pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la grădinile dendrologice,
Regulamentului-cadru cu privire la grădinile zoologice, Regulamentului-cadru
cu privire la rezervaţiile ştiinţifice

HG204 din 23.02.06, MO35-38/03.03.06 art.243

NOTĂ:

Din denumirea şi textul hotărîrii cuvintele "Regulamentul-cadru cu privire la grădinile botanice" se exclud prin HG204 din 23.02.06, MO35-38/03.03.06 art.243

Întru îndeplinirea prevederilor Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538-XIII din 25 februarie 1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.66-68, art.442; 1999, nr.124-125, art.614),

Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

Regulamentul-cadru cu privire la grădinile dendrologice, conform anexei nr.2;

Regulamentul-cadru cu privire la grădinile zoologice, conform anexei nr.3;

Regulamentul-cadru cu privire la rezervaţiile ştiinţifice, conform anexei nr.4.

al Republicii Moldova Dumitru BRAGHIŞ

şi amenajării teritoriului Arcadie Capcelea

Chişinău, 3 august 2000.

[Anexa nr.1 abrogată prin HG204 din 23.02.06, MO35-38/03.03.06 art.243]

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 785

cu privire la grădinile dendrologice

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul-cadru cu privire la grădinile dendrologice (în continuare - Regulament) este elaborat în temeiul art.20 alin.(3) al Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 (Monitorul Oficial, 1998, nr.66-68, art.442) şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a grădinilor dendrologice.

2. Grădinile dendrologice reprezintă suprafeţe terestre şi/sau acvatice în limitele cărora sînt create în mod artificial colecţii de arbori şi arbuşti şi alte specii vegetale autohtone şi exotice ce prezintă interes ştiinţific aplicativ, semnificative din punct de vedere naţional prin valoarea lor ecologică, ştiinţifică şi estetică deosebită, combinate în diverse modele scenice, care conferă teritoriului respectiv un aspect deosebit de atractiv, fiind supuse unui regim de administrare special, în scopul protejării şi conservării biodiversităţii, paralel cu utilizarea resurselor sale naturale în diferite domenii de activitate.

3. Spaţiile terestre şi acvatice din componenţa grădinilor dendrologice se scot din circuitul economic şi se transmit acestora în folosinţă pe termen nelimitat, fiind luate în considerare în programele de dezvoltare a spaţiilor verzi urbane şi suburbane.

4. Teritoriul grădinii dendrologice se divizează în următoarele zone funcţionale:

expoziţională, în care accesul publicului este permis în modul stabilit de administraţia grădinii dendrologice;

ştiinţifică (colecţii, loturi experimentale, pepiniere), în care au acces numai salariaţii grădinii dendrologice şi specialiştii altor instituţii, autorizaţi de administraţia acesteia;

interzisă, în care accesul este interzis, cu excepţia cercetătorilor ştiinţifici;

5. Pe teritoriul grădinilor dendrologice mari pot fi amplasate sectoare de gospodărie şi experimentale, destinate pentru experimentarea speciilor introducente, cultivarea şi valorificarea lor economică.

6. Toate proiectele şi programele de reconstrucţie ecologică şi de amenajare, de edificare administrativă, de construcţie a reţelelor de comunicaţii în grădinile dendrologice sînt supuse expertizei ecologice de stat.

7. Grădinile dendrologice au statut de persoană juridică, conturi în băncile Republicii Moldova, inclusiv în valută, conform autorizării Ministerului Finanţelor, ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi denumirea proprie în limba de stat, blanchete pentru scrisori, cu numărul înregistrării de stat, şi blanchete generale.

8. Grădinile dendrologice au statut de instituţii de cercetări stiinţifice aplicative, se află în subordinea autorităţii administraţiei publice locale.

9. Grădinile dendrologice sînt administrate de directori, desemnaţi şi eliberaţi din funcţie de organele ierarhic superioare în subordinea cărora se află. Directorul exercită funcţiile de administrare şi poartă toată responsabilitatea pentru activitatea instituţiei, asigură respectarea legislaţiei şi reprezintă interesele grădinilor dendrologice în relaţiile cu organele de stat, întreprinderile, organizaţiile, instituţiile Republicii Moldova şi ale altor state.

10. Colectivele de muncă ale grădinilor dendrologice le constituie colaboratorii ştiinţifici şi tehnico-ştiinţifici, personalul economico-administrativ şi serviciul de pază. Statutul, structura, personalul, devizul de cheltuieli, planurile de asigurare tehnico-materială sînt aprobate de organele ierarhic superioare de comun acord cu autoritatea centrală pentru mediu şi cu Academia de Ştiinţe a Moldovei.

11. Retragerea terenurilor din grădinile dendrologice este strict interzisă, cu excepţia cazurilor cînd acestea îşi pierd valoarea în urma calamităţilor naturale sau catastrofelor şi cînd nu mai pot fi restabilite. În astfel de situaţii, retragerea de terenuri se face la propunerea autorităţii centrale pentru mediu şi a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în baza hotărîrii Parlamentului.

12. Se permite efectuarea unor activităţi neprevăzute în proiectele de amenajare a grădinilor dendrologice numai în cazuri excepţionale (calamităţi naturale, incendii, surpări), cu aprobarea legală din partea administraţiei publice locale, administraţiei grădinii dendrologice şi cu acordul autorităţii centrale pentru mediu.

13. Administraţia grădinilor dendrologice furnizează gratuit, în mod obligatoriu, autorităţii centrale pentru mediu datele necesare monitoringului ecologic.

14. Reorganizarea şi lichidarea grădinilor dendrologice se efectuează conform hotărîrii Parlamentului, la propunerea Guvernului, cu avizul autorităţii centrale pentru mediu.

II. SARCINILE GRĂDINILOR DENDROLOGICE

15. Grădinile dendrologice au următoarele sarcini principale:

conservarea în condiţii artificiale a colecţiilor de plante (îndeosebi a speciilor rare sau periclitate) şi a altor obiecte dendrologice de importanţă ştiinţifică, didactică, economică şi culturală;

efectuarea cercetărilor stiinţifice;

editarea lucrărilor ştiinţifice, literaturii de popularizare a ştiinţei, registrelor de seminţe şi altor lucrări legate de activitatea ştiinţifică a grădinii dendrologice;

organizarea expediţiilor şi participarea la expediţiile organizate de alte instituţii în scopul studierii resurselor vegetale şi completării genofondului;

crearea fondurilor de seminţe, schimbul de seminţe şi plante cu diferite instituţii;

cultivarea şi selectarea speciilor valoroase din flora spontană şi valorificarea lor economică;

elaborarea bazelor stiinţifice ale arhitecturii peisagere;

elaborarea bazelor ştiinţifice şi metodologice ale protecţiei contra bolilor şi vătămătorilor, introducenţilor;

organizarea conferinţelor şi simpozioanelor ştiinţifice;

organizarea expoziţiilor speciale, sectoarelor experimentale de colecţii, pepiniere, ierbare, laboratoare auxiliare;

conlucrarea cu organizaţiile internaţionale de profil pe probleme de interes comun.

III. ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ

16. În grădinile dendrologice se instituie consilii ştiinţifice, care activează conform regulamentelor aprobate de autoritatea centrală pentru mediu şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei.

17. Cercetările ştiinţifice în grădinile dendrologice se efectuează, în mod obligatoriu, în conformitate cu programele anuale, asigurîndu-se astfel continuitatea monitoringului ecologic.

IV. ASIGURAREA FINANCIARĂ A GRĂDINILOR DENDROLOGICE

18. Activitatea grădinilor dendrologice este finanţată din bugetul de stat. În acest scop pot fi folosite mijloacele extrabugetare, donaţiile persoanelor fizice şi juridice, inclusiv din străinătate, alte surse financiare.

19. Programele anuale de cercetări ştiinţifice ale grădinilor dendrologice se finanţează prin intermediul comenzii de stat şi din mijloace bugetare speciale gestionate de Consiliul ştiinţific general al fondului ariilor naturale protejate de stat.

20. Mijloacele băneşti obţinute din activităţi ştiinţifice, turistice, publicitare, editoriale, de la comercializarea producţiei vegetale, din donaţii şi din alte activităţi practicate legal în grădinile dendrologice, cu respectarea regimului lor de protecţie, rămîn la dispoziţia administraţiei acestora şi nu sînt impozabile, urmînd să fie folosite în scopuri ştiinţifice şi ecologice, precum şi la dotarea fiecărei unităţi.

V. REGIMUL DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ A GRĂDINILOR DENDROLOGICE

21. Pentru reducerea impactului antropic asupra grădinilor dendrologice, pe teritoriul adiacent lor se stabileşte zona de protecţie - 100-150 m. Limitele acestei zone sînt trasate în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, care se aprobă de Guvern.

22. Zona de protecţie a grădinilor dendrologice se stabileşte în funcţie de configuraţia hotarelor naturale ale localităţilor, terenurilor agricole, drumurilor etc.

23. În zona de protecţie sînt interzise:

efectuarea fără autorizaţie a vînatului, pescuitului şi capturării de animale;

construcţia de obiecte şi depozite pentru păstrarea de chimicale şi îngrăşăminte minerale, alte obiecte auxiliare;

orice activitate nelegată de destinaţia grădinilor dendrologice.

24. În limitele grădinilor dendrologice sînt interzise următoarele activităţi:

lucrările de instalare a reţelelor de termoficare, liniilor de transport al energiei electrice, lucrările hidroameliorative şi hidrotehnice, săpăturile geologice;

efectuarea neautorizată a lucrărilor de amenajare şi de construcţie, lucrărilor de extragere a pietrei, prundişului, nisipului, pămîntului sau alte lucrări;

tăierea sau scoaterea neautorizată din rădăcină a arborilor, arbuştilor, puieţilor, altor plante sau părţi de plante;

distrugerea sau deteriorarea arborilor, puieţilor, lăstărişului sau seminţişului;

împuşcarea sau capturarea păsărilor şi animalelor sălbatice (cu excepţia celor folosite în scopuri ştiinţifice), distrugerea muşuroaielor de furnici, vizuinelor, cuiburilor, altor ascunzişuri;

plimbarea cîinilor;

culegerea şi colectarea neautorizată a plantelor medicinale, florilor, fructelor, pomuşoarelor, ciupercilor, seminţelor, frunzelor;

arderea pajiştilor, a stufului şi a papurei, aprinderea rugurilor, orice formă de odihnă a populaţiei;

deplasarea mijloacelor de transport în afara drumurilor de folosinţă comună sau a terenurilor indicate;

spălarea mijloacelor de transport în bazinele acvatice, în apropierea izvoarelor şi alte locuri neautorizate;

deplasarea pe jos a persoanelor străine fără autorizaţie;

alte activităţi care contravin regimului special de pază şi protecţie.

25. Paza grădinilor dendrologice este pusă în seama unui personal specializat.

26. Drepturile colaboratorilor din serviciul special de pază se stabilesc în regulamentul acestuia, elaborat de administraţie şi aprobat de autoritatea ierarhic superioară.

VI. RĂSPUNDERI. SOLUŢIONAREA LITIGIILOR

27. Persoanele vinovate de încălcarea regimului grădinilor dendrologice sînt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

28. Prejudiciile materiale cauzate grădinilor dendrologice de către persoanele juridice şi fizice sînt compensate conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

29. Repararea prejudiciilor cauzate grădinilor dendrologice se efectuează benevol sau prin hotărîre judecătorească.

30. În caz de dezacord cu decizia reprezentantului grădinii dendrologice, persoana fizică sau juridică este în drept să o atace în instanţa ierarhic superioară sau în instanţa de judecată.

VII. DISPOZIŢII FINALE

31. Prezentul regulament-cadru serveşte drept bază pentru elaborarea, în caz de necesitate, a regulamentelor concrete ale grădinilor dendrologice.

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 785

cu privire la grădinile zoologice

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul-cadru cu privire la grădinile zoologice (în continuare - Regulament) este elaborat în baza art. 20 alin.(3) al Legii prvind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 (Monitorul Oficial, 1998, nr.66-68, art.442) şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a grădinilor zoologice.

2. Grădinile zoologice se întemeiază prin hotărîrea Parlamentului, la propunerea Guvernului, cu avizul autorităţii centrale pentru mediu şi al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

3. Grădinile zoologice sînt instituţii ştiinţifice de culturalizare şi instruire, care se constituie prin delimitarea unor teritorii terestre şi/sau acvatice, supuse unui regim special de administrare, în scopul conservării, studierii şi demonstrării în condiţii artificiale optime a unor specii de animale valoroase din punct de vedere ştiinţific, colecţiile create servind drept depozite ale fondului genetic şi surse de material reproductiv.

4. Grădinile zoologice sînt administrate de directori, numiţi şi eliberaţi din funcţie prin decizia organelor ierarhic superioare în baza contractului individual de muncă.

5. Crădinile zoologice au colaboratori ştiinţifici şi tehnico-ştiinţifici, personal administrativ şi de pază.

6. Sarcinile, regimul de administrare, regimul de pază, cercetările ştiinţifice ale grădinilor zoologice sînt determinate în compartimentele corespunzătoare ale prezentului regulament.

7. Grădinile zoologice au statut de persoană juridică, conturi proprii în băncile Republicii Moldova, inclusiv în valută, conform autorizării Ministerului Finanţelor, ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi denumirea proprie în limba de stat, blanchete pentru scrisori, cu numărul înregistrării de stat, şi blanchete generale.

II. SARCINILE GRĂDINILOR ZOOLOGICE

8. Grădinile zoologice au ca obiectiv conservarea şi studierea faunei sălbatice, în condiţii de captivitate, în scopuri cognitive, culturale şi de cercetări ştiinţifice.

9. Sarcinile de bază ale grădinilor zoologice sînt:

protecţia în condiţii artificiale a animalelor sălbatice, inclusiv a speciilor rare sau periclitate, exotice şi locale, care au o deosebită valoare ştiinţifică, cognitivă şi culturală;

demonstrarea colecţiilor de animale;

efectuarea cercetărilor ştiinţifice;

educaţia ecologică şi informarea publicului în domeniul faunei, zootehniei, reprezentarea diversităţii faunistice, creşterea animalelor sălbatice etc.;

reproducerea speciilor rare de animale în scopul înmulţirii şi răspîndirii lor pe teritoriul Republicii Moldova şi în alte regiuni.

III. REGIMUL DE PAZĂ A GRĂDINILOR ZOOLOGICE

10. Terenul se acordă grădinilor zoologice pentru un termen de folosinţă nelimitat şi se ia în considerare la elaborarea documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului, la elaborarea proiectelor de organizare şi dezvoltare a ramurilor economiei naţionale.

11. Pe teritoriul grădinilor zoologice se interzice orice activitate ce nu se include în sarcinile de bază şi care pune în primejdie protecţia colecţiei de animale a grădinii zoologice.

12. Pentru reducerea impactului antropic asupra grădinilor zoologice, pe teritoriul adiacent lor se stabileşte zona de protecţie, care este de 100 -150 m.

13. Teritoriul grădinilor zoologice se divizează în următoarele zone funcţionale:

Vizitarea zonelor ştiinţifică şi administrativă se permite numai colaboratorilor grădinii zoologice, precum şi altor instituţii speciale, cu permisiunea administraţiei. În zonele expoziţională şi de uz public, accesul cetăţenilor este permis în modul stabilit de administraţia grădinii zoologice. Pentru vizitarea zonelor expoziţională şi de uz public se plăteşte taxa stabilită de administraţia grădinii zoologice.

14. Paza grădinilor zoologice este asigurată de formaţiunile Ministerului Afacerilor Interne, pe bază de contract, ori de corpul special de pază al grădinii zoologice.

15. Corpul special de pază se subordonează administraţiei grădinii zoologice.

16. Obligaţiunile şi drepturile corpului special de pază sînt stabilite în regulamentul acestuia, elaborat de administraţia grădinii zoologice.

17. În cadrul activităţii de muncă toţi colaboratorii sînt datori să contribuie la paza grădinii zoologice.

IV. REGIMUL DE ADMINISTRARE A GRĂDINILOR ZOOLOGICE
ŞI ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE CENTRALE ŞI LOCALE

18. Regimul de administrare a grădinilor zoologice reprezintă un ansamblu unitar de măsuri de protecţie, ecologice şi tehnico-organizatorice, care reglementează activitatea desfăşurată în cadrul grădinilor zoologice.

19. Directorul administrează grădina zoologică, poartă răspundere pentru activitatea instituţiei, asigură respectarea statutului, a prezentului regulament, a disciplinei de stat şi răspunde de îndeplinirea programelor adoptate.

20. Grădinile zoologice se află în subordinea organelor administraţiei publice locale.

21. Din punct de vedere metodologic grădinile zoologice se subordonează Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi autorităţii centrale pentru mediu.

22. Controlul de stat asupra respectării regimului de protecţie din grădinile zoologice se efectuează de către autoritatea centrală pentru mediu.

23. Toate proiectele şi programele de reconstrucţie ecologică şi de amenajare, de edificare administrativă, de construcţie a reţelelor de comunicaţii în grădinile zoologice sînt supuse, de către autoritatea centrală pentru mediu, expertizei ecologice de stat.

24. Administraţia grădinilor zoologice furnizează, în mod gratuit şi obligatoriu, autorităţii centrale pentru mediu datele necesare pentru monitoringul ecologic.

25. Organele administraţiei publice locale:

sînt responsabile de respectarea în teritoriu a legislaţiei în vigoare, inclusiv a prezentului regulament;

iau măsuri de pază şi protecţie, de refacere şi reconstrucţie ecologică în limitele grădinii zoologice;

creează condiţii favorabile pentru activitatea grădinii zoologice;

sînt obligate să asigure anual finanţarea grădinilor zoologice şi să le delimiteze cu borne de hotar.

26. Grădinile zoologice, pentru a-şi asigura activitatea, pot dispune de ateliere, pepiniere, magazine zoologice şi pot practica diverse alte activităţi prevăzute de statutele lor.

27. Statutul de funcţii al grădinii zoologice se aprobă de autoritatea ierarhic superioară, cu acordul autorităţii centrale pentru mediu şi al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

V. CERCETĂRILE ŞTIINŢIFICE DIN CADRUL GRĂDINILOR
ZOOLOGICE

28. Cercetările ştiinţifice din cadrul grădinilor zoologice se fac în scopul studierii evoluţiei proceselor naturale ferite de impactul antropic, estimării şi prognozării situaţiei ecologice, elaborării bazelor ştiinţifice de ocrotire a naturii, conservării biodiversităţii, fundamentării monitoringului ecologic.

29. În grădinile zoologice cercetările ştiinţifice se efectuează, în mod obligatoriu, în conformitate cu programele anuale, asigurîndu-se astfel continuitatea monitoringului ecologic.

30. În cazul efectuării investigaţiilor ştiinţifice de către organizaţii internaţionale, scoaterea de materiale acumulate în grădina zoologică se face numai cu autorizaţia autorităţii centrale pentru mediu şi a instituţiilor ştiinţifice de profil din Republica Moldova.

31. Direcţiile de bază ale cercetărilor ştiinţifice în grădinile zoologice sînt:

elaborarea bazei ştiinţifice pentru întreţinerea animalelor sălbatice în captivitate;

înmulţirea animalelor sălbatice în condiţii de captivitate, îndeosebi a speciilor rare şi celor pe cale de dispariţie, cu scopul conservării genofondului;

înfăptuirea expediţiilor de studiere a biologiei animalelor sălbatice în condiţii naturale, de sine stătător sau în comun cu alte instituţii de cercetări ştiinţifice şi grădini zoologice;

studierea biologiei animalelor sălbatice în condiţii de întreţinere în captivitate;

elaborarea bazei ştiinţifice de hrănire raţională a animalelor sălbatice în condiţii de captivitate;

elaborarea celor mai efective forme şi metode ale activităţii expoziţionale şi ştiinţifico-culturale;

publicarea literaturii ştiinţifico-populare care reflectă toate laturile activităţii grădinii zoologice (lucrări ştiinţifice, ghiduri, materiale informaţionale, îndrumare, fotografii, panouri, albume etc.).

32. Coordonarea activităţilor ştiinţifice în grădinile zoologice se înfăptuieşte de către Consiliul ştiinţific general al fondului ariilor naturale protejate de stat.

VI. ASIGURAREA FINANCIARĂ A GRĂDINILOR ZOOLOGICE

33. Finanţarea grădinilor zoologice se face de la bugetul de stat, din mijloace extrabugetare, din fonduri ecologice, din donaţii ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine, din alte mijloace speciale.

34. Programele anuale de cercetări ştiinţifice ale grădinilor zoologice se finanţează prin intermediul comenzii de stat şi din mijloace bugetare speciale gestionate de Consiliul ştiinţific general al fondului ariilor naturale protejate de stat.

35. Mijloacele băneşti obţinute de grădinile zoologice din activităţile ştiinţifice, turistice, recreative, publicitare, editoriale, din donaţii, precum şi din alte activităţi practicate legal, cu respecterea regimului lor de protecţie, rămîn la dispoziţia administraţiei şi nu sînt impozabile, urmînd să fie folosite în scopuri ştiinţifice şi ecologice.

VII. RĂSPUNDEREA ŞI MODUL DE RECUPERARE A PREJUDICIILOR
CAUZATE GRĂDINILOR ZOOLOGICE

36. Încălcarea legislaţiei ecologice, a prezentului regulament atrage, după caz, răspundere civilă, administrativă sau penală.

37. Se consideră contravenţii, dacă potrivit legii nu constituie infracţiuni, următoarele fapte:

deteriorarea sau distrugerea obiectelor şi complexelor din grădinile zoologice;

nelichidarea urmărilor ecologice ale avariilor, catastrofelor şi ale altor fenomene distructive;

încălcarea regulilor de export al animalelor luate sub protecţia statului;

executarea neautorizată a oricăror lucrări de amenajare şi construcţie; strămutarea neautorizată a hotarelor;

intrarea persoanelor străine cu autovehicule pe teritoriul grădinii zoologice sau staţionarea vehiculelor în zona de protecţie, în alte locuri decît cele indicate;

fotografierea sau filmarea în scopuri comerciale fără achitarea taxelor stabilite.

38. Prejudiciile materiale cauzate de persoanele fizice şi juridice grădinilor zoologice, precum şi cele cauzate persoanelor fizice de către animale se repară în modul stabilit de legislaţie.

39. Repararea prejudiciilor cauzate obiectelor şi complexelor grădinii zoologice se efectuează benevol sau prin hotărîre judecătorească.

40. În caz de dezacord privind decizia reprezentantului grădinii zoologice, persoana fizică sau juridică este în drept să o atace în instanţa ierarhic superioară sau in instanţa de judecată.

VIII. DISPOZIŢII FINALE

41. Prezentul Regulament-cadru al grădinilor zoologice serveşte drept bază pentru elaborarea regulamentelor concrete ale grădinilor zoologice.

42. Reorganizarea sau lichidarea grădinilor zoologice se efectuează de către Parlament, la propunerea Guvernului.

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 785

cu privire la rezervaţiile ştiinţifice

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Rezervaţia ştiinţifică (în continuare - Rezervaţia) reprezintă prima categorie de arii naturale protejate de stat din cadrul Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii, care are cel mai strict regim de protecţie şi este destinată în mod prioritar protecţiei celor mai reprezentative ecosisteme, complexe naturale de domeniu silvic, de luncă, acvatic şi de stepă. Fondarea rezervaţiei ştiinţifice urmăreşte scopul conservării, regenerării, redresării ecologice şi studierii evaluării proceselor naturale în afara impactului antropic, păstrării stricte a structurii floristice şI faunistice autohtone specifice spaţiului natural al teritoriului în cauză.

2. Avînd destinaţia prioritară de protecţie a patrimoniului natural, ea este subordonată autorităţii centrale pentru mediu.

3. Flora, fauna, solul, subsolul, apele rezervaţiei se retrag din circuitul economic şi servesc drept depozit natural al fondului genetic al regnului vegetal şi animal şi pot fi folosite doar pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice în scopul asigurării continuităţii monitoringului ecologic cu respectarea regimului rezervaţiei.

4. Rezervaţia este persoană juridică, finanţată de la bugetul de stat, în mărimea prevăzută de legea bugetului pe anul respectiv, şi din surse extrabugetare, din mijloace extrabugetare, din fonduri ecologice, din donaţii ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine, din alte mijloace speciale, are statut de instituţie de cercetări ştiinţifice, balanţă autonomă, ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi cu denumirea sa în limba de stat.

5. Structura organizatorică a Rezervaţiei include colaboratori ştiinţifici, tehnico-ştiinţifici, personalul administrativ-economic şi de pază. Conducerea ei este asigurată de director, desemnat de autoritatea centrală pentru mediu pe bază de concurs. Prioritate la postul de director au persoanele cu grad ştiinţific. Directorul administrează rezervaţia în baza principiului conducerii unipersonale şî al colegialităţii. El poartă răspundere personală pentru rezultatele activităţii Rezervaţiei, asigură respectarea regimului de protecţie a acesteia, disciplinii de stat şi realizarea planurilor de activitate ale Rezervaţiei.

6. În cadrul Rezervaţiei se constituie Consiliul ştiinţific, componenţa şi regulamentul căruia se aprobă de autoritatea centrală pentru mediu.

7. Delimitarea atribuţiilor de gospodărire a terenurilor silvice din Rezervaţie între autoritatea centrală pentru mediu şi autoritatea centrală pentru silvicultură se efectuează în baza unui regulament special, care include şi amenajamentul silvic.

8. Rezervaţia se fondează în baza deciziei Parlamentului Republicii Moldova, la propunerea Guvernului, cu avizele autorităţii centrale pentru mediu şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

II. SARCINILE REZERVAŢIEI

9. Rezervaţia are următoarele sarcini principale:

menţinerea integrităţii spaţiului natural al Rezervaţiei, cu prezenţa eventualilor factori de mediu: silvic, de stepă, luncă, mlaştină, baltă şi fluviali;

menţinerea complexelor naturale de floră şi faună, restabilirea speciilor de plante şi animale rare şi celor aflate pe cale de dispariţie, păstrarea obiectelor geologice, bazinelor de apă, apelor freatice, arborilor seculari, coloniilor de păsări, speciilor de mamifere, ihtiofaunei, eventual şi a altor factori naturali;

conservarea diversităţii biologice şi peisagistice şi menţinerea întregului complex natural în afara impactului antropic;

conservarea staţionărilor terestre şi a habitatelor acvatice (biotopurilor terestre şi acvatice);

efectuarea cercetărilor ştiinţifice, respectarea regimului de rezervaţie şi asigurarea pazei teritoriului şi, după caz, a acvatoriilor rîurilor Prut şi Nistru, în limita teritoriului rezervaţiilor respective amplasate pe aceste rîuri;

aplicarea realizărilor ştiinţei din domeniul ariilor naturale protejate şi realizarea programelor ecologice;

ţinerea analelor naturii;

efectuarea monitoringului ecologic integral şi al monitoringului speciilor rare şi altor specii de plante şi animale în condiţii ferite de impactul antropic;

efectuarea evidenţei structurii arboretelor, a populaţiilor speciilor de floră şi faună, inclusiv a celor aflate sub protecţie de stat;

determinarea acţiunilor privind excluderea speciilor invazive şi a acţiunilor referitor la asigurarea păstrării şi dezvoltării asociaţiilor vegetale de bază - stejăret, făget, de tei, sălciş, plopiş etc;

studierea proceselor naturale pe teritorii cu diferit grad de impact antropic (impact scarificat) din cadrul rezervaţiilor, în zona de protecţie a acestora, şi în terenurile adiacente;

propagarea principiilor de bază ale activităţii Rezervaţiei, a locului lor în sistemul naţional de protecţie a mediului, a criteriilor de protecţie şi folosire raţională a resurselor naturale, contribuirea la instruirea specialiştilor în problemele protecţiei naturii şi educaţiei ecologice;

popularizarea cunoştinţelor privind conservarea naturii şi de protecţie a mediului ambiant;

pregătirea cadrelor ştiinţifice şi specialiştilor în domeniul ocrotirii naturii, în special în cel al ariilor naturale protejate în comun cu institutele ştiinţifice respective din Moldova şi, eventual, în colaborare cu alte ţări;

colaborarea în domeniul ariilor naturale protejate cu organisme şi instituţii de specialitate din ţară şi străinătate;

teritoriile Rezervaţiei servesc drept etalon pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice complexe şi în calitate de poligoane pentru efectuarea cartografierii prin teledetecţie.

III. ACTIVITATEA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE

10. Investigaţiile ştiinţifice sînt efectuate de colaboratorii ştiinţifici ai Rezervaţiei şi de instituţiile de cercetări ştiinţifice de profil ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, conform unui plan, adoptat de Consiliul ştiinţific general al fondului de arii naturale protejate de stat şi aprobat de autoritatea centrală pentru mediu. Activitatea ştiinţifică se efectuează în baza cercetărilor complexe orientate spre elaborarea bazelor ştiinţifice de ocrotire şi restabilire a asociaţiilor vegetale de bază autohtone, speciilor rare şi celor aflate pe cale de dispariţie de floră şi faună, obiectelor geologice, hidrologice şi geomorfologice, noilor metode şi procedee de gospodărire silvică în condiţiile de impact antropic cu diferit grad de intensitate. Pe teritoriul Rezervaţiilor se creează o zonă (în caz de necesitate pot fi cîteva, în funcţie de suprafaţa şi tipurile ecosistemelor) cu protecţie integrală unde se efectuează numai cercetări ştiinţifice. Suprafaţa acestei (acestor) zone ocupă cel puţin 20% din teritoriul Rezervaţiei. Amplasamentul şi suprafaţa zonei (zonelor) cu protecţie integrală se stabileşte de către Consiliul ştiinţific al Rezervaţiei şi se aprobă de către autoritatea centrală pentru mediu şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei.

11. Investigaţiile ştiinţifice se fac în următoarele scopuri:

elaborarea bazelor ştiinţifice ale protecţiei naturii, păstrării şi regenerării populaţiilor speciilor de animale şi plante şi a celor aflate pe cale de dispariţie, exercitarea controlului asupra evoluţiei biosferei;

perfecţionarea metodelor de evidenţă şi reproducere a faunei, de ameliorare şi folosire raţională a resurselor vegetale şi animale în economia naţională;

determinarea impactului antropic asupra teritoriilor din preajma Rezervaţiei şi a urmărilor acestuia;

elaborarea măsurilor de menţinere a condiţiilor de mediu în complexele naturale de pe teritoriul Rezervaţiei;

elaborarea metodelor biologice de profilaxie şi combatere a bolilor şi dăunătorilor pădurilor;

cercetări privind monitoringul complexului faunistic, precum şi a structurii acestuia în funcţie de intesitatea creşterii productivităţii masei vegetale în scopul pronosticării ei anuale;

determinarea productivităţii biologice a ecosistemelor, stabilirea direcţiilor schimbărilor ce se produc în ecosisteme sub acţiunea factorilor antropici, elaborarea prognozelor privind evoluarea fenomenelor şi proceselor naturale;

stabilirea interdependenţei componenţilor ecosistemului pe fundalul evoluţiei proceselor naturale;

sistemul de măsuri sanitare şi de restabilire a vegetaţiei, de captivare şi vînare selectivă în vederea reglării numerice a animalelor, de colectare pe teritoriul Rezervaţiei a materialelor în scopuri ştiinţifice se efectuează în baza hotărîrii Consiliului ştiinţific al Rezervaţiei, cu autorizaţia autorităţii centrale pentru mediu.

HGM785/2000 ID intern unic: 304695 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 785 din 03.08.2000
pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la grădinile dendrologice, Regulamentului-cadru cu privire la grădinile zoologice, Regulamentului-cadru cu privire la rezervaţiile ştiinţifice
Publicat : 17.08.2000 în Monitorul Oficial Nr. 102-105 art Nr : 882
MODIFICAT HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19; în vigoare 18.01.19 HG204 din 23.02.06, MO35-38/03.03.06 art.243 NOTĂ: Din denumirea şi textul hotărîrii cuvintele "Regulamentul-cadru cu privire la grădinile botanice" se exclud prin HG204 din 23.02.06, MO35-38/03.03.06 art.243 Întru îndeplinirea prevederilor Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538-XIII din 25 februarie 1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.66-68, art.442; 1999, nr.124-125, art.614), Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: Se aprobă: Regulamentul-cadru cu privire la grădinile dendrologice, conform anexei nr.2; Regulamentul-cadru cu privire la grădinile zoologice, conform anexei nr.3; Regulamentul-cadru cu privire la rezervaţiile ştiinţifice, conform anexei nr.4. Prim-ministru al Republicii Moldova Dumitru BRAGHIŞ Contrasemnată: Ministrul mediului şi amenajării teritoriului Arcadie Capcelea Chişinău, 3 august 2000. Nr. 785. [Anexa nr.1 abrogată prin HG204 din 23.02.06, MO35-38/03.03.06 art.243] Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 785 din 3 august 2000 Regulamentul-cadru cu privire la grădinile dendrologice I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Regulamentul-cadru cu privire la grădinile dendrologice (în continuare - Regulament) este elaborat în temeiul art.20 alin.(3) al Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 (Monitorul Oficial, 1998, nr.66-68, art.442) şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a grădinilor dendrologice. 2. Grădinile dendrologice reprezintă suprafeţe terestre şi/sau acvatice în limitele cărora sînt create în mod artificial colecţii de arbori şi arbuşti şi alte specii vegetale autohtone şi exotice ce prezintă interes ştiinţific aplicativ, semnificative din punct de vedere naţional prin valoarea lor ecologică, ştiinţifică şi estetică deosebită, combinate în diverse modele scenice, care conferă teritoriului respectiv un aspect deosebit de atractiv, fiind supuse unui regim de administrare special, în scopul protejării şi conservării biodiversităţii, paralel cu utilizarea resurselor sale naturale în diferite domenii de activitate. 3. Spaţiile terestre şi acvatice din componenţa grădinilor dendrologice se scot din circuitul economic şi se transmit acestora în folosinţă pe termen nelimitat, fiind luate în considerare în programele de dezvoltare a spaţiilor verzi urbane şi suburbane. 4. Teritoriul grădinii dendrologice se divizează în următoarele zone funcţionale: expoziţională, în care accesul publicului este permis în modul stabilit de administraţia grădinii dendrologice; ştiinţifică (colecţii, loturi experimentale, pepiniere), în care au acces numai salariaţii grădinii dendrologice şi specialiştii altor instituţii, autorizaţi de administraţia acesteia; interzisă, în care accesul este interzis, cu excepţia cercetătorilor ştiinţifici; administrativă. 5. Pe teritoriul grădinilor dendrologice mari pot fi amplasate sectoare de gospodărie şi experimentale, destinate pentru experimentarea speciilor introducente, cultivarea şi valorificarea lor economică. 6. Toate proiectele şi programele de reconstrucţie ecologică şi de amenajare, de edificare administrativă, de construcţie a reţelelor de comunicaţii în grădinile dendrologice sînt supuse expertizei ecologice de stat. 7. Grădinile dendrologice au statut de persoană juridică, conturi în băncile Republicii Moldova, inclusiv în valută, conform autorizării Ministerului Finanţelor, ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi denumirea proprie în limba de stat, blanchete pentru scrisori, cu numărul înregistrării de stat, şi blanchete generale. 8. Grădinile dendrologice au statut de instituţii de cercetări stiinţifice aplicative, se află în subordinea autorităţii administraţiei publice locale. 9. Grădinile dendrologice sînt administrate de directori, desemnaţi şi eliberaţi din funcţie de organele ierarhic superioare în subordinea cărora se află. Directorul exercită funcţiile de administrare şi poartă toată responsabilitatea pentru activitatea instituţiei, asigură respectarea legislaţiei şi reprezintă interesele grădinilor dendrologice în relaţiile cu organele de stat, întreprinderile, organizaţiile, instituţiile Republicii Moldova şi ale altor state. 10. Colectivele de muncă ale grădinilor dendrologice le constituie colaboratorii ştiinţifici şi tehnico-ştiinţifici, personalul economico-administrativ şi serviciul de pază. Statutul, structura, personalul, devizul de cheltuieli, planurile de asigurare tehnico-materială sînt aprobate de organele ierarhic superioare de comun acord cu autoritatea centrală pentru mediu şi cu Academia de Ştiinţe a Moldovei. 11. Retragerea terenurilor din grădinile dendrologice este strict interzisă, cu excepţia cazurilor cînd acestea îşi pierd valoarea în urma calamităţilor naturale sau catastrofelor şi cînd nu mai pot fi restabilite. În astfel de situaţii, retragerea de terenuri se face la propunerea autorităţii centrale pentru mediu şi a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în baza hotărîrii Parlamentului. 12. Se permite efectuarea unor activităţi neprevăzute în proiectele de amenajare a grădinilor dendrologice numai în cazuri excepţionale (calamităţi naturale, incendii, surpări), cu aprobarea legală din partea administraţiei publice locale, administraţiei grădinii dendrologice şi cu acordul autorităţii centrale pentru mediu. 13. Administraţia grădinilor dendrologice furnizează gratuit, în mod obligatoriu, autorităţii centrale pentru mediu datele necesare monitoringului ecologic. 14. Reorganizarea şi lichidarea grădinilor dendrologice se efectuează conform hotărîrii Parlamentului, la propunerea Guvernului, cu avizul autorităţii centrale pentru mediu. II. SARCINILE GRĂDINILOR DENDROLOGICE 15. Grădinile dendrologice au următoarele sarcini principale: conservarea în condiţii artificiale a colecţiilor de plante (îndeosebi a speciilor rare sau periclitate) şi a altor obiecte dendrologice de importanţă ştiinţifică, didactică, economică şi culturală; efectuarea cercetărilor stiinţifice; editarea lucrărilor ştiinţifice, literaturii de popularizare a ştiinţei, registrelor de seminţe şi altor lucrări legate de activitatea ştiinţifică a grădinii dendrologice; organizarea expediţiilor şi participarea la expediţiile organizate de alte instituţii în scopul studierii resurselor vegetale şi completării genofondului; crearea fondurilor de seminţe, schimbul de seminţe şi plante cu diferite instituţii; cultivarea şi selectarea speciilor valoroase din flora spontană şi valorificarea lor economică; elaborarea bazelor stiinţifice ale arhitecturii peisagere; elaborarea bazelor ştiinţifice şi metodologice ale protecţiei contra bolilor şi vătămătorilor, introducenţilor; organizarea conferinţelor şi simpozioanelor ştiinţifice; organizarea expoziţiilor speciale, sectoarelor experimentale de colecţii, pepiniere, ierbare, laboratoare auxiliare; conlucrarea cu organizaţiile internaţionale de profil pe probleme de interes comun. III. ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ 16. În grădinile dendrologice se instituie consilii ştiinţifice, care activează conform regulamentelor aprobate de autoritatea centrală pentru mediu şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei. 17. Cercetările ştiinţifice în grădinile dendrologice se efectuează, în mod obligatoriu, în conformitate cu programele anuale, asigurîndu-se astfel continuitatea monitoringului ecologic. IV. ASIGURAREA FINANCIARĂ A GRĂDINILOR DENDROLOGICE 18. Activitatea grădinilor dendrologice este finanţată din bugetul de stat. În acest scop pot fi folosite mijloacele extrabugetare, donaţiile persoanelor fizice şi juridice, inclusiv din străinătate, alte surse financiare. 19. Programele anuale de cercetări ştiinţifice ale grădinilor dendrologice se finanţează prin intermediul comenzii de stat şi din mijloace bugetare speciale gestionate de Consiliul ştiinţific general al fondului ariilor naturale protejate de stat. 20. Mijloacele băneşti obţinute din activităţi ştiinţifice, turistice, publicitare, editoriale, de la comercializarea producţiei vegetale, din donaţii şi din alte activităţi practicate legal în grădinile dendrologice, cu respectarea regimului lor de protecţie, rămîn la dispoziţia administraţiei acestora şi nu sînt impozabile, urmînd să fie folosite în scopuri ştiinţifice şi ecologice, precum şi la dotarea fiecărei unităţi. V. REGIMUL DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ A GRĂDINILOR DENDROLOGICE 21. Pentru reducerea impactului antropic asupra grădinilor dendrologice, pe teritoriul adiacent lor se stabileşte zona de protecţie - 100-150 m. Limitele acestei zone sînt trasate în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, care se aprobă de Guvern. 22. Zona de protecţie a grădinilor dendrologice se stabileşte în funcţie de configuraţia hotarelor naturale ale localităţilor, terenurilor agricole, drumurilor etc. 23. În zona de protecţie sînt interzise: efectuarea fără autorizaţie a vînatului, pescuitului şi capturării de animale; tăierile rase; construcţia de obiecte şi depozite pentru păstrarea de chimicale şi îngrăşăminte minerale, alte obiecte auxiliare; orice activitate nelegată de destinaţia grădinilor dendrologice. 24. În limitele grădinilor dendrologice sînt interzise următoarele activităţi: lucrările de instalare a reţelelor de termoficare, liniilor de transport al energiei electrice, lucrările hidroameliorative şi hidrotehnice, săpăturile geologice; efectuarea neautorizată a lucrărilor de amenajare şi de construcţie, lucrărilor de extragere a pietrei, prundişului, nisipului, pămîntului sau alte lucrări; tăierea sau scoaterea neautorizată din rădăcină a arborilor, arbuştilor, puieţilor, altor plante sau părţi de plante; distrugerea sau deteriorarea arborilor, puieţilor, lăstărişului sau seminţişului; împuşcarea sau capturarea păsărilor şi animalelor sălbatice (cu excepţia celor folosite în scopuri ştiinţifice), distrugerea muşuroaielor de furnici, vizuinelor, cuiburilor, altor ascunzişuri; plimbarea cîinilor; culegerea şi colectarea neautorizată a plantelor medicinale, florilor, fructelor, pomuşoarelor, ciupercilor, seminţelor, frunzelor; arderea pajiştilor, a stufului şi a papurei, aprinderea rugurilor, orice formă de odihnă a populaţiei; deplasarea mijloacelor de transport în afara drumurilor de folosinţă comună sau a terenurilor indicate; spălarea mijloacelor de transport în bazinele acvatice, în apropierea izvoarelor şi alte locuri neautorizate; deplasarea pe jos a persoanelor străine fără autorizaţie; alte activităţi care contravin regimului special de pază şi protecţie. 25. Paza grădinilor dendrologice este pusă în seama unui personal specializat. 26. Drepturile colaboratorilor din serviciul special de pază se stabilesc în regulamentul acestuia, elaborat de administraţie şi aprobat de autoritatea ierarhic superioară. VI. RĂSPUNDERI. SOLUŢIONAREA LITIGIILOR 27. Persoanele vinovate de încălcarea regimului grădinilor dendrologice sînt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. 28. Prejudiciile materiale cauzate grădinilor dendrologice de către persoanele juridice şi fizice sînt compensate conform prevederilor legislaţiei în vigoare. 29. Repararea prejudiciilor cauzate grădinilor dendrologice se efectuează benevol sau prin hotărîre judecătorească. 30. În caz de dezacord cu decizia reprezentantului grădinii dendrologice, persoana fizică sau juridică este în drept să o atace în instanţa ierarhic superioară sau în instanţa de judecată. VII. DISPOZIŢII FINALE 31. Prezentul regulament-cadru serveşte drept bază pentru elaborarea, în caz de necesitate, a regulamentelor concrete ale grădinilor dendrologice. Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 785 din 3 august 2000 Regulamentul-cadru cu privire la grădinile zoologice I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Regulamentul-cadru cu privire la grădinile zoologice (în continuare - Regulament) este elaborat în baza art. 20 alin.(3) al Legii prvind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 (Monitorul Oficial, 1998, nr.66-68, art.442) şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a grădinilor zoologice. 2. Grădinile zoologice se întemeiază prin hotărîrea Parlamentului, la propunerea Guvernului, cu avizul autorităţii centrale pentru mediu şi al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 3. Grădinile zoologice sînt instituţii ştiinţifice de culturalizare şi instruire, care se constituie prin delimitarea unor teritorii terestre şi/sau acvatice, supuse unui regim special de administrare, în scopul conservării, studierii şi demonstrării în condiţii artificiale optime a unor specii de animale valoroase din punct de vedere ştiinţific, colecţiile create servind drept depozite ale fondului genetic şi surse de material reproductiv. 4. Grădinile zoologice sînt administrate de directori, numiţi şi eliberaţi din funcţie prin decizia organelor ierarhic superioare în baza contractului individual de muncă. 5. Crădinile zoologice au colaboratori ştiinţifici şi tehnico-ştiinţifici, personal administrativ şi de pază. 6. Sarcinile, regimul de administrare, regimul de pază, cercetările ştiinţifice ale grădinilor zoologice sînt determinate în compartimentele corespunzătoare ale prezentului regulament. 7. Grădinile zoologice au statut de persoană juridică, conturi proprii în băncile Republicii Moldova, inclusiv în valută, conform autorizării Ministerului Finanţelor, ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi denumirea proprie în limba de stat, blanchete pentru scrisori, cu numărul înregistrării de stat, şi blanchete generale. II. SARCINILE GRĂDINILOR ZOOLOGICE 8. Grădinile zoologice au ca obiectiv conservarea şi studierea faunei sălbatice, în condiţii de captivitate, în scopuri cognitive, culturale şi de cercetări ştiinţifice. 9. Sarcinile de bază ale grădinilor zoologice sînt: protecţia în condiţii artificiale a animalelor sălbatice, inclusiv a speciilor rare sau periclitate, exotice şi locale, care au o deosebită valoare ştiinţifică, cognitivă şi culturală; demonstrarea colecţiilor de animale; efectuarea cercetărilor ştiinţifice; educaţia ecologică şi informarea publicului în domeniul faunei, zootehniei, reprezentarea diversităţii faunistice, creşterea animalelor sălbatice etc.; reproducerea speciilor rare de animale în scopul înmulţirii şi răspîndirii lor pe teritoriul Republicii Moldova şi în alte regiuni. III. REGIMUL DE PAZĂ A GRĂDINILOR ZOOLOGICE 10. Terenul se acordă grădinilor zoologice pentru un termen de folosinţă nelimitat şi se ia în considerare la elaborarea documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului, la elaborarea proiectelor de organizare şi dezvoltare a ramurilor economiei naţionale. 11. Pe teritoriul grădinilor zoologice se interzice orice activitate ce nu se include în sarcinile de bază şi care pune în primejdie protecţia colecţiei de animale a grădinii zoologice. 12. Pentru reducerea impactului antropic asupra grădinilor zoologice, pe teritoriul adiacent lor se stabileşte zona de protecţie, care este de 100 -150 m. 13. Teritoriul grădinilor zoologice se divizează în următoarele zone funcţionale: expoziţională; de uz public; economică; ştiinţifică; administrativă. Vizitarea zonelor ştiinţifică şi administrativă se permite numai colaboratorilor grădinii zoologice, precum şi altor instituţii speciale, cu permisiunea administraţiei. În zonele expoziţională şi de uz public, accesul cetăţenilor este permis în modul stabilit de administraţia grădinii zoologice. Pentru vizitarea zonelor expoziţională şi de uz public se plăteşte taxa stabilită de administraţia grădinii zoologice. 14. Paza grădinilor zoologice este asigurată de formaţiunile Ministerului Afacerilor Interne, pe bază de contract, ori de corpul special de pază al grădinii zoologice. 15. Corpul special de pază se subordonează administraţiei grădinii zoologice. 16. Obligaţiunile şi drepturile corpului special de pază sînt stabilite în regulamentul acestuia, elaborat de administraţia grădinii zoologice. 17. În cadrul activităţii de muncă toţi colaboratorii sînt datori să contribuie la paza grădinii zoologice. IV. REGIMUL DE ADMINISTRARE A GRĂDINILOR ZOOLOGICE ŞI ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE CENTRALE ŞI LOCALE 18. Regimul de administrare a grădinilor zoologice reprezintă un ansamblu unitar de măsuri de protecţie, ecologice şi tehnico-organizatorice, care reglementează activitatea desfăşurată în cadrul grădinilor zoologice. 19. Directorul administrează grădina zoologică, poartă răspundere pentru activitatea instituţiei, asigură respectarea statutului, a prezentului regulament, a disciplinei de stat şi răspunde de îndeplinirea programelor adoptate. 20. Grădinile zoologice se află în subordinea organelor administraţiei publice locale. 21. Din punct de vedere metodologic grădinile zoologice se subordonează Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi autorităţii centrale pentru mediu. 22. Controlul de stat asupra respectării regimului de protecţie din grădinile zoologice se efectuează de către autoritatea centrală pentru mediu. 23. Toate proiectele şi programele de reconstrucţie ecologică şi de amenajare, de edificare administrativă, de construcţie a reţelelor de comunicaţii în grădinile zoologice sînt supuse, de către autoritatea centrală pentru mediu, expertizei ecologice de stat. 24. Administraţia grădinilor zoologice furnizează, în mod gratuit şi obligatoriu, autorităţii centrale pentru mediu datele necesare pentru monitoringul ecologic. 25. Organele administraţiei publice locale: sînt responsabile de respectarea în teritoriu a legislaţiei în vigoare, inclusiv a prezentului regulament; iau măsuri de pază şi protecţie, de refacere şi reconstrucţie ecologică în limitele grădinii zoologice; creează condiţii favorabile pentru activitatea grădinii zoologice; sînt obligate să asigure anual finanţarea grădinilor zoologice şi să le delimiteze cu borne de hotar. 26. Grădinile zoologice, pentru a-şi asigura activitatea, pot dispune de ateliere, pepiniere, magazine zoologice şi pot practica diverse alte activităţi prevăzute de statutele lor. 27. Statutul de funcţii al grădinii zoologice se aprobă de autoritatea ierarhic superioară, cu acordul autorităţii centrale pentru mediu şi al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. V. CERCETĂRILE ŞTIINŢIFICE DIN CADRUL GRĂDINILOR ZOOLOGICE 28. Cercetările ştiinţifice din cadrul grădinilor zoologice se fac în scopul studierii evoluţiei proceselor naturale ferite de impactul antropic, estimării şi prognozării situaţiei ecologice, elaborării bazelor ştiinţifice de ocrotire a naturii, conservării biodiversităţii, fundamentării monitoringului ecologic. 29. În grădinile zoologice cercetările ştiinţifice se efectuează, în mod obligatoriu, în conformitate cu programele anuale, asigurîndu-se astfel continuitatea monitoringului ecologic. 30. În cazul efectuării investigaţiilor ştiinţifice de către organizaţii internaţionale, scoaterea de materiale acumulate în grădina zoologică se face numai cu autorizaţia autorităţii centrale pentru mediu şi a instituţiilor ştiinţifice de profil din Republica Moldova. 31. Direcţiile de bază ale cercetărilor ştiinţifice în grădinile zoologice sînt: elaborarea bazei ştiinţifice pentru întreţinerea animalelor sălbatice în captivitate; înmulţirea animalelor sălbatice în condiţii de captivitate, îndeosebi a speciilor rare şi celor pe cale de dispariţie, cu scopul conservării genofondului; înfăptuirea expediţiilor de studiere a biologiei animalelor sălbatice în condiţii naturale, de sine stătător sau în comun cu alte instituţii de cercetări ştiinţifice şi grădini zoologice; studierea biologiei animalelor sălbatice în condiţii de întreţinere în captivitate; elaborarea bazei ştiinţifice de hrănire raţională a animalelor sălbatice în condiţii de captivitate; elaborarea celor mai efective forme şi metode ale activităţii expoziţionale şi ştiinţifico-culturale; publicarea literaturii ştiinţifico-populare care reflectă toate laturile activităţii grădinii zoologice (lucrări ştiinţifice, ghiduri, materiale informaţionale, îndrumare, fotografii, panouri, albume etc.). 32. Coordonarea activităţilor ştiinţifice în grădinile zoologice se înfăptuieşte de către Consiliul ştiinţific general al fondului ariilor naturale protejate de stat. VI. ASIGURAREA FINANCIARĂ A GRĂDINILOR ZOOLOGICE 33. Finanţarea grădinilor zoologice se face de la bugetul de stat, din mijloace extrabugetare, din fonduri ecologice, din donaţii ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine, din alte mijloace speciale. 34. Programele anuale de cercetări ştiinţifice ale grădinilor zoologice se finanţează prin intermediul comenzii de stat şi din mijloace bugetare speciale gestionate de Consiliul ştiinţific general al fondului ariilor naturale protejate de stat. 35. Mijloacele băneşti obţinute de grădinile zoologice din activităţile ştiinţifice, turistice, recreative, publicitare, editoriale, din donaţii, precum şi din alte activităţi practicate legal, cu respecterea regimului lor de protecţie, rămîn la dispoziţia administraţiei şi nu sînt impozabile, urmînd să fie folosite în scopuri ştiinţifice şi ecologice. VII. RĂSPUNDEREA ŞI MODUL DE RECUPERARE A PREJUDICIILOR CAUZATE GRĂDINILOR ZOOLOGICE 36. Încălcarea legislaţiei ecologice, a prezentului regulament atrage, după caz, răspundere civilă, administrativă sau penală. 37. Se consideră contravenţii, dacă potrivit legii nu constituie infracţiuni, următoarele fapte: deteriorarea sau distrugerea obiectelor şi complexelor din grădinile zoologice; nelichidarea urmărilor ecologice ale avariilor, catastrofelor şi ale altor fenomene distructive; încălcarea regulilor de export al animalelor luate sub protecţia statului; executarea neautorizată a oricăror lucrări de amenajare şi construcţie; strămutarea neautorizată a hotarelor; intrarea persoanelor străine cu autovehicule pe teritoriul grădinii zoologice sau staţionarea vehiculelor în zona de protecţie, în alte locuri decît cele indicate; fotografierea sau filmarea în scopuri comerciale fără achitarea taxelor stabilite. 38. Prejudiciile materiale cauzate de persoanele fizice şi juridice grădinilor zoologice, precum şi cele cauzate persoanelor fizice de către animale se repară în modul stabilit de legislaţie. 39. Repararea prejudiciilor cauzate obiectelor şi complexelor grădinii zoologice se efectuează benevol sau prin hotărîre judecătorească. 40. În caz de dezacord privind decizia reprezentantului grădinii zoologice, persoana fizică sau juridică este în drept să o atace în instanţa ierarhic superioară sau in instanţa de judecată. VIII. DISPOZIŢII FINALE 41. Prezentul Regulament-cadru al grădinilor zoologice serveşte drept bază pentru elaborarea regulamentelor concrete ale grădinilor zoologice. 42. Reorganizarea sau lichidarea grădinilor zoologice se efectuează de către Parlament, la propunerea Guvernului. Anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 785 din 3 august 2000 Regulamentul-cadru cu privire la rezervaţiile ştiinţifice I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Rezervaţia ştiinţifică (în continuare - Rezervaţia) reprezintă prima categorie de arii naturale protejate de stat din cadrul Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii, care are cel mai strict regim de protecţie şi este destinată în mod prioritar protecţiei celor mai reprezentative ecosisteme, complexe naturale de domeniu silvic, de luncă, acvatic şi de stepă. Fondarea rezervaţiei ştiinţifice urmăreşte scopul conservării, regenerării, redresării ecologice şi studierii evaluării proceselor naturale în afara impactului antropic, păstrării stricte a structurii floristice şI faunistice autohtone specifice spaţiului natural al teritoriului în cauză. 2. Avînd destinaţia prioritară de protecţie a patrimoniului natural, ea este subordonată autorităţii centrale pentru mediu. 3. Flora, fauna, solul, subsolul, apele rezervaţiei se retrag din circuitul economic şi servesc drept depozit natural al fondului genetic al regnului vegetal şi animal şi pot fi folosite doar pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice în scopul asigurării continuităţii monitoringului ecologic cu respectarea regimului rezervaţiei. 4. Rezervaţia este persoană juridică, finanţată de la bugetul de stat, în mărimea prevăzută de legea bugetului pe anul respectiv, şi din surse extrabugetare, din mijloace extrabugetare, din fonduri ecologice, din donaţii ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine, din alte mijloace speciale, are statut de instituţie de cercetări ştiinţifice, balanţă autonomă, ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi cu denumirea sa în limba de stat. 5. Structura organizatorică a Rezervaţiei include colaboratori ştiinţifici, tehnico-ştiinţifici, personalul administrativ-economic şi de pază. Conducerea ei este asigurată de director, desemnat de autoritatea centrală pentru mediu pe bază de concurs. Prioritate la postul de director au persoanele cu grad ştiinţific. Directorul administrează rezervaţia în baza principiului conducerii unipersonale şî al colegialităţii. El poartă răspundere personală pentru rezultatele activităţii Rezervaţiei, asigură respectarea regimului de protecţie a acesteia, disciplinii de stat şi realizarea planurilor de activitate ale Rezervaţiei. 6. În cadrul Rezervaţiei se constituie Consiliul ştiinţific, componenţa şi regulamentul căruia se aprobă de autoritatea centrală pentru mediu. 7. Delimitarea atribuţiilor de gospodărire a terenurilor silvice din Rezervaţie între autoritatea centrală pentru mediu şi autoritatea centrală pentru silvicultură se efectuează în baza unui regulament special, care include şi amenajamentul silvic. 8. Rezervaţia se fondează în baza deciziei Parlamentului Republicii Moldova, la propunerea Guvernului, cu avizele autorităţii centrale pentru mediu şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei. II. SARCINILE REZERVAŢIEI 9. Rezervaţia are următoarele sarcini principale: menţinerea integrităţii spaţiului natural al Rezervaţiei, cu prezenţa eventualilor factori de mediu: silvic, de stepă, luncă, mlaştină, baltă şi fluviali; menţinerea complexelor naturale de floră şi faună, restabilirea speciilor de plante şi animale rare şi celor aflate pe cale de dispariţie, păstrarea obiectelor geologice, bazinelor de apă, apelor freatice, arborilor seculari, coloniilor de păsări, speciilor de mamifere, ihtiofaunei, eventual şi a altor factori naturali; conservarea diversităţii biologice şi peisagistice şi menţinerea întregului complex natural în afara impactului antropic; conservarea staţionărilor terestre şi a habitatelor acvatice (biotopurilor terestre şi acvatice); efectuarea cercetărilor ştiinţifice, respectarea regimului de rezervaţie şi asigurarea pazei teritoriului şi, după caz, a acvatoriilor rîurilor Prut şi Nistru, în limita teritoriului rezervaţiilor respective amplasate pe aceste rîuri; aplicarea realizărilor ştiinţei din domeniul ariilor naturale protejate şi realizarea programelor ecologice; ţinerea analelor naturii; efectuarea monitoringului ecologic integral şi al monitoringului speciilor rare şi altor specii de plante şi animale în condiţii ferite de impactul antropic; efectuarea evidenţei structurii arboretelor, a populaţiilor speciilor de floră şi faună, inclusiv a celor aflate sub protecţie de stat; determinarea acţiunilor privind excluderea speciilor invazive şi a acţiunilor referitor la asigurarea păstrării şi dezvoltării asociaţiilor vegetale de bază - stejăret, făget, de tei, sălciş, plopiş etc; studierea proceselor naturale pe teritorii cu diferit grad de impact antropic (impact scarificat) din cadrul rezervaţiilor, în zona de protecţie a acestora, şi în terenurile adiacente; propagarea principiilor de bază ale activităţii Rezervaţiei, a locului lor în sistemul naţional de protecţie a mediului, a criteriilor de protecţie şi folosire raţională a resurselor naturale, contribuirea la instruirea specialiştilor în problemele protecţiei naturii şi educaţiei ecologice; popularizarea cunoştinţelor privind conservarea naturii şi de protecţie a mediului ambiant; pregătirea cadrelor ştiinţifice şi specialiştilor în domeniul ocrotirii naturii, în special în cel al ariilor naturale protejate în comun cu institutele ştiinţifice respective din Moldova şi, eventual, în colaborare cu alte ţări; colaborarea în domeniul ariilor naturale protejate cu organisme şi instituţii de specialitate din ţară şi străinătate; teritoriile Rezervaţiei servesc drept etalon pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice complexe şi în calitate de poligoane pentru efectuarea cartografierii prin teledetecţie. III. ACTIVITATEA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE 10. Investigaţiile ştiinţifice sînt efectuate de colaboratorii ştiinţifici ai Rezervaţiei şi de instituţiile de cercetări ştiinţifice de profil ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, conform unui plan, adoptat de Consiliul ştiinţific general al fondului de arii naturale protejate de stat şi aprobat de autoritatea centrală pentru mediu. Activitatea ştiinţifică se efectuează în baza cercetărilor complexe orientate spre elaborarea bazelor ştiinţifice de ocrotire şi restabilire a asociaţiilor vegetale de bază autohtone, speciilor rare şi celor aflate pe cale de dispariţie de floră şi faună, obiectelor geologice, hidrologice şi geomorfologice, noilor metode şi procedee de gospodărire silvică în condiţiile de impact antropic cu diferit grad de intensitate. Pe teritoriul Rezervaţiilor se creează o zonă (în caz de necesitate pot fi cîteva, în funcţie de suprafaţa şi tipurile ecosistemelor) cu protecţie integrală unde se efectuează numai cercetări ştiinţifice. Suprafaţa acestei (acestor) zone ocupă cel puţin 20% din teritoriul Rezervaţiei. Amplasamentul şi suprafaţa zonei (zonelor) cu protecţie integrală se stabileşte de către Consiliul ştiinţific al Rezervaţiei şi se aprobă de către autoritatea centrală pentru mediu şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei. 11. Investigaţiile ştiinţifice se fac în următoarele scopuri: elaborarea bazelor ştiinţifice ale protecţiei naturii, păstrării şi regenerării populaţiilor speciilor de animale şi plante şi a celor aflate pe cale de dispariţie, exercitarea controlului asupra evoluţiei biosferei; perfecţionarea metodelor de evidenţă şi reproducere a faunei, de ameliorare şi folosire raţională a resurselor vegetale şi animale în economia naţională; determinarea impactului antropic asupra teritoriilor din preajma Rezervaţiei şi a urmărilor acestuia; elaborarea măsurilor de menţinere a condiţiilor de mediu în complexele naturale de pe teritoriul Rezervaţiei; elaborarea metodelor biologice de profilaxie şi combatere a bolilor şi dăunătorilor pădurilor; cercetări privind monitoringul complexului faunistic, precum şi a structurii acestuia în funcţie de intesitatea creşterii productivităţii masei vegetale în scopul pronosticării ei anuale; determinarea productivităţii biologice a ecosistemelor, stabilirea direcţiilor schimbărilor ce se produc în ecosisteme sub acţiunea factorilor antropici, elaborarea prognozelor privind evoluarea fenomenelor şi proceselor naturale; stabilirea interdependenţei componenţilor ecosistemului pe fundalul evoluţiei proceselor naturale; sistemul de măsuri sanitare şi de restabilire a vegetaţiei, de captivare şi vînare selectivă în vederea reglării numerice a animalelor, de colectare pe teritoriul Rezervaţiei a materialelor în scopuri ştiinţifice se efectuează în baza hotărîrii Consiliului ştiinţific al Rezervaţiei, cu autorizaţia autorităţii centrale pentru mediu. IV. REGIMUL REZERVAŢIEI 12. Pe teritoriul Rezervaţiei, cu excepţia zonei (zonelor) cu protecţie integrală, se admite: aflarea colaboratorilor instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi a studenţilor în vederea participării lor la cercetările ştiinţifice din cadrul programelor de lucru ale Rezervaţiei, în baza permiselor speciale eliberate de autoritatea centrală pentru mediu sau administraţia Rezervaţiei; vizitarea Rezervaţiei în alte scopuri decît cele ştiinţifice se efectuează în bază permiselor conducerii Rezervaţiei şi, după caz, a autorităţii centrale pentru mediu; efectuarea pe teritoriul Rezervaţiei, pe rute strict determinate şi pe sectoare în prealabil determinate de conducerea Rezervaţiei, a excursiilor de informatizare şi popularizare a cunoştinţelor în domeniu vizat; realizarea măsurilor de redresare ecologică a teritoriilor degradate în urma activităţii antropice, a calamităţilor naturale, precum şi de preîntîmpinare a unor eventuale schimbări în cadrul complexelor naturale, ca rezultat al activităţii economice, desfăşurate pe teritoriile adiacente; efectuarea lucrărilor silvice, orientate spre menţinerea asociaţiilor vegetale de bază specifice pentru spaţiul natural respectiv, redresarea ecologică a sectoarelor cu asociaţii degradate, regenerarea naturală a speciilor autohtone şi eliminarea speciilor introduse; efectuarea tăierilor sanitare şi de îngrijire, cu excepţia arborilor seculari, zonelor de amplasare a coloniilor de păsări, arealurilor de răspîndire a speciilor de plante şi animale rare; înfăptuirea măsurilor de profilaxie veterinară în scopul evitării şi combaterii maladiilor primejdioase, comune omului şi animalelor; reglarea numerică a efectivului de animale în vederea optimizării şi păstrării speciilor specifice ecosistemelor naturale în cauză; efectuarea măsurilor antiincendiare şi sanitare necesare, care nu contravin regimului Rezervaţiei; edificarea în modul stabilit a construcţiilor necesare care nu contravin regimului Rezervaţiei; repartizarea sectoarelor de pămînt colaboratorilor Rezervaţiei, după caz, în mărimea stabilită pentru lucrătorii gospodăriilor silvice; aplicarea altor măsuri în scopul conservării complexelor naturale şi unor componenţi naturali reprezentativi din cadrul Rezervaţiei, efectuării cercetărilor ştiinţifice şi realizării sarcinilor principale ale Rezervaţiei. 13. Pe teritoriul Rezervaţiei se interzice: orice activitate care contravine sarcinilor şi regimului Rezervaţiei şi reprezintă pericol sau dereglează derularea proceselor naturale şi integritatea complexelor naturale; efectuarea lucrărilor de explorare şi exploatare a minereurilor, distrugerea învelişului solului, dezvelirea rocilor; activitatea ce duce la schimbarea regimului hidrologic şi a compoziţiei chimice şi mecanice a apelor de suprafaţă şi subterane; distrugerea gardurilor din jurul şi din interiorul Rezervaţiei şi construirea de cladiri, drumuri, instalaţii, canale, conducte, linii electrice şi alte căi de teledetecţie ce nu ţin de activitatea Rezervaţiei; toate genurile de folosinţă a terenurilor fondului silvic, recoltarea în scopuri economice a fînului (cu excepţia terenurilor coordonate în modul stabilit), plantelor medicinale, florilor, seminţelor, rogozului, păscutul vitelor, construcţia ocoalelor pentru păşunat, ce duc la degradarea regnului vegetal şi animal; vînatul, pescuitul, capturarea sau nimicirea animalelor, distrugerea cuiburilor, vizuinelor, muşuroaielor, precum şi a altor factori de mediu; poluarea genofondului prin introducerea speciilor de plante şi animale străine spaţiului nostru biogeografic, derularea altor acţiuni ce pot contribui la diminuarea numerică a unor specii de plante şi animale faţă de nivelul stabilit din punct de vedere ştiinţific pentru terenurile respective; aplicarea mijloacelor chimice în calitate de îngrăşăminte, precum şi pentru combatera vătămătorilor, bolilor plantelor; accesul persoanelor străine pe teritoriul Rezervaţiei, cu excepţia folosiriii de către acestea a drumurilor de uz comun; trecerea animalelor domestice pe teritoriul Rezervaţiei, circulaţia şi staţionarea transportului auto şi fluvial, tractoarelor, motocicletelor şi altor mijloace tehnice care poluează mediul ambiant; popasurile, bivuacurile, aprinderea rugurilor şi, în genere, orice alte forme de odihnă; domicilierea pe teritoriul Rezervaţiei a persoanelor străine, orice altă activitate ce duce la distrugerea complexelor naturale, la înrăutăţirea stării lor; prezenţa surselor care emit zgomote ce depăşesc limitele stabilite. 14. Soluţionarea litigiilor se efectuează în baza art. 98 al Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat. V. PAZA REZERVAŢIEI 15. Paza Rezervaţiei se efectuează de Serviciul special de pază al acesteia, care activează în baza Legii privind protecţia mediului înconjurător, Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat, prezentului regulament. [Pct.15 modificat prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19; în vigoare 18.01.19] 16. Serviciul special de pază intră în structura organizatorică a Rezervaţiei şi este condus de directorul ei. În cadrul lui activează pădurari, egheri. [Pct.16 modificat prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19; în vigoare 18.01.19] [Pct.17 abrogat prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19; în vigoare 18.01.19] 18. Persoanele fizice şi juridice, în caz de încălcare a regimului Rezervaţiei, sînt obligate să recupereze rezervaţiei daunele aduse acesteia în modul şi mărimea stabilite de legislaţia Republicii Moldova.