LPA1226/1997 ID intern unic: 311556 Версия на русском | Fişa actului juridic |
Republica Moldova | |
PARLAMENTUL | |
LEGE
Nr. 1226
din 27.06.1997 | |
cu privire la arestarea preventivă | |
Publicat : 23.10.1997 în Monitorul Oficial Nr. 69-70 art Nr : 579 Data intrarii in vigoare : 23.10.1997 | |
MODIFICAT Parlamentul adoptă prezenta lege.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiunea de arestare preventivă
Arestarea preventivă, în conformitate cu legislaţia de procedură penală, este o măsură preventivă aplicată învinuitului, inculpatului, precum şi persoanei bănuite de săvîrşirea unei infracţiuni pentru care, conform legii, poate fi aplicată o pedeapsă privativă de libertate.
Articolul 2. Scopul arestării preventive
Arestarea preventivă are scopul de a preveni eventuala sustragere a persoanei de la urmărirea penală şi judecată, încercările acesteia de a împiedica stabilirea adevărului în procesul penal ori de a comite acţiuni criminale, precum şi scopul de a asigura executarea sentinţei.
Articolul 3. Legislaţia cu privire la arestarea preventivă
(1) Procedura arestării preventive este determinată de prezenta lege, de Codul de procedură penală, Codul de executare a sancţiunilor de drept penal şi de alte acte normative.
(2) Actele normative adoptate în baza şi pentru executarea prezentei legi nu pot conţine restricţii suplimentare la drepturile şi libertăţile preveniţilor.
Articolul 4. Regulamentul de ordine interioară în locurile
de arest preventiv
Regulamentul de ordine interioară în locurile de arest preventiv se aprobă de Ministerul Justiţiei de comun acord cu Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării şi Procuratura Generală.
Articolul 5. Temeiurile arestării preventive
Temeiurile pentru arestarea preventivă se stabilesc de Codul de procedură penală.
Articolul 6. Locurile de arest preventiv
(1) Locurile de arest preventiv pentru deţinerea persoanelor faţă de care drept măsură preventivă a fost aleasă arestarea preventivă sînt izolatoarele de urmărire penală penală ale Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei.
[Art.6 al.(1) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (1) Locurile de arest preventiv pentru deţinerea persoanelor faţă de care drept măsură preventivă a fost aleasă arestarea preventivă sînt izolatoarele de anchetă penală ale Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei.
(2) În unele cazuri, persoanele indicate la alin. (1) pot fi deţinute în alte instituţii penitenciare, în izolatoare de detenţie provizorie, precum şi în carceră.
(3) În cazul cînd persoanele care execută pedeapsa în locurile de deţinere sînt trase la răspundere penală pentru săvîrşirea unei alte infracţiuni şi, drept măsură preventivă, li se aplică arestarea preventivă, în baza unei ordonanţe a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza, ele pot fi deţinute în izolatoarele disciplinare ale coloniei de corecţie sau ale coloniei de reeducare.
(4) În cazul ordonării expertizei în temeiurile prevăzute de legislaţia de procedură penală, precum şi în cazul necesităţii acordării unei asistenţe medicale de urgenţă, persoanele indicate la alin.(3) pot fi internate în instituţiile curative ale sistemului penitenciar, iar în cazuri excepţionale - în instituţiile curative ale Ministerului Sănătăţii, asigurîndu-li-se paza necesară.
(5) În cazul cînd pe teritoriul respectiv nu există un izolator de anchetă penală, persoanele reţinute, bănuite de săvîrşirea unei infracţiuni, precum şi învinuiţii şi inculpaţii arestaţi, în cazul în care este necesar de a se efectua acţiuni de urmărire penală penală sau dezbateri judiciare, sînt deţinuţi în izolatoarele de detenţie provizorie ale organelor afacerilor interne.
[Art.6 al.(5) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (5) În cazul cînd pe teritoriul respectiv nu există un izolator de anchetă penală, persoanele reţinute, bănuite de săvîrşirea unei infracţiuni, precum şi învinuiţii şi inculpaţii arestaţi, în cazul în care este necesar de a se efectua acţiuni de anchetă penală sau dezbateri judiciare, sînt deţinuţi în izolatoarele de detenţie provizorie ale organelor afacerilor interne.
(6) Drept temei pentru transferarea şi deţinerea preveniţilor în izolatoarele de detenţie provizorie serveşte ordonanţa procurorului, precum şi cererea scrisă a ofiţerului de urmărire penală ori hotărîrea instanţei de judecată, pronunţată în modul prevăzut de legislaţia de procedură penală.
[Art.6 al.(6) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (6) Drept temei pentru transferarea şi deţinerea preveniţilor în izolatoarele de detenţie provizorie serveşte ordonanţa procurorului, precum şi cererea scrisă a anchetatorului penal sau a persoanei care face cercetarea penală ori hotărîrea instanţei de judecată, pronunţată în modul prevăzut de legislaţia de procedură penală.
(7) Militarii bănuiţi sau învinuiţi de comiterea unei infracţiuni se deţin în camera de arest în modul prevăzut de prezenta lege, de Codul de procedură penală şi de alte acte normative care reglementează organizarea şi executarea serviciului de garnizoană şi de gardă în forţele armate.
Articolul 7. Termenele deţinerii în locurile de arest preventiv
(1) Durata deţinerii în locurile de arest preventiv a persoanelor faţă de care, în calitate de măsură preventivă, a fost aleasă arestarea preventivă nu poate depăşi termenele prevăzute la art.186 din Codul de procedură penală.
(2) Condamnaţii în privinţa cărora sentinţa a devenit definitivă şi care trebuie să fie transferaţi sub escortă în locurile de executare a pedepsei pot fi deţinuţi în izolatoarele de urmărire penală cel mult 10 zile.
[Art.7 modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (1) Durata deţinerii în locurile de arest preventiv a persoanelor faţă de care, în calitate de măsură preventivă, a fost aleasă arestarea preventivă nu poate depăşi termenele prevăzute la art.79 din Codul de procedură penală.
(2) Condamnaţii în privinţa cărora sentinţa a devenit definitivă şi care trebuie să fie transferaţi sub escortă în locurile de executare a pedepsei pot fi deţinuţi în izolatoarele de anchetă penală cel mult 10 zile.
Articolul 8. Personalul locurilor de arest preventiv
(1) Personalul locurilor de arest preventiv include trupele şi corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiţiei, din organele afacerilor interne şi militarii Ministerului Apărării care fac parte din personalul subdiviziunilor respective (în continuare - colaboratorii locurilor de arest preventiv), precum şi persoanele angajate în aceste locuri în baza contractului de muncă.
(2) Colaboratorii locurilor de arest preventiv, în limita împuternicirilor prevăzute de prezenta lege şi de alte acte normative, iau decizii de sine stătător şi poartă răspundere, conform legislaţiei, pentru acţiunile lor nelegitime sau pentru inacţiune.
(3) Personalului locurilor de arest preventiv i se interzice de a avea cu preveniţii alte relaţii decît cele de serviciu, precum şi de a apela la serviciile acestora.
Articolul 9. Asigurarea ordinii de deţinere sub
arest în locurile de arest preventiv
(1) Asigurarea ordinii de deţinere sub arest a persoanelor în locurile de arest preventiv se pune în sarcina administraţiei locurilor de arest preventiv.
(2) Administraţia locurilor de arest preventiv îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezenta lege, Codul de procedură penală şi cu alte acte normative.
[Art.9 al.(3) exclus prin L3-XV din 05.02.04, MO42-44/12.03.04 art.251] [Art.9 al.(3) exclus prin L3-XV din 05.02.04, MO42-44/12.03.04 art.251]
(3) Administraţia locurilor de arest preventiv este obligată:
a) să asigure paza cuvenită şi ordinea de deţinere a persoanelor aflate în locurile de arest preventiv;
b) să creeze persoanelor aflate în locurile de arest preventiv condiţiile comunale de trai necesare în conformitate cu normele stabilite, să le asigure hrana şi asistenţa medicală;
c) să creeze persoanei care efectuează urmărirea penală, anchetatorului penal, procurorului, judecătorului şi apărătorului condiţii necesare pentru activitatea ce ţine de procedura penală.
[Art.9 al.(3) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] c) să creeze persoanei ce efectuează cercetarea penală, anchetatorului penal, procurorului, judecătorului şi apărătorului condiţii necesare pentru activitatea ce ţine de procedura penală.
Articolul 10. Persoanele deţinute în locurile de arest preventiv
(1) În locurile de arest preventiv sînt deţinuţi preveniţii în baza hotărîrii instanţei de judecată.
[Alin.1 art.10 modificat prin L1579/27.02.98, MO38/30.04.98]
(2) În locurile de arest preventiv pot fi deţinuţi, de asemenea, şi condamnaţii la privaţiune de libertate:
a) persoanele în privinţa cărora sentinţa nu este definitivă;
b) persoanele în privinţa cărora sentinţa este definitivă, pînă la transferarea lor sub escortă în locul de executare a pedepsei;
c) persoanele lăsate, în modul stabilit de lege, în izolatorul de urmărire penală pentru a îndeplini lucrări de întreţinere a gospodăriei;
[Art.10 al.(2) lit.c) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] c) persoanele lăsate, în modul stabilit de lege, în izolatorul de anchetă penală pentru a îndeplini lucrări de întreţinere a gospodăriei;
d) persoanele lăsate în izolatorul de urmărire penală sau transferate în el din locurile de executare a pedepsei pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală în procese penale ori în legătură cu judecarea cauzelor în instanţele de judecată;
[Art.10 al.(2) lit.d) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] d) persoanele lăsate în izolatorul de anchetă penală sau transferate în el din locurile de executare a pedepsei pentru efectuarea acţiunilor de anchetă penală în procese penale ori în legătură cu judecarea cauzelor în instanţele de judecată;
e) condamnaţii escortaţi aflaţi în tranzit.
(3) Persoanele indicate la alin.(2) sînt deţinute în locurile de arest preventiv în modul stabilit de prezenta lege.
Articolul 11. Statutul juridic al persoanelor deţinute
în locurile de arest preventiv
(1) Persoanele deţinute în locurile de arest preventiv au obligaţii şi beneficiază de drepturile şi libertăţile stabilite de legislaţie pentru cetăţenii Republicii Moldova, cu restricţiile prevăzute de prezenta lege şi de Codul de procedură penală care decurg din regimul de deţinere sub arest.
(2) Statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor deţinuţi în locurile de arest preventiv este determinat de legislaţia Republicii Moldova, care prevede drepturile şi obligaţiile acestor persoane în timpul aflării lor pe teritoriul Republicii Moldova, cu restricţiile stabilite de prezenta lege care decurg din regimul de deţinere sub arest.
(3) Deţinerea persoanelor în locurile de arest preventiv se efectuează în baza principiului respectării Constituţiei Republicii Moldova, cerinţelor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, altor norme juridice şi standarde internaţionale privind tratamentul deţinuţilor şi nu poate fi cumulată cu acţiuni intenţionate care cauzează suferinţe fizice sau morale ori jignesc demnitatea umană.
(4) Nu se admite discriminarea persoanelor aflate în locurile de arest preventiv sau acordarea de privilegii acestora conform criteriilor de sex, rasă, naţionalitate, limbă, origine etnică, conform stării patrimoniale şi oficiale, atitudinii faţă de religie, convingerilor politice, apartenenţei la asociaţiile obşteşti, meritelor din trecut şi altor circumstanţe.
(5) Preveniţii nu pot fi supuşi unor experimente ştiinţifice sau medicale, nici chiar în cazul cînd există acordul acestora.
Capitolul II
EXECUTAREA ARESTĂRII PREVENTIVE
Articolul 12. Cerinţele principale ale regimului din
locurile de arest preventiv
(1) Cerinţele principale ale regimului din locurile de arest preventiv sînt următoarele: izolarea preveniţilor, supravegherea permanentă şi deţinerea lor separată în modul prevăzut la art.14.
(2) Pentru asigurarea pazei în locurile de arest preventiv şi pentru supravegherea preveniţilor se folosesc mijloace tehnico-inginereşti de pază şi de comunicaţie.
(3) Preveniţii sînt supuşi percheziţiei corporale, dactiloscopiei şi sînt fotografiaţi, iar încăperile în care sînt instalaţi se percheziţionează. Obiectele aflate asupra lor, coletele şi pachetele cu provizii sosite pe numele lor sînt controlate. Nu li se permite să aibă asupra lor bani, lucruri de preţ şi obiecte a căror păstrare şi utilizare în locurile de arest preventiv este interzisă. Banii care le-au fost confiscaţi la intrarea în locurile de arest preventiv se transferă la conturile lor personale, iar lucrurile de preţ şi obiectele se predau la păstrare.
[Art.12 al.(3) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (3) Preveniţii sînt supuşi percheziţiei corporale, dactiloscopiei şi sînt fotografiaţi, iar încăperile în care sînt instalaţi se percheziţionează. Obiectele aflate asupra lor, coletele şi pachetele cu provizii sosite pe numele lor sînt controlate, iar corespondenţa este cenzurată. Nu li se permite să aibă asupra lor bani, lucruri de preţ şi obiecte a căror păstrare şi utilizare în locurile de arest preventiv este interzisă. Banii care le-au fost confiscaţi la intrarea în locurile de arest preventiv se transferă la conturile lor personale, iar lucrurile de preţ şi obiectele se predau la păstrare.
(4) Banii şi lucrurile de preţ dobîndite în mod ilicit sau a căror sursă de dobîndire nu este stabilită sînt confiscate în baza unei ordonanţe motivate a şefului locului de arest preventiv, sancţionată de procuror, şi sînt trecute în venitul statului. Copia de pe ordonanţa menţionată se anexează la dosarul personal al prevenitului.
(5) Obiectele, substanţele şi produsele interzise spre a fi păstrate şi utilizate de preveniţi se confiscă şi se predau spre păstrare administraţiei locului de arest preventiv ori se nimicesc de către o comisie în baza unei ordonanţe motivate a şefului locului de arest preventiv, întocmindu-se un act respectiv în legătură cu aceasta.
(6) Supravegherea tratării sanitare şi percheziţia corporală a preveniţilor se efectuează de către colaboratorii locurilor de arest preventiv de acelaşi sex.
(7) Lista lucrurilor şi obiectelor care li se interzice preveniţilor să le aibă asupra lor se stabileşte de Ministerul Justiţiei.
Articolul 13. Cerinţele principale ale izolării
(1) Preveniţii sînt deţinuţi în camere comune, luînd în consideraţie cerinţele deţinerii separate prevăzute la art.14, precum şi în celule.
(2) În scopul asigurării izolării şi prevenirii contravenţiilor, se admite instalarea preveniţilor în boxe special amenajate, pe o durată ce nu depăşeşte 2 ore.
(3) Preveniţilor li se interzice să stabilească legături şi să întreţină relaţii cu persoanele deţinute în alte camere.
(4) Cerinţele izolării trebuie să fie respectate şi în timpul deplasării preveniţilor în afara locurilor de deţinere a acestora.
Articolul 14. Repartizarea în camere
(1) La repartizarea preveniţilor în camere este obligatoriu să se respecte următoarele cerinţe:
1) Se deţin:
a) femeile separat de bărbaţi;
b) minorii separat de majori. La repartizarea în camere a minorilor se va ţine cont de vîrsta acestora, de dezvoltarea fizică şi intelectuală, de calităţile morale;
c) persoanele care pentru prima dată sînt trase la răspundere penală separat de cele care au executat mai înainte o pedeapsă în locurile de deţinere;
d) persoanele bănuite, învinuite sau inculpaţii separat de condamnaţii în privinţa cărora sentinţele au rămas definitive;
e) persoanele bănuite sau învinuite de una şi aceeaşi cauză penală se deţin separat în cazul cînd există o indicaţie din partea persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza.
2) Sînt deţinuţi separat de ceilalţi preveniţi:
a) persoanele bănuite sau învinuite de săvîrşirea unor infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave;
[Art.14 al.(2) lit.a) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] a) persoanele bănuite sau învinuite de săvîrşirea unor infracţiuni grave;
b) persoanele bănuite sau învinuite de săvîrşirea unor crime deosebit de periculoase împotriva securităţii statului;
c) recidiviştii deosebit de periculoşi;
d) persoanele condamnate la detenţie pe viaţă;
e) cetăţenii străini şi apatrizii;
f) persoanele care, pînă la arestare, au lucrat în autorităţile publice, inclusiv în instanţele de judecată, în organele procuraturii, justiţiei, afacerilor interne, securităţii naţionale;
g) persoanele a căror viaţă şi sănătate sînt ameninţate de un pericol din partea altor preveniţi - în baza unei decizii scrise a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza, a procurorului sau a şefului locului de arest preventiv;
h) persoanele contaminate de boli infecţioase sau care necesită o îngrijire şi o supraveghere medicală specială.
(3) În cazuri excepţionale, în scopul păstrării secretului urmăririi penale, apărării preveniţilor de eventuale atentate la viaţa lor sau în scopul prevenirii unor noi infracţiuni ce ar putea fi comise de aceştia, ori în baza unei ordonanţe motivate, emisă în temeiul unui raport medical de persoana sau de organul în a cărui procedură se află cauza ori de şeful locului de arest preventiv şi confirmată de procuror, ei pot fi deţinuţi în celule. Această măsură nu se aplică minorilor. În cazul apariţiei vreunui pericol pentru viaţa minorilor, aceştia sînt transferaţi în altă cameră comună.
[Art.14 al.(3) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (3) În cazuri excepţionale, în scopul păstrării secretului anchetei penale, apărării preveniţilor de eventuale atentate la viaţa lor sau în scopul prevenirii unor noi infracţiuni ce ar putea fi comise de aceştia, ori în baza unei ordonanţe motivate, emisă în temeiul unui raport medical de persoana sau de organul în a cărui procedură se află cauza ori de şeful locului de arest preventiv şi confirmată de procuror, ei pot fi deţinuţi în celule. Această măsură nu se aplică minorilor. În cazul apariţiei vreunui pericol pentru viaţa minorilor, aceştia sînt transferaţi în altă cameră comună.
(4) Modul de repartizare a preveniţilor în instituţiile curative ale locurilor de arest preventiv se stabileşte de Ministerul Justiţiei.
(5) Condamnaţii lăsaţi în izolatoarele de urmărire penală pentru îndeplinirea lucrărilor de întreţinere a gospodăriei sînt deţinuţi în încăperi separate.
[Art.14 al.(5) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (5) Condamnaţii lăsaţi în izolatoarele de anchetă penală pentru îndeplinirea lucrărilor de întreţinere a gospodăriei sînt deţinuţi în încăperi separate.
Articolul 15. Paza şi supravegherea preveniţilor
(1) Preveniţii se deplasează pe teritoriul locurilor de arest preventiv sub escortă sau însoţiţi de colaboratorii acestor locuri.
(2) În scopul exercitării supravegherii poate fi folosită tehnica audio şi video, precum şi televiziunea aplicată.
(3) Administraţia locurilor de arest preventiv are dreptul să controleze lucrurile şi îmbrăcămintea persoanelor, precum şi mijloacele de transport, care intră sau care ies de pe teritoriul locurilor de arest preventiv. Nu sînt controlate lucrurile şi îmbrăcămintea persoanelor în a căror procedură se află cauzele penale ale persoanelor bănuite şi învinuite, precum şi ale persoanelor care sînt în drept să controleze şi să supravegheze locurile de arest preventiv.
(4) În scopul depistării, prevenirii, curmării şi descoperirii infracţiunilor în locurile de arest preventiv, se întreprind măsuri operative de investigaţie în conformitate cu legislaţia.
Articolul 16. Drepturile preveniţilor
(1) Preveniţii au dreptul:
a) să primească informaţii privind drepturile şi obligaţiile lor, regimul de deţinere sub arest, cerinţele disciplinare;
b) să se adreseze cu rugămintea de a fi primiţi în audienţă de către şeful locului de arest preventiv şi de către persoanele care exercită controlul asupra activităţii locului de arest preventiv, în timpul aflării acestora pe teritoriu;
c) la securitate personală;
d) la întrevederi cu apărătorul, precum şi cu rudele şi alte persoane;
e) să ţină asupra lor documente şi note referitoare la cauza penală, precum şi la exercitarea altor drepturi şi interese legitime, cu excepţia acelor documente şi note care pot fi utilizate în scopuri ilegale;
f) să poarte corespondenţă cu rudele şi cu alte persoane, să expedieze plîngeri, cereri şi scrisori autorităţilor publice şi persoanelor cu funcţii de răspundere, în modul prevăzut la art.18;
g) să participe la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, la alegerea Parlamentului;
h) la alimentaţie gratuită, la asigurarea materială şi a condiţiilor de trai, precum şi la asistenţă medico-sanitară;
i) la o plimbare zilnică cu durata de o oră;
j) să poarte îmbrăcămintea şi încălţămintea proprie de sezon, să folosească aşternutul, precum şi alte lucruri şi obiecte de uz personal, lista şi numărul cărora sînt stabilite de Regulamentul de ordine interioară, iar în lipsa îmbrăcămintei şi încălţămintei proprii de sezon, permise spre a fi purtate în locurile de arest preventiv, să le primească de la administraţie;
k) să folosească jocurile de masă, literatura, precum şi presa periodică, luată din biblioteca locului de arest preventiv sau procurată prin intermediul administraţiei din reţeaua comercială;
l) să îndeplinească, în mod individual, rituri religioase, să folosească literatură religioasă şi obiecte de cult religios specifice credinţei lor, dacă, în legătură cu aceasta, nu se încalcă ordinea stabilită în locurile de arest preventiv şi nu sînt lezate drepturile altor persoane;
m) la autoinstruire;
n) să primească colete şi pachete cu provizii;
o) să participe la tranzacţii de drept civil cu autorizaţia persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza.
(2) Persoanele deţinute în izolatoarele de urmărire penală, pe lîngă acestea, au dreptul:
[Art.16 al.(2) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (2) Persoanele deţinute în izolatoarele de anchetă penală, pe lîngă acestea, au dreptul:
a) să primească mandate poştale;
b) să procure, prin virament, produse alimentare şi obiecte de primă necesitate;
c) să folosească tranzistoare şi televizoare portative, primite de la rude sau de la persoane apropiate;
d) să se deplaseze în afara locurilor de arest preventiv în cazul unor circumstanţe personale extraordinare, în baza autorizaţiei scrise a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza;
e) să înregistreze căsătoria şi să o desfacă.
(3) Dacă unor persoane care îşi ispăşesc pedeapsa în locul de deţinere li se aplică măsura preventivă sub formă de arest preventiv în legătură cu un alt proces, acestea sînt deţinute în conformitate cu reglementările stabilite de prezenta lege. Persoanele în cauză primesc colete şi pachete cu provizii, cumpără produse alimentare şi obiecte de primă necesitate, în modul stabilit în Codul de executare a sancţiunilor de drept penal pentru instituţiile penitenciare respective.
(4) Cetăţenii străini deţinuţi în locurile de arest preventiv au dreptul să întreţină legături cu misiunile diplomatice ale statelor lor, iar cetăţenii statelor ce nu au misiuni diplomatice în Republica Moldova - cu misiunile diplomatice ale statelor care şi-au asumat apărarea intereselor lor sau cu organismele internaţionale care exercită apărarea lor.
(5) Preveniţii au dreptul să atace judecătorului de instrucţie acţiunile administraţiei locului de arest preventiv prin care li s-au încălcat drepturile prevăzute de prezentul articol.
[Art.16 al.(5) introdus prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
Articolul 17. Dreptul la securitatea personală
În cazul apariţiei vreunui pericol pentru viaţa şi sănătatea prevenitului, acesta este în drept să prezinte colaboratorului locului de arest preventiv o cerere de a fi transferat într-o încăpere unde pericolul dat lipseşte. În cazul acesta, persoana cu funcţii de răspundere este obligată să ia măsuri urgente pentru a transfera prevenitul într-un loc nepericulos.
Articolul 18. Corespondenţa. Adresarea plîngerilor,
cererilor şi scrisorilor
(1) Preveniţii pot coresponda cu rude şi cu alte persoane în baza autorizaţiei scrise a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza care pot limita motivat această corespondenţă în interesul desfăşurării urmăririi penale sau a judecării cauzei, precum şi al securităţii şi al menţinerii bunei ordini în locul de detenţie. Scrisorile scrise sau primite de preveniţi sînt expediate destinatarilor sau sînt înmînate preveniţilor de către administraţia locului de arest preventiv în cel mult 24 de ore după depunerea sau primirea lor.
[Art.18 al.(1) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (1) Preveniţii pot coresponda cu rude şi cu alte persoane în baza autorizaţiei scrise a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza. Scrisorile scrise sau primite de preveniţi sînt expediate destinatarilor sau sînt înmînate preveniţilor de către administraţia locului de arest preventiv în cel mult 3 zile după depunerea sau primirea lor.
(2) Scrisorile preveniţilor, inclusiv ale inculpaţilor, se controlează de către administraţia locului de arest preventiv. Corespondenţa prevenitului cu procurorul, cu avocatul său, cu organele naţionale şi internaţionale legal constituite care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului nu poate fi supusă controlului sau cenzurii şi urmează să fie expediată sau transmisă destinatarului în decurs de 24 de ore de la depunere sau primire.
[Art.18 al.(2) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (2) Plîngerile, cererile şi scrisorile preveniţilor, inclusiv ale inculpaţilor, se controlează de către administraţia locului de arest preventiv. Corespondenţa prevenitului cu procurorul, cu avocatul său, cu organele naţionale şi internaţionale legal constituite care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului nu poate fi supusă controlului sau cenzurii şi urmează să fie expediată sau transmisă destinatarului în decurs de 24 de ore de la depunere sau primire.
[Art.18 al.(2) în redacţia L1430/07.11.02, MO161/03.12.02 art.1252] (2) Plîngerile, cererile şi scrisorile preveniţilor se controlează de către administraţia locului de arest preventiv. Plîngerile, cererile şi scrisorile adresate procurorului nu sînt supuse controlului, urmînd a fi expediate la destinaţie în 24 de ore de la depunerea lor.
(3) Plîngerile împotriva acţiunilor persoanei care efectuează urmărirea penală se trimit de către administraţia locului de arest preventiv, în cel mult 24 de ore de la depunerea lor, procurorului sau judecătorului de instrucţie, după caz, iar plîngerile împotriva acţiunilor procurorului se trimit, în acelaşi termen, procurorului ierarhic superior sau judecătorului de instrucţie, după caz.
[Art.18 al.(3) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (3) Plîngerile împotriva acţiunilor persoanei care efectuează cercetarea penală sau ale anchetatorului penal se trimit de către administraţia locului de arest preventiv procurorului, iar plîngerile împotriva acţiunilor procurorului - procurorului ierarhic superior, în decurs de cel mult 3 zile de la depunerea lor.
[Alin.3 art.18 modificat prin HG1579/27.02.98, MO38/30.04.98]
(4) Alte plîngeri, cereri şi scrisori ce ţin de procedura penală, administraţia locului de arest preventiv le trimite, în decurs de cel mult 24 de ore de la depunerea lor, persoanei sau organului în a cărui procedură se află cauza. Ele se examinează de această persoană sau de acest organ şi, în timp de cel mult 3 zile de la primirea lor, se expediază la destinaţie.
[Art.18 al.(4) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (4) Alte plîngeri, cereri şi scrisori ce ţin de procedura penală, administraţia locului de arest preventiv le trimite, în decurs de cel mult 3 zile de la depunerea lor, persoanei sau organului în a cărui procedură se află cauza. Ele se examinează de această persoană sau de acest organ şi, în timp de cel mult 3 zile de la primirea lor, se expediază la destinaţie.
(5) Plîngerile, cererile şi scrisorile ce conţin date a căror divulgare poate să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal nu se expediază destinatarului, ci se remit spre examinare persoanei sau organului în a cărui procedură se află cauza; faptul acesta se comunică prevenitului şi, de asemenea, este adus la cunoştinţa procurorului care supraveghează procedura de cercetare penală sau de anchetă penală.
(6) Plîngerile, cererile şi scrisorile cu referire la chestiuni ce nu au legătură cu procesul se examinează de administraţia locului de arest preventiv sau se expediază la destinaţie, în modul stabilit de Legea cu privire la petiţionare.
(7) Răspunsurile la plîngeri, cereri şi scrisori se înmînează preveniţilor de către administraţie contra semnătură în cel mult 24 de ore din momentul primirii lor.
[Art.18 al.(7) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (7) Răspunsurile la plîngeri, cereri şi scrisori se aduc la cunoştinţa preveniţilor de către administraţie contra semnătură în decurs de cel mult 3 zile din momentul primirii lor.
(8) Preveniţilor li se interzice să expedieze cereri şi plîngeri anonime.
(9) Cheltuielile poştale pentru expedierea scrisorilor adresate rudelor şi altor persoane sînt achitate de sine stătător de către preveniţi.
Articolul 19. Acordarea întrevederilor
(1) Administraţia locului de arest preventiv acordă preveniţilor întrevederi cu rude sau alte persoane cu autorizaţia scrisă a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza. De regulă, se acordă o întrevedere pe lună. Durata întrevederii poate fi de la o oră pînă la două ore.
(2) Cetăţenilor străini arestaţi preventiv li se acordă întrevederi cu reprezentanţii misiunilor diplomatice ale statelor respective, cu acordul Ministerului Afacerilor Externe şi cu autorizaţia scrisă a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza.
(3) Întrevederea acordată prevenitului are loc sub controlul administraţiei locului de arest preventiv. În caz de încălcare a regulilor stabilite, întrevederea încetează anticipat.
(4) Din momentul în care apărătorul este admis la proces, fapt confirmat printr-o comunicare scrisă a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza, preveniţii, au dreptul la întrevederi între patru ochi cu apărătorul, fără limitarea numărului şi duratei acestora.
[Art.19 al.(4) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (4) Din momentul în care apărătorul este admis la proces, fapt confirmat printr-o comunicare scrisă a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza, preveniţii, după primul interogatoriu, au dreptul la întrevederi între patru ochi cu apărătorul, fără limitarea numărului şi duratei acestora.
(5) Din momentul pronunţării sentinţei şi pînă la rămînerea ei definitivă, întrevederile sînt acordate de preşedintele instanţei de judecată.
Articolul 20. Primirea coletelor, pachetelor cu
provizii şi mandatelor poştale
(1) Preveniţilor li se permite să primească o dată în lună un colet sau un pachet cu provizii cu greutatea totală ce nu depăşeşte normele prevăzute de regulamentele poştale.
(2) Preveniţii care, conform raportului medical, au nevoie de alimentaţie dietetică au dreptul să primească suplimentar colete sau pachete cu provizii în asortimentul şi în cantitatea stabilite de medic.
(3) Lista obiectelor, substanţelor şi produselor interzise spre a fi transmise preveniţilor este stabilită de Regulamentul de ordine interioară.
(4) Mandatele poştale sosite pe numele preveniţilor se transferă pe conturile lor personale. Cu permisiunea administraţiei locului de arest preventiv, preveniţii pot să expedieze din mijloacele proprii mandate poştale rudelor şi altor persoane.
(5) Administraţia locului de arest preventiv, conform raportului medical, are dreptul să primească pentru preveniţi medicamente în cazurile cînd nu există posibilitatea de a-i asigura cu acestea.
(6) Coletele şi pachetele ce conţin medicamente şi îmbrăcăminte ori încălţăminte de sezon, nu se includ în numărul coletelor şi pachetelor cu provizii prevăzut la alin.(1).
Articolul 21. Alimentaţia, procurarea produselor alimentare
şi a obiectelor de primă necesitate
(1) Preveniţii sînt asiguraţi cu alimentaţie gratuită, conform normelor stabilite de Guvern, în corespundere cu normele fiziologice.
(2) Persoanele deţinute în izolatoarele de urmărire penală au dreptul să procure, prin virament, produse alimentare, precum şi obiecte de primă necesitate şi alte mărfuri industriale, cel puţin o dată pe lună în magazinul din locul de arest preventiv sau, prin intermediul administraţiei, în reţeaua de comerţ din sumele pe care le au la conturile personale. Se permite a cheltui o sumă de bani ce nu depăşeşte un salariu minim. Această sumă nu include costul îmbrăcămintei şi încălţămintei de sezon, maşinii de ras electrice, procurate de preveniţi, precum şi achitarea serviciilor prestate în conformitate cu prezenta lege şi cu Regulamentul de ordine interioară.
[Art.21 al.(2) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (2) Persoanele deţinute în izolatoarele de anchetă penală au dreptul să procure, prin virament, produse alimentare, precum şi obiecte de primă necesitate şi alte mărfuri industriale, cel puţin o dată pe lună în magazinul din locul de arest preventiv sau, prin intermediul administraţiei, în reţeaua de comerţ din sumele pe care le au la conturile personale. Se permite a cheltui o sumă de bani ce nu depăşeşte un salariu minim. Această sumă nu include costul îmbrăcămintei şi încălţămintei de sezon, maşinii de ras electrice, procurate de preveniţi, precum şi achitarea serviciilor prestate în conformitate cu prezenta lege şi cu Regulamentul de ordine interioară.
Articolul 22. Asigurarea materială şi a condiţiilor de trai
(1) Preveniţilor li se asigură condiţii comunale de trai ce corespund regulilor sanitare şi de igienă.
(2) Norma spaţiului ce îi revine unui prevenit în cameră nu poate fi mai mică de 2 metri pătraţi. În cameră trebuie să existe o fereastră care să asigure lumina de zi naturală şi ventilarea încăperii.
(3) Preveniţilor li se oferă posibilitatea de a se folosi de toaletă în condiţii igienice şi care nu jignesc demnitatea umană.
(4) Femeilor gravide şi femeilor care au cu ele copii, minorilor, precum şi bolnavilor li se creează condiţii comunale de trai mai bune.
(5) Preveniţilor li se acordă posibilitatea de a face baie, de a schimba lenjeria de pat şi de corp cel puţin o dată la 10 zile şi de a se folosi permanent de serviciile frizerului. Se interzice a-i cere prevenitului să se tundă la piele.
(6) Preveniţilor li se pune la dispoziţie un loc individual de dormit, li se dă aşternut, li se asigură şi alte condiţii materiale şi de trai. În caz de necesitate, ei primesc îmbrăcăminte şi încălţăminte de model stabilit.
(7) Administraţia locului de arest preventiv poate permite preveniţilor să primească de la rude şi alte persoane lenjerie de pat, îmbrăcăminte, încălţăminte, tranzistoare şi televizoare portative. Obiectele menţionate nu se includ în normele prevăzute la art.20 alin.(1).
(8) În camere sînt mijloace de radiodifuziune. În măsura posibilităţii, în camere se repartizează seturi de piese pentru jocuri de dame, şah, domino, reviste, ziare şi cărţi din biblioteca locului de arest preventiv, în modul stabilit de Regulamentul de ordine interioară.
Articolul 23. Particularităţile deţinerii sub arest a femeilor
gravide şi a femeilor care au cu ele copii
(1) Femeile arestate preventiv sînt în drept să aibă cu ele copii care nu au împlinit vîrsta de 2 ani.
(2) În locurile de arest preventiv, femeilor gravide şi femeilor care au cu ele copii li se creează condiţii comunale de trai mai bune, li se organizează asistenţă medicală specializată, li se stabilesc raţii şi norme sporite, aprobate de Guvern, de alimentare şi asigurare cu obiecte.
(3) Norma spaţiului în camerele destinate pentru deţinerea femeilor gravide şi femeilor care au cu ele copii este de cel puţin 3,5 metri pătraţi pentru o persoană.
(4) Femeilor gravide şi femeilor care au cu ele copii li se permite să primească suplimentar colete şi pachete cu provizii în asortimentul şi în cantitatea stabilite de medic, să procure produse alimentare fără restricţii. În acest scop pot fi folosiţi banii de pe conturile lor personale.
(5) Femeile gravide şi femeile care au cu ele copii beneficiază de dreptul la plimbări zilnice cu durata de pînă la 2 ore.
(6) Femeile gravide şi femeile care au cu ele copii nu pot fi încarcerate.
Articolul 24. Particularităţile deţinerii sub arest a minorilor
(1) Norma spaţiului în camerele destinate deţinerii sub arest a minorilor nu poate fi mai mică de 3,5 metri pătraţi pentru un prevenit.
(2) Minorilor arestaţi preventiv li se stabilesc raţii sporite, aprobate de Guvern, li se permite să primească suplimentar colete şi pachete cu provizii în asortimentul şi cantitatea stabilite de medic.
(3) Minorii arestaţi preventiv au dreptul la plimbări zilnice cu durata de pînă la 2 ore. În timpul plimbărilor li se acordă posibilitatea de a face exerciţii fizice şi de a practica jocuri sportive.
(4) În măsura posibilităţilor, pentru minorii deţinuţi în izolatoarele de urmărire penală se organizează vizionarea filmelor, emisiunilor televizate, se amenajează încăperi pentru practicarea sportului, precum şi terenuri de sport la aer liber.
(5) Minorilor deţinuţi în izolatoarele de urmărire penală li se permite să procure şi să primească manuale şi rechizite şcolare peste suma stabilită pentru procurarea produselor alimentare şi a obiectelor de primă necesitate.
[Art.24 al.(4);(5) modificate prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (4) În măsura posibilităţilor, pentru minorii deţinuţi în izolatoarele de anchetă penală se organizează vizionarea filmelor, emisiunilor televizate, se amenajează încăperi pentru practicarea sportului, precum şi terenuri de sport la aer liber.
(5) Minorilor deţinuţi în izolatoarele de anchetă penală li se permite să procure şi să primească manuale şi rechizite şcolare peste suma stabilită pentru procurarea produselor alimentare şi a obiectelor de primă necesitate.
Articolul 25. Asistenţa medico-sanitară
(1) Asistenţa medicală, precum şi munca curativoprofilactică şi antiepidemică în locurile de arest preventiv se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu legislaţia ocrotirii sănătăţii.
(2) Administraţia locului de arest preventiv este obligată să îndeplinească cerinţele sanitare şi de igienă ce asigură ocrotirea sănătăţii preveniţilor, iar aceştia, la rîndul lor, sînt obligaţi să respecte regulile de igienă personală.
(3) Modul de acordare a asistenţei medicale, inclusiv a celei psihiatrice, preveniţilor, precum şi de întreţinere a lor în instituţiile curative ale sistemului penitenciar, de folosire a instituţiilor curative ale Ministerului Sănătăţii şi de antrenare în acest scop a personalului acestora, se stabileşte de Ministerul Justiţiei în comun cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării.
(4) În cazul în care prevenitului îi este necesară o asistenţă medicală specializată urgentă ce nu poate fi acordată în instituţiile curative ale sistemului penitenciar, această asistenţă i se acordă în instituţiile curative specializate ale Ministerului Sănătăţii, asigurîndu-i-se paza respectivă.
(5) În cazul în care prevenitului i-au fost cauzate leziuni corporale, lucrătorii medicali de la locul de arest preventiv îl supun examenului medical în decurs de 24 de ore după depunerea plîngerii sau după depistarea nemijlocită a leziunilor corporale. Rezultatele examenului medical se notează în modul stabilit şi se comunică victimei. La cererea victimei, examenul medical poate fi efectuat de lucrătorii altor instituţii curative.
(6) În caz de deces sau de îmbolnăvire gravă a prevenitului, administraţia locului de arest preventiv încunoştinţează neîntîrziat rudele apropiate ale acestuia, precum şi persoana sau organul în a cărui procedură se află cauza.
(7) După efectuarea acţiunilor prevăzute de legislaţie, corpul decedatului se restituie persoanelor care l-au cerut. În cazul în care corpul decedatului nu este cerut, administraţia locului de arest preventiv îl înhumează din contul bugetului de stat.
Articolul 26. Servicii suplimentare cu plată
Administraţia locurilor de arest preventiv, în măsura posibilităţilor, asigură servicii sociale şi medico-sanitare suplimentare cu plată. Lista şi modul de acordare a acestor servicii sînt stabilite de Regulamentul de ordine interioară.
Articolul 27. Condiţiile de muncă şi retribuirea muncii
(1) Preveniţii pot fi antrenaţi la muncă numai în limitele teritoriului locului de arest preventiv, cu consimţămîntul lor şi în baza autorizaţiei persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza.
(2) Activitatea de producţie la care sînt antrenaţi preveniţii se organizează cu condiţia asigurării izolării şi pazei acestora.
(3) Munca preveniţilor se organizează cu respectarea regulilor de protecţie a muncii, tehnicii securităţii şi igienei industriale, prevăzute de legislaţia cu privire la protecţia muncii.
(4) Munca preveniţilor este retribuită în modul prevăzut de legislaţia cu privire la salarizare.
(5) Salariul preveniţilor, după reţinerea din el a tuturor sumelor prevăzute de legislaţie, se transferă la conturile lor personale.
(6) Preveniţii pot fi antrenaţi fără remunerarea muncii numai la lucrări de menţinere a bunelor condiţii sanitare de trai, precum şi de amenajare a locului de arest preventiv. La aceste lucrări ei sînt antrenaţi pe rînd, în afara orelor de efectuare a actelor de urmărire penală, iar durata lucrărilor nu poate depăşi 2 ore pe zi.
[Art.27 al.(6) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (6) Preveniţii pot fi antrenaţi fără remunerarea muncii numai la lucrări de menţinere a bunelor condiţii sanitare de trai, precum şi de amenajare a locului de arest preventiv. La aceste lucrări ei sînt antrenaţi pe rînd, în afara orelor de efectuare a actelor de anchetă penală, iar durata lucrărilor nu poate depăşi 2 ore pe zi.
(7) Lista activităţilor şi funcţiilor la care se interzice a folosi preveniţii se stabileşte de Ministerul Justiţiei.
Articolul 28. Răspunderea materială
(1) Preveniţii poartă răspundere materială în mărimea prevăzută de legislaţie, pentru daunele cauzate de ei în timpul aflării în locul de arest preventiv.
(2) Despăgubirea se percepe, în baza unei ordonanţe a şefului locului de arest preventiv, din sumele acumulate pe contul personal al prevenitului. Ordonanţa se aduce la cunoştinţă contra semnătură şi poate fi contestată persoanei cu funcţie de răspundere ierarhic superioare, procurorului sau în instanţă de judecată. Suma reţinută greşit pentru despăgubire urmează a fi restituită prevenitului la contul lui personal. În cazul în care prevenitul este condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, despăgubirea daunei cauzate de acesta în timpul aflării în locul de arest preventiv poate fi percepută de administraţia instituţiei de corecţie din mijloacele intrate pe contul personal al condamnatului.
(3) În cazul anulării sau modificării măsurii preventive, dauna nereparată de către persoana eliberată de sub arest este despăgubită pe baze generale.
(4) La cererea prevenitului, dauna materială poate fi reparată de rudele sale sau de alte persoane, cu acordul acestora.
Articolul 29. Obligaţiile preveniţilor
(1) Preveniţii sînt obligaţi:
a) să respecte ordinea stabilită în locurile de arest preventiv de Regulamentul de ordine interioară;
b) să îndeplinească cerinţele legitime ale administraţiei locului de arest preventiv;
c) să fie pe rînd de serviciu în camere, conform dispoziţiei administraţiei;
d) să respecte regulile sanitare şi de igienă;
e) să păstreze bunurile locului de arest preventiv.
(2) Preveniţilor li se interzice:
a) să comită acţiuni care ar jigni demnitatea personalului din locul de arest preventiv, precum şi demnitatea altor preveniţi;
b) să consume băuturi alcoolice, narcotici, substanţe toxice, medicamente fără autorizaţia medicului;
c) să procure, să vîndă, să schimbe, să doneze sau să cedeze în alt mod atît lucruri personale, cît şi bunuri proprietate de stat, să acorde servicii cu plată sau compensate în alt mod atît preveniţilor, cît şi personalului locului de arest preventiv;
d) să instige alţi preveniţi la refuzul de a executa cerinţele legitime ale administraţiei locului de arest preventiv.
Articolul 30. Măsurile de încurajare a preveniţilor
(1) Faţă de preveniţii care au o purtare exemplară administraţia locului de arest preventiv poate aplica următoarele măsuri de încurajare:
a) exprimarea unei mulţumiri;
b) anularea înainte de termen a sancţiunii aplicate anterior;
c) mărirea cu o oră a duratei plimbării;
d) mărirea duratei întrevederii;
e) permisiunea de a procura suplimentar, pe parcursul unei luni, produse alimentare şi obiecte de primă necesitate în sumă egală cu mărimea unui salariu minim;
f) permisiunea de a primi suplimentar, în decursul lunii, un colet sau un pachet cu provizii.
(2) Măsurile de încurajare se aplică de către şeful locului de arest preventiv sau de către locţiitorul acestuia.
(3) Ca măsură de încurajare, prevenitului i se poate anula înainte de termen o singură sancţiune.
Articolul 31. Sancţiunile aplicate preveniţilor
(1) Administraţia locului de arest preventiv poate aplica preveniţilor care încalcă cerinţele regimului de deţinere sub arest următoarele sancţiuni:
a) avertismentul sau mustrarea;
b) serviciul peste rînd la curăţenie în încăperi;
c) privarea de o singură dată a prevenitului minor de dreptul de a viziona filmul următor;
d) limitarea de pînă la 50 la sută a sumei de bani cheltuite lunar pentru procurarea produselor alimentare;
e) privarea de dreptul de a primi următorul colet sau pachet cu provizii;
f) încarcerarea.
(2) Persoanelor bănuite şi învinuiţilor deţinuţi în izolatoarele de detenţie provizorie sancţiunile li se aplică luîndu-se în considerare durata scurtă a ţinerii lor sub arest.
(3) Sancţiunile pentru încălcarea regimului de deţinere sub arest se aplică de către şeful locului de arest preventiv sau, cu excepţia încarcerării, de către locţiitorul acestuia.
(4) Pentru o singură încălcare se aplică o singură sancţiune.
(5) La aplicarea sancţiunii se iau în considerare circumstanţele comiterii încălcării şi conduita prevenitului. Sancţiunea se aplică în decurs de cel mult 10 zile de la data constatării încălcării, iar dacă în legătură cu încălcarea a fost efectuat un control - de la data încheierii acestuia, dar nu mai tîrziu de 2 luni de la data comiterii încălcării. Sancţiunea se execută imediat, iar în cazul imposibilităţii executării ei imediate - în decurs de cel mult o lună de la data aplicării ei.
(6) Pînă la aplicarea sancţiunii, prevenitului i se propune să scrie o explicaţie, iar dacă acesta refuză, se întocmeşte un act.
(7) Mustrarea ca sancţiune se aplică verbal sau în scris, iar alte sancţiuni - în scris.
(8) Preveniţii care încalcă premeditat cerinţele regimului, pot fi încarceraţi pe o durată de pînă la 10 zile, iar preveniţii minori - pe o durată de pînă la 5 zile.
(9) Încarcerarea se efectuează în baza ordonanţei şefului locului de arest preventiv şi a raportului medical privind admisibilitatea deţinerii prevenitului în carceră.
(10) Prevenitul este deţinut în carceră de unul singur. În carceră i se asigură loc individual de dormit şi aşternut. Aşternutul se eliberează numai pentru orele de somn.
(11) Preveniţii încarceraţi nu sînt în drept să corespondeze, să aibă întrevederi, cu excepţia întrevederilor cu apărătorul, să procure produse alimentare şi obiecte de primă necesitate, să primească colete şi pachete cu provizii, să citească cărţi, ziare, reviste şi altă literatură, să practice jocuri de masă. Coletele şi pachetele cu provizii se înmînează preveniţilor la expirarea termenului de aflare în carceră. Preveniţii încarceraţi au dreptul la o plimbare zilnică de 30 de minute.
(12) Alte restricţii faţă de preveniţii încarceraţi, neprevăzute la alin. (11) al prezentului articol, nu se admit. Preveniţii încarceraţi depun plîngeri şi cereri pe baze generale.
(13) Şeful locului de arest preventiv are dreptul să reducă termenul de deţinere în carceră a prevenitului ori să-l elibereze pe acesta din carceră înainte de termen.
(14) Se admite amînarea executării sancţiunii de încarcerare, dar nu mai mult decît cu o lună de la data aplicării sancţiunii. Dacă în această perioadă prevenitul nu a comis o nouă încălcare, el poate fi scutit de executarea sancţiunii.
(15) Prevenitul are dreptul de a contesta persoanei cu funcţie de răspundere ierarhic superioare sau procurorului sancţiunea ce i s-a aplicat. Depunerea contestaţiei nu suspendă executarea sancţiunii.
(16) La aplicarea sancţiunii se interzice folosirea măsurilor care cauzează preveniţilor suferinţe fizice sau morale ori care înjosesc demnitatea umană.
Articolul 32. Măsurile aplicate în cazul în care preveniţii
refuză să se alimenteze
(1) În cazul în care se stabileşte că prevenitul refuză să se alimenteze, şeful locului de arest preventiv sau locţiitorul acestuia sînt obligaţi să elucideze personal, în decurs de 24 de ore, cauzele acestui refuz şi să comunice neîntîrziat despre cele întîmplate persoanei sau organului în a cărui procedură se află cauza, precum şi procurorului care exercită supravegherea asupra respectării legalităţii în locurile de detenţie.
(2) În cazul în care refuzul prevenitului de a se alimenta este întemeiat, administraţia locului de arest preventiv ia măsuri pentru a satisface revendicările acestuia. În lipsa posibilităţii de a satisface imediat aceste revendicări, administraţia face prevenitului explicaţiile respective şi întreprinde măsuri pentru a le satisface.
(3) În cazul în care revendicările prevenitului sînt nelegitime, şeful locului de arest preventiv sau locţiitorul acestuia sînt obligaţi să comunice personal despre aceasta prevenitului şi să-i ceară să se alimenteze.
(4) Prevenitul care refuză să se alimenteze se deţine, după posibilităţi, separat de alţi preveniţi şi este supravegheat de lucrătorul medical. Asistenţa medicală ambulatorie şi de urgenţă se acordă acestei persoane în încăperea în care este deţinută. Tratarea sanitară se face separat de ceilalţi preveniţi.
(5) Refuzul prevenitului de a se alimenta nu serveşte drept motiv pentru a amîna escortarea în alte locuri de detenţie sau acţiunile de urmărire penală şi cele judiciare. În caz de necesitate, la escortare prevenitul este însoţit de un lucrător medical.
[Art.32 al.(5) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (5) Refuzul prevenitului de a se alimenta nu serveşte drept motiv pentru a amîna escortarea în alte locuri de detenţie sau acţiunile de anchetă penală şi cele judiciare. În caz de necesitate, la escortare prevenitul este însoţit de un lucrător medical.
(6) Alimentarea silită este interzisă.
[Art.32 al (6) introdus prin L390/09.10.03, MO221/31.10.03 art.858]
[Art.33 exclus prin L390/09.10.03, MO221/31.10.03 art.858] Articolul 33. Modul de alimentare silită
(1) Prevenitul care a refuzat să se alimenteze este supus alimentării silite în baza raportului scris al lucrătorului medical care îl supraveghează.
(2) Sînt supuşi alimentării silite:
a) persoanele a căror viaţă se află în pericol ca urmare a refuzului insistent de a se alimenta;
b) persoanele cu dereglări psihice;
c) cetăţenii străini şi apatrizii care nu intră în categoriile prevăzute la lit.a) şi lit.b).
(3) În cazuri excepţionale, alimentării silite pot fi supuse şi alte persoane.
(4) Persoana care refuză să se alimenteze este alimentată silit de
către lucrătorul medical în prezenţa a cel puţin doi controlori sau alţi reprezentanţi ai administraţiei locului de arest preventiv. În caz de necesitate, acestei persoane i se aplică cătuşe, iar controlorii o ţin în poziţia cuvenită.
(5) Durata procedurii de alimentare silită a prevenitului, valoarea calorică a hranei, numele şi funcţia persoanei care l-a alimentat se indică în fişa medicală a persoanei care a refuzat să se alimenteze.
(6) În cazul cînd starea sănătăţii persoanei care a refuzat să se alimenteze se îmbunătăţeşte, alimentarea silită încetează. În legătură cu aceasta se întocmeşte un raport medical argumentat şi se fac înscrieri în fişa medicală.
(7) În cazul în care persoanele condamnate la detenţie pe viaţă refuză să se alimenteze, acestea beneficiază de asistenţă medicală şi sînt alimentate silit în camera în care sînt deţinute.
Capitolul III
APLICAREA FORŢEI FIZICE, A MIJLOACELOR SPECIALE ŞI A ARMEI DE FOC.
REGIMUL SPECIAL ÎN LOCUL DE AREST PREVENTIV
[Cap. III titlul modificat prin L390/09.10.03, MO221/31.10.03 art.858] Capitolul III
ALIMENTAREA SILITĂ, APLICAREA FORŢEI FIZICE,
A MIJLOACELOR SPECIALE ŞI A ARMEI DE FOC,
REGIMUL SPECIAL ÎN LOCUL DE AREST PREVENTIV
Articolul 34. Aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale
şi a armei de foc
(1) Colaboratorii locurilor de arest preventiv aplică forţa fizică, mijloacele speciale şi arma de foc numai în cazurile prevăzute de prezenta lege.
(2) Aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei de foc trebuie să fie precedată, dacă o permit împrejurările, de un avertisment, acordîndu-se timp suficient pentru reacţia de răspuns.
(3) Forţa fizică, în formă de procedee speciale de luptă, şi mijloacele speciale pot fi aplicate în locurile de arest preventiv împotriva preveniţilor pentru a curma contravenţiile săvîrşite de aceştia sau pentru a înfrînge împotrivirea acestora cerinţelor legitime ale colaboratorilor locului de arest preventiv în cazul cînd metodele nonviolente nu asigură încetarea contravenţiilor sau executarea cerinţelor legale.
(4) Forţa fizică şi mijloacele speciale se aplică ţinîndu-se cont de caracterul contravenţiei, de personalitatea contravenientului, precum şi de împrejurările şi situaţiile concrete.
(5) În cazul în care este imposibil de a evita aplicarea forţei fizice şi a mijloacelor speciale, nu se vor depăşi măsurile necesare administraţiei locului de arest preventiv pentru executarea obligaţiilor, aducîndu-se prejudicii cît mai mici sănătăţii contravenienţilor. În caz de necesitate, administraţia locului de arest preventiv este obligată să acorde victimelor asistenţă medicală de urgenţă.
(6) Mijloacele speciale pot fi aplicate în locurile de arest preventiv în următoarele cazuri:
a) pentru a respinge atacul prevenitului asupra colaboratorilor locului de arest preventiv, asupra altor preveniţi, precum şi asupra altor persoane;
b) pentru a reprima tulburările de masă sau încălcarea în grup a regimului de deţinere sub arest;
c) pentru a reţine prevenitul care nu se supune colaboratorilor locului de arest preventiv;
d) pentru a elibera ostaticii, clădirile, încăperile, instalaţiile şi mijloacele de transport acaparate de preveniţi;
e) pentru a curma evadările preveniţilor din locurile de arest preventiv sau de sub escortă;
f) pentru a suprima tentativa prevenitului de a dăuna celor din jur ori sie însuşi;
g) cînd prevenitul manifestă agresivitate.
(7) În calitate de mijloace speciale pot fi aplicate:
a) bastoane de cauciuc, în cazurile prevăzute la alin.(6) lit. a), b), c) şi d);
b) cătuşe, în cazurile prevăzute la alin.(6) lit.c), e), f) şi g), iar în cazul cînd lipsesc cătuşele, colaboratorii locului de arest preventiv au dreptul să-l lege pe prevenit cu mijloacele disponibile;
c) dispozitive audiovizuale cu influenţă psihologică şi de sustragere, în cazurile prevăzute la alin.(6) lit. a), b), c) şi d);
d) mijloace de distrugere a obstacolelor, în cazurile prevăzute la alin.(6) lit.d);
e) aruncătoare de apă şi maşini blindate, în cazurile prevăzute la alin.(6) lit.b) şi d);
f) cîini de serviciu, în cazurile prevăzute la alin.(6) lit. a), b), c) şi d);
g) arme cu gaze, în cazurile prevăzute la alin.(6) lit.a), b), c), d), e) şi f).
(8) În cazul în care preveniţii opun rezistenţă colaboratorilor locului de arest preventiv, manifestă agresivitate sau comit alte acte de violenţă, cu permisiunea şi în prezenţa lucrătorului medical ei pot fi puşi în camera pentru calmarea persoanelor agresive şi pot fi îmbrăcaţi în cămaşe de forţă.
(9) Regulile de aplicare a mijloacelor speciale sînt aprobate de ministrul justiţiei.
(10) Aplicarea forţei fizice şi a mijloacelor speciale trebuie să înceteze odată cu dispariţia temeiului pentru aplicarea lor.
(11) Despre fiecare caz de aplicare a forţei fizice sau a mijloacelor speciale colaboratorul locului de arest preventiv raportează şefului său direct.
(12) Arma de foc se aplică în locurile de arest preventiv în cazurile cînd au fost folosite deja toate metodele şi mijloacele posibile ori cînd din lipsă de timp este imposibil a le folosi.
(13) În locurile de arest preventiv, arma de foc poate fi aplicată:
a) pentru a apăra de atacul prevenitului colaboratorii locului de arest preventiv, preveniţii, alte persoane, a căror viaţă şi sănătate sînt puse în pericol;
b) pentru a respinge atacul prevenitului asupra colaboratorilor locului de arest preventiv şi asupra altor persoane, în scopul acaparării armelor acestora;
c) pentru a elibera ostaticii, clădirile, încăperile, instalaţiile şi mijloacele de transport acaparate de preveniţi;
d) pentru a reţine prevenitul care opune rezistenţă armată sau care este surprins în momentul săvîrşirii unei infracţiuni grave contra vieţii sau sănătăţii colaboratorilor locului de arest preventiv şi a altor persoane ori contra proprietăţii şi care încearcă să se ascundă, fie pentru a reţine persoana înarmată care nu se supune cererii legitime a colaboratorilor locului de arest preventiv de a depune arma;
e) pentru a contracara evadarea prevenitului din locurile de arest preventiv sau de sub escortă;
f) pentru a contracara tentativele de eliberare forţată a preveniţilor.
(14) În cazul evadării femeilor sau minorilor, aplicarea armei este interzisă.
(15) Administraţia locului de arest preventiv este obligată să anunţe neîntîrziat procurorul despre fiecare caz de aplicare a armei de foc.
(16) Se interzice aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei de foc împotriva femeilor cu semne evidente de graviditate, împotriva persoanelor de vîrstă înaintată sau cu semne pronunţate de invaliditate şi împotriva minorilor, cu excepţia cazurilor cînd aceştia săvîrşesc atacuri în grup, punînd în pericol viaţa şi sănătatea colaboratorilor locului de arest preventiv sau a altor persoane, ori cînd opun rezistenţă armată.
(17) Persoanele împotriva cărora au fost aplicate forţa fizică, mijloacele speciale sau arma de foc sînt supuse unui examen medical obligatoriu.
(18) Administraţia locului de arest preventiv este obligată să anunţe neîntîrziat în scris procurorul despre cazurile de deces, de rănire sau de cauzare a leziunilor corporale grave şi de grad mediu, ca urmare a aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale sau a armei de foc.
(19) Depăşirea de către colaboratorii locului de arest preventiv a împuternicirilor la aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale sau a armei de foc atrage după sine răspunderea prevăzută de legislaţie.
Articolul 35. Regimul special în locurile de arest preventiv
(1) În caz de calamităţi naturale, epidemii, focare imense de ardere, avarii de proporţii ale sistemelor de asigurare a necesităţilor vitale, tulburări de masă sau manifestări de nesupunere în grup a preveniţilor ori în cazul apariţiei unui pericol real de atac armat asupra locurilor de arest preventiv, precum şi în cazul declarării stării de urgenţă pe teritoriul unde este situat locul de arest preventiv, în baza deciziei ministrului justiţiei, ministrului afacerilor interne, ministrului apărării, potrivit competenţei lor, şi de comun acord cu Procurorul General, se introduce un regim special pe o durată de pînă la 30 de zile.
(2) Pe durata regimului special pot fi limitate ori suspendate toate acţiunile întreprinse cu participarea preveniţilor, poate fi întărită paza lor, poate fi înăsprit regimul de trecere şi de supraveghere a preveniţilor, poate fi întreruptă primirea coletelor şi pachetelor cu provizii, pot fi întreprinse şi alte măsuri prevăzute de legislaţie.
(3) În cazul apariţiei vreunui pericol direct pentru viaţa şi sănătatea preveniţilor, şeful locului de arest preventiv poate introduce de sine stătător măsurile prevăzute la alin.(2), anunţînd neîntîrziat ministrul justiţiei, ministrul afacerilor interne, ministrul apărării, potrivit competenţei lor, şi Procurorul General.
(4) Regimul special se anulează de organul care l-a instituit după înlăturarea cauzelor instituirii lui.
Capitolul IV
PUNEREA ÎN LIBERTATE A PREVENIŢILOR ŞI SUPRAVEGHEREA
RESPECTĂRII LEGALITĂŢII ÎN LOCURILE DE AREST PREVENTIV
Articolul 36. Temeiurile pentru punerea în libertate a
preveniţilor
Temeiuri pentru punerea în libertate a preveniţilor sînt:
a) anularea măsurii preventive;
b) modificarea măsurii preventive;
c) expirarea termenului de ţinere sub arest, prevăzut de lege, cu titlu de măsură preventivă în cazul cînd acest termen nu a fost prelungit în modul stabilit de lege.
Articolul 37. Modul de punere în libertate a preveniţilor
(1) În cazul prevăzut la art.36 lit.c), şeful locului de arest preventiv este obligat, în decurs de cel mult 7 zile pînă la expirarea termenului de deţinere sub arest a prevenitului, să comunice în scris acest lucru persoanei sau organului în a cărui procedură se află cauza, precum şi procurorului care supraveghează respectarea legalităţii în locurile de arest preventiv.
(2) Punerea în libertate a prevenitului se face de către şeful locului de arest preventiv în baza sentinţei corespunzătoare, a încheierii instanţei de judecată sau în baza ordonanţei procurorului, ofiţerului de urmărire penală. În cazul prevăzut la art.36 lit.c), prevenitul este pus în libertate în baza unei ordonanţe a procurorului care supraveghează respectarea legalităţii în locurile de arest preventiv.
[Art.37 al.(2) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (2) Punerea în libertate a prevenitului se face de către şeful locului de arest preventiv în baza sentinţei corespunzătoare, a încheierii instanţei de judecată sau în baza ordonanţei procurorului, anchetatorului penal, a persoanei care efectuează cercetarea penală. În cazul prevăzut la art.36 lit.c), prevenitul este pus în libertate în baza unei ordonanţe a procurorului care supraveghează respectarea legalităţii în locurile de arest preventiv.
(3) Prevenitul care, în timpul urmăririi penale, a fost ţinut în stare de arest pe durata termenului maxim, prevăzut în art.186 din Codul de procedură penală, urmează a fi pus în libertate imediat după expirarea acestui termen dacă nu a fost primit avizul procurorului despre trimiterea cauzei în instanţă. În acest caz, şeful locului de arest preventiv poartă răspundere personală pentru punerea în libertate a prevenitului.
[Art.37 al.(3) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] (3) Prevenitul care, în timpul anchetei penale preliminare în legătură cu o cauză penală, a fost ţinut sub arest pe durata termenului maxim, prevăzut la art.79 al Codului de procedură penală, urmează a fi pus în libertate imediat în prima zi după expirarea acestui termen dacă nu a fost primit avizul anchetatorului penal sau al procurorului despre încheierea anchetei penale preliminare şi despre prezentarea materialelor ei prevenitului pentru încunoştinţare. În acest caz, şeful locului de arest preventiv poartă răspundere personală pentru punerea în libertate a prevenitului.
(4) Ordonanţa, sentinţa sau încheierea cu privire la punerea în libertate a prevenitului urmează a fi executate imediat după primirea lor la locul de arest preventiv.
(5) Persoanelor eliberate de sub arest li se înmînează actele, lucrurile, banii păstraţi pe conturile lor personale, precum şi un certificat în care se indică termenul aflării sub arest şi temeiurile eliberării. Persoanele eliberate de sub arest sînt asigurate de către administraţia locului de arest preventiv cu transport feroviar sau auto gratuit pînă la locul de trai, cu hrană, precum şi cu îmbrăcăminte şi încălţăminte de sezon din contul mijloacelor bugetului de stat. În caz de necesitate, li se plăteşte o indemnizaţie bănească.
Articolul 38. Supravegherea exercitată de procuror
(1) Supravegherea respectării legalităţii în locurile de arest preventiv este exercitată de Procurorul General şi de procurorii subordonaţi acestuia, în conformitate cu Legea cu privire la Procuratură.
(2) Ordonanţele şi dispoziţiile procurorilor privind respectarea ordinii şi condiţiilor deţinerii preveniţilor, stabilite de legislaţie, sînt executorii pentru administraţia locurilor de arest preventiv.
Capitolul V
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 39
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
Articolul 40
Guvernul, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi:
va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
va aduce actele sale normative în corespundere cu prezenta lege.
PREŞEDINTELE
PARLAMENTULUI Dumitru MOŢPAN
Chişinău, 27 iunie 1997.
Nr. 1226-XIII.
|