ID intern unic: 310880
Версия на русском
Republica Moldova
din 13.05.1999
Abrogat la 13.12.2002 prin L1260/19.07.02, MO126/12.09.02 art.1001
MODIFICAT
L1163/27.06.2002, MO100/11.07.2002 art.747
Hot. Curţii Constituţionale nr.8/15.02.2000
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiunea de avocatură
(1) Avocatura în Republica Moldova reprezintă o instituţie de drept nonguvernamentală, independentă, menită, în conformitate cu Constituţia, să asigure exercitarea activităţii profesionale de apărare a drepturilor şi libertăţilor omului şi acordarea de ajutor juridic calificat persoanelor fizice şi juridice.
(2) Avocatura este o asociaţie profesională benevolă de jurişti care exercită profesia de avocat. Această profesie are la bază ideile umanismului şi legalităţii, nu ţine de activitatea de întreprinzător şi nu urmăreşte un scop lucrativ.
Articolul 2. Profesia de avocat
(1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonomă, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei de avocat.
(2) Profesia de avocat se exercită numai de membrii Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, în continuare denumită Uniunea Avocaţilor.
[Se declară neconstituţional art.2 al.2 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8/15.02.2000]
(3) Profesia de avocat se exercită în formă de birouri individuale de avocaţi şi birouri asociate de avocaţi.
(4) Avocatul este în drept să-şi aleagă şi să schimbe de sine stătător forma de exercitare a profesiei.
Articolul 3. Asistenţa juridică acordată de avocat
(1) Activitatea avocatului se realizează prin:
a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic, asistenţă şi reprezentare juridică în faţa organelor de jurisdicţie şi de urmărire penală;
b) apărare cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile cu autorităţile publice, instituţii şi orice cetăţean al Republicii Moldova sau străin;
c) orice alte mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.
(2) Avocatul are dreptul să acorde persoanelor fizice şi juridice orice asistenţă juridică neinterzisă de lege.
Articolul 4. Avocatura şi statul
(1) Statul garantează independenţa activităţii avocaturii, contribuie la crearea de condiţii favorabile pentru exercitarea atribuţiilor profesionale de către avocaţi, asigură, în sediul instanţelor judecătoreşti, spaţiile necesare desfăşurării activităţii respective.
(2) Ministerul Justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Avocaţilor, acordă licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat.
[Se declară neconstituţională sintagma din art.4 al.2 "la propunerea Consiliului Uniunii Avocaţilor" prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8 din 15.02.2000]
(3) Ministerul Justiţiei asigură finanţarea asistenţei judiciare, acordate de către avocaţii numiţi din oficiu, şi controlează folosirea mijloacelor alocate după destinaţie.
Articolul 5. Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat
(1) Profesia de avocat poate fi exercitată numai de persoana care a obţinut licenţa respectivă în conformitate cu legislaţia.
(2) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat este acordată de către Ministerul Justiţiei în termen de 30 de zile de la data înaintării propunerii Consiliului Uniunii Avocaţilor.
[Se declară neconstituţională sintagma din art.5 al.2 "de la data înaintării propunerii Consiluilui Uniunii Avocaţilor" prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8 din 15.02.2000]
(3) Licenţa nu se acordă persoanelor menţionate la art.9.
(4) Refuzul de a elibera licenţa poate fi atacat în instanţa de judecată în termen de o lună din ziua înmînării copiei hotărîrii.
Capitolul II
DOBÎNDIREA CALITĂŢII DE AVOCAT
Articolul 6. Admiterea în profesia de avocat
(1) Poate fi avocat cetăţeanul Republicii Moldova, licenţiat al unei facultăţi de drept, ce se bucură de o bună reputaţie, cunoaşte lumba de stat şi nu se găseşte sub incidenţa art.9 şi 10.
(2) Admiterea în profesia de avocat se efectuează pe baza unui examen de calificare, organizat conform prevederilor prezentei legi şi statutului profesiei de avocat.
[Se declară neconstituţională sintagma din art.6 al.2 "organizat conform prevederilor prezentei legi şi statutului profesiei de avocat" prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8 din 15.02.2000]
(3) Sînt scutite de examenul de calificare persoanele care au cel puţin 5 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror ori au grad ştiinţific în domeniul dreptului.
(4) Persoanele licenţiate ale unei facultăţi de drept care nu au vechime în muncă în domeniu sau această vechime este mai mică de 3 ani sînt admise în profesie după efectuarea unui stagiu de pregătire profesională cu durata de la 1 la 2 ani şi susţinerea examenului de calificare.
(5) Persoanele admise în profesia de avocat în condiţiile alin.(2) şi (3) dobîndesc calitatea de avocat definitiv.
(6) Persoanele care au deţinut anterior funcţiile de judecător, procuror şi colaborator al organelor de anchetă nu pot exercita, timp de 5 ani de la demisionare, profesia de avocat la instanţele de judecată şi în organele de anchetă în care au lucrat în funcţia respectivă.
[Se declară neconstituţional art.6 alin.6 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8 din 15.02.2000]
(7) Avocatul nu-şi poate exercita profesia la instanţa de judecată unde funcţia de judecător o îndeplineşte soţia (soţul) avocatului, ruda ori afinul său, pînă la gradul al treilea inclusiv. Această interdicţie este valabilă şi în decurs de 3 ani după divorţ.
[Se declară neconstituţional art.6 alin.7 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8 din 15.02.2000]
(8) La admiterea în profesie, avocatul depune în faţa Consiliului Uniunii Avocaţilor, într-un cadru solemn, următorul jurămînt:
"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile omului, să exercit profesia de avocat în mod demn, independent şi cu probitate!"
Articolul 7. Activitatea avocaţilor străini
(1) Avocaţii străini pot exercita profesia de avocat în Republica Moldova, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, fie permanent, în temeiul acordului bilateral dintre Uniunea Avocaţilor şi organizaţia avocaţilor din ţara respectivă, fie ocazional, împreună cu un avocat din Republica Moldova, cu înştiinţarea Uniunii Avocaţilor.
[Se declară neconstituţional art.7 alin.1 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8 din 15.02.2000]
(2) Avocaţii străini sau birourile de avocaţi străine pot înregistra în Republica Moldova firme de avocaţi pentru consultaţii juridice numai în problemele activităţii comerciale.
(3) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale şi nici scrise în faţa instanţelor de judecată şi a celorlalte organe de jurisdicţie din Republica Moldova, cu excepţia instanţelor judecătoriei economice.
[Se declară neconstituţional art.7 alin.3 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8 din 15.02.2000]
Articolul 8. Avocatul stagiar
(1) La începutul exercitării profesiei, avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de la 1 la 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.
(2) Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar sînt reglementate prin statutul profesiei de avocat.
(3) După efectuarea stagiului, avocatul stagiar susţine examenul de calificare.
(4) Avocatul stagiar respins de două ori la examenul de calificare va fi exclus din profesie.
(5) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai în judecătorii.
Articolul 9. Restricţii asupra profesiei de avocat
Nu pot fi avocaţi:
a) persoanele condamnate definitiv pentru săvîrşirea unei infracţiuni intenţionate;
b) persoanele care au săvîrşit abuzuri, stabilite prin hotărîre judecătorească, prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;
c) persoanele anterior lipsite de dreptul de a exercita profesia de avocat şi concediate din organele de drept din motive compromiţătoare;
d) persoanele cărora li s-a aplicat interdicţia de a exercita profesia pe durata stabilită prin hotărîre judecătorească sau disciplinară;
e) persoanele lipsite sau limitate, în modul stabilit de lege, de capacitatea de exerciţiu.
Articolul 10. Incompatibilitatea exercitării profesiei de avocat
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul autorităţilor publice;
b) practicarea nemijlocită a activităţii de comerţ;
c) ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri.
Articolul 11. Încetarea calităţii de avocat
(1) Încetarea calităţii de avocat poate fi decisă prin hotărîrea Consiliului Uniunii Avocaţilor:
a) la cererea în scris a avocatului;
b) în caz de deces al avocatului;
c) la propunerea Comisiei pentru etică şi disciplină sau a Comisiei de calificare în cazurile:
- de constatare a imposibilităţii de exercitare de către avocat a obligaţiilor sale profesionale ca urmare a unei calificări insuficiente sau din motive de boală;
- de executare sistematică, în mod neconştiincios, de către avocat a obligaţiilor sale profesionale, dacă anterior a fost sancţionat disciplinar;
- de săvîrşire a unui delict incompatibil cu normele eticii profesionale.
[Se declară neconstituţional art.11 al.1 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8 din 15.02.2000]
(2) Hotărîrea Consiliului Uniunii Avocaţilor despre încetarea calităţii de avocat se înaintează Ministerului Justiţiei în termen de 5 zile de la adoptare.
[Se declară neconstituţional art.11 alin.2 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8 din 15.02.2000]
(3) Ministerul Justiţiei, în baza acestei hotărîri, suspendă, în decurs de 30 de zile pe un termen de 3 luni, licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat şi depune în instanţa de judecată cererea de retragere a acesteia.
[Se declară neconstituţional art.11 alin.3 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8 din 15.02.2000]
Articolul 12. Suspendarea calităţii de avocat
Calitatea de avocat este suspendată:
a) în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art.10;
b) pe perioada interdicţiei de a exercita profesia de avocat, dispusă prin hotărîre judecătorească sau disciplinară;
c) în caz de neplată a taxelor şi contribuţiilor profesionale, timp de 6 luni de la scadenţa acestora pînă la achitarea integrală a restanţelor.
Capitolul III
DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE AVOCATULUI
Articolul 13. Drepturile avocatului
(1) Membrul Uniunii Avocaţilor are dreptul:
a) să aleagă şi să fie ales în organele Uniunii Avocaţilor;
b) să pună în faţa organelor Uniunii Avocaţilor probleme ce ţin de activitatea Uniunii, să înainteze propuneri de ameliorare a activităţii ei şi să participe la discutarea acestora;
c) să participe personal în toate cazurile de discutare de către organele Uniunii Avocaţilor a activităţii sau a comportamentului său;
d) să primească din partea Uniunii Avocaţilor ajutor metodic şi juridic necesar exercitării profesiei;
e) să beneficieze de înlesnirile prevăzute pentru membrii Uniunii Avocaţilor;
f) să ceară ajutorul Uniunii Avocaţilor în scopul apărării drepturilor şi intereselor sale legitime;
g) să iasă din componenţa Uniunii Avocaţilor.
(2) În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, avocatul este protejat de lege.
(3) Avocatul, acordînd asistenţă juridică, are dreptul:
a) să reprezinte persoanele fizice şi juridice, care i-au cerut asistenţă, în toate autorităţile publice, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, precum şi în faţa persoanelor cu funcţii de răspundere de a căror competenţă ţine soluţionarea problemelor respective;
b) să solicite de la autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii certificate, referinţe şi alte documente necesare în legătură cu acordarea asistenţei juridice;
c) să solicite avizul specialiştilor în problemele ce necesită cunoştinţe speciale dacă acesta este necesar pentru acordarea asistenţei juridice;
d) să culeagă şi să prezinte probe în conformitate cu normele legislaţiei procesuale şi, în acest scop, să ceară efectuarea de cercetări adăugătoare la faţa locului, de expertize, ridicarea de obiecte şi documente, depistarea martorilor şi audierea acestora, precum şi efectuarea altor acţiuni procesuale;
e) să utilizeze mijloace tehnice (computere, aparataj video, de cinema, foto, de înregistrare a sunetului);
f) să comunice, nestingherit de nimeni, cu clientul, inclusiv în cazul în care acesta se află sub arest;
g) să exercite alte drepturi neinterzise de legislaţie.
(4) Instanţa de judecată, orice altă autoritate publică sau persoană cu funcţii de răspundere nu poate refuza recunoaşterea dreptului avocatului de a prezenta interesele persoanei care a recurs la asistenţă juridică.
(5) Avocatul, în exercitarea profesiei, se bucură de libertatea cuvîntului, oral şi în scris, în limitele prevăzute de scopurile avocaturii, de prevederile prezentei legi şi ale statutului profesiei de avocat. Declaraţiile avocatului care lezează onoarea şi demnitatea uneia dintre părţi, reprezentantului acesteia, acuzatorului sau apărătorului, anchetatorului, victimei, expertului, translatorului, dar nu contravin statutului profesiei de avocat, nu sînt pasibile de urmărire.
(6) Pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor suportate în interesul clientului.
(7) Avocatul, ca şi clientul, are dreptul să rezilieze contractul de asistenţă juridică.
Articolul 14. Îndatoririle avocatului
(1) În exercitarea profesiei, avocatul este obligat:
a) să respecte strict şi neabătut prevederile legislaţiei, să contribuie la realizarea liberului acces la justiţie şi desfăşurarea unui proces echitabil, să utilizeze toate mijloacele şi procedeele prevăzute de lege pentru a apăra drepturile şi interesele legitime ale persoanei care s-a adresat după asistenţă juridică;
b) să studieze minuţios cazul care i-a fost încredinţat, să se prezinte la timp în instanţele de judecată, organele de urmărire penală şi alte instituţii, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată, să se comporte cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces;
c) să acorde asistenţă juridică în cazurile în care a fost numit din oficiu;
d) să restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a primit;
e) să ţină evidenţele cerute de lege şi de statutul profesiei de avocat cu privire la cauzele în care s-a angajat şi să achite cu regularitate taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetelor baroului şi Uniunii Avocaţilor;
f) să-şi perfecţioneze sistematic cunoştinţele, atît prin autoinstruire, cît şi prin frecventarea cursurilor şi seminarelor de perfecţionare profesională;
g) să participe la toate şedinţele convocate de organele de conducere ale avocaturii, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor avocaturii din care face parte. Absentarea repetată şi nemotivată constituie abatere disciplinară.
(2) Avocatul nu este în drept:
a) să accepte misiunea de acordare a asistenţei juridice dacă în cauza dată acordă sau a acordat anterior asistenţă juridică persoanelor ale căror interese sînt în contradicţie cu interesele persoanei care s-a adresat cu rugămintea de a susţine apărarea ori dacă în cauza dată a participat în calitate de judecător, procuror, anchetator penal, persoană care a efectuat cercetarea penală, de expert, specialist, traducător, martor, martor-asistent, precum şi dacă, la cercetarea şi examinarea cauzei, participă o persoană cu funcţii de răspundere rudă cu avocatul;
b) să reprezinte părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe, să pledeze împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale cauzei;
c) să refuze nemotivat susţinerea cauzei dacă anterior a acceptat acordarea asistenţei juridice;
d) să divulge datele ce i-au fost comunicate în mod confidenţial în legătură cu acordarea asistenţei juridice;
e) să folosească, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, în scopul dobîndirii clientelei, procedee incompatibile cu demnitatea profesiei, precum şi mijloace de reclamă şi publicitate. Cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale se stabilesc în statutul profesiei de avocat;
f) să cumpere sau să achiziţioneze în alt mod bunuri şi drepturi care sînt obiect de litigiu al persoanelor fizice şi juridice cărora el le-a acordat asistenţă juridică, atît în numele său, cît şi sub formă de achiziţionare pentru alte persoane.
Articolul 15. Garanţii în exercitarea profesiei de avocat
(1) În exercitarea profesiei, avocatul se supune numai legii şi statutului profesiei de avocat, se călăuzeşte de normele eticii profesionale şi de conştiinţa sa. El este liber în alegerea poziţiei sale şi nu este obligat să o coordoneze cu nimeni altcineva decît cu clientul său.
(2) Orice cetăţean are dreptul să-şi aleagă liber avocatul.
(3) Se interzice: imixtiunea în activitatea profesională a avocatului; a cere de la el să comunice anumite informaţii care fac obiectul secretului profesional, precum şi a cere asemenea informaţii de la client, colegi, persoane cu funcţii de răspundere şi lucrători tehnici ai organelor avocaturii. Obiectul secretului profesional îl constituie chestiunile cu care o persoană s-a adresat după asistenţă juridică, esenţa consultaţiilor oferite de avocat, mărimea onorariului, procedeele de apărare, datele privind persoana care s-a adresat după asistenţă şi alte împrejurări care reies din activitatea profesională a avocatului.
(4) În scopul asigurării secretului profesional, actele şi materialele cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul acestuia sînt inviolabile. În acest sens, percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său nu poate fi făcută decît în prezenţa procurorului, în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop. Prin derogare de la prevederile prezentului alineat, datele şi documentele privind mărimea onorariului şi solicitantul asistenţei se prezintă funcţionarului fiscal, care îşi asumă răspunderea pentru divulgarea secretului fiscal.
[Art.15 al.(4) completat prin L1163/27.06.2002, MO100/11.07.2002 art.747]
[Se declară neconstituţională sintagma din art.15 al.4 "în prezenţa procurorului" prin HCC8 din 15.02.2000]
(5) Nu pot fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nu poate fi interceptată şi înregistrată corespondenţa sa cu caracter profesional, decît în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.
(6) Contractul dintre avocat şi clientul său nu poate fi stînjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.
(7) Avocatul are dreptul la sediu profesional.
(8) Instanţele judecătoreşti asigură în sediul lor spaţiile necesare exercitării profesiei de avocat.
(9) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute, oral sau în scris, în faţa instanţei de judecată sau a altor organe dacă aceste susţineri sînt în legătură cu apărarea şi necesare cauzei ce i-a fost încredinţată.
(10) Toate autorităţile şi persoanele oficiale recunosc şi păstrează secretul consultaţiilor date de avocat persoanei căreia îi acordă asistenţă juridică în timpul exercitării obligaţiilor sale profesionale.
(11) Avocatul nu poate fi audiat în calitate de martor în legătură cu circumstanţele ce i-au devenit cunoscute în procesul de asistare juridică, precum şi în cazul cînd declaraţiile sale pot fi folosite în detrimentul clientului.
(12) Avocatului nu-i poate fi limitat dreptul la confidenţialitatea acordării asistenţei juridice. Avocatului i se asigură dreptul la întrevedere şi convorbire confidenţială cu un client alienat în locurile de detenţie, luîndu-se măsurile necesare de securitate, inclusiv în cazurile aplicării faţă de client a măsurilor coercitive cu caracter medical.
(13) Avocatului i se garantează şi i se asigură taina convorbirii cu clientul. În legătură cu aceasta, se interzice de a asculta şi a înregistra pe bandă audio sau video, a fixa prin alte mijloace conţinutul convorbirii avocatului cu clientul, inclusiv în locurile de detenţie preventivă sau de ispăşire a pedepsei.
(14) În exercitarea profesiei, avocaţii sînt ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarilor publici sau altor funcţionari.
(15) Insulta, calomnia, ameninţarea, lovirea sau alte acte de violenţă săvîrşite împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei sau în legătură cu aceasta se pedepsesc conform legislaţiei penale.
Capitolul IV
EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT
Articolul 16. Exercitarea profesiei de avocat
(1) Profesia de avocat se exercită, la alegere, în birouri individuale şi birouri asociate de avocaţi.
(2) Avocatul poate angaja, în bază de contract, colaboratori avocaţi şi alţi specialişti.
Articolul 17. Biroul individual de avocaţi
(1) În biroul individual de avocaţi îşi exercită profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori.
(2) Biroul individual de avocaţi nu este persoană juridică, dar are ştampilă.
Articolul 18. Biroul asociat de avocaţi
(1) Avocaţii, în scopul exercitării în comun a profesiei şi reducerii cheltuielilor aferente, păstrîndu-şi individualitatea în raporturile cu clienţii, se pot coopera în birouri asociate de avocaţi conduse de un şef ales de ei.
(2) Biroul asociat de avocaţi este persoană juridică, are denumirea sa şi dispune de ştampilă.
(3) Biroul asociat de avocaţi poate avea proprietate comună în diviziune.
(4) Raporturile civile se nasc numai între client şi avocat.
(5) Avocaţii din acelaşi birou asociat de avocaţi nu pot acorda în aceeaşi cauză asistenţă juridică persoanelor cu interese contrare.
Articolul 19. Înregistrarea formei de exercitare a profesiei
(1) Avocatul poate alege şi schimba oricînd forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea Consiliului Uniunii Avocaţilor.
(2) Cererea de înregistrare a biroului de avocaţi şi acordul de asociere a avocaţilor încheiat în formă scrisă, cu respectarea prevederilor prezentei legi şi a statutului profesiei de avocat, se prezintă Consiliului Uniunii Avocaţilor pentru înregistrare. Acesta verifică îndeplinirea condiţiilor legale şi, constatînd îndeplinirea lor, înregistrează biroul respectiv în termen de o lună din ziua depunerii cererii.
(3) Hotărîrea Consiliului Uniunii Avocaţilor privind refuzul înregistrării poate fi contestată în faţa Congresului avocaţilor sau reclamată în justiţie în termen de o lună de la data înmînării copiei hotărîrii.
(4) Uniunea Avocaţilor ţine evidenţa separată a avocaţilor pentru fiecare formă de exercitare a profesiei.
Capitolul V
ORGANIZAREA PROFESIEI DE AVOCAT
Articolul 20. Principiile de organizare a profesiei de avocat
(1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute în prezenta lege şi în statutul profesiei de avocat.
(2) Alegerea organelor de conducere ale avocaturii se face numai prin vot secret.
(3) Organele de conducere colegiale iau hotărîri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.
Secţiunea întîi
Articolul 21. Baroul
(1) Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ, din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia sau din municipiul Chişinău. Sediul baroului se află în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv, Comrat şi municipiul Chişinău.
(2) Baroul are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
(3) Bugetul baroului se formează din contribuţia avocaţilor în cotele stabilite de adunarea generală a baroului la propunerea consiliului acestuia.
Articolul 22. Organele baroului
Organele baroului sînt:
a) adunarea generală;
b) consiliul;
c) decanul;
d) comisiile.
Articolul 23. Adunarea generală a baroului
(1) Adunarea generală a baroului este formată din toţi avocaţii, înscrişi în lista baroului, cu drept de exercitare a profesiei.
(2) Adunarea generală ordinară a baroului se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului. Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori a baroului. La cererea a cel puţin 1/3 din totalul membrilor baroului, consiliul este obligat să convoace adunarea generală extraordinară în termen de 15 zile de la primirea cererii.
(3) Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor baroului. În cazul în care numărul legal nu este întrunit, consiliul baroului convoacă o nouă adunare generală în termen de 15 zile. Adunarea generală convocată în aceste condiţii este legal constituită cu participarea a cel puţin 1/3 din numărul total al membrilor baroului.
(4) În toate cazurile, hotărîrile se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi ai baroului.
(5) Adunarea generală a baroului are următoarele competenţe:
a) stabileşte condiţiile de exercitare a profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului profesiei de avocat;
b) alege şi revocă membrii consiliului, decanul şi prodecanul baroului, membrii comisiei de cenzori;
c) alege delegaţii baroului la Congresul avocaţilor;
d) aprobă statele de personal şi bugetul baroului, stabileşte cotele de contribuţie ale avocaţilor;
e) audiază şi aprobă anual raportul privind activitatea consiliului baroului.
Articolul 24. Consiliul baroului
(1) Consiliul baroului este ales pe o perioadă de 4 ani, cu o componenţă de la 5 la 9 membri. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr.
(2) Consiliul baroului lucrează legal în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi şi ia hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3) Consiliul baroului are următoarele competenţe:
a) adoptă măsuri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei de avocat de către toţi membrii baroului;
b) aduce la îndeplinire hotărîrile Consiliului Uniunii Avocaţilor şi ale adunării generale a baroului;
c) întocmeşte şi dă publicităţii anual lista avocaţilor, comunicînd-o organelor interesate, împreună cu modificările intervenite în cursul anului;
d) verifică şi constată îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de admitere în profesie;
e) decide asupra ridicării stării de incompatibilitate;
f) organizează controlul deontologic profesional;
g) examinează plîngerile împotriva acţiunilor avocaţilor, cazurile de abateri disciplinare ale acestora;
h) sesizează Comisia de calificare şi Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor;
i) ia act de cererile de transfer sau de detaşare în cadrul baroului;
j) soluţionează contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile;
k) verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta lege şi în statutul profesiei de avocat cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizează şi ţine evidenţa acestora;
l) organizează cercurile de studii şi editează publicaţiile baroului;
m) organizează activitatea de asistenţă judiciară în cazurile prevăzute de lege şi statutul profesiei de avocat;
n) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor, pe avocatul care nu plăteşte taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei de avocat timp de6 luni de la scadenţa acestora;
o) supune aprobării adunării generale a baroului cotele de contribuţie ale avocaţilor la bugetul baroului;
p) întocmeşte proiectul de buget al baroului şi asigură executarea acestuia;
q) prezintă anual adunării generale a baroului, spre aprobare, raportul său de activitate.
(4) Hotărîrile consiliului baroului pot fi atacate la Consiliul Uniunii Avocaţilor, potrivit legii şi statutului profesiei de avocat.
Articolul 25. Decanul şi prodecanul baroului
(1) Decanul baroului este ales pe un termen de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani.
(2) Decanul baroului are următoarele competenţe:
a) reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice, cu autorităţile publice şi alte organizaţii din ţară şi din străinătate;
b) convoacă şi prezidează şedinţele consiliului baroului;
c) aprobă cererile de asistenţă juridică gratuită;
d) ordonanţează cheltuielile baroului;
e) conduce activitatea aparatului baroului, angajează şi concediază personalul aparatului;
f) ia măsuri privind conducerea baroului care nu sînt de competenţa adunării generale sau a consiliului baroului.
(3) Deciziile decanului pot fi atacate la consiliul baroului, potrivit legii şi statutului profesiei de avocat.
(4) Prodecanul baroului este ales pe un termen de 4 ani şi este înlocuitorul de drept al decanului în cazurile prevăzute de statutul profesiei de avocat.
(5) Dacă decanul (prodecanul) este în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, parţial sau în totalitate, atribuţiile decanului.
Secţiunea a doua
Articolul 26. Uniunea Avocaţilor
(1) Uniunea Avocaţilor este o organizaţie formată din toţi avocaţii înscrişi în barouri. Sediul Uniunii Avocaţilor se află în municipiul Chişinău.
(2) Uniunea Avocaţilor este o organizaţie profesională a avocaţilor, cu autogestiune şi autofinanţare, care activează în conformitate cu prezenta lege şi statutul profesiei de avocat.
(3) Uniunea Avocaţilor asigură practicarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi disciplina profesională, protecţia onoarei şi demnităţii membrilor săi.
(4) Uniunea Avocaţilor are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
(5) Bugetul Uniunii Avocaţilor se formează din contribuţia avocaţilor în cotele stabilite de Congresul avocaţilor la propunerea Consiliului Uniunii.
(6) Nici un barou nu poate funcţiona în afara Uniunii Avocaţilor.
[Se declară neconstituţional art.26 al.6 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8 din 15.02.2000]
Articolul 27. Organele Uniunii Avocaţilor
Organele Uniunii Avocaţilor sînt:
a) Congresul avocaţilor;
b) Consiliul Uniunii;
c) preşedintele Uniunii;
d) comisiile (de calificare; pentru etică şi disciplină; de cenzori).
Articolul 28. Congresul avocaţilor
(1) Congresul ordinar al avocaţilor se întruneşte cel puţin o dată pe an, la convocarea Consiliului Uniunii Avocaţilor. Congresul extraordinar al avocaţilor poate fi convocat de Consiliul Uniunii, la cererea a cel puţin 1/3 din totalul membrilor Uniunii Avocaţilor sau a 5 barouri, în termen de o lună de la primirea cererii.
(2) Congresul avocaţilor este legal constituit în prezenţa a cel puţin 2/3 din totalul membrilor Uniunii şi adoptă hotărîri cu majoritatea voturilor avocaţilor participanţi la votare.
(3) Congresul avocaţilor are următoarele competenţe:
a) alege şi revocă membrii Consiliului, preşedintele şi vicepreşedintele (vicepreşedinţii) Uniunii Avocaţilor, membrii Comisiei de calificare, ai Comisiei pentru etică şi disciplină şi ai Comisiei de cenzori ale Uniunii Avocaţilor;
b) adoptă şi modifică statutul profesiei de avocat;
c) adoptă hotărîri privitoare la relaţiile dintre barouri, perfecţionarea pregătirii profesionale, respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
d) face propuneri cu privire la profesia de avocat autorităţilor cu drept de iniţiativă legislativă;
e) examinează plîngerile avocaţilor privind hotărîrile Consiliului Uniunii Avocaţilor;
f) aprobă statele de personal şi bugetul Uniunii Avocaţilor, stabileşte cotele de contribuţie ale avocaţilor;
g) audiază şi aprobă anual rapoartele privind activitatea Consiliului Uniunii Avocaţilor, a Comisiei de calificare, a Comisiei pentru etică şi disciplină, a Comisiei de cenzori;
h) examinează alte chestiuni legate de activitatea Uniunii Avocaţilor şi a organelor ei.
(4) Hotărîrile Congresului avocaţilor sînt definitive şi obligatorii pentru toţi avocaţii şi organele Uniunii Avocaţilor.
Articolul 29. Consiliul Uniunii Avocaţilor
(1) Consiliul Uniunii Avocaţilor este ales pe un termen de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani. Componenţa numerică a Consiliului Uniunii este stabilită de Congresul avocaţilor.
(2) Sînt aleşi în componenţa Consiliului Uniunii Avocaţilor candidaţii care au întrunit voturile majorităţii avocaţilor participanţi la votare. Preşedintele, vicepreşedintele (vicepreşedinţii) Uniunii Avocaţilor şi decanii barourilor se includ în consiliu din oficiu.
(3) Alegerea noilor membri ai Consiliului în locul celor retraşi se efectuează la Congresul ordinar al avocaţilor, în modul stabilit de prezenta lege.
(4) În caz de schimbare a decanului unui barou, noul decan îl înlocuieşte de drept pe predecesorul său.
(5) Activitatea Consiliului Uniunii Avocaţilor se bazează pe conducere colectivă, publicitate, prezentare regulată a dărilor de seamă în faţa membrilor uniunii.
(6) Pe lîngă Consiliul Uniunii Avocaţilor pot fi create, pe baze obşteşti, organe care acordă ajutor avocaţilor şi Consiliului Uniunii la realizarea sarcinilor atribuite lor.
(7) Şedinţele Consiliului Uniunii Avocaţilor se convoacă după necesitate, dar nu mai rar de o dată pe lună.
(8) Consiliul Uniunii Avocaţilor lucrează legal în prezenţa a cel puţin jumătate din membrii consiliului. Problemele privind admiterea şi excluderea din Uniunea Avocaţilor se examinează dacă sînt prezenţi cel puţin2/3 din membrii consiliului. Hotărîrile consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestuia.
(9) Consiliul Uniunii Avocaţilor are următoarele competenţe:
a) organizează îndeplinirea hotărîrilor Congresului avocaţilor şi asigură activitatea permanentă a uniunii;
b) convoacă Congresul avocaţilor şi prezintă spre examinare problemele;
c) aprobă admiterea în profesia de avocat şi în rîndurile avocaţilor stagiari, organizează stagiul de pregătire profesională, depune la Ministerul Justiţiei propuneri privind acordarea şi retragerea licenţei lor;
d) acordă scutire de examenul de calificare juriştilor care îndeplinesc condiţiile cerute de prezenta lege;
e) eliberează avocaţilor legitimaţii;
f) înregistrează birourile individuale şi birourile asociate de avocaţi;
g) întocmeşte anual lista avocaţilor definitivi şi stagiari, în ordine alfabetică, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei admiterii în profesie, formei de exercitare a profesiei, sediului profesional; comunică instanţelor de judecată, organelor de urmărire penală şi autorităţilor administraţiei publice ale judeţelor, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi municipiului Chişinău lista avocaţilor cu modificările intervenite în cursul anului;
h) organizează controlul deontologic profesional;
i) examinează plîngerile împotriva acţiunilor avocaţilor, cazurile de abateri disciplinare ale acestora şi sancţionează pe cei culpabili;
j) soluţionează contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile;
k) aprobă regulamentul privind organele abilitate cu admiterea în profesia de avocat;
l) elaborează materiale metodice privind practica de avocat şi organizează perfecţionarea profesională a avocaţilor prin intermediul cursurilor, seminarilor, conferinţelor;
m) stabileşte tarifele minime de onorarii unice pe ţară;
n) organizează serviciul statistic general al avocaturii;
o) întocmeşte proiectul de buget al Uniunii Avocaţilor şi asigură executarea acestuia;
p) prezintă anual Congresului avocaţilor spre aprobare raportul său de activitate.
(10) Hotărîrea Consiliului Uniunii Avocaţilor poate fi revizuită de Consiliu sau de Congresul avocaţilor.
Articolul 30. Preşedintele, vicepreşedintele (vicepreşedinţii)
Uniunii Avocaţilor
(1) Preşedintele Uniunii Avocaţilor este ales pe un termen de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 10 ani.
(2) Preşedintele Uniunii Avocaţilor are următoarele competenţe:
a) reprezintă Uniunea Avocaţilor în raporturile acesteia cu persoanele fizice şi juridice, cu autorităţile publice şi alte organizaţii din ţară şi din străinătate;
b) convoacă şi prezidează şedinţele Consiliului Uniunii Avocaţilor, organizează şi planifică activitatea acestuia, pregăteşte chestiunile spre examinare la şedinţele lui;
c) semnează în numele Uniunii Avocaţilor contracte şi protocoale;
d) pregăteşte şi înaintează spre examinare la şedinţele Consiliului chestiunile privind admiterea şi excluderea din Uniunea Avocaţilor;
e) organizează examinarea plîngerilor şi altor materiale împotriva acţiunilor avocaţilor;
f) este ordonator de credite în limitele devizului de cheltuieli aprobat;
g) ţine corespondenţa în numele Uniunii Avocaţilor cu persoanele fizice şi juridice;
h) conduce activitatea aparatului Consiliului Uniunii Avocaţilor, angajează şi concediază personalul aparatului;
i) ia măsuri privind conducerea Uniunii Avocaţilor care nu sînt de competenţa Congresului avocaţilor sau a Consiliului Uniunii Avocaţilor.
(3) Vicepreşedintele (vicepreşedinţii) Uniunii Avocaţilor este ales pe un termen de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani şi este înlocuitorul de drept al preşedintelui în cazurile prevăzute de statutul profesiei de avocat.
Articolul 31. Comisia de calificare a Uniunii Avocaţilor
(1) Comisia de calificare a Uniunii Avocaţilor este aleasă pe un termen de 4 ani de către Congresul avocaţilor, cu o componenţă de 11 membri, dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani.
(2) Comisia de calificare alege din componenţa sa, prin vot secret sau deschis, preşedintele şi vicepreşedintele comisiei.
(3) Comisia de calificare adoptă hotărîri cu majoritatea de voturi ale membrilor săi.
(4) În caz de detaşare din componenţa Comisiei de calificare a unui membru, alegerea unui nou membru în locul acestuia va avea loc la Congresul ordinar al avocaţilor în modul stabilit de prezenta lege.
(5) Comisia de calificare organizează şi realizează examenul de calificare, face propuneri Consiliului Uniunii Avocaţilor privind admiterea în profesie.
(6) Procedura de organizare şi realizare a examenelor de calificare este stabilită în statutul profesiei de avocat.
Articolul 32. Comisia pentru etică şi disciplină
a Uniunii Avocaţilor
(1) Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor este aleasă pe un termen de 4 ani de către Congresul avocaţilor, cu o componenţă de 11 membri, dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani.
(2) Comisia pentru etică şi disciplină alege din componenţa sa, prin vot secret sau deschis, preşedintele şi vicepreşedintele comisiei.
(3) Comisia pentru etică şi disciplină lucrează legal în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi.
(4) Comisia pentru etică şi disciplină adoptă hotărîri cu majoritatea de voturi ale membrilor săi.
(5) În caz de detaşare din componenţa Comisiei pentru etică şi disciplină a unui membru, alegerea unui nou membru în locul acestuia va avea loc la Congresul ordinar al avocaţilor în modul stabilit de prezenta lege.
(6) Comisia pentru etică şi disciplină are următoarele competenţe:
a) examinează cazurile de încălcare de către avocaţi a disciplinii şi a normelor eticii profesionale;
b) intentează acţiunile de sancţionare disciplinară împotriva avocaţilor;
c) face propuneri Consiliului Uniunii Avocaţilor privind sancţionarea, inclusiv excluderea, din Uniunea Avocaţilor.
(7) Procedura de examinare a cauzelor Comisiei pentru etică şi disciplină este stabilită în statutul profesiei de avocat.
Articolul 33. Comisia de cenzori a Uniunii Avocaţilor
(1) Comisia de cenzori a Uniunii Avocaţilor este aleasă pe un termen de 4 ani de către Congresul avocaţilor. Componenţa numerică a comisiei se stabileşte de către Congresul avocaţilor.
(2) Comisia de cenzori alege din componenţa sa, prin vot secret sau deschis, preşedintele şi vicepreşedintele comisiei.
(3) Comisia de cenzori adoptă hotărîri cu majoritatea de voturi ale membrilor săi.
(4) În caz de detaşare din componenţa Comisiei de cenzori a unui membru, alegerea unui nou membru în locul acestuia va avea loc la Congresul ordinar al avocaţilor în modul stabilit de prezenta lege.
(5) Comisia de cenzori exercită controlul asupra activităţii economico-financiare a Uniunii Avocaţilor.
Capitolul VI
ASISTENŢA JUDICIARĂ
Articolul 34. Asistenţa judiciară
(1) Baroul, prin intermediul birourilor individuale şi al celor asociate de avocaţi, asigură asistenţa judiciară în toate cazurile în care apărarea este obligatorie potrivit legii, precum şi la cererea instanţelor de judecată sau a organelor de urmărire penală, în cazurile în care acestea apreciază că persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plăti onorariul.
(2) În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întîrziere de plată a onorariului, decanul baroului sau şeful biroului de avocaţi poate aproba acordarea de asistenţă gratuită.
(3) Baroul organizează servicii de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor de judecată din judeţe, din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia şi din municipiul Chişinău, care asigură asistenţa juridică şi la organele de urmărire penală din teritoriu, conduse de cîte un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi coordonate de un membru al consiliului baroului.
(4) În cazurile în care asistenţa judiciară este acordată din oficiu la cererea instanţelor de judecată sau a organelor de urmărire penală, plata onorariilor se face din bugetul de stat.
Capitolul VII
RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A AVOCATULUI
Articolul 35. Răspunderea disciplinară a avocatului
(1) Avocatul răspunde disciplinar pentru încălcarea prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei de avocat şi ale altor acte normative ce reglementează activitatea sa.
(2) Sancţiunea disciplinară se aplică de către Consiliul Avocaţilor imediat după depistarea încălcării, dar nu mai tîrziu de o lună din momentul depistării ei, fără a include în acest termen perioada bolii sau a concediului avocatului. Sancţionarea nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din momentul comiterii încălcării.
(3) Avocatul care conduce serviciul de asistenţă judiciară de pe lîngă fiecare instanţă este obligat să sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, menţionate la alin.(1).
(4) Instanţele de judecată, organele de urmărire penală şi procuratura sînt obligate să înainteze consiliului baroului orice plîngere făcută împotriva unui avocat şi să-l înştiinţeze despre orice acţiune de urmărire penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat.
Articolul 36. Sancţiunile disciplinare
(1) Sancţiunile disciplinare sînt:
a) observaţia;
b) mustrarea;
c) mustrarea aspră;
d) interdicţia de a exercita profesia de avocat pe un termen de pînă la un an;
e) excluderea din Uniunea Avocaţilor.
(2) La aplicarea sancţiunii disciplinare, se ţine cont de gravitatea abaterii, de circumstanţele în care a fost comisă, de activitatea anterioară şi comportamentul avocatului.
Articolul 37. Modul de sancţionare disciplinară
(1) Acţiunea de sancţionare disciplinară poate fi intentată de Congresul avocaţilor sau de Comisia pentru etică şi disciplină.
(2) Pînă la examinarea cazului de răspundere disciplinară, Comisia pentru etică şi disciplină cere de la avocat o explicaţie în scris şi verifică temeiul tragerii lui la răspundere disciplinară.
(3) Acţiunea privind abaterea disciplinară se examinează în prezenţa avocatului tras la răspundere disciplinară. Absenţa repetată, fără motive temeinice, a avocatului nu constituie o piedică pentru examinarea în lipsa lui a acţiunii privind abaterea disciplinară.
(4) În caz de depistare a unor date ce confirmă comiterea de către avocat a unei abateri disciplinare pentru care poate fi exclus din Uniunea Avocaţilor, Consiliul Uniunii, la propunerea Comisiei pentru etică şi disciplină, este în drept să-l înlăture de la exercitarea profesiei pînă la soluţionarea definitivă a problemei în cauză.
(5) Pentru fiecare abatere disciplinară, poate fi aplicată o singură sancţiune.
Articolul 38. Contestarea hotărîrii de sancţionare disciplinară
Hotărîrea Consiliului Uniunii Avocaţilor de sancţionare disciplinară poate fi contestată în faţa Congresului ordinar al avocaţilor sau în justiţie, în termen de o lună din ziua înmînării copiei hotărîrii.
Articolul 39. Modul de ridicare a sancţiunii disciplinare
(1) Dacă în decurs de un an din momentul sancţionării disciplinare avocatul nu a fost tras la o nouă răspundere disciplinară, el se consideră absolvit de sancţionare. Această prevedere nu este aplicată în cazul specificat la art.12 lit.b).
(2) Sancţiunea disciplinară poate fi ridicată înainte de termen de Congresul avocaţilor sau de Consiliul Uniunii Avocaţilor la propunerea Comisiei pentru etică şi disciplină.
(3) Dispoziţiile privind modul de aplicare, ridicare şi contestare a sancţiunilor disciplinare sînt aplicabile şi avocaţilor stagiari.
Capitolul VIII
RETRIBUIREA MUNCII AVOCAŢILOR.
MIJLOACELE UNIUNII AVOCAŢILOR ŞI ALE BAROURILOR
Articolul 40. Retribuirea muncii avocaţilor
(1) Avocatul are dreptul la retribuirea muncii şi la acoperirea tuturor cheltuielilor suportate în interesul clientului.
(2) Munca avocaţilor este retribuită din mijloacele încasate de la persoanele fizice şi juridice pentru acordarea asistenţei juridice.
(3) Cuantumul onorariilor este fixat, la înţelegere, între părţi.
(4) Asistenţa judiciară, acordată de avocat din oficiu sau la cererea clientului care beneficiază de asistenţă gratuită, se retribuie din bugetul de stat.
(5) Retribuirea muncii avocatului în cauză penală nu poate fi mai mică decît salariul mediu al procurorului participant în cauză.
(6) Cuantumul retribuirii muncii avocatului din buget se stabileşte, de comun acord, de Consiliul Uniunii Avocaţilor, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor.
Articolul 41. Drepturile şi garanţiile sociale
(1) Avocatul se bucură de dreptul la concediu, indemnizaţie pentru asigurări sociale de stat şi pensii de stat.
(2) Avocaţii au dreptul să formeze fonduri pentru necesităţi sociale în condiţiile prevăzute de statutul profesiei de avocat.
(3) Asupra activităţii de avocat nu se extind prevederile Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.
Articolul 42. Mijloacele Uniunii Avocaţilor şi ale barourilor
(1) Mijloacele Uniunii Avocaţilor şi ale barourilor se formează din cotele de contribuţie ale avocaţilor.
[Art.42 al.(1) modificat prin L1064/16.06.2000, MO127/12.10.2000]
(2) Cotele de contribuţie în bugetele Uniunii Avocaţilor şi ale barourilor se stabilesc de Congresul avocaţilor şi, respectiv, adunarea generală a baroului.
(3) Statele de personal, salariile de funcţie, mărimea fondurilor de salarizare şi a celor sociale, condiţiile de remunerare a avocaţilor şi a lucrătorilor aparatului Uniunii Avocaţilor şi ai baroului se stabilesc de către Congresul avocaţilor şi, respectiv, de adunarea generală a baroului şi nu sînt pasibile înregistrării în organele financiare şi în alte organe ale statului.
(4) Uniunea Avocaţilor varsă, în condiţiile legii, cotele de asigurare socială de stat.
Capitolul IX
RELAŢIILE CU ORGANIZAŢIILE DE PESTE HOTARE
Articolul 43. Relaţiile cu organizaţiile de peste hotare
Uniunea Avocaţilor stabileşte relaţii oficiale cu organizaţiile de avocaţi şi jurişti din alte ţări.
Capitolul X
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
Articolul 44
(1) Pînă la alegerea noilor organe prevăzute de prezenta lege, funcţiile de organizare a profesiei de avocat vor fi îndeplinite de organele care activează în prezent.
(2) Prezidiul Colegiului Avocaţilor va convoca, în termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Congresul avocaţilor pentru alegerea organelor Uniunii Avocaţilor şi adoptarea statutului profesiei de avocat.
(3) După adoptarea statutului profesiei de avocat, avocaţii îşi vor exercita profesia în una din formele alese, potrivit prezentei legi.
(4) După intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele care deţin licenţa privind dreptul de acordare a asistenţei juridice pot exercita în continuare profesia de avocat numai dacă vor adera în termen de 5 luni la Uniunea Avocaţilor. Licenţele persoanelor care nu se vor conforma acestor prevederi îşi pierd valabilitatea.
[Se declară neconstituţional art.44 al.4 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.8 din 15.02.2000]
Articolul 45
La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.526-X din 21 noiembrie 1980 despre aprobarea Regulamentului avocaturii R.S.S.Moldoveneşti.
PREŞEDINTELE
PARLAMENTULUI Dumitru DIACOV
Chişinău, 13 mai 1999.
Nr. 395-XIV.