor, ele implică un număr mare de specialişti şi cheltuieli majorate; 6) metode colective - culegerea opiniilor şi propunerilor unui grup. Ele necesită un moderator pentru desprinderea unor răspunsuri optime, rezultate din confruntarea de opinii şi antrenarea unor specialişti experţi în domeniu; 7) metode parţiale, ce au drept scop surprinderea unei imagini asupra unui aspect al problematicii cercetate. Se utilizează la elaborarea programelor de dezvoltare a instituţiilor publice; 8) metode globale, ce constau în realizarea unei viziuni de ansamblu asupra unei colectivităţi, incluzînd principalele domenii legate de convieţuirea populaţiei pe un anumit teritoriu. Se materializează prin realizarea unor monografii; 9) metode diacronice - urmăresc cercetarea opiniilor aceleiaşi colectivităţi în diverse perioade de timp. Metodele diacronice oferă imaginea evolutivă a opiniilor colectivităţii cercetate şi a fenomenelor. Se utilizează preponderent în anchetele pe eşantioane constante; 10) metode sincronice - urmăresc surprinderea opiniilor colectivităţii în momentul cercetării. Ele oferă realitatea situaţiei existente la un moment dat şi se utilizează în cercetările pentru evaluarea existentului. Tehnicile specifice utilizate în sociologia de mediu Tehnicile utilizate în sociologia de mediu reprezintă formele şi mijloacele aplicate la colectarea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor. Acestea sînt: 1) observările directe - urmărirea şi înregistrarea directă de către cercetător a comportamentului diferitelor grupuri sociale. Ele includ înregistrarea unor disfuncţionalităţi în zonele localităţii respective, care necesită elaborarea măsurilor de rigoare; 2) experimentul social - se realizează prin studierea comportamentului unui grup social într-un cadru special organizat cu caracter experimental. Se aplică în cazul studierii implicaţiilor strămutării unor grupuri sociale, alegerii tipurilor de convieţuire. Se utilizează cu precauţie, deoarece poate afecta negativ colectivitatea testată; 3) expoziţia publică este tehnica de bază în informarea şi antrenarea publicului. Se organizează de către administraţia publică locală, în spaţii publice, în care se expune documentaţia de mediu. Este asistată, pe durata expunerii, de specialişti care dau explicaţii asupra documentaţiei prezentate. În cadrul ei se culeg obiecţiile, sugestiile şi propunerile consemnate de vizitatori în cartea de sugestii; 4) studii de caz - se utilizează la cercetarea unor zone strict delimitate, cu problematică specifică, şi relevă necesităţile individuale în corelare cu cele ale colectivităţii din care fac parte. Problematica rezultată din studiul de caz poate fi extinsă asupra zonelor similare; 5) ancheta directă - se realizează prin investigaţie pe teren prin colectarea directă şi prelucrarea informaţiilor pe baza răspunsurilor. La ea participă un număr mare de respondenţi. Ea finalizează cu transmiterea către solicitant a rezultatelor prelucrate şi sintetizate; 6) ancheta indirectă - ca tehnică de investigare se foloseşte chestionarul cu întrebări codificate în vederea prelucrării lor computerizate. Între lansarea şi primirea chestionarelor completate se acordă o perioadă anumită de timp. Finalizarea anchetei este similară cu cea a anchetei directe; 7) ancheta prin presă - reprezintă o variantă a anchetei indirecte, prin chestionare, publicate în ziare de mare tiraj. Cititorii sînt rugaţi să expedieze chestionarele completate la instituţiile specializate în prelucrarea răspunsurilor; 8) interviul standardizat - metodă directă de investigare presupunînd răspunsuri la un număr mare de întrebări identice. Răspunsurile se completează pe loc de către operatorul investigaţiei. Depăşind rolul de simplu instrument de investigare, interviul este o tehnică a socialităţii, eficient în sensibilizarea şi antrenarea publicului în acţiuni de anvergură; 9) ghidul de interviu - utilizează tehnicile interviului standardizat, cu diferenţa că se adresează unor specialişti experţi. Se foloseşte pentru determinarea obiectivităţii soluţiilor şi alternativelor propuse; 10) studiul de impact social - în procesul derulării anchetei se apelează la tehnicile observaţiei pentru a se estima impactul asupra publicului în zone cu intervenţii ecologice majore şi cu efecte de lungă durată; 11) panelul sociometric este o tehnică aplicată asupra aceluiaşi grup de persoane (panel-listă, grup) la anumite intervale de timp.Problematica chestionarului este identificată la toate etapele. Prin această tehnică se urmăresc şi se înregistrează tendinţele de păstrare sau de schimbare în timp a opiniilor celor chestionaţi. Este utilizată în general în studii fundamentale cu caracter prospectiv; 12) modelarea pe calculator - tehnică de scenarii, care utilizează modele teoretice cu un număr mare de variabile, caracteristice unor structuri macro - şi microsociale în relaţiile cu structurile de protecţie a mediului. Puţin experimentată în prezent, este o tehnică de viitor; 13) analiza secvenţială - tehnică utilizată la caracterizarea mobilităţii spaţiale a activelor. Se realizează pe baza datelor şi informaţiilor acumulate prin studii de caz, monografii etc; 14) ancheta Delphi - se realizează în cazul unei cercetări referitoare la un domeniu precis delimitat, necesitînd: - un moderator sau un grup de moderatori; - alcătuirea unui chestionar; - selecţionarea unui grup de experţi. Ancheta se desfăşoară în mai multe etape, rezultatul final reprezentînd media opiniilor participanţilor la anchetă; 15) procedeul "asaltul creierului" - tehnică ce constă în reunirea unui grup de experţi şi a unui moderator pentru obţinerea unor puncte de vedere exprimate şi finalizate pe loc. Se lansează o soluţie pentru tema investigată, la care se pot formula noi idei. Este o tehnică rapidă care, datorită profesionalismului participanţilor, face ca probabilitatea obţinerii şi adoptării unei soluţii finale să fie foarte mare.