LPA106/1994
ID intern unic:  311527
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 106
din  17.05.1994
cu privire la secretul de stat
Publicat : 25.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 2     art Nr : 5
Notă: Vezi Hot. Parl. nr.107 din 17.05.94 "Pentru punerea în aplicare a Legii cu privire la secretul de stat


Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.
Prezenta lege reglementează  modul de atribuire a  informaţiilor la secret  de stat, de utilizare, scoatere de la secret şi protejare a  lor în interesul asigurării securităţii Republicii Moldova.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de acţiune a prezentei legi
Prevederile prezentei legi sînt executorii pe teritoriul Republicii Moldova şi peste hotarele ei de către organele puterii de stat şi ale administrraţiei de stat, de autoadministrare locală, organele puterii judiciare, întreprinderi, instituţii şi organizaţii indeferent de cadrul juridic şi tipul de proprietate, de către persoanele cu funcţii de răspundere şi cetăţenii Republicii Moldova, care şi-au asumat obligaţiunea sau sînt obligaţi conform statutului lor să execute cerinţele legislaţiei privind secretul de stat.
Articolul 2. Noţiunea de secret de stat
Secretul de stat îl constituie informaţiile protejate de stat în domeniul activităţii lui militare, economice, tehnico-ştiinţifice, de politică externă, de recunoaştere, de contrainformaţii şi operative de investigaţii, a căror răspundere, divulagare, pierdere, sustragere sau distrugere (în continuare - răspîndire) poate periclita securitatea Republicii Moldova.
Articolul 3. Legislaţia privind secretul de stat
Legislaţia privind secretul de stat are la bază  Constituţia Republicii  Moldova, include prezenta lege şi prevederile altor acte normative ce reglementează relaţiile legate de apărarea securităţii  de stat.
Articolul 4. Împuternicirile organelor puterii de stat şi
                    ale administraţiei de stat, ale organelor
                    puterii judiciare în ceea ce priveşte atribuirea
                    informaţiilor la secret de stat şi protecţia lor
(1) Parlamentul:
a) reglementează legislativ relaţiile în domeniul apărării secretului de stat;
b) aprobă articolele bugetului republican  în ceea ce priveşte realizarea programelor de stat în domeniul apărării secretului de stat;
c) exercită controlul parlamentar asupra exercitării  legislaţiei privind secretul de stat.
(2) Preşedintele Republicii Moldova:
a) aprobă programele de stat în domeniul apărării secretului de stat;
b) aprobă, la propunerea Guvernului, structura şi componenţa comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat şi  regulamentul acestuia;
c) aprobă, la propunerea Guvernuului, Nomenclatorul persoanelor cu funcţii de răspundere învestite cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat, precum şi Nomenclatorul informaţiilor ce sînt atribuite la secret de stat;
d) încheie tratate internaţionale privind utilizarea în comun şi protecţia informaţiilor ce constituie secret de stat.
(3) Guvernul:
a) organizează executarea Legii cu privire la secretul de stat;
b) prezintă spre aprobare Preşedintelui Republicii Moldova structura şi componenţa comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat  şi regulamentul acestouia;                                        
c) prezintă  spre aprobare Preşedintelui Republicii Moldova Nomenclatorul persoanelor cu funcţii  de răspundere  învestite cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat;
d) stabileşte  modul de elaborare a Nomenclatorului informaţiilor  ce sînt atribuite la secret de stat;
e) organizează  elaborarea  şi  realizarea  programelor  de  stat  în domeniul apărării secretului de stat;
f) stabileşte felurile de  înlesniri,  mărimele  lor şi modul de acordare  a acestora cetăţenilor, care au acces permanent la secretul de stat,  şi colaboratorilor subdiviziunilor interioare de  apărare  a secretului de stat;
g) stabileşte modul de determinare a volumului prejudiciului  cauzat de răspîndirea  nesancţionată a informaţiilor ce constituie  secret  de stat,  precum şi a prejudiciului adus proprietarului informaţiei în urma secretizării ei;
h) încheie acorduri interguvernamentale, ia măsuri pentru realizarea tratatelor internaţionale privind utilizarea în comun şi protecţia informaţiilor ce constituie secret de stat, la care Republica Moldova este parte.
(4) Organele administraţiei de stat şi ale autoadministrării locale:
a) asigură apărarea secretului de stat  în  întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile din subordine conform cerinţelor legislaţiei;
b) asigură, în  limitele  competenţei lor, efectuarea unor măsuri  de control faţă de cetăţenii care au acces la secretul de stat;
c) aduc la îndeplinire măsurile prevăzute de legislaţie pentru limitarea drepturilor cetăţenilor şi acordarea de înlesniri persoanelor care au sau au avut acces la informaţiile ce constituie secret de stat;
d) prezintă organelor supreme ale puterii  de  stat  şi  ale administraţiei de stat  propunerii  referitoare  la perfecţionarea sistemului de apărare a secretului de stat.
(5) Organele puterii judiciare:
a) examinează  dosarele penale şi civile asupra violării  legislaţiei privind secretul de stat;
b) asigură apărarea judiciară a cetăţenilor, organelor administraţiei de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în legătura cu activitatea lor de apărare a secretului de stat;
c) asigură, în cadrul examinării dosarelor sus-numite, apărarea secretului de stat.
(6) Organele puterii de stat şi ale administraţiei de stat, organele puterii judiciare, în limitele competenţei lor, soluţionează şi alte probleme ce ţin de atribuirea informaţiilor la secret de stat.
Capitolul II
INFORMAŢIILE ATRIBUITE LA SECRET DE STAT
Articolul 5. Informaţiile care pot fi atribuite la secret de stat
La secret de stat pot fi atribuite următoarele informaţii:
1) din domeniul militar privind:
a) conţinutul  planurilor  strategice  şi operative  de  asigurare  a securităţii Republicii Moldova;
b) direcţiile de dezvoltare şi elaborare de noi armamente şi tehnică militară, tipurile, rezervele şi locul de păstrate al acestora;
c) caracteristica tactico-tehnică şi posibilităţile de aplicare în luptă a modelelor de armament şi de tehnică  militară,  proprietăţile, recepturile sau  tehnologiile  producerii unor substanţe explozive cu destinaţie de luptă;
d) dislocarea, destinaţia, gradul de apărare al obiectelor cu  regim special şi de importanţă deosebită, proiectarea şi construirea lor;
e) dislocarea, structura  organizatorică,  dotarea  cu  armament  şi efectivul Forţelor armate;
2) din domeniul economiei, ştiinţei şi tehnicii privind:
a) conţinutul planurilor de pregătire a Republicii Moldova pentru eventualele acţiuni militare, potenţialul de mobilizare al industriei pentru producerea armamentului şi tehnicii militare, volumul livrărilor şi rezervele  de materie primă şi materiale strategice, amplăsarea  şi volumul rezervelor materiale de stat;
b) volumul şi planurile de producere (în expresia valorică  sau naturală) a armamentului, tehnicii militare şi a altei  producţii de apărare, capacităţile existente de producere a acestora şi sporirea lor, legăturile de cooperare ale întreprinderilor, autorii sau  producătorii armamentului, tehnicii militare şi a altei producţii de apărare;
c) cercetările ştiinţifice, lucrările experimentale de construcţie şi de  proiectare, tehnologiile de mare importanţă  pentru  apărarea  sau economia ţării care determină asigurarea securităţii ei;
d) forţele şi  mijloacele  apărării civile, dislocarea, destinţia  şi gradul de apărare al obiectelor gestiunii  administrative, asigurarea securităţii populaţiei;
3) din domeniul politicii externe şi economiei privind:
activitatea de politică externă, relaţiile economice externe (comerciale, creditare şi valutare) ale Republicii Moldova, a căror răspîndire înainte de vreme poate pune în pericol interesele ţării;
4) din domeniul  activităţii de recunoaştere, de contrainformaţii  şi operative de investigaţii privind:
a) forţele, mijloacele, sursele, metodele, planurile şi rezultatele activităţii de recunoaştere, de contrainformaţii şi operative de investigaţii, precum şi datele despre finanţarea  acestei activităţi, care dezvăţuie informaţiile enumerate;
b) persoanele care colaborează sau au colaborat  confidenţial  cu organele care desfăşoară activitate de recunoaştere, de contrainformaţii şi operativă de investigaţii;
c) sistemul de  comunicaţie guvernamentală şi alte tipuri de legătură specială, cifrurile de stat, metodele şi mijloacele de analiză a lor;
d) metodele şi mijloacele de protecţie a informaţiei secrete;
e) programele de stat şi acţiunile în domeniul apărării secretului de stat.
Capitolul III
SECRETIZAREA INFORMAŢIILOR
Articolul 6. Principiile de secretizare a informaţiilor
(1) Informaţiile se supun secretizării în conformitate cu principiile legalităţii, argumentării şi oportunităţii.
(2) Legalitatea  secretizării  informaţiilor constă în  corespunderea informaţiilor ce se secretizează prevederilor articolelor 5 şi 8.
(3) Argumentarea secretizării  informaţiilor constă în stabilirea caracterului raional al securităţii unor informaţii concrete pentru a preîntîmpina periclitarea securităţii Republicii Moldova.
(4) Oportunitatea secretizării  informaţiilor constă  în stabilirea restricţiilor în care ceea ce priveşte răspunderea acestor informaţii din momentul primirii (elaborării) lor sau din timp.
Articolul 7. Gradele de secretizare a informaţiilor şi menţiunile
                     privind secretizarea pentru purtătorii informaţiilor
                     în cauză
(1) Gradul se secretizare a informaţiilor ce constituie  secret  de stat  trebuie să corespundă gravităţii pericolului ce poate fi  adus securităţii Republicii Moldova în caz de răspîndire a acestor  informaţii.
(2) Sînt stabilite trei grade de secretizare a informaţiilor  ce constituie secret de stat şi menţiunile respective privind secretizarea pentru  purtătorii  informaţiilor în cauză: "de  importanţă  deosebită", "strict   secret",  "secret".  Aplicarea  acestor  menţiuni  pentru secretizarea informaţiilor ce nu constituie secret de stat nu se admite.
Articolul 8. Modul de atribuire a informaţiilor la secret de stat
(1) Atribuirea informaţiilor la secret de stat se face de către conducătorii organelor administraţiei de stat conform Nomenclatorului persoanelor cu funcţii de răspundere învestite cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat. Aceste persoane sînt responsabile pentru deciziile lor privind atribuirea informaţiilor concrete la secret de stat.
(2) Motivarea necesităţii de a atribui informaţiile la secret de stat în conformitate cu principiile secretizării informaţiilor revine organelor administraţiei de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care au primit (elaborat) aceste informaţii.
(3) Pentru a promova o politică unică de stat în domeniul secretizării  informaţiilor Guvernul înfiinţează o comisie interdepartamentală pentru apărarea secretului de stat, care întocmeşte Nomenclatorul informaţiilor ce sînt atribuite la secret de stat. Acest Nomenclator se aprobă de către Preşedintele Republicii Moldova, se dă publicităţii  şi se revizuieşte în măsura necesităţii. În Nomenclator se indică organele administraţiei de stat  care sînt  învestite cu împuterniciri de a dispune de informaţiile în cauză.
(4) Organele administraţiei de stat, ai căror conducători sînt învestiţi cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat, întocmesc nomenclatoare departamentale detaliate de informaţii ce urmează a fi secretizate. Aceste nomenclatoare includ informaţiile la care organele sus-numite au dreptul de dispoziţie şi stabilesc gradul lor de secretizare. Nomenclatoarele date se aprobă de către conducătorii respectivi ai organelor administraţiei de stat şi nu  se dau  publicităţii.
Articolul 9. Modul de secretizare a informaţiilor
(1) Drept temei pentru secretizarea  informaţiilor şi aplicarea menţiunii de secretizare pe documente, produse şi  lucrări este corespunderea lor:
a) Nomenclatorului informaţiilor ce sînt atribuite la secret de stat;
b) Nomenclatoarelor departamentale prevăzute de articolul 8 alineatul (4).
(2) În cazul în care informaţiile primite (elaborate) nu pot fi indentificate după informaţiile din nomenclatorul în vigoare persoanele cu  funcţii  de răspundere din organele administraţiei de stat, de la întreprinderi, instituţii şi organizaţiii sînt obligate să asigure secretizarea preliminară a informaţiilor primite (elaborate) conform gradului de secretizare prescris şi în termen de o lună să trimită persoanei cu funcţii de răspundere care a aprobat nomenclatorul menţionat propuneri privind completarea (modificarea) lui.
(3) Persoanele cu funcţii de răspundere care au aprobat nomenclatorul în vigoare sînt obligate în termen de 3 luni să organizeze aprecierea de către experţi a propunerilor primite şi să ia decizia de a completa (modifica)  nomenclatorul  în vigoare sau de a scoate menţinerea de secretizare aplicată preliminar informaţiilor.
Articolul 10. Limitarea drepturilor de proprietar ale întreprinderilor,
                      instituţiilor, organizaţiilor şi ale cetăţenilor asupra
                      informaţiei în legătură cu secretizarea ei
(1) Persoanele cu funcţii de răspundere învestite în modul prevăzut la articolul 8 cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat pot lua decizii privind secretizarea informaţiei care este proprietate a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor, dacă această informaţie conţine date ce sînt atribuite la secret de stat. Informaţia dată se secretizează la propunerea proprietarului  acesteia sau a organului respectiv a administraţiei  de stat.
(2) Prejudiciul material cauzat proprietarului  informaţiei în legătură cu secretizarea acesteia urmează a fi despăgubit de către stat în mărimile stabilite în contractul dintre organul administraţiei de stat, la dispoziţia căreia este pusă această informaţie, şi proprietarul ei. Contractul prevede obligaţiunile proprietarului informaţiei de a nu o răspîndi. Dacă proprietarul informaţiei refuză să semneze contractul, el este preîntîmpinat în scris de responsabilitatea pentru răspîndirea nesancţionată a informaţiei ce constituie secret de stat,  în conformitate cu legislaţia.
(3) Proprietarul informaţiei are dreptul să  atace  în  justiţie acţiunile  persoanei cu funcţii de răspundere care, după părerea lui, îi lezează  drepturile.  Dacă instanţa de judecată recunoaşte că acţiunile persoanei cu funcţii de răspundere sînt nelegitime, modul de reparare a prejudiciului adus proprietarului  informaţiei este stabilit prin hotărîre judecătorească conform legislaţiei.
(4) Persoanele cu funcţii de răspundere învestite, în modul  prevăzut de articolul 8, cu împuterniciri de a atribui  informaţia la secret de stat poartă  răspundere pentru atribuirea neîntemeiată  a informaţiei accesibile la secret de stat.
[Art.10 al.(1) introdus prin LP312 din 28.06.01,MO81-83/20.07.01]
Articolul 11. Termenele de secretizare a informaţiilor ce constituie
                      secret de stat
(1) Pentru informaţiile cu menţiunea "de importanţă  deosebită" şi "strict  secret" se stabileşte un termen de secretizare de pînă la 25 de ani, pentru informaţiile cu menţiunea "secret" - de pînă la 10 ani.
(2) Pentru informaţia al cărei conţinut cuprinde secret de stat de o importanţă  deosebită, în temeiul avizului comisiei  interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, Guvernul poate stabili un termen mai mare  de secretizare.                                                  
(3) Organele administraţiei, ai căror conducători sînt învestiţi cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat, sînt obligate să revizuiască periodic, însă nu mai rar decît peste fiecare 5 ani, conţinutul  nomenclatoarelor departamentale ale informaţiilor care urmează a fi secretizate.
Articolul 12. Informaţiile care nu urmează a fi secretizate
(1) Este interzisă secretizarea informaţiilor privind:
a) faptele de  încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului şi  ale cetăţeanului;
b) evenimentele extraordinare şi catastrofele ce precizează securitatea şi sănătatea  cetăţenilor şi  urmările  lor,  precum  şi calamităţile, prognozele şi urmările lor;
c) starea reală de lucruri  în domeniul  învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, ecologiei, agriculturii, comerţului, precum şi a ordinii  de drept;
d) faptele de încălcare a legalităţii, inactivitatea şi acţiunile ilicite ale organelor puterii de stat şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere dacă divulgarea acestor fapte nu va  periclita  securitatea Republicii Moldova.
(2) Secretizatea nu se admite în cazul în care ea se răsfrînge negativ asupra realizării programelor de stat şi de ramură  ale dezvoltării social-economice şi culturale sau reţine concurenţa agenţilor economici.
Capitolul IV
SCOATEREA DE LA SECRET A INFORMAŢIILOR
Articolul 13. Temeiul şi modul de scoatere de la secret
                     a informaţiilor
(1) Scoaterea  de la secret a informaţiilor (anularea  restricţiilor, introduse  în modul prevăzut de prezenta lege, asupra  răspîndirii informaţiilor  ce  constituie  secret  de stat şi  asupra accesului  la purtătorii acestora), precum şi diminuarea gradului de secretizare pot fi infăptuite şi mai devreme decît în termenele indicate la articolul 11 în modul stabilit de prezenta lege.
(2) Drept temei pentru  scoaterea de la secret a informaţiilor  servesc:
a) schimbarea circumstanţelor obiective, drept urmare a căreia protecţia  în  continuare a informaţiilor ce constituie secret  de stat devine inoportună;
b) modificarea corespunzătoare de către organele administraţiei de stat a nomenclatoarelor departamentale. Cu dreptul de a modifica nomenclatoarele menţionate sînt  învestiţi conducătorii organelor administraţiei de stat care le-au aprobat şi care poartă răspundere personală pentru justeţea deciziilor luate de a scoate de  la secret informaţiile. Aceste decizii în legătură cu modificarea Nomenclatorului informaţiilor atribuite la secret de stat urmează a fi coordonate cu comisia interdepartamentală pentru apărarea secretului de stat.
(3) Conducătorii Arhivei Naţionale a Republicii  Moldova sînt învestiţi cu  împuterniciri de a scoate de la secret  informaţiile ce constituie  secret de stat şi se păstrează în  fondurile  închise  ale arhivei   cu condiţia că organizaţia  întemeietoare a fondului  sau succesorul de drepturi le deleagă astfel de împuterniciri. În  caz de lichidare a organizaţiei  întemeietoare  a fondului  şi de lipsă  a succesorului ei  de drepturi chestiunea privind modul scoaterii de  la secret  a  informaţiilor ce constituie secret de stat se  examinează  în comisia interdepartamentală pentru apărarea secretului de stat.
Articolul 14. Scoaterea de la secret a informaţiilor la cererea
                     cetăţenilor, întreprinderilor, instituţiilor, or-
                     ganizaţiilor şi organelor administraţiei de stat
(1) Cetăţenii, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi organele administraţiei de stat au dreptul să se adreseze comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, întreprinderilor instituţiilor, organizaţiilor, inclusiv arhivelor de stat, cu cererea de a scoate de la secret informaţiile ce constituie secret de stat sau secretizate neîntemeiat.
(2) Organele administraţiei de stat, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, inclusiv arhivele de stat care au primit astfel de cereri sînt  obligate,  în termen de pînă la 3 luni, să le examineze şi să  dea răspuns argumentat. Dacă ele nu sînt împuternicite să rezolve chestiunea scoaterii de la secret a informaţiilor, cererea se trimite, în decurs de o lună de la primirea ei, organului puterii de stat şi administraţiei de stat învestit cu  astfel de împuterniciri sau  comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, ceea ce  i  se comunică solicitantului.
(3) Eschivarea persoanelor cu funcţii de răspundere de la examinarea  în  fond a cererii  atrage după sine răspundere administrativă (disciplinară) conform legislaţiei.
(4) Motivarea atribuirii  informaţiilor la secret de stat poate fi atacată în justiţie. Dacă instanţa de judecată recunoaşte secretizarea informţiilor drept neîntemeiată, aceste informaţii urmează a fi  scoase de la secret în modul stabilit de prezenta lege.
Capitolul V
DISPUNEREA DE INFORMAŢIILE CE
 CONSTITUIE SECRET DE STAT
Articolul 15. Transmiterea reciprocă a informaţiilor ce constituie
                     secret de stat de către organele administraţiei de
                     stat, întreprinderi, instituţii şi organizaţii
(1) Transmiterea reciprocă  a informaţiilor ce constituie secret de stat de către organele administraţiei de stat, întreprinderi, instituţii şi organizaţii care nu sînt în relaţii de subordonare şi nu execută lucrări în comun, se face cu sancţiunea organului administraţiei de stat la dispoziţia căruia se află aceste informaţii.
(2) Organele administraţiei de stat, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care solicită informaţiile menţionate sînt obligate să creeze condiţii ce ar asigura protecţia acestor informaţii. Conducătorii lor  poartă răspundere persoanală pentru neglijarea cerinţelor stabilite privind păstrarea şi nerăspîndirea informaţiilor primite.
(3) Informaţiile ce constituie secret de stat se  transmit întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor sau cetăţenilor  în legătură  cu  exercitarea  unor lucrări în comun şi a altor  lucrări  de către beneficiarul lucrărilor cu permisiunea organului administraţiei de stat,  la dispoziţia căruia se află informaţiile în cauză, şi numai  în volumul  necesar pentru executarea acestor lucrări. Totodată, înainte de a transmite informaţiile ce constituie secret de stat, partea ce transmite este obligată să se convingă că întreprinderea, instituţia şi organizaţia are licenţă pentru efectuarea lucrărilor cu utilizarea informaţiei de gradul respectiv de secretizare, iar cetăţenii - permisul corespunzător.
(4) În timpul executării lucrărilor în comun şi a altor lucrări şi apariţiei în legătură cu aceasta a necesităţii de a utiliza informaţii ce constituie secret de stat întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile pot încheia cu întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de stat contracte de folosire a serviciilor de apărare a secretului de stat de către subdiviziunile lor interioare, fapt ce se notifică  în licenţele  eliberate ambelor părţi contractante  pentru executarea  lucrărilor respective necesitînd utilizarea informaţiilor ce constituie secret de stat.
(5) Contractul pentru executarea lucrărilor în comun şi a altor lucrări, încheiat în modul stabilit de legislaţie, prevede obligaţiunile reciproce ale părţilor de a asigura integritatea informaţiilor ce constituie secret de stat atît în procesul executării lucrărilor, cît şi după  încheierea  lor,  precum şi condiţiile  finanţării  lucrărilor (serviciilor) de protejare a informaţiilor menţionate.
(6) Organizarea controlului asupra eficacităţii apărării secretului de stat în timpul executării lucrărilor în comun şi a altor lucrări revine beneficiarului acestor lucrări conform condiţiilor  contractului încheiat.
(7) Dacă în timpul lucrărilor în comun şi altor lucrări executantul îşi încalcă obligaţiunile de apărare a secretului de stat, beneficiarul are dreptul să suspende executarea comenzii pînă  la lichidarea încălcărilor, iar în cazul  încălcării repetate - să pună problema anulării comenzii şi licenţei pentru executarea lucrărilor cu utilizarea informaţiilor ce constituie secret de stat şi tragerii la răspundere a persoanelor vinovate. Paguba materială pricinuită de către executant statului  în  persoana beneficiarului urmează a fi recuperată  conform legislaţiei.
Articolul 16. Transmiterea informaţiilor ce constituie secret de
                      stat altor state
(1) Informaţiile ce constituie secret de stat se transmit altor state printr-o hotărîre a Guvernului în baza avizului experţilor comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat despre posibilitatea transmiterii acestor informaţii.
(2) Obligaţiunile părţii care primesc informaţiile de a le  proteja sînt stipulate în contractul (acordul) încheiat.
Capitolul VI
APĂRAREA SECRETULUI DE STAT
Articolul 17. Organele de apărarea a secretului de stat
(1) Organele de apărarea a secretului de stat sînt:
a) comisia interdepartamentală pentru apărarea secretului de stat;
b) organele administraţiei de stat, organele puterii  judiciare, întreprinderile,  instituţiile, organizaţiile şi subdiviziunile  lor interioare pentru apărarea secretului de stat.
(2) Comisia interdepartamentală pentru apărarea secretului de stat este un organ colegial care coordonează activitatea organelor administraţiei de stat pentru apărarea secretului de stat. Comisia interdepartamentală îşi exercită atribuţiile şi împuternicirile supradepartamentale în conformitate cu Regulamentul comisiei interdepartamentale pentru aspărarea  secretului de stat,  aprobat de Preşedintele Republicii Moldova.
(3) Organele administraţiei de stat, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile asigură  protecţia informaţiilor ce constituie secret de stat conform sarcinilor ce le revin şi în limitele competenţei lor. De asigurarea protecţiei informaţiilor ce constituie secret de stat în organele administraţiei de stat, la întreprinderi, în instituţii şi organizaţii  răspund conducătorii acestora. În dependenţă  de volumul lucrărilor necesitînd utilizarea informaţiilor ce constituie secret de stat, conducătorii organelor administraţiei de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor formează subdiviziuni interioare pentru apărarea  secretului de  stat, a căror atribuţii sînt determinate de susnumiţii  conducători în conformitate cu actele normative aprobate  de Guvern şi ţinînd cont de specificul lucrărilor efectuate.
Articolul 18. Accesul persoanelor cu funcţii de răspundere şi al
                      cetăţenilor la secretul de stat
(1) Accesul persoanelor cu funcţii de răspundere şi al cetăţenilor la secretul de stat se realizează  benevol  şi  prevede:
a) asumarea obligaţiunilor faţă  de stat  de nerăspîndire a informaţiilor ce constituie secret de stat care le-au fost încredinţate;
b) acordul la limitarea parţială  şi provizorie a  drepturilor  lor conform articolului 22;
c) consimţămîntul  în  scris pentru efectuarea măsurilor de control referitor la ele de către organele competente;
d) determinarea  felurilor, mărimii  şi  modului  de acordare a înlesnirilor prevăzute de prezenta lege;
e) familiarizarea  cu normele legislaţiei privind secretul de stat ce prevăd răspunderea pentru încălcarea lor;
f) luarea deciziei de către conducătorul organului administraţiei de stat, întreprinderii, instituţiei şi organizaţiei privind accesul persoanei angajate la informaţiile ce constituie secret de stat.
(2) Măsurile  de control se realizează conform legislaţiei în volumul ce depinde de gradul de secretizare a informaţiilot la care  va  avea acces persoana angajată.
(3) Scopul măsurilor de control menţionate este relevarea temeiurilor prevăzute de articolul 19.
(4) Pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi cetăţenii care au acces permanent la secretul de stat sînt stabilite sporuri de retribuire în funcţie de gradul de secretizare a informaţiilor la care au acces.
(5) Colaboratorilor subdiviziunilor interioare pentru apărarea secretului de stat, suplimentar la înlesnirile prevăzute pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi cetăţenii care au acces permanent la  secretul de stat, li se stabilesc spor de salariu pentru vechimea în muncă în subdiviziunile menţionate.
(6) Obligaţiunile reciproce ale administraţiei şi ale persoanei angajate sînt indicate în contrctul (acordul) de muncă. Încheierea contractului  (acordului) de muncă înainte de terminarea controluli  de către organele competente nu se admite.
(7) Sînt stabilite trei forme de acces la secretul de stat al persoanelor cu funcţii de răspundere şi al cetăţenilor, care corespund celor  trei grade de secretizare a informaţiilor ce constituie secret de stat: la informaţii de importanţă deosebită, strict secrete sau secrete. Accesul persoanelor cu funcţii de răspundere şi a cetăţenilor la informaţiile de un grad de secretizare mai superior constituie temei pentru accesul  lor  la  informaţiile cu un  grad  de  secretizare  mai inferior.
(8) Termenele, circumstanţele  şi  modul  respectării  accesului cetăţenilor  la  secretul  de  stat sînt  stabilite  în  acte  normative aprobate de Guvern.
(9) Apatrizii,  precum şi persoanele din rîndul cetăţenilor  străini, emigranţilor  şi  reemigranţilor  primesc acces la secretul de  stat  în modul stabilit de Guvern.
Articolul 19. Temeiurile pentru refuz al accesului persoanei
                      cu funcţii de răspundere sau cetăţeanului  la
                      secretul de stat
(1) Temeiuri pentru refuz  al  accesului persoanei cu  funcţii  de răspundere sau cetăţeanului la secretul de stat pot fi:
a) antecedente penale neanuale pentru  infracţiuni  deosebit  de periculoase contra statului şi alte infracţiuni grave enumerate în Codul penal  al  Republicii Moldova şi în articolele respective ale Codurilor penale ale altor state, aflarea lui ca inculpat sau sub urmărire penală pentru  comiterea  infracţiunilor indicate, recunoaşterea lui  de către instanţa de judecată drept  recidivist  deosebit  de periculos, cu capacitate de exerciţiu limitată sau incapabil;
b) prezenţa contraindicaţiilor  medicale  pentru lucru cu  utilizarea informaţiilor  ce  constituie  secret de  stat  conform  nomenclatorului aprobat de Ministerul Sănătăţii;
c) domicilierea  permanentă peste hotare sau perfectarea documentelor pentru plecarea cu trai permanent în alte ţări;
d) eschivarea  lui de la măsurile de control sau comunicarea premeditată de către acesta a unor date de anchetă false;
e) săvîrşirea  unor acţiuni ce pun în pericol securitatea  Republicii Moldova.
   
f) deţinerea cetăţeniei altui stat.
    [Art.19 al.(1), lit.f) introdusă prin LP273-XVI din 07.12.07, MO84-85/13.05.08 art.288]
(2) Decizia de interzicere a accesului la secretul de stat al persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului o ia conducătorul organului administraţiei de stat,  întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei  referitor la fiecare persoană în parte, ţinînd  cont  de rezultatele  măsurilor de control. Persoana cu funcţii de răspundere sau cetăţeanul  are dreptul să atace această decizie în organizaţia ierarhic superioară sau în justiţie.
Articolul 20. Condiţiile de suspendare a accesului persoanei
                      cu funcţii de răspundere  sau al  cetăţeanului
                      la secretul de stat
(1) Accesul persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului la secretul de stat poate fi suspendat printr-o decizie a  conducătorului organului  puterii de stat şi al administraţiei de stat, întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei în cazurile:
a) desfacerii contractului (acordului) de muncă cu acesta în legătură cu  efectuarea  măsurilor organizatorice şi de modificare a  componenţei personalului;
b) încălcării  de o singură dată a obligaţiunilor asumate şi a  celor prevăzute  în contractul (acordul) de muncă în ceea ce priveşte apărarea secretului de stat;
c) apariţia unor circumstanţe care conform articolului 19 servesc drept  temei  pentru  a refuza persoanei cu funcţii de  răspundere  sau cetăţeanului accesul la secretul de stat.
(2) Suspendarea  accesului persoanei cu funcţii de răspundere sau  al cetăţeanului la secretul de stat este un temei în plus pentru desfacerea contractului  (acordului)  de muncă cu el dacă acesta prevede astfel  de condiţii.  Totodată persoana cu funcţii de răspundere sau cetăţeanul  nu sînt  scutiţi  de obligaţiunile asumate de a nu divulga informaţiile  ce constituie secret de stat.
(3) Decizia administraţiei de a suspenda accesul persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului la secretul de stat şi de a desface contractul (acordul) de muncă pe această bază poate  fi  atacată  în organizaţia ierathic superioară sau în justiţie.
Articolul 21. Modul de autorizare a accesului persoanei cu funcţii
                     de răspundere sau al cetăţeanului la informaţiile ce
                     constituie secret de stat
(1) Modul de autorizare a accesului  persoanei  cu  funcţii de răspundere sau al cetăţeanului la informaţiile ce constituie secret de stat se stabileşte în actele normative aprobate de Guvern.
(2) Organizarea  accesului persoanei cu funcţii de răspundere sau  al cetăţeanului la  informaţiile ce constituie secret de stat  îi revine conducătprului organului puterii de stat şi al administraţiei de stat, întreprinderii, instituţiei, organizaţiei respective şi al subdiviziunilor lor interioare pentru apărarea secretului de stat, care poartă răspundere personală pentru crearea unor astfel de condiţii  în care  persoana cu funcţii de răspundere sau cetăţeanul  iau  cunoştinţă numai  de acele informaţii ce constituie secret de stat şi în acel volum care  îi este necesar pentru îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu (de funcţie).
Articolul 22. Limitarea în drepturi a persoanei cu funcţii de
                      răspundere sau a cetăţeanului care au sau au avut
                      acces la secretul de stat
Persoana cu funcţii  de răspundere sau cetăţeanul care au sau au avut acces  la secretul de stat  pot fi temporar limitaţi  în  drepturi.
Limitările se pot referi la:
a) dreptul de plecare peste hotare pe termenul stipulat în contractul (acordul) de muncă în cazul legalizării accesului la secretul de stat;
b) dreptul de răspundere a informaţiilor ce constituie secret de stat şi  de utilizare a descoperirilor şi invenţiilor ce conţin  astfel de informaţii;
c) dreptul la inviolabilitatea  vieţii  particulare  în timpul efectuării  măsurilor de control în perioada legalizării  accesului  la secretul de stat.
Articolul 23. Accesul întreprinderilor, instituţiilor şi or-
                      gazaţiilor la lucrările legate de utilizarea
                      informaţiilor ce constituie secret de stat
Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile primesc acces la lucrările  legate de utilizarea informaţiilor ce constituie secret de stat, de creare a mijloacelor de protecţie a informaţiei, precum şi de înfăptuire  a  acţiunilor sau  prestarea  serviciilor de apărare a secretului de stat în modul stabilit de Guvern.
Articolul 24. Apărarea secretului de stat în cadrul colaborării
                       internaţionale
Tratatele (acordurile) de colaborare cu statele străine, precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale, membru al cărora este Republica Moldova, care conţin informaţii ce constituie secret de stat, se încheie în modul stabilit de Guvern.
Articolul 25. Protecţia informaţiei secrete a statelor străine şi
                      a organizaţiilor internaţionale
(1) Informaţia secretă a statelor străine şi a organizaţiilor internaţionale transmisă Republicii Moldova în baza contractului (acordului) este protejată în deplină corespundere cu obligaţiunile asumate de către părţi.
(2) Organele administraţiei de stat care au semnat tratatul (acordul) internaţional poartă deplină răspundere pentru protecţia informaţiei secrete transmise lor şi utilizarea ei justă.
Articolul 26. Răspundrea pentru divulgarea secretului de stat
Persoanele vinovate  de  încălcarea legislaţiei privind secretul  de stat poartă răspundere conform legislaţiei.
Capitolul VII
FINANŢAREA MĂSURILOR DE APĂRARE
 A SECRETULUI DE STAT
Articolul 27. Finanţarea măsurilor de apărarea a secretului de stat
(1) Activitatea de apărare a secretului de stat desfăşurate de organele  administraţiei de stat,  întreprinderile, instituţiile  şi organizaţiile  bugetare  se  finanţează  de la bugetele respective, a celorlalte  întreprinderi, instituţii şi organizaţii - din contul mijloacelor provenite din activitatea de bază, legată de utilizarea informaţiilor ce constitue secret de stat.
(2) Mijloacele pentru  finanţarea  programelor de stat  în  domeniul apărării  secretului  de  stat se prevăd în bugetul  republican  într-un alineat aparte.
(3) Controlul asupra cheltuielilor de mijloace financiare alocate pentru efectuarea măsurilor de apărare a secretului de stat îl exercită conducătorii organelor puterii de stat şi ale administraţiei de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, beneficiarii lucrărilor, precum şi reprezentanţii  special împuterniciţi ai Ministerului Finanţelor. Dacă acest control implică  accesul   la informaţiile  ce constituie secret de stat, persoanele enumerate să aibă acces la informaţiile de gradul respectiv de secretizare.
Capitolul VIII
CONTROLUL ŞI SUPRAVEGHEREA APĂRĂRII
SECRETULUI DE STAT
Articolul 28. Controlul parlamentar
Controlul parlamentar asupra respectării legislaţiei privind secretul de stat şi cheltuirii mijloacelor financiare alocate în accest scop îl exercită comisiile permanente respective ale Parlamentului. Organele administraţiei de stat ce realizează apărarea secretului de stat  sînt obligate să pună la dispoziţia comisiilor menţionate informaţia necesară.
Articolul 29. Controlul interdepartamental şi departamental
(1) Controlul interdepartamental asupra asigurării apărării secretului de stat în organele administraţiei de stat, întreprinderi, instituţii şi organizaţii îl exercită Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.
[Art.29 al.(1) modificat prin LP754-XIV din 23.12.1999]
(2) Conducătorii organelor administraţiei de stat sînt obligaţi să controleze eficienţa apărării secretului de stat în toate organele subordonate şi pendinte de ei ale administraţiei de stat,  la întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile cu care conlucrează.
(3) Controlul asupra asigurării apărării secretului de stat în aparatul Parlamentului, al Preşedintelui Republicii Moldova, al Guvernului, în organele puterii judiciare este organizat de către conducătorii acestor organe.
Articolul 30. Supravegherea exercitată de procuror
(1) Supravegherea respectării legislaţiei la asigurarea apărării secretului de stat şi legalităţii deciziilor luate în legătură cu aceasta o exercită Procurorul Republicii  Moldova şi procurorii subordonaţi lui.


    PREŞEDINTELE
    REPUBLICII MOLDOVA                                   MIRCEA SNEGUR

    CHIŞINĂU, 17 mai 1994
    Nr.106-XII