HGM737/2003
ID intern unic:  304349
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 737
din  17.06.2003
cu privire la aprobarea Programului de stat de
regenerare şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Publicat : 01.07.2003 în Monitorul Oficial Nr. 132-133     art Nr : 788

    MODIFICAT
    HG150 din 02.03.10, MO33/05.03.10 art.204

    NOTĂ:
   
În tot textul hotărîrii şi în anexă sintagmele „Agenţia de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva”, „Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului” se substituie prin sintagmele „Agenţia „Moldsilva”, „Ministerul Mediului”, la cazul gramatical respectiv prin HG150 din 02.03.10, MO33/05.03.10 art.204

    În scopul implementării Strategiei desvoltării durabile a sectorului forestier şi pentru executarea art.2 al Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova  nr.350-XV din 12 iulie 2001 pentru aprobarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova (Monitorul Oficial al  Republicii Moldova, 2001, nr.133-135, art.1021) şi pct.6 al Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova  nr.107 din 7 februarie 2001 "Despre executarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.595 din 29 octombrie 1996 şi unele măsuri suplimentare pentru optimizarea gestionării gospodăriei silvice şi protecţia vegetaţiei forestiere" (Monitorul Oficial al  Republicii Moldova, 2001, nr.19-20, art.158), Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020 (se anexează).
2. Agenţia „Moldsilva” va asigura executarea lucrărilor şi măsurilor prevăzute de Programul de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020 în volumele şi termenele stabilite.
3. Ministerul Mediului va exercita controlul asupra îndeplinirii sus-numitului program şi va prezenta anual Guvernului informaţia respectivă.
4. Controlul executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Cancelariei de Stat.

    PRIM-MINISTRU
    AL REPUBLICII MOLDOVA                             Vasile TARLEV

    Contrasemnată:
    Viceprim-ministru,
    ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                           Dmitrii Todoroglo
    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei                                                Ştefan Odagiu
    Ministrul finanţelor                                                Zinaida Grecianîi
    Ministrul mediului                                                  Gheorghe Duca
    Ministrul justiţiei                                                    Vasile Dolghieru

    Chişinău, 17 iunie 2003.
    Nr. 737.
  Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 737
din 17 iunie 2003
Programul de stat
de regenerare şi împădurire a terenurilor
fondului forestier pe anii 2003-2020
Introducere
Întemeierea sau regenerarea pădurii are o importanţă majoră, impunîndu-se ca factor hotărîtor al continuităţii în timp şi spaţiu a pădurii, ca verigă de legătură între generaţiile de pădure ce se succed pe terenul respectiv.
În prezent suprafaţa totală a fondului forestier naţional constituie 394,4 mii ha, inclusiv 325,4 mii ha terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră. Procentul de împădurire a teritoriului ţării constituie 9,6%, ceea ce ne plasează printre ţările cu cel mai scăzut procent de împădurire din Europa (media europeană reprezintă 29%, iar cea globală - 31%).
Gradul de împădurire a teritoriului diferă mult de la o zonă la alta, zona de nord fiind împădurită în proporţie de 7,2%, zona de sud - de 6,7%, iar zona de centru - de 13,5%. Vegetaţia forestieră a Republicii Moldova este reprezentată de păduri de foioase caracteristice Europei Centrale. Sub aspect funcţional, pădurile Republicii  Moldova îndeplinesc în exclusivitate funcţii de protecţie a mediului înconjurător (a apelor, a solului şi terenurilor), de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători, de recreere, de interes ştiinţific şi de conservare a fondului genetic şi ecologic.
În anii 1812-1914 suprafaţa ocupată de vegetaţie forestieră s-a micşorat de circa
2,5 ori. După anul 1950 suprafaţa împădurită a Republicii Moldova a început să crească vertiginos. În această perioadă regenerarea pădurii s-a realizat în mare măsură pe cale artificială, prin aplicarea tăierilor rase, pregătirea  solului şi plantarea puieţilor sau prin însămînţări directe. În acelaşi mod au fost create şi culturile silvice pe terenurile impracticabile în agricultură, preluate de la unităţile agricole colective sau de stat. În aceşti ani au fost plantate peste 250 mii ha de culturi silvice.
Pe parcursul anilor 90 ai secolului trecut, în urma restructurărilor de ordin social - economic, posibilităţile extinderii suprafeţelor împădurite s-au redus considerabil. Majoritatea lucrărilor de împădurire din această perioadă s-au efectuat, şi se vor efectua şi pe viitor, în cadrul fondului forestier naţional pe  suprafeţele ocupate de goluri şi ravene.
De asemenea, o importanţă majoră se va atribui lucrărilor de regenerare naturală din seminţe sub masiv, lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale şi lucrărilor de reconstrucţie ecologică a arboretelor degradate, derivate, subproductive şi necorespunzătoare staţional.
I. Starea actuală şi tendinţele de dezvoltare
1.1 Diversitatea biologică forestieră
Fiind situat în aria de tangenţă şi interferenţă parţială a regiunilor adiacente Carpaţilor de Est, Podişului Podoliei, Cîmpiei Est-Europene şi Mării Negre, teritoriul Republicii Moldova reprezintă, din punct de vedere al diversităţii biologice, un macroecoton tipic, care include taxoni nu numai la nivel de populaţie, specie, biocenoză şi ecosistem, dar şi la nivel biomal (păduri de foioase, stepă, silvostepă) cu esenţe biozonale centraleuropene, mediteraniene şi eurasiatice. Taxonii floristici şi faunistici se află preponderent la limita ariilor lor naturale, fapt care explică gradul avansat de vulnerabilitate tuturor nivelurilor biodiversităţii naturale.
Fragilitatea biodiversităţii naturale este determinată în mare măsură  şi de specificul repartizării ei în limitele teritoriului republicii, în special de  fragmentarea  vegetaţiei forestiere colinare, de dealuri şi riverane.
Biomul. Ca nivel superior al biodiversităţii forestiere, în limitele teritoriului republicii biomul este reprezentat de păduri de foioase, fiind constituit din 6 formaţii forestiere naturale (făgete şi păduri în amestec cu fag; gorunete şi păduri în amestec cu gorun; stejărete şi păduri în amestec cu stejar pedunculat; dumbravă de stejar pufos; zăvoaie de plop alb; zăvoaie de salcie) şi formaţia artificială ameliorativă de culturi silvice.
Ecosistemele. În limitele fondului forestier natural, ecosistemele se caracterizează printr-o diversitate vastă, întrunind 28 de tipuri ecosistemice şi o serie de subtipuri biogeocenotice (după gradul de productivitate). Aceste tipuri de ecosisteme relevă următoarele formaţiuni forestiere principale: stejărete, gorunete, dumbravă de stejar pufos, făgete, zăvoaie, salcîmete şi un şir de variaţii ale acestora. În cadrul ecosistemelor forestiere sînt cunoscute 137 de asociaţii, dintre care peste 25 de taxoni fitocenotici sînt consideraţi sectoare forestiere-etalon.
În ultimele trei secole au fost afectate sub aspect compoziţional, structural şi calitativ mai cu seamă formaţiunile forestiere de cvercinee.
Speciile. În ecosistemele forestiere habitează cca 1019 specii de plante, care constituie 43% din toată biodiversitatea floristică spontană. Aproximativ 60% din totalul speciilor de animale vertebrate şi nevertebrate pot fi întîlnite frecvent în biocenozele forestiere. În  biotopurile silvice habitează peste 6% din  speciile vegetale şi animale incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova.
Biodiversitatea forestieră la nivel de specie este supusă unui proces de diminuare accelerată, cauza principală fiind degradarea biotopurilor, 6% din taxoni fiind incluşi în Cartea Roşie a Republicii Moldova.
Conservarea biodiversităţii. Păstrarea biodiversităţii forestiere este asigurată doar parţial prin reţeaua de arii forestiere protejate, de cadrul legislativ cu privire la fondul forestier, regnul animal şi vegetal şi prin respectarea regulamentelor corespunzătoare în procesul gospodăririi pădurilor etc. Există o serie de deficienţe, care dificultează păstrarea întregii  biodiversităţi forestiere. Deosebit de importantă în acest context este optimizarea esenţială şi rapidă a reţelei de arii protejate, amendarea şi respectarea legislaţiei în vigoare, respectarea regulamentelor de gospodărire adecvată a fondului forestier, de declanşare la scară naţională a acţiunilor  de restabilire a pădurilor, de creare a reţelei ecologice naţionale etc.
Se impune intensificarea cercetărilor şi inventarierea biodiversităţii forestiere atît în cadrul ariilor protejate, cît şi în teritoriile neprotejate, instituirea monitoringului ecologic adecvat situaţiei etc.
Cauzele diminuării biodiversităţii şi degradării biotopurilor forestiere sînt:
recurgerea un timp îndelungat (în ultimele 2-3 secole) la regenerarea vegetativă;
păşunatul excesiv;
folosirea pentru împădurire şi reîmpădurire a speciilor necorespunzătoare condiţiilor staţionale;
întreţinerea necorespunzătoare a culturilor silvice;
expansiunea dăunătorilor defoliatori;
necorespunderea unor arborete condiţiilor staţionale;
sporirea considerabilă în ultimul deceniu a volumului tăierilor ilicite (de la 826 m3 în anul 1985 la 7096 m3  în 1998).
1.2. Regenerarea pădurii
În urma analizei evoluţiei stării de sănătate a pădurilor, s-a constatat că vegetaţia forestieră a Republicii Moldova se află într-o continuă degradare atît sub aspect structural, compoziţional, productiv, cît şi sub aspect  funcţional. Situaţia poate fi redresată prin măsuri de conservare a biodiversităţii forestiere şi de ameliorare a  structurii şi compoziţiei pădurilor degradate, slab productive şi necorespunzătoare condiţiilor staţionale, prin lucrări de regenerare naturală din seminţe, de ajutorare a regenerării naturale din seminţe şi de reconstrucţie ecologică.
Evoluţia volumului lucrărilor de regenerare naturală executate în cadrul fondului forestier de stat în anii 1990-2000 este prezentată în anexa 1. În perioada 1990 -1993 nu au fost efectuate lucrări de regenerare naturală din seminţe, iar în anii 1996 - 1998 s-au efectuat lucrări de ajutorare a regenerării naturale pe  suprafeţe considerabile.
În anul 1993 s-au executat cele mai mici volume de lucrări de ajutorare a regenerării naturale. Dinamica cantitativă a lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale în cadrul fondului forestier gestionat de autorităţile silvice pe anii 1990 - 2000 şi 1993-2001 este prezentată în anexele  2 şi, respectiv,  4.
Analizînd volumul lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale a pădurii, repartizat pe specii (anexa nr. 3), se constată  preponderenţa constantă a salcîmului (82,7%) şi, în proporţie cu mult mai mică, a stejarului, care constituie doar 14,7 % din total.
Dinamica lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale a stejăretelor este prezentată în anexa 5.
1.3. Culturile silvice
În perioada 1990-2000 în Republica Moldova au fost plantate 17227 ha  de culturi silvice (anexa 6), care se repartizează după specia principală, astfel:
stejar (pedunculat, gorun, stejar pufos, roşu american) - 4,7 mii ha sau 27,4%;
salcîm alb - 10,13 mii ha sau 58,8%;
alte specii - 2,37 mii ha sau 13,8%.
Repartizarea spaţială a culturilor silvice plantate în perioada 1990 - 2000 pe zonele  fitogeografice şi speciile principale este prezentată în tabelul 1.
Tabelul 1
Repartizarea suprafeţelor cu culturi silvice plantate în perioada
1990-2000  pe zonele  fitogeografice şi speciile principale
Zonele fitogeografice Total culturi silvice, ha Inclusiv pe specii principale, ha/%
stejar salcîm alte specii
Silvostepă 5733 1833/32,0 3289/57,4 611/10,7
Forestieră 4696 1559/33,2 2551/54,3 586/12,5
Stepă 6798 1334/19,6 4292/63,1 1172/17,2
Total 17227 4726/27,4 10132/58,8 2369/13,8

În dependenţă de zonarea fitogeografică a Republicii Moldova, aceşti indici variază considerabil. Astfel, în zonele de silvostepă şi  forestieră culturile de stejar constituie  32 şi 33%, iar de salcîm alb - 54,3 şi 57,4%, în timp ce în zona de stepă  salcîmul alb constituie 63,1%, iar de stejar - 19,6%. Alte specii (plopul, ulmul, nucul  ş.a.) au o pondere de la 10,7 la 17,2%, ceea ce reprezintă în medie pe ţară 13,8%.
Analiza detaliată a stării culturilor silvice pentru  perioada 1990-1998 a fost efectuată selectiv pe o suprafaţă de 5542,6 ha.
Tabelul 2 reprezintă repartizarea a 1650,65 ha de culturi silvice din zona de nord conform  condiţiilor de creştere şi speciile principale. Potrivit datelor din tabel, stejarul pedunculat constituie 44,3%, salcîmul alb - 39,2% şi alte specii - 16,5%  din suprafaţă.

Tabelul 2
Repartizarea suprafeţelor cu culturi silvice din zona de nord a
Republicii Moldova  conform condiţiilor, tipului de
staţiune şi speciilor principale
Tipul staţiunii Suprafaţa, ha Inclusiv pe speciile principale, ha / %
stejar salcîm alte specii
C0 1,6 0,8/50 0,8/50 -
C1 248,8 2,0/0,8 246,8/99,2 -
C2 30,4 3,4/11,2 27,0/88,8 -
B0 16,5 7,4/44,8 9,1/55,2 -
B1 18,2 - 18,2/100 -
D0 11,1 - 10,3/92,8 0,8/7,2
D1 337,35 136,9/40,6 162,35/48,1 18,1/5,3
D2 753,0 539,2/71,6 143,4/19,0 70,4/9,4
D3 221,5 42,8/19,3 9,1/4,1 169,6/76,6
D4 12,2 - - 12,2/100
Total 1650,65 732,5/44,3 647,05/39,2 271,1/16,5

Ocuparea unei suprafaţe considerabile (240 ha) cu alte specii în condiţii de staţiune D2 - D3 se explică prin faptul  că pe aceste terenuri au fost plantate culturi de plop alb.
Situaţia privind transferarea culturilor silvice de stejar pedunculat din zona de nord în stare de masiv este prezentată în tabelul 3.
 Tabelul 3
Situaţia privind transferarea culturilor silvice de stejar pedunculat
în stare de masiv pe perioada 1990-1992
Anulplantării Suprafaţa, ha Vîrsta culturilor silvice transferate în stare de masiv Suprafeţele rămase în stadiu de culturi silvice
plantat transferat în stare de masiv ha % vîrstă, ani
1990 189,2 73,0 5-9 111,2 58,8 10
1991 206,8 97,7 5-9 109,1 52,8 9
1992 207,6 44,6 5-7 158,4 76,3 8
Total 603,6 215,3 5-9 378,7 62,7 8-10

În perioada 1990 - 1992 s-au plantat 603,6 ha de culturi silvice, dintre care 215,3 ha (35,7%) cu vîrste de 5-9 ani au fost transferate ulterior în stare de masiv,  iar 388,7 ha (64,4%) cu vîrste de 8 -10 ani au rămas în stadiul de creştere.
Aceeaşi situaţie se constată şi în  ceea ce priveşte culturile de salcîm alb, a  căror vîrstă de  transferare în stare de masiv variază între 2 şi 7 ani.
Repartizarea pe condiţiile de creştere şi pe speciile principale a culturilor silvice de pe o suprafaţă de 2685,91 ha din zona de centru a republicii este prezentată în tabelul 4. Conform datelor din tabel, rezultă că cultura stejarilor în această zonă constituie doar 32,3% din suprafaţă, a salcîmului alb - 48,5% şi a altor specii - 19,23%. Condiţiile staţionale în care s-au plantat culturile silvice, cu excepţia staţiunii C0, sînt favorabile cvercineelor, ceea ce a permis sporirea suprafeţei acestora pînă la 1132 ha sau 74% din suprafaţa totală de culturi plantate în perioada analizată. Dacă în  staţiunile C0 şi C1 stejarul ocupă de la 2 la 10% din suprafaţă, iar salcîmul alb - 66-90%, în staţiunea  B1  salcîmul alb ocupă 100% din suprafaţa totală  (20 ha).
Tabelul 4
Repartizarea suprafeţelor cu culturi silvice din zona
de centru conform tipurilor de staţiune şi speciilor principale
Tipul staţiunii Suprafaţa Inclusiv pe speciile principale, ha / %
stejar salcîm alb alte specii
B1 20,0 - 20,0/100 -
C0 253,13 7,5/3,0 170,13/67,2 75,5/29,8
C1 873,40 64,5/7,4 668,4/76,5 140,5/16
C2 30,1 0,7/2,3 18,2/60,5 11,2/37,2
D0 98,53 32,53/33,0 30,9/31,4 35,1/35,6
D1 708.75 273,7/38,6 317,4/44,8 117,65/16,6
D2 649,9 457,9/70,4 69,6/10,7 122,4/18,9
D3 52,1 31,05/59,6 7,3/14,0 13,75/26,4
Total 2685,91 867,88/32,3 1301,93/48,47 516,1/19,23

Situaţia privind transferarea în stare de masiv şi trecerea la pierderi a culturilor silvice de cvercinee pe perioada 1990 - 1994 este prezentată în tabelul 5.
Tabelul 5
Situaţia privind transferarea în stare de masiv şi trecerea
 la pierderi a culturilor silvice de stejar şi gorun din zona
forestieră

Anul plantării Suprafaţa, ha / % Vîrsta culturilor transferate în stare de masiv Suprafeţele rămase în stadiul de culturi silvice
plantat transferat în stare de masiv trecut la pierderi ha % vîrsta, ani
1990 90,7 64,1/70,7 3,7/4,1 5-10 22,9 25,2 10
1991 121,03 70,6/58,3 1,9/1,6 5-8 48,53 40,1 9
1992 111,0 22,1/19,9 11,5/10,4 6-7 77,4 69,7 8
1993 14,6 9,2/63,0 - 6 5,4 37,0 7
1994 14,9 8,3/55,7 - 5 6,6 44,3 6
Total 352,23 174,3/49,5 17,1/4,9 5-10 160,83 45,7 6-10

Din analiza datelor tabelului rezultă că din 352,23 ha culturi de cvercinee, plantate în perioada 1990 - 1994, pînă în prezent au fost transferate în stare de masiv la vîrsta de 5-10 ani 174,3 ha (44,5 %), 17,1 ha sau 4,85% au fost trecute la pierderi şi 160,83 ha sau 45,7 % au rămas în stadiul de culturi silvice.
Conform datelor din tabelul 6, în zona de sud a republicii plantaţiile de stejar constituie 20,5%,  cele de salcîm alb - 69,6% şi de alte specii - 9,9% din suprafaţa totală.
Tabelul 6
Repartizarea suprafeţelor cu culturi silvice din zona
 de sud conform speciilor principale şi tipului  de staţiune
Tipul staţiunii Suprafaţa Inclusiv pe speciile principale, ha
stejar salcîm alb alte specii
B0 13,3 - 13,3/100 -
B1 69,6 - 68,2/98,0 1,4/2,0
C0 324,0 29,1/9,0 265,5/81,9 29,4/9,1
C1 375,25 9,0/2,4 329,25/87,7 37,0/9,9
C2 5,9 1,4/23,7 2,5/42,4 2,0/33,9
D0 32,4 5,1/15,7 27,3/84,3 -
D1 366,1 187,7/51,3 132,5/36,2 45,9/12,5
D2 12,3 8,3/67,5 1,5/12,2 2,5/20,3
D4 7,2 7,2/100 - -
Total 1206,05 247,8/20,5 840,05/69,6 118,2/9,9

Analiza stării culturilor silvice plantate în anii 1990-1998 confirmă ponderea substanţială a salcîmului alb ca specie principală. Astfel, în zona de nord culturile de salcîm alb constituie 39,2%, iar în zona de centru - 48,5% din suprafaţă. La analiza a 5543 ha de plantaţii de salcîm s-a constatat că 949 ha (17%) corespund tipului de staţiune  pentru plantaţiile de  stejar.
1.4. Baza seminceră
Baza seminceră din Republica Moldova este constituită din arborete surse de seminţe, create în cele mai productive şi stabile arborete naturale, plantaje semincere create din clonele arborilor  plus, arbori plus, arhive de clone, culturi geografice şi ecologice şi rezervaţii genetice forestiere şi cuprinde următoarele componente (anexa 7):
81 arbori plus de stejar pedunculat şi pufos;
118 arborete surse de seminţe cu  suprafaţa de 1401,9 ha;
7 rezervaţii genetice cu  suprafaţa de 713,2 ha;
12 plantaje semincere cu  suprafaţa de 57,8 ha;
culturi geografice de stejar pedunculat pe o suprafaţă de 17,2 ha;
culturi ecologice de stejar pedunculat pe o suprafaţă de 3,5 ha;
arhive de clone de stejar pufos (1,0 ha) şi de nuc comun (4,0 ha).
Arboretele surse de seminţe nu sînt reprezentative pentru structura fondului forestier naţional. Astfel, suprafaţa arboretelor surse de seminţe de salcîm constituie 11,6 %  din obiectele bazei semincere, în timp ce salcîmetele ocupă 31,8 % din fondul forestier. Baza seminceră de stejar pedunculat constituie 33,3 % din suprafaţa tuturor arboretelor surse de seminţe, iar stejarul pedunculat doar 19,8 % din suprafaţa fondului forestier. Teiul şi jugastrul sînt reprezentate de 1 - 2 arborete surse de seminţe. Lipsesc arboretele surse  de seminţe de cireş, plop, salcie şi frasin. De asemenea, multe arborete surse de seminţe, îndeosebi de stejar pedunculat şi salcîm, sînt constituite din culturi forestiere create cu material reproductiv neameliorat sau de provenienţă necunoscută.
Baza seminceră existentă necesită a fi  revizuită şi completată cu populaţii de înaltă valoare din diferite staţiuni şi tipuri de pădure, care să permită valorificarea mai amplă a bogatei rezerve de plasmă germinativă de care dispun speciile forestiere autohtone.
Anual din fondul forestier se recoltează (anexa 8) de la 34 la 232t de seminţe. În anii 1998-2000 cantitatea de seminţe recoltate s-a micşorat simţitor. Din cantitatea totală a seminţelor forestiere recoltate, 68,3t  (91,9%) sînt seminţe de specii principale, 4,9t (17,9%)  - seminţe de specii însoţitoare şi 3,2t  (13,8%) - seminţe de arbuşti. Reducerea cantităţii de seminţe este cauzată de micşorarea volumului lucrărilor de împădurire şi de ajutorare a regenerării naturale. Seminţele recoltate din sectoarele semincere nu acoperă necesarul de material reproductiv cu însuşiri ereditare superioare.
În anii 1992-2000 s-au recoltat de pe sectoarele bazei semincere (anexa 9) în medie doar 1,9-12,9 %. Ca urmare, ponderea seminţelor genetic ameliorate, îndeosebi a speciilor principale, este foarte mică.
1.5. Pepinierele
În cadrul Agenţiei "Moldsilva" funcţionează 25 pepiniere silvice cu  suprafaţa totală de 857 ha şi cu  cca 60 specii de arbori şi arbuşti. În anii 1991-2000 în pepinierele forestiere au crescut  anual în medie 24895,4 mii puieţi de talie mică şi 1745,9 mii  puieţi de talie mare (tabelul 7).
Tabelul 7
Numărul de puieţi crescuţi în pepinierele silvice ale
Asociaţiei de Stat pentru Silvicultură  "Moldsilva"
pe perioada 1991 - 2000

Anul Puieţi de talie mică (mii buc.) Puieţi de talie mare (mii buc.)
1991 38049 2318
1992 29742 1702
1993 25543 1168
1994 17810 931
1995 17038 753
1996 21456 2422
1997 30177 2350
1998 29189 2199
1999 25093 2631
2000 14857 985
Media pe perioada 1991-2000 24895,4 1745,9

Creşterea materialului forestier de reproducere în anul 2000 (anexa 10) s-a  redus, în comparaţie cu media anilor 1991-1999, a puieţilor de talie mică la 14857 mii, iar al puieţilor de talie mare la 985 mii buc.
Ponderea speciilor principale constituie 47,4%, a speciilor însoţitoare 26,3% şi a arbuştilor 26,3%. Din numărul total de puieţi de talie mare, speciile foioase constituie 70,7%, răşinoasele 16,9% şi arbuştii 12,4%.
Puieţii de talie mică şi de talie mare din pepinierele silvice sînt afectaţi puternic de boli de natură infecţioasă şi neinfecţioasă, precum şi de dăunătorii sistemului radicelar şi defoliatori.
Afectarea semănăturilor din pepiniere este cauzată îndeosebi de factorii climaterici, cum ar fi îngheţurile tardive de primăvară, seceta şi vînturile uscate şi fierbinţi. În tabelul 8 sînt indicate suprafeţele de semănături trecute la pierderi pe perioada 1996 - 2000.
Tabelul 8
Suprafeţele semănăturilor din pepinierele silvice trecute la pierderi
pe perioada 1996 - 2000
Nr.d/o Grupele de specii Anii
1996 1997 1998 1999 2000
1. Răşinoase (ha) 0,01 0,4 - 0,22 0,49
2. Foioase (ha) 6,09 2,8 2,18 2,39 4,04
3. Arbuşti (ha) 3,57 1,4 0,93 1,35 2,62
  Total (ha) 9,67 4,6 3,11 3,96 7,15

Protecţia puieţilor din pepinierele silvice contra bolilor şi dăunătorilor se efectuează insuficient. Unicele lucrări de protecţie în pepiniere sînt tratările cu insecticide împotriva dăunătorilor defoliatori.
Pepinierele silvice existente asigură în linii mari necesarul de material săditor pentru lucrările de regenerare şi împădurire executate în fondul forestier.
Este necesară  sporirea numărului puieţilor de tei, cireş şi jugastru, a căror pondere în totalul  puieţilor produşi în pepiniere este insuficientă.
1.6. Baza tehnică
În cadrul Agenţiei "Moldsilva" în prezent se află în evidenţă 358 unităţi de tractoare, dintre care:
cu şenile - 183 unităţi  (51 %)
cu roţi- 175 unităţi  (49 %)
  Repartizarea  tractoarelor pe specificaţii:
unităţi
excavatoare       - 19
buldozere      - 17
corhănitoare      - 9
defrişatoare      - 10
alte modele      - 12
  Utilajele agricole şi inventarul de remorcă este reprezentat prin:
unităţi
pluguri        - 177
boroane        - 66
maşini de sădit      - 120
cultivatoare        - 86
frize mecanice      - 287
alte tipuri de maşini      - 30
  Indicii principali ai nivelului de mecanizare a lucrărilor silvice
Pregătirea solului    - 85%
Plantarea culturilor silvice  - 42%
Îngrijirea culturilor silvice  - 84%
Săpatul materialului săditor  - 89%
Semănatul în pepinieră  - 89%
Corhănitul lemnului    - 75%
Defrişarea, doborîrea
şi transportarea lemnului  - 100%
Anual se efectuează lucrări silvice în volum de 75,00 mii ha convenţionale, unui tractor convenţional revenindu-i  280 ha convenţionale.
358 unităţi de tractoare sînt deservite de 231 mecanizatori, care asigură o completare de 64 %, dintre care mecanizatori de înaltă calificare - 28 %.
Din numărul total de tractoare cu şenile (183 unităţi), 2 %  se află sub nivelul normativ de exploatare, celelalte 98 % au o vechime de la 10 la 29 ani, continuarea exploatării lor fiind nejustificată economic.
Tractoarele necesită reparaţii curente şi capitale costul cărora este de peste 3,7 mil. lei.
Utilajele agricole şi inventarul de remorcă se află într-o stare deplorabilă şi necesită reparaţii capitale, în sumă de circa 1,6 mil. lei.
Costul materialelor auxiliare, necesare pentru reparaţia parcului de maşini şi tractoare, se estimează la  aproximativ 570,0 mii lei.
II. Planul de acţiuni
2.1. Principiile şi măsurile de restabilire a biodiversităţii
 forestiere în procesul de extindere a suprafeţei
terenurilor împădurite
Pentru crearea unor ecosisteme forestiere înalt productive şi stabile,  este recomandabil de respectat la toate etapele (planificarea unică la scară naţională şi locală, asigurarea cu material săditor şi tehnică, asigurarea metodologică şi tehnologică, de proiectare, de realizare în teren etc.),  următoarele principii generale:
potenţialul adaptiv al elementelor silvoformante la condiţiile  biotopului;
utilizarea fondului genetic autohton controlat;
reprezentativitatea maximă a diversităţii genetico-populaţionale;
funcţionalitatea metabolică, ecologică, economică şi protectivă a ecosistemelor;
conexiunea spaţial-funcţională integrală la nivel zonal şi naţional a tuturor tipurilor de ecosisteme (existente şi planificate);
consecutivitatea şi priorităţile temporare de restaurare a ecosistemelor - cheie;
potenţialul protectiv al ecosistemelor planificate;
gradul de primogenie ecosistemică;
diversitatea optimală la nivel ecosistemic, specific şi populaţional adecvată condiţiilor macro şi microzonale;
conservarea şi redresarea biodiversităţii şi biotopurilor periclitate şi vulnerabile la nivel ecosistemic, specific şi populaţional;
fluctuaţiile şi modificările generale ale factorilor geografici.
Pentru restabilirea şi consolidarea potenţialului vital al pădurilor sînt necesare, de asemenea, următoarele măsuri de conservare a biodiversităţii forestiere:
inventarierea şi evidenţierea tipurilor de ecosisteme forestiere;
crearea carcasei forestiere;
restabilirea şi menţinerea unei structuri optime a landşafturilor forestiere, a raportului optimal dintre vegetaţia forestieră şi poieni;
restabilirea particularităţilor structurale şi compoziţionale ale pădurilor degradate, invadate de specii de plante ruderale, invazive etc.;
formarea şi menţinerea structurii optime a claselor de vîrstă în pădurile naturale şi cele artificiale;
efectuarea lucrărilor silvotehnice în conformitate cu cerinţele tehnologice şi principiile ecologice;
crearea fondului semincer şi a bazei de date a principalelor specii autohtone;
asigurarea combaterii bolilor şi dăunătorilor forestieri exclusiv prin metode biologice;
excluderea activităţilor care duc la degradarea şi distrugerea pădurilor şi diminuarea biodiversităţii acestora (tăieri ilicite, păşunat excesiv, drenajul biotopurilor umede, colectarea plantelor medicinale, construcţii civile etc.);
amenajarea şi asigurarea cu mijloace tehnice a rezervaţiilor ştiinţifice şi naturale;
intensificarea activităţilor de cercetare şi monitoring silvic;
utilizarea tehnologiilor ecologice la aplicarea tratamentelor silvice în vederea realizării unor arborete optim diversificate;
efectuarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică a arboretelor degradate, derivate şi aducerea acestora sub aspect structural, compoziţional, productiv şi funcţional în corespundere cu potenţialul staţional;
consolidarea potenţialului de management durabil al fondului forestier.
2.2. Rolul amenajamentului silvic în realizarea obiectivelor
Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor
fondului forestier pe anii 2003-2020
Pornind de la obiectivele majore, care definesc rolul multiplu al pădurilor pe plan ecologic  şi social-economic, şi pentru realizarea acestor obiective, prin măsurile propuse de amenajament silvic se urmăreşte optimizarea şi valorificarea la un grad cît mai înalt a tuturor posibilităţilor fondului forestier atît sub aspectul  producerii, cît şi sub aspectul protecţiei. Urmare a analizei sistematice a condiţiilor staţionale şi de vegetaţie, amenajamentul silvic prevede un set de lucrări privind gospodărirea rezonabilă a pădurilor, avînd drept scop conservarea şi crearea arboretelor natural-fundamentale, polifuncţionale, optim structurate şi înalt productive.
Astfel, în procesul reamenajărilor  se va efectua o evaluare minuţioasă a calităţii lucrărilor de regenerare şi împădurire în perioada aplicării amenajamentului, a cauzelor ce au generat unele probleme în acest domeniu şi se vor formula măsuri concrete privind depăşirea lor prin lucrări de ajutorare a regenerării naturale prin  amelioraţii silvice. Prevederile prezentului program privind extinderea suprafeţelor împădurite din cadrul fondului forestier se vor regăsi  sub o formă desfăşurată în materialele amenajamentului silvic, care se va realiza în această perioadă. De asemenea, o importanţă deosebită în procesul  amenajării  pădurilor  şi aplicării prevederilor amenajamentului silvic se va acorda stabilirii corecte a regimurilor şi tratamentelor.
Preocuparea majoră în cadrul  amenajamentului silvic o va constitui conversiunea arboretelor natural-fundamentale din crîng în codru.
Scopul conversiunii pădurilor de crîng în codru constă în  readucerea acestora la o provenienţă generativă şi transformarea lor din păduri de mică productivitate şi pădurii producătoare de lemn de foc în păduri  înalt productive şi păduri producătoare de lemn de lucru de valoare economică sporită.
Acest scop  se propune a fi realizat prin:
refacerea arboretelor slab productive şi degradate;
substituirea arboretelor necorespunzătoare condiţiilor staţionale;
conducerea arboretelor spre o structură normală;
ameliorarea stării arboretelor derivate şi degradate.
2.3. Dezvoltarea bazei semincere
Avînd în vedere marea diversitate staţională în care se introduce materialul forestier de reproducere, este necesar să se recurgă la o bază genetică largă, constituită din populaţii cît mai reprezentative genofondului speciei. De aceea, reţeaua actuală de arborete surse de seminţe trebuie completată cu populaţii de valoare din diferite staţiuni, care să permită valorificarea mai amplă a bogatei rezerve de plasmă germinativă de care dispun speciile forestiere autohtone.
În primul rînd, trebuie ţinută evidenţa arboretelor surse de seminţe de tei, cireş, paltin de cîmp, jugastru, de unele specii de arbuşti, care în prezent lipsesc în baza seminceră sau sînt reprezentate pe suprafeţe mici.
Pentru asigurarea lucrărilor de regenerare a  fondului forestier cu material de reproducere cu însuşiri ereditare valoroase, în anii 2002 - 2003 trebuie să se realizeze:
raionarea seminceră şi transferul de material reproductiv;
reexaminarea îndrumărilor tehnice privind crearea şi îngrijirea plantaţiilor semincere;
evaluarea stării actuale a bazei semincere;
identificarea arboretelor surse de seminţe noi, care împreună cu cele existente ar crea o reţea reprezentativă pentru fondul forestier din punct de vedere al tipurilor de staţiuni forestiere şi tipurilor de vegetaţie.
Executarea acestor lucrări necesită cheltuieli în sumă de 120 mii lei.
2.4. Pepinierele
Necesarul de material săditor pentru lucrările de regenerare şi împădurire pe perioada 2003 - 2020 constituie 316828 mii puieţi, inclusiv 176516 mii puieţi de stejar, 20312 mii puieţi de salcîm, 60000 mii puieţi de specii însoţitoare şi 60000 mii puieţi de arbuşti (anexa  11).
Pentru producerea acestor cantităţi de material săditor vor fi necesare 1701399 kg de seminţe forestiere (anexa11) şi de 748,6 ha semănături în pepiniere.
Capacităţile de producţie ale pepinierelor existente şi înzestrarea lor tehnico-materială permit producerea unor asemenea cantităţi de material săditor.
2.5. Regenerarea pădurii
Crearea arboretelor înalt productive şi stabile ecologic, cu o structură şi compoziţie în corespundere cu condiţiile staţionale, se poate realiza prin utilizarea unor tehnologii silvice performante, avînd ca bază însuşirile ereditare ale speciilor silvoformante şi potenţialul staţional.
Sporirea productivităţii pădurii şi îmbunătăţirea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a componentelor ei se poate asigura prin efectuarea la timp şi calitativ a tuturor lucrărilor silvotehnice de îngrijire şi conducere, începînd din momentul răsăririi plantulei şi pînă la atingerea vîrstei exploatabilităţii.
Principiul de bază  de gospodărire a pădurii îl constituie regenerarea obligatorie a suprafeţelor supuse exploatării şi împădurirea altor terenuri neacoperite cu vegetaţie forestieră. Principiul continuităţii este aplicabil şi culturilor silvice, care pot fi create doar în condiţiile cînd regenerarea naturală din seminţe nu asigură calitatea necesară a lucrărilor sau pentru împădurirea de noi teritorii anterior neacoperite cu vegetaţie forestieră.
2.6. Culturile silvice
Programul  prevede crearea de culturi silvice pe o suprafaţă de 24655 ha, dintre care 1122 ha (4,5 %) rarişti, 2568 ha (10,4 %) goluri şi virane, 5322 ha (21,6 %) arborete afectate de calamităţi, 1323 ha (5,4 %) parchete neregenerate, 5053 ha (20,5%) parchete supuse exploatărilor  pînă în anul 2020 şi 9267 ha (37,6 %) alte terenuri (anexa 12).
Repartizarea pe zone fitogeografice a volumului planificat de lucrări, în funcţie de metodele de pregătire a solului, pentru crearea culturilor silvice este prezentată în tabelul 9.
Tabelul 9
Repartizarea pe zone fitogeografice a volumului de lucrări,
în funcţie de metodele de pregătire a solului, pentru crearea
 culturilor silvice pe perioada 2003 - 2020

Zone fitogeografice Total culturi silvice, ha Total,mii lei Inclusiv în funcţie de metodele  de pregătire a solului, volumul şi cheltuielile directe
integral parţial
ha mii lei ha mii lei
Forestieră 8101 144570 4975 62398 3126 37998
Silvostepă 7448 135121 1648 18354 5800 75480
Stepă 9106 72040 6334 36369 2772 13658
Total 24655 351731 12957 117121 11698 127136

Cel mai mare volum de lucrări pentru crearea culturilor silvice (36,9 %) se preconizează a fi executat în zona de stepă, dintre care 69,5 % pe terenuri cu pregătirea integrală a solului şi 30,5 % pe terenuri cu pregătirea parţială a solului. Volumul cheltuielilor totale directe pentru crearea culturilor silvice pe o perioadă de 19 ani se estimează la  244257 mii lei, cea ce constituie 12,86 milioane lei anual.
Costul unui hectar de culturi silvice de stejar (cheltuieli directe) constituite pe terenuri cu pregătirea integrală a solului va fi de 14735 lei. Suma se distribuie pe ani astfel:
anul I - pregătirea solului după metoda ogorului timpuriu - 425 lei (2,9 %);
anul al II-lea  - plantarea şi îngrijirea  - 4830 lei (32,8 %);
anul al III-lea - completarea şi îngrijirea - 3380 lei (22,9 %);
anii IV-VII   - îngrijirea - respectiv 2680 lei,  2535 lei,  515 lei,  370  lei sau 18,2%, 17,2%, 3,5%, 2,5% din costul total.
Costul unui hectar de culturi de salcîm alb constituite pe  terenuri cu pregătirea integrală a solului va atinge suma de 4165 lei, repartizată pe ani după cum urmează:
anul I - pregătirea solului - 470 lei (11,3 %);
anul al II-lea - plantarea şi îngrijirea - 2155 lei (51,8 %);
anul al III-lea - completarea şi îngrijirea - 980 lei (23,5 %);
anii IV-V - îngrijirea - 350 lei şi, respectiv, 210 lei sau 8,4 % şi 5 % din costul lor total.
Costul unui hectar de culturi de stejar constituite  pe  terenuri cu pregătirea parţială a solului va fi  de  13245 lei, dintre care:
în anul I  - pregătirea solului - 695 lei sau 5,2 %;
în anul al II-lea - plantarea şi îngrijirea - 4340 lei sau 32,8 %;
în anul al III-lea - completarea şi îngrijirea - 2980 lei sau 22,5 %;
în anii IV - VII - îngrijirea -  respectiv 2400 lei,  2290 lei,  325 lei,  215 lei, sau 18,1 %, 17,3 %,  2,5 %, 1,6  % din costul total.
Costul unui hectar de culturi silvice de salcîm alb se evaluează la   3795 lei, dintre care:
în anul I - pregătirea solului -695 lei sau 18,3 %;
în anul al II-lea - plantarea şi îngrijirea -1990 lei sau 52,4 %;
în anul al III-lea - completarea şi îngrijirea -785 lei sau  20,7 %;
în anii IV - V  - îngrijirea - 215 lei şi, respectiv, 110 lei sau 5,7 % şi 2,9 % din costul total.
Pentru suprafeţele de stejar sînt prevăzute două combateri ale  făinării în decursul a 4 ani, cu  cheltuieli în sumă de 7,5 mii lei/ha. Cheltuielile pentru tratarea cu baileton a plantaţiilor  de stejar, create  pe terenuri cu pregătirea integrală a solului,   vor constitui 50,9 % din totalul cheltuielilor  pentru  crearea culturilor, iar a celor create pe terenurile cu pregătirea parţială a solului - la 56,6 %. Tratarea  cu baileton a culturilor silvice create în urma lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale va necesita cheltuieli în proporţie  de  64,7 % din costul lor total.
Pentru crearea culturilor silvice în zona de silvostepă sînt necesare  135121mii lei sau 38,5% din cheltuielile totale. Costul mediu al unui hectar de culturi silvice în această zonă va fi de  18,14 mii lei. În zona forestieră cheltuielile pentru crearea culturilor silvice vor constitui 144570 mii lei sau 41% din cheltuielile totale, costul mediu al unui hectar de astfel de culturi fiind de 17,84 mii lei.
Se estimează că în zona de stepă vor fi necesare în acest scop 72,04 mil. lei sau 20,5 % din cheltuielile totale, iar costul mediu al unui hectar de culturi silvice va constitui 7691 lei.
Din suprafaţa  totală a culturilor silvice, se prevede plantarea a 12957 ha sau 52,5 % pe terenuri cu pregătirea integrală a solului şi a 11698 ha sau 47,5 %  pe terenuri  cu pregătirea parţială a solului (anexa 12).
2.7. Ajutorarea regenerării naturale
Sînt preconizate lucrări de ajutorare a regenerării naturale pe o suprafaţă de 39036 ha (anexa 13). Cheltuielile totale directe pentru executarea acestor lucrări se cifrează la 145163 mil.lei sau cîte 7,6 mil.lei anual. Costul mediu al lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale este echivalent cu 3719 lei la un hectar.
În zona de silvostepă astfel de lucrări  (tabelul 10 ) trebuie executate pe 8241 ha, dintre care 4060 ha sau 42,3 % în arboretele de stejar şi 4181 ha sau 57,7 % în parchetele de salcîm şi de alte specii. Costul mediu al lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale în această zonă va fi de 8299 lei/ha.
Tabelul 10
Repartizarea pe zone fitogeografice a volumului de lucrări şi a
 cheltuielilor de ajutorare a regenerării naturale pe anii 2003 - 2020

Zone fitogeografice Total culturi silvice, ha Total,mii lei Inclusiv (volumul de lucrări şi cheltuielile directe)
în stejăret în salcîmete şi pe  plantaţii cu alte specii
ha mii lei ha mii lei
Silvostepă 8241 68392 4060 47036 4181 459
Forestieră 17429 138522 8216 95183 9213 1014
Stepă 13366 2119 -   13366 1471
Total 39036 209033 12276 142219 26760 2944

În zona forestieră lucrări de ajutorare a regenerării naturale vor fi efectuate pe o suprafaţă de 17429 ha, dintre care 8216 ha sau 47,1 % în stejărete şi 9213 ha în salcîmete şi pe terenuri cu alte comunităţi forestiere, ceea ce constituie 52,9 % din suprafaţa totală. Costul mediu al acestor lucrări este echivalent cu 7948 lei/ ha.
În zona de stepă lucrări de ajutorare a regenerării naturale vor fi efectuate în salcîmete şi pe terenuri cu  alte comunităţi forestiere, unde costul lucrărilor va constitui 159 lei/ha.
Tehnologia lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale în arboretele de stejar prevede pregătirea solului în fîşii cu lăţimea de 40 cm şi  distanţa între centrele fîşiilor de 3 m, cu semănatul ghindei sau plantarea puieţilor de stejar şi îngrijirea lor. Costul acestor lucrări va constitui 11585 lei/ha, dintre care:
în anul I - pregătirea solului - 300 lei sau 2,6%;
în anul  al II-lea - plantarea şi îngrijirea -3820 lei sau 33%;
în anii III - IV - completarea şi îngrijirea -2610 lei şi, respectiv, 2560 sau  22,6% şi 22 %;
în anii V-VII - îngrijirea - respectiv, 2060 lei (17,8%), 140 lei (1,2%), 95 lei (0,8%).
2.8. Regenerarea naturală
Din volumul total al lucrărilor de regenerare a pădurii (95118 ha), preconizate pentru a fi executate în fondul forestier pînă în anul 2020, pe 31427 ha (33%) pădurea  se va regenera pe cale naturală. Această metodă fundamentală de regenerare are ca scop crearea unor arborete înalt productive şi stabile în corespundere cu potenţialul staţional şi însuşirile genetice ale speciilor forestiere promovate. În principal aceasta se va produce prin rărirea treptată şi progresivă sau continuă a pădurii ori a arborilor exploatabili, favorizînd în felul acesta atît instalarea, cît şi dezvoltarea seminţişului pînă la deplina independenţă biologică a puieţilor.
În condiţiile Republicii  Moldova regenerarea naturală din seminţe se realizează cu succes în arboretele de cvercinee şi făgete în staţiunile forestiere reavene şi umede.
În arboretele de cvercinee regenerarea naturală din lăstari se admite doar în cazurile cînd nu poate fi asigurată regenerarea din seminţe a speciilor de stejar sau ajutorarea regenerării acestora.
Regenerarea naturală în arboretele afectate de calamităţi va fi efectuată pînă în anul 2020 pe o suprafaţă de 23872 ha, ceea ce constituie 76 % din volumul total al lucrărilor de regenerare naturală. În arboretele exploatate, în anii 2003- 2020 regenerarea naturală va fi efectuată pe 7555 ha, ceea ce constituie 24 % din volumul lucrărilor (anexa 14) şi 16 % din suprafaţa totală a  măsurii de parchet pe perioadă.
Sînt preconizate lucrări de regenerare naturală a arboretelor afectate de calamităţi în 5 întreprinderi silvice. Cel mai mare volum de lucrări se va efectua în ÎSS Orhei - 39,4 % sau 9403 ha. De asemenea, sînt planificate astfel de lucrări în proporţie de 32,2 % din suprafaţă sau pe 7690 ha în ÎSS Şoldăneşti şi 17,6 %  sau 4213 ha în ÎSS Teleneşti.
În arboretele în care se efectuează lucrări de exploatare-regenerare, în perioada 2003-2020 regenerarea naturală se va realiza în 7 întreprinderi silvice, dintre care 1700 ha în ÎSS Iargara, 1590 ha în ÎSS "Silva - Sud", 1346 ha în ÎSS Nisporeni, 1179 ha în ÎSS Tighina şi 1000 ha în ÎSS Chişinău. Un volum mai mic de lucrări este prevăzut în parchetele ÎSS Orhei  (230 ha) şi ÎSS Glodeni (510 ha).
Astfel, pentru arboretele de cvercinee se recomandă aplicarea tratamentului tăierilor progresive în ochiuri şi al tăierilor succesive uniforme. Avînd în vedere particularităţile bioecologice ale speciilor de cvercinee şi, mai ales, starea actuală a pădurilor constituite din  aceste specii, intervenţiile pe cale artificială, cu caracter complex, sînt necesare în permanenţă. Aceste intervenţii, care se rezumă la ajutorarea regenerării naturale, urmăresc ameliorarea compoziţiei arboretului prin introducerea în amestec a speciilor de valoare, îndeosebi a speciilor de stejar şi a fagului.
Regenerarea naturală din seminţe a cvercineelor este greu de realizat în condiţiile Republicii  Moldova. Acest fapt se explică prin periodicitatea foarte mare a fructificaţiei (5-8 ani), compactizarea şi înţelenirea solului în arboretele cu o consistenţă redusă, prezenţa unui subetaj bogat în specii de ajutor şi arbustive etc. Toate acestea împiedică instalarea seminţişului speciilor de valoare şi dezvoltarea ulterioară a acestuia. De aceea, în arboretele de cvercinee derivate compoziţional şi structural, slab productive şi cu consistenţa redusă sînt necesare lucrări de ajutorare a regenerării naturale prin mobilizarea superficială a solului în anul fructificaţiei, iar în cazul lipsei  fructificaţiei - efectuarea însămînţărilor directe sau  plantarea  sub masiv a puieţilor de stejar.
În şleaurile şi stejăretele de luncă ajutorarea regenerării naturale se rezumă în special la extragerea subarboretului de pe suprafaţa în care urmează să se deschidă ochiurile pentru instalarea seminţişului. Această extragere este bine să se efectueze în anul de fructificaţie.
În zăvoaiele de plop alb regenerarea naturală se va face preponderent pe drajoni şi poate fi stimulată prin mobilizarea solului cu ajutorul discurilor la adîncime mică (10-15 cm). Prin această mobilizare se rănesc rădăcinile superficiale ale arborilor, producîndu-se astfel "centre" de drajonare, însă astfel  se distruge şi pătura erbacee, care influenţează negativ creşterea şi dezvoltarea viitorilor drajoni.
În salcîmete se recomandă lucrări de provocare a drajonării prin rănirea uşoară a rădăcinilor laterale superficiale.
2.9. Măsurile de protecţie în pepiniere şi a culturilor silvice
2.9.1. Protecţia materialului săditor în pepiniere
În dependenţă de natura bolilor, măsurile de protecţie se clasifică în măsuri preventive şi măsuri represive.
2.9.1.1. Măsurile de protecţie contra făinării frunzelor
de stejar (Microsphaera alphidoides)
Măsuri preventive:
colectarea şi arderea frunzelor căzute;
defrişarea şi curăţarea terenului limitrof pepinierei la o distanţă de 100m de la marginea acesteia;
administrarea suplimentară de caliu şi fosfor  puieţilor.
Măsuri represive:
prelucrarea semănăturilor cu fungicide de 2-3 ori pe an la intervalul de 15 zile.
2.9.1.2. Măsurile de protecţie contra culcării
plantulelor şi a puieţilor (Fuzarioză)
Măsuri preventive:
respectarea agrotehnicii, îndeosebi la etapa însămînţării;
extragerea puieţilor infectaţi;
interzicerea cultivării în pepiniere a cartofului sau porumbului.
Măsuri represive:
tratarea seminţelor cu insecto-fungicide
2.9.1.3. Măsurile de protecţie contra pătării frunzelor
Măsuri preventive:
colectarea şi arderea frunzelor căzute.
Măsuri represive:
tratarea cu preparate chimice şi biologice.
2.9.1.4. Măsurile de protecţie contra dăunătorilor
 de pepinieră
Cei mai răspîndiţi dăunători de pepinieră sînt: Melolonta Melolonta, Grilotalpa Grilotalpa şi speciile din familia Elateridae şi Tenebrionidae.
Pentru a planifica măsurile de protecţie contra dăunătorilor enumeraţi, se amplasează 5 sondaje de 50x50x50 cm. Colectarea informaţiei se efectuează de 2 ori pe an, primăvara (aprilie-mai) şi toamna (august-septembrie).
Măsuri preventive:
îndeplinirea integrală a măsurilor agrotehnice;
tratarea seminţelor şi puieţilor cu insecto-fungicide.
Măsuri represive:
introducerea în perioada de toamnă-iarnă, de-a lungul semănăturilor la o adîncime de 10-15cm a momelii otrăvitoare contra Grilotalpa Grilotalpa.
2.9.1.5. Măsurile de protecţie contra dăunătorilor defoliatori
În pepiniere se întîlnesc dăunători fitofagi din următoarele familii: Tortricidae, Geometridae, Noctuidae, Orgydae, Lasiocampidae şi Crysomehidae.
Contra acestor dăunători se utilizează insecticidele piretroide.
Calendarul  lucrărilor, lista preparatelor necesare şi costul acestora la 1.01.2000 în dolari S.U.A. se anexează (anexele 15, 16 şi 17).
2.9.2. Măsurile de protecţie a culturilor silvice
Măsuri preventive:
crearea arboretelor rezistente contra maladiilor şi dăunătorilor prin utilizarea schemelor şi formulelor de împădurire adecvate condiţiilor staţionale.
suri represive:
prelucrarea de două ori pe an  în primii 4 ani de vegetaţie a culturilor silvice cu preparate chimice şi biologice.
2.10. Resursele umane
Avînd în vedere starea actuală a fondului forestier şi în corespundere cu prevederile Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier al Republicii Moldova, se impune pregătirea unor specialişti de înaltă calificare în domeniul regenerării pădurii. Actualmente din cei 14 specialişti, care lucrează în domeniul regenerării pădurii, 10 au studii superioare silvice şi 4 - studii medii tehnice.
Calitatea lucrărilor de regenerare a pădurii depinde în mare măsură de calitatea materialului săditor crescut în pepiniere. În această ramură 2 din 5 şefi de pepinieră  au studii superioare silvice, 2 - studii medii tehnice şi 1 - studii superioare nesilvice. Din 9 maiştri de pepinieră, 2 specialişti au studii superioare silvice, 1 - studii superioare nesilvice şi 5 - studii medii silvice.
În scopul eficientizării procesului de regenerare a pădurii, este necesară perfecţionarea periodică a cunoştinţelor specialiştilor din domeniu.
Din analiza datelor existente se constată că la momentul actual din cei 14 angajaţi doar 5 ingineri pentru regenerarea pădurii au absolvit cursurile de perfecţionare a cadrelor, organizate de AM "Moldsilva" în anii 1996 - 1997, iar pentru maiştri şi şefii de pepinieră astfel de cursuri nu au fost desfăşurate.
O condiţie obligatorie pentru îndeplinirea cu succes a prezentului program de regenerare a pădurii este folosirea realizărilor avansate ale tehnicii şi ştiinţei în domeniul regenerării pădurii.
În aceste scopuri este necesar să se întreprindă măsuri în vederea ridicării nivelului profesional al specialiştilor şi muncitorilor, care participă la toate etapele lucrărilor de regenerare a pădurilor. Veriga principală în soluţionarea acestor probleme o constituie sistemul de recalificare şi perfecţionare a cadrelor.
Procesului de instruire urmează a fi supuşi în mod obligatoriu inginerii pentru regenerarea pădurii, şefii de ocoale silvice, maiştrii de pepiniere, maiştrii silvici, brigadierii. De asemenea, trebuie să se  organizeze seminare tematice anuale şi conferinţe ştiinţifico-practice pe problemele regenerării pădurilor.
2.11. Baza tehnică
Pentru realizarea Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003 - 2020, este necesar de a procura în perioada 2003 - 2005 128 tractoare cu şenile marca DT-76 şi T-150, şi 142 tractoare cu roţi marca MTZ-80 şi MTZ - 82.
Costul total al tractoarelor:  
cu şenile - 128 un x 150,0 mii = 19,8 mil. lei
cu roţi - 142 un x 135,0 mii = 19,1 mil. lei
În total: 38,9 mil. lei.
Necesarul de maşini agricole:
diferite pluguri - 242 buc. x 5,5 =1,33 mil. lei
cultivatoare - 218 buc. x 4,3 = 0,94 mil. lei
boroane - 424 buc. x 2,9 = 1,2 mil. lei
freze - 236 buc. x 3,2 = 0,77 mil. lei.
În total: 4,24 mil. lei.
În total pentru implementarea prezentului Program sînt necesare investiţii capitale în valoare de 43,1 mil. lei.
III. Implementarea Programului de stat
3.1. Finanţarea Planului de acţiuni
Cheltuielile totale (anexa 18) pentru implementarea Planului de acţiuni al Programului de stat privind regenerarea şi împădurirea terenurilor din cadrul fondului forestier pe anii 2003-2020 se estimează la 588092 mii lei sau 42,6 mln. dolari SUA, iar cheltuielile anuale la circa 32671 mii lei sau 2367 mii dolari SUA.
Sursele de finanţare vor constitui mijloacele parvenite de la:
  Bugetul de stat;
  Activitatea economică a Agenţiei "Moldsilva";
  Alte surse legale (Fondul Ecologic Global, Banca Mondială, Fondul Ecologic Naţional etc.);
   Mijloacele financiare respective vor fi utilizate la:
   Crearea culturilor silvice -351731 mii lei sau 59,8%;
   Ajutorarea regenerării naturale - 209033 mii lei sau 35,6%;
   Perfecţionarea şi reciclarea cadrelor - 2388 mii lei sau 0,4%;
   Proiectarea culturilor silvice şi ajutorarea regenerării naturale - 18500 mii
   lei sau 3,1%;
   Cercetări ştiinţifice şi crearea bazei seminciere - 2120 mii lei sau 0,4%;
   Procurarea maşinilor şi mecanismelor - 4320 mii lei sau 0,7%.
3.2. Mecanisme şi instrumente economice de implementare
a Planului de acţiuni
Mecanismele şi instrumentele economice au menirea de a influenţa activitatea economică în scopul creării de condiţii optimale ce ar stimula folosirea raţională a resurselor proprii şi a celor alocate de la bugetul de stat pentru implementarea prevederilor Programului de Stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2002-2020.
Elementele-cheie ale acestor mecanisme sînt:
a) alocaţii bugetare centralizate;
b) mijloacele proprii ale unităţilor silvice teritoriale ale Agenţiei "Moldsilva";
c) atragerea creditelor şi investiţiilor în implementarea acţiunilor preconizate în Program;
d) sponsorizări, granturi etc.
3.3. Îndrumări tehnice necesare pentru realizarea
Programului
Pentru realizarea Programului este necesară elaborarea şi editarea următoarelor acte normative:
Îndrumări tehnice privind delimitarea şi inventarierea parchetelor;
Îndrumări tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor silvice;
Instrucţiuni privind evidenţa şi păstrarea seminţişului speciilor valoroase la exploatarea parchetelor;
Îndrumări tehnice privind crearea şi îngrijirea rezervaţiilor de seminţe.
3.4. Coordonarea şi monitorizarea procesului
de realizare a Programului
În scopul promovării eficiente a prevederilor Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier şi pornind de la Programul de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor din cadrul fondului forestier pe anii 2003-2020, se propune crearea unităţii instituţional-operaţionale - Centrul de prognoză, monitoring, programe şi strategii (în continuare - Centrul).
În Centru vor activa specialişti din cadrul autorităţii silvice centrale, autorităţii centrale pentru resurse naturale şi mediu şi a Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice.
Centrul va coordona realizarea de către unităţile silvice teritoriale ale Agenţiei "Moldsilva" a acţiunilor preconizate în Program şi va evalua activitatea tuturor instituţiilor implicate în executarea la timp şi calitativ a lucrărilor. De asemenea, Centrul va verifica şi va examina corectitudinea utilizării conform destinaţiei a fondurilor alocate de la buget, a resurselor ale unităţilor silvice teritoriale şi a altor resurse financiare destinate pentru executarea lucrărilor de regenerare şi împădurire.
Anual, Centrul va elabora un raport privind volumul lucrărilor efectuate, calitatea şi costurile acestora, care va fi prezentat autorităţii silvice centrale, autorităţii centrale pentru resurse naturale şi mediu.
Anexa nr.1
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Volumul lucrărilor de regenerare naturală executate în cadrul
fondului forestier de stat în anii 1990 - 2000

Îtreprinderile de stat pentru silvicultură Volumul,  ha  pe ani
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Total
Edineţ - - - - 20 9 - - - 43 - 72
Glodeni - - - - - - 9 - - 10 30 49
Soroca - - - - 30 8 7 51 - 8 9 113
Ungheni - - - - 40 64 131 150 190 - - 575
Teleneşti - - - - 8 55 50 22 11 7 2 155
Şoldăneşti - - - - 7 30 - - - 16 13 66
Orhei - - - - 12 10 22 39 22 22 24 151
Chişinău - - - - 13 24 58 62 80 43 26 306
Tighina - - - - 16 50 83 - 20 45 45 259
Iargara - - - - 79 130 115 163 133 64 10 694
Cahul - - - - 210 110 200 150 200 160 124 1154
Călăraşi - - - - 6 6 13 13 7 29 5 79
Străşeni - - - - 10 20 12 22 4 - - 68
Rezeni - - - - 33 64 135 215 233 - 26 706
Bălţi - - - - - - 8 - 48 - - 56
Comrat - - - - - - 91 38 35 81 74 319
Nisporeni - - - - 15 4 62 - - 20 30 131
Hînceşti - - - - 70 108 78 150 105 144 144 799
Manta -V - - - - - - - - - 147 110 257
"Pădurea Domnească" - - - - - - - 26 - 12 2 40
"Plaiul Fagului" - - - - - - - - - - - 0
"Codrii" - - - - - - -   - - - 0
"Prutul de Jos" - - - - - - - - - - - 0
         Total               569 692 1074 1101 1088 851 674 6049

Anexa nr.2
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Volumul lucrărilor de ajutorare a regenerării  naturale executate
în cadrul  fondului forestier de stat pe anii 1990 - 2000

Îtreprinderile de stat pentru silvicultură Volumul,  ha  pe ani
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Total
Edineţ - - - 15 46 116 215 254 98 - 70 814
Glodeni - - - 16 20 98 136 185 90 57 148 750
Soroca - - - 30 40 36 148 134 50 65 40 543
Ungheni - - - 15 16 40 116 140 101 64 - 492
Teleneşti - - - 5 20 48 65 72 44 34 65 353
Şoldăneşti - - - 4 43 24 83 125 37 22 47 385
Orhei - - - 25 45 20 45 197 98 45 68 543
Chişinău - - - 17 13 26 80 164 102 121 194 717
Tighina - - - 10 61 138 262 250 207 184 213 1325
Iargara - - - 20 69 64 78 121 107 103 190 752
Cahul - - - 15 75 115 153 211 207 150 110 1036
Călăraşi - - - 20 4 15 30 90 - 12 77 248
Străşeni - - - 26 27 25 91 50 45 6 - 270
Rezeni - - - 20 21 36 102 110 110 60 90 549
Bălţi - - - - 30 43 62 79 152 69 - 435
Comrat - - - - - 16 102 102 100 45 76 441
Nisporeni - - - 25 25 21 65 164 67 37 123 527
Hînceşti - - - 25 51 54 131 276 101 102 234 974
Manta -V - - - - - - - - - - 40 40
"Pădurea Domnească" - - - - - - - 45 18 - 14 77
"Plaiul Fagului" - - - 6 10 15 38 52 - 4 20 145
"Codrii" - - - - 1 - 14 97 5 4 - 121
"Prutul de Jos" - - - - 10 28 10 10 10 - - 68
Total       294 627 978 2026 2928 1749 1184 1819 11605

Anexa nr.3
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Suprafaţa arboretelor supuse lucrărilor de ajutorare
a regenerării naturale (ha)

Specia Anii Total %
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Salcîm 278 432 871 1533 1899.5 1653 1156 1698 1314 10834,5 82,7
Plop - 8 27 14,2 19 12 4 27 27 138,2 1,1
Frasin - - - 6,5 1,5 8 - 4 13 33 0,3
Glădiţă - - 5 - 1 - - 3 - 9 0,06
Ulm - - - - - 2 - 2 17 21 0,2
Tei - - - - 1 - - 4 1 6 0,04
Stejar 6 169 32 459,3 990 58 23 71 117 1925,3 14,7
Nuc - - - - - - - - - - 0
Fag - 1 15 - - - 1 10 - 27 0,2
Salcie 10 17 28 13 16 16 - - 3 103 0,7
Total 294 627 978 2026 2928 1749 1184 1819 1492 13097 100

Anexa nr. 4
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Dinamica lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale
în cadrul fondului forestier de stat

Lucrările Anii Total %
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Mobilizarea superficială a solului (provocarea drajonării) 288 457 931 1566,7 1938 1691 1160 1708 1375 11114,7 84,9
Semănături directe sub masiv (în ochiurile create) 6 170 47 434,3 893 15 22 22 103 1712,3 13,1
Plantări - - - 25 18 10 2 40 14 109 0,8
Iluminarea seminţişului - - - - 3 33 - 49 - 85 0,6
Îngrijirea seminţişului - - - - 76 - - - - 76 0,6
Total 294 627 978 2026 2928 1749 1184 1819 1492 13097 100

Anexa nr.5
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Lucrările de ajutorare a regenerării naturale a stejăretelor

Denumirea lucrării Anii Total %
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Semănarea ghindei sub masiv 6 169 32 434,3 893 10 23 12 103 1682,3 87,4
Iluminarea seminţişului - - - - 3 33 - 49 - 85 4,4
Plantarea puieţilor sub masiv - - - 25 18 15 - 10 14 82 4,2
Îngrijirea seminţişului - - - - 76 - - - - 76 4,0
Total 6 169 32 459,3 990 58 23 71 117 1925,3 100
                       

Anexa nr.6
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Volumul culturilor silvice create în foadul forestier
 de stat şi repartizarea lor pe speciile principale

Anul plan-
tării
Supra-
faţa, ha
Zona
de silvostepă forestieră de stepă
supra-
faţa totală
stejar salcîm alb alte specii su-
pra-
faţa tota-
stejar salcîm alb alte specii su-
pra-
faţa tota-
stejar salcîm alb alte specii
ha ha % ha % ha % ha ha % ha % ha % ha ha % ha % ha %
1990 3014 1076 302 28,0 665 61,8 109 10,1 789 180 22,8 517 65,5 92 11,7 1149 125 10,9 811 70,6 213 18,5
1991 2432 767 279 36,4 450 58,7 38 5,0 770 247 32,1 334 43,4 189 24,5 895 229 25,6 444 49,6 222 24,8
1992 2132 711 274 38,5 403 56,7 34 4,8 585 193 33,0 319 54,5 73 12,5 836 182 21,8 520 62,2 134 16,0
1993 1659 567 210 37,0 267 47,1 90 15,9 439 154 35,0 225 51,3 60 13,7 653 183 28,0 420 64,3 50 7,7
1994 1473 519 193 37,2 286 55,1 40 7,7 360 138 38,3 191 53,1 31 8,6 594 83 14.0 419 70,5 92 15,5
1995 1396 472 115 24,4 271 57,4 86 18,2 366 149 40,7 206 56,3 11 3,0 558 141 25,3 365 54,4 52 9,3
1996 1112 386 95 24,6 260 67,4 31 8,0 274 140 51,1 116 42,3 18 6,6 452 81 17,9 318 70,4 53 11,7
1997 1011 298 106 35,6 158 53,0 34 11,4 243 96 39,5 131 53,9 16 6,6 470 99 21,1 278 59,1 93 19,8
1998 1152 309 86 27,8 189 61,2 34 11,0 311 124 39,9 158 50,8 29 9,3 532 89 16,7 349 65,6 94 17,7
1999 1030 299 73 24,4 172 57,5 54 18,1 253 75 29,6 154 60,9 24 9,5 478 110 23,0 302 63,2 66 13,8
2000 SI6 329 100 30,4 168 51,1 61 18,5 306 63 20,6 200 65,4 43 14,0 181 12 6,6 66 36,5 103 56,9
Total 17227 5733 1833 32,0 3289 57,4 611 10,7 4696 1559 33,2 2551 54,3 586 12,5 6798 1334 19,6 4292 63,1 1172 17,2

Anexa nr.7
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Baza seminceră a fondului forestier de stat

Denumirea Total
unităţi ha
1. Arbori plus - total 81 -
Inclusiv:    
Stejar pedunculat 32 -
Stejar pufos 49 -
2. Arborete surse de seminţe - total 118 1401,9
Inclusiv:    
Stejar pedunculat 52 467,2
Gorun 22 355,2
Stejar pufos 7 179,3
Stejar roşu 2 31,6
Salcîm alb 12 162,5
Fag 7 54,1
Nuc comun 4 68,3
Carpen 3 40,8
Tei 1 2,6
Jugastru 1 15,0
Alte specii 7 25,3
3. Rezervaţii genetice forestiere - total 7 713,2
Inclusiv:    
Gorun şi stejar pedunculat 1 175,5
Gorun 3 433,5
Stejar pufos 3 104,2
4. Plantaje semincere de prima generaţie - total 12 57,8
Inclusiv:    
Stejar pedunculat 6 30,1
Stejar pufos 1 1,0
Nuc comun 5 36,7
5. Culturi geografice de stejar pedunculat 2 17,2
6. Culturi ecologice de stejar pedunculat 1 3,5
7. Arhive de clone - total 2 5,0
Inclusiv:    
Stejar pufos 1 1,0
Nuc comun 1 4,0

        
Anexa nr.8
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Volumul seminţelor recoltate în fondul forestier de stat

Anul Volumul total (kg) Specii principale    Specii însoţitoare           Arbuşti
kg % kg % kg %
1995
1996
1997
1998
1999
2000
179184
207633
232613
76637
34151
57557
162658
187163
213947
56565
23334
44942
90,8
90,1
91,9
73,8
68,3
78,1
9652
13711
11452
12733
6100
8603
5,4
6,6
4,9
16,6
17,9
14,9
6874
6759
7214
7339
4717
4012
3,8
3,3
3,2
9,6
13,8
7,0

Anexa nr.9
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Volumul seminţelor forestiere recoltate la obiectele bazei semincere
(kg)
Specia Anii
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Stejar pedunculat 17550 1730 220 17930 8070 9738 1195 406 2299
Stejar pufos 2100         510     688
Gorun   200   3500          
Nuc 300 488 11270 970 2254 2060 4706   100
Salcîm   300              
Stejar roşu   750              
Fag               25 25
Alun       700       118  
Sorb   2              
Total 20000 3470 13470 23100 10324 12388 5901 549 3112
În % din volumul  de seminţe recoltate 12,9 6,3 3,7 12,4 5,0 4,4 7,7 1,9 5,2

    
Anexa nr. 10
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Situaţia privind creşterea materialului forestier de reproducere

Specii Anii Total Media % din numărul total
1999 2000
Puieţi de talie mică (mii buc.)
Principale 12285 6671 18956 9478 47,45
Însoţitoare 7089 3396 10485 5242,5 26,25
Arbuşti 5719 4790 10509 5254,5 26,3
Total 25093 14857 39950 19975 100,0
Puieţi de talie  înaltă (mii buc.)
Foioase 1149 678 2557 1278,5 70,71
Răşinoase 230 180 610 305,0 16,87
Arbuşti 241 127 449 224,5 12,42
Total 1620 985 3616 1808 100,0

Anexa nr.11
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Calculul necesarului de seminţe forestiere pentru lucrările de
regenerare a pădurilor din cadrul fondului forestier de stat
pentru perioada 2003 - 2020

Specia Numărul de puieţi (mii buc.) Suprafaţa semănături (ha) Cantitatea de seminţe (kg)la 1 ha Total seminţe (kg)
Specii principale  
Stejar 176516 392 4000 1568000
Salcîm 20312 58 103 5974
Specii însoţitoare        
Tei 15000 50 270 13500
Jugastru 15000 40 360 14400
Paltin de cîmp 10000 22 480 10560
Cireş 8000 21 530 11130
Sorb 2000 5,3 60 318
Măr 2000 5,0 107 535
Păr 2000 4,7 94 441,8
Alun 6000 21,8 1330 28994
Arbuşti  
Corn 10000 30,8 935 28798
Caprifoi 10000 20 40 800
Păducel 5000 14,3 307 4390,1
Cătină albă 10000 18,2 70 1274
Lemn cîinesc 15000 27,3 112 3057,6
Sălcioară 5000 9,1 480 4368
Mălin 5000 9,1 534 4859,4
Total 316828 748,6   1701399,9



Anexa nr.13
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Volumul 51 costul lucrarilor de ajutorare a regenerarii
 naturale pe perioada 2003-2020

Nr. d/o Denumirea intreprinderilor silvice reparttzate pe zone fitogeografice Suorafata, hi Cheltuieli. mil lei
total inchisiv total directe inclusiv indirecte 20% 20% Total, mii lei
stejarete salcîmete şi alte comunităţi forestiere stejarete salcîmete şi alte comunităţi forestiere
Zonad silvostepă
1. Edineţ 2475 1230 1245 14387 14250 137 2877 3453 20717
2. Glodeni 2642 1320 1322 15437 15292 145 3087 3705 22229
3, Soroca 1904 900 1004 10537 10427 110 2107 2529 15173
4. Şoldăneşti 1220 610 610 7134 7067 67 1427 1712 10273
5. "Pădurea Domnească"   - . -     - -  
  Total pe zonă: 8241 4060 4181 47495 47036 459 9498 11399 68392
Zona forestieră
6. Călăraşi 2308 2300 8 26647 26646 0,9 5329 6395 38371
7. Chişinău 4520 520 4000 6464 6024 440 1293 1551 9308
8. Hlncesti 4523 2523 2000 29449 29229 220 5890 7068 42407
9. Nisporeni 1778 770 1008 9031 8920 111 1806 2167 13004
10. Orhei 1381 900 481 10480 10427 53 2096 2515 15091
11. Teleneşti 1905 200 1705 2505 2317 188 501 601 3607
12. "Plaiul Fagului" 349 349   4043 4043   809 970 5822
13. "Codrii" 411 400 11 4635 4634 1 927 1112 6674
14. Străşeni 254 254   2943 2943   589 706 4238
  Total pe zona: 17429 8216 9213 96197 95183 1014 19240 23085 138522
Zona de stepă
15. Comrat 2544   2544 280   280 56 67 403
16. largara 4071   4071 448   448 90 108 646
17. "Silva-Sud 2220   2220 244   244 49 59 352
18. Tighina 3150   3150 347   347 69 83 499
19. Rezeni 361   361 40   40 8 10 58
20. "Manta - V" 1020   1020 112   112 22 27 161
  Total pe zonă: 13366   13366 1471   1471 294 354 2119
  Total general: 39036 12276 26760 145163 142239 2944 29032 34838 209033

Anexa nr.14
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Volumul lucrărilor de regenerare naturală
pe perioada  2003 - 2020

Întreprinderea Total,ha Inclusiv, ha
în arborete afectat de calamităţi în parchete
Călăraşi - - -
Chişinău 1000 - 1000
Glodeni 1760 1250 510
Hînceşti 1316 1316 -
Iargara 1700 - 1700
Nisporeni 1346 - 1346
Orhei 9633 9403 230
Silva - Sud 1590 - 1590
Soroca - - -
Şoldăneşti 7690 7690 -
Teleneşti 4213 4213 -
Tighina 1179 - 1179
Total: 31427 23872 7555
    % 100 76 24

Anexa nr.15
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Lista şi costul pesticidelor necesare
 pentru protecţia unui ha de pepinieră silvică

Denumirea preparatului Cantitatea Preţul 1kg Costul total
lei $ SUA lei $ SUA
Fungicide
DNOK. 40% p.u 20 52-00 4.0 1040-00 80-00
Baileton 25% p.u 5 269-10 20-70 1345-50 103-50
Roial FLO 42% p.u 1 74-75 5-75 74-75 5-75
Sulfat de cupru 60 11-70 0-90 702-00 54-00
Sulf 50 7-80 0-60 390-00 30-00
Insecticide
Karată 25% 0,7 260-00 20-00 182-00 14-00
BI-58 1 92-30 7-10 92-30 7-10
Bazudin 10% p.u 25 130-00 10-00 3250-00 250-00

Anexa nr.16
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Lista şi costul pesticidelor necesare pentru
protecţia unui ha de culturi silvice

Denumirea preparatelor Cantitatea Preţul 1kg Costul total
lei $ SUA lei $ SUA
Sulf 30 7-80 0-60 234-00 18-00
Baileton 5 269-10 20-70 1345-50 103-50

Se utilizează aceleaşi insecticide şi la acelaşi preţ ca şi în cazul pădurilor.
Anexa nr.17
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Calendarul lucrărilor de protecţie în pepiniere

Denumirea măsurilor Termenul de aplicare
Tratarea de primăvară a seminţei cu insecto-fungicide Anterior încorporării în sol
Stropirea de toamnă contra pătării frunzelor şi marsonia Octombrie-noiembrie
Amplasarea în primăvară a sondajelor de control pentru cercetarea dăunătorilor de rădăcină Mai
Stropirea cu fungicide a seminţişului contra culcării plantulelor (de răşinoase, salcîm) Sfîrşit de aprilie - început de mai
Stropirea focarelor contra culcării plantulelor 7-10 mai
Analiza eficacităţii stropirii de toamnă contra pătării frunzelor şi marsonia. Stabilirea stropirii de vară contra pătării frunzelor, marsonia şi dăunătorii defoliatori Prima decadă a lui iunie
Tratarea solului cu insecticide contra dăunătorilor de rădăcină Iunie - iulie
Stropirea contra făinării stejarului şi a paltinului După 15 iulie
Amplasarea în sol a sondajelor pentru inventarierea dăunătorilor de rădăcină August - septembrie
Colectarea şi arderea frunzelor care au fost infectate de pătare, ruginire şi marsonia Octombrie-noiembrie

Anexa nr.18
la Programul de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului
forestier pe anii 2003-2020
Indicii de bază ai Programului de stat de regenerare
şi împădurire a terenurilor fondului  forestier de stat
pe anii 2003 - 2020

Destinaţia  cheltuielilor Unitatea de măsură Numărul de unităţi Cheltuieli, mii lei
total anual
Crearea culturilor silvice ha 24655 351731 18512
Ajutorarea regenerării naturale ha 39036 209033 11002
Perfecţionarea şi reciclarea cadrelor ani 19 2388 125,7
Proiectarea culturilor silvice şi ajutorarea regenerării naturale ha 36931 18500 974
Cercetări ştiinţifice ani 19 2000 105
Crearea bazei semincere ani 2 120 60
Procurarea maşinilor şi mecanismelor ani 3 4320 1440
Total:     588092 32218,7