LPA1226/1997
ID intern unic:  311556
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 1226
din  27.06.1997
cu privire la arestarea preventivă
Publicat : 23.10.1997 în Monitorul Oficial Nr. 69-70     art Nr : 579     Data intrarii in vigoare : 23.10.1997
Abrogată prin CERM443-XV din 24.12.04, МО34-35/03.03.05 art.112; în vigoare 01.07.05


     MODIFICAT
LP3-XV din 05.02.04, MO42-44/12.03.04 art.251
LP390/09.10.03, MO221/31.10.03 art.858
LP206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598
LP1430 din 07.11.02, MO161/03.12.02 art.1252
LP1579 din 27.02.98, MO38/30.04.98 art.276

Parlamentul adoptă prezenta lege.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiunea de arestare preventivă
Arestarea preventivă, în conformitate cu legislaţia de procedură penală, este o măsură preventivă aplicată învinuitului, inculpatului, precum şi persoanei bănuite de săvîrşirea unei infracţiuni pentru care, conform legii, poate fi aplicată o pedeapsă privativă de libertate.
Articolul 2. Scopul arestării preventive
Arestarea preventivă are scopul de a preveni eventuala sustragere a persoanei de la urmărirea penală şi judecată, încercările acesteia de a împiedica stabilirea adevărului în procesul penal ori de a comite acţiuni criminale, precum şi scopul de a asigura executarea sentinţei.
Articolul 3. Legislaţia cu privire la arestarea preventivă
(1) Procedura arestării preventive este determinată de prezenta lege, de Codul de procedură penală, Codul de executare a sancţiunilor de drept penal şi de alte acte normative.
(2) Actele normative adoptate în baza şi pentru executarea prezentei legi nu pot conţine restricţii suplimentare la drepturile şi libertăţile preveniţilor.
Articolul 4. Regulamentul de ordine interioară în locurile
                   de arest preventiv
Regulamentul de ordine interioară în locurile de arest preventiv se aprobă  de Ministerul Justiţiei de comun acord cu Ministerul  Afacerilor Interne, Ministerul Apărării şi Procuratura Generală.
Articolul 5. Temeiurile arestării preventive
Temeiurile pentru  arestarea  preventivă  se stabilesc de  Codul  de procedură penală.
Articolul 6. Locurile de arest preventiv
(1) Locurile de arest preventiv pentru deţinerea persoanelor faţă de care  drept  măsură preventivă a fost aleasă arestarea  preventivă  sînt izolatoarele de urmărire penală penală  ale  Departamentului   instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei.

[Art.6 al.(1) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(1) Locurile de arest preventiv pentru deţinerea persoanelor faţă de care  drept  măsură preventivă a fost aleasă arestarea  preventivă  sînt izolatoarele   de  anchetă  penală  ale  Departamentului   instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei.
(2) În unele  cazuri,  persoanele  indicate  la  alin.  (1)  pot  fi deţinute  în  alte  instituţii penitenciare, în izolatoare  de  detenţie provizorie, precum şi în carceră.
(3) În cazul  cînd  persoanele care execută pedeapsa în locurile  de deţinere  sînt  trase la răspundere penală pentru săvîrşirea  unei  alte infracţiuni   şi,  drept  măsură  preventivă,  li  se  aplică  arestarea preventivă,  în  baza  unei ordonanţe a persoanei sau a organului  în  a cărui  procedură  se  află cauza, ele pot fi  deţinute  în  izolatoarele disciplinare ale coloniei de corecţie sau ale coloniei de reeducare.
(4) În cazul   ordonării  expertizei  în  temeiurile  prevăzute   de legislaţia de procedură penală, precum şi în cazul necesităţii acordării unei  asistenţe medicale de urgenţă, persoanele indicate la alin.(3) pot fi internate în instituţiile curative ale sistemului penitenciar, iar în cazuri   excepţionale  -  în  instituţiile  curative  ale   Ministerului Sănătăţii, asigurîndu-li-se paza necesară.
(5) În cazul  cînd pe teritoriul respectiv nu există un izolator  de anchetă   penală,  persoanele  reţinute,  bănuite  de săvîrşirea unei infracţiuni, precum şi învinuiţii şi inculpaţii arestaţi, în cazul  în care este necesar de a se efectua acţiuni de urmărire penală penală sau dezbateri judiciare, sînt deţinuţi în izolatoarele de detenţie provizorie ale organelor afacerilor interne.

[Art.6 al.(5) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(5) În cazul  cînd pe teritoriul respectiv nu există un izolator  de anchetă   penală,  persoanele  reţinute,  bănuite  de  săvîrşirea   unei infracţiuni,  precum  şi învinuiţii şi inculpaţii arestaţi, în cazul  în care  este  necesar  de  a  se efectua acţiuni  de  anchetă  penală  sau dezbateri   judiciare,   sînt  deţinuţi  în  izolatoarele  de   detenţie provizorie ale organelor afacerilor interne.
(6) Drept temei  pentru  transferarea şi deţinerea  preveniţilor  în izolatoarele  de  detenţie provizorie serveşte  ordonanţa  procurorului, precum  şi  cererea scrisă a ofiţerului de urmărire penală ori hotărîrea instanţei de judecată,  pronunţată în modul prevăzut de legislaţia de procedură penală.

[Art.6 al.(6) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(6) Drept temei  pentru  transferarea şi deţinerea  preveniţilor  în izolatoarele  de  detenţie provizorie serveşte  ordonanţa  procurorului, precum  şi  cererea scrisă a anchetatorului penal sau a  persoanei  care face  cercetarea penală ori hotărîrea instanţei de judecată,  pronunţată în modul prevăzut de legislaţia de procedură penală.
(7) Militarii bănuiţi sau învinuiţi de comiterea unei infracţiuni se deţin în camera de arest în modul prevăzut de prezenta lege, de Codul de procedură   penală   şi  de  alte  acte  normative  care   reglementează organizarea  şi  executarea  serviciului de garnizoană şi  de  gardă  în forţele armate.
Articolul 7. Termenele deţinerii în locurile de arest preventiv
(1) Durata deţinerii  în  locurile de arest preventiv a  persoanelor faţă  de care, în calitate de măsură preventivă, a fost aleasă arestarea preventivă  nu  poate depăşi termenele prevăzute la art.186 din Codul  de procedură penală.
(2) Condamnaţii  în privinţa cărora sentinţa a devenit definitivă şi care  trebuie să fie transferaţi sub escortă în locurile de executare  a pedepsei  pot fi deţinuţi în izolatoarele de urmărire penală cel mult  10 zile.

[Art.7 modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(1) Durata deţinerii  în  locurile de arest preventiv a  persoanelor faţă  de care, în calitate de măsură preventivă, a fost aleasă arestarea preventivă  nu  poate depăşi termenele prevăzute la art.79 din Codul  de procedură penală.
    (2) Condamnaţii  în privinţa cărora sentinţa a devenit definitivă şi care  trebuie să fie transferaţi sub escortă în locurile de executare  a pedepsei  pot fi deţinuţi în izolatoarele de anchetă penală cel mult  10 zile.
  
Articolul 8. Personalul locurilor de arest preventiv
(1) Personalul  locurilor  de  arest preventiv  include  trupele  şi corpul  de  comandă din sistemul penitenciar al Ministerului  Justiţiei, din  organele afacerilor interne şi militarii Ministerului Apărării care fac  parte  din personalul subdiviziunilor respective (în  continuare  - colaboratorii  locurilor  de  arest  preventiv),  precum  şi  persoanele angajate în aceste locuri în baza contractului de muncă.
(2) Colaboratorii   locurilor   de   arest  preventiv,   în   limita împuternicirilor  prevăzute de prezenta lege şi de alte acte  normative, iau  decizii de sine stătător şi poartă răspundere, conform legislaţiei, pentru acţiunile lor nelegitime sau pentru inacţiune.
(3) Personalului  locurilor  de arest preventiv i se interzice de  a avea  cu preveniţii alte relaţii decît cele de serviciu, precum şi de  a apela la serviciile acestora.
Articolul 9. Asigurarea ordinii de deţinere sub
                  arest în locurile de arest preventiv
(1) Asigurarea  ordinii  de  deţinere  sub arest  a  persoanelor  în locurile  de arest preventiv se pune în sarcina administraţiei locurilor de arest preventiv.
(2) Administraţia   locurilor  de  arest  preventiv  îşi  desfăşoară activitatea  în conformitate cu prezenta lege, Codul de procedură penală şi cu alte acte normative.

[Art.9 al.(3) exclus prin L3-XV din 05.02.04, MO42-44/12.03.04 art.251]
[Art.9 al.(3) exclus prin L3-XV din 05.02.04, MO42-44/12.03.04 art.251]
(3) Administraţia locurilor de arest preventiv este obligată:
a) să asigure  paza  cuvenită şi ordinea de deţinere  a  persoanelor aflate în locurile de arest preventiv;
b) să creeze  persoanelor  aflate  în locurile  de  arest  preventiv condiţiile   comunale  de  trai  necesare  în  conformitate  cu  normele stabilite, să le asigure hrana şi asistenţa medicală;
c) să creeze persoanei care efectuează urmărirea penală, anchetatorului  penal,  procurorului,  judecătorului  şi   apărătorului condiţii necesare pentru activitatea ce ţine de procedura penală.

[Art.9 al.(3) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
c) să creeze    persoanei    ce   efectuează   cercetarea    penală, anchetatorului   penal,  procurorului,  judecătorului  şi   apărătorului condiţii necesare pentru activitatea ce ţine de procedura penală.
    
Articolul 10. Persoanele deţinute în locurile de arest preventiv
(1) În locurile  de arest preventiv sînt deţinuţi preveniţii în baza hotărîrii  instanţei  de judecată.
[Alin.1 art.10 modificat prin L1579/27.02.98, MO38/30.04.98]
(2) În locurile  de arest preventiv pot fi deţinuţi, de asemenea, şi condamnaţii la privaţiune de libertate:
a) persoanele în privinţa cărora sentinţa nu este definitivă;
b) persoanele  în privinţa cărora sentinţa este definitivă, pînă  la transferarea lor sub escortă în locul de executare a pedepsei;
c) persoanele  lăsate,  în modul stabilit de lege, în izolatorul de urmărire penală pentru a îndeplini lucrări de întreţinere a gospodăriei;

[Art.10 al.(2) lit.c) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
c) persoanele  lăsate,  în modul stabilit de lege, în izolatorul  de anchetă penală pentru a îndeplini lucrări de întreţinere a gospodăriei;
d) persoanele lăsate în izolatorul de urmărire penală sau transferate în  el din locurile de executare a pedepsei pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală  în  procese penale ori  în  legătură  cu  judecarea cauzelor în instanţele de judecată;

[Art.10 al.(2) lit.d) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
d) persoanele lăsate în izolatorul de anchetă penală sau transferate în  el din locurile de executare a pedepsei pentru efectuarea acţiunilor de  anchetă  penală  în  procese penale ori  în  legătură  cu  judecarea cauzelor în instanţele de judecată;
e) condamnaţii escortaţi aflaţi în tranzit.
(3) Persoanele  indicate  la alin.(2) sînt deţinute în  locurile  de arest preventiv în modul stabilit de prezenta lege.
Articolul 11. Statutul juridic al persoanelor deţinute  
                    în locurile de arest preventiv
(1) Persoanele  deţinute în locurile de arest preventiv au obligaţii şi  beneficiază  de  drepturile şi libertăţile stabilite  de  legislaţie pentru  cetăţenii  Republicii  Moldova,  cu  restricţiile  prevăzute  de prezenta lege şi de Codul de procedură penală care decurg din regimul de deţinere sub arest.
(2) Statutul  juridic  al  cetăţenilor  străini  şi  al  apatrizilor deţinuţi  în  locurile de arest preventiv este determinat de  legislaţia Republicii  Moldova,  care  prevede drepturile  şi  obligaţiile  acestor persoane  în  timpul  aflării lor pe teritoriul Republicii  Moldova,  cu restricţiile  stabilite  de  prezenta lege care decurg  din  regimul  de deţinere sub arest.
(3) Deţinerea   persoanelor  în  locurile  de  arest  preventiv   se efectuează  în  baza  principiului respectării  Constituţiei  Republicii Moldova,  cerinţelor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului,  altor norme   juridice   şi  standarde  internaţionale   privind   tratamentul deţinuţilor  şi  nu  poate  fi cumulată  cu  acţiuni  intenţionate  care cauzează suferinţe fizice sau morale ori jignesc demnitatea umană.
(4) Nu se admite  discriminarea  persoanelor aflate în  locurile  de arest preventiv sau acordarea de privilegii acestora conform criteriilor de  sex,  rasă,  naţionalitate, limbă, origine  etnică,  conform  stării patrimoniale  şi  oficiale,  atitudinii faţă de  religie,  convingerilor politice,  apartenenţei la asociaţiile obşteşti, meritelor din trecut şi altor circumstanţe.
(5) Preveniţii  nu  pot fi supuşi unor experimente  ştiinţifice  sau medicale, nici chiar în cazul cînd există acordul acestora.
Capitolul II
EXECUTAREA ARESTĂRII PREVENTIVE
Articolul 12. Cerinţele principale ale regimului din
                    locurile de arest preventiv
(1) Cerinţele   principale  ale  regimului  din  locurile  de  arest preventiv   sînt   următoarele:  izolarea  preveniţilor,   supravegherea permanentă şi deţinerea lor separată în modul prevăzut la art.14.
(2) Pentru asigurarea pazei în locurile de arest preventiv şi pentru supravegherea  preveniţilor se folosesc mijloace tehnico-inginereşti  de pază şi de comunicaţie.
(3) Preveniţii sînt supuşi percheziţiei corporale, dactiloscopiei şi sînt   fotografiaţi,   iar   încăperile  în  care  sînt   instalaţi   se percheziţionează.  Obiectele aflate asupra lor, coletele şi pachetele cu provizii  sosite  pe numele lor sînt controlate.  Nu li se permite să aibă asupra lor bani, lucruri de preţ şi obiecte  a  căror păstrare şi utilizare în locurile de  arest  preventiv este interzisă. Banii care le-au fost confiscaţi la intrarea în locurile de  arest  preventiv  se  transferă  la  conturile  lor  personale,  iar lucrurile de preţ şi obiectele se predau la păstrare.

[Art.12 al.(3) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(3) Preveniţii sînt supuşi percheziţiei corporale, dactiloscopiei şi sînt   fotografiaţi,   iar   încăperile  în  care  sînt   instalaţi   se percheziţionează.  Obiectele aflate asupra lor, coletele şi pachetele cu provizii  sosite  pe numele lor sînt controlate, iar corespondenţa  este cenzurată.  Nu li se permite să aibă asupra lor bani, lucruri de preţ şi obiecte  a  căror păstrare şi utilizare în locurile de  arest  preventiv este interzisă. Banii care le-au fost confiscaţi la intrarea în locurile de  arest  preventiv  se  transferă  la  conturile  lor  personale,  iar lucrurile de preţ şi obiectele se predau la păstrare.
(4) Banii şi  lucrurile de preţ dobîndite în mod ilicit sau a  căror sursă  de  dobîndire  nu  este stabilită sînt confiscate  în  baza  unei ordonanţe  motivate a şefului locului de arest preventiv, sancţionată de procuror,  şi  sînt trecute în venitul statului. Copia de  pe  ordonanţa menţionată se anexează la dosarul personal al prevenitului.
(5) Obiectele, substanţele şi produsele interzise spre a fi păstrate şi  utilizate  de  preveniţi  se confiscă şi  se  predau  spre  păstrare administraţiei  locului  de arest preventiv ori se nimicesc de  către  o comisie  în  baza  unei ordonanţe motivate a şefului  locului  de  arest preventiv, întocmindu-se un act respectiv în legătură cu aceasta.
(6) Supravegherea  tratării  sanitare  şi  percheziţia  corporală  a preveniţilor  se  efectuează de către colaboratorii locurilor  de  arest preventiv de acelaşi sex.
(7) Lista lucrurilor şi obiectelor care li se interzice preveniţilor să le aibă asupra lor se stabileşte de Ministerul Justiţiei.
Articolul 13. Cerinţele principale ale izolării
(1) Preveniţii sînt deţinuţi în camere comune, luînd în consideraţie cerinţele deţinerii separate prevăzute la art.14, precum şi în celule.
(2) În scopul  asigurării izolării şi prevenirii contravenţiilor, se admite instalarea preveniţilor în boxe special amenajate, pe o durată ce nu depăşeşte 2 ore.
(3) Preveniţilor  li  se  interzice să stabilească  legături  şi  să întreţină relaţii cu persoanele deţinute în alte camere.
(4) Cerinţele  izolării  trebuie  să  fie respectate  şi  în  timpul deplasării preveniţilor în afara locurilor de deţinere a acestora.
Articolul 14. Repartizarea în camere
(1) La repartizarea  preveniţilor  în camere este obligatoriu să  se respecte următoarele cerinţe:
1) Se deţin:
a) femeile separat de bărbaţi;
b) minorii separat  de majori. La repartizarea în camere a minorilor se   va  ţine  cont  de  vîrsta  acestora,  de  dezvoltarea  fizică   şi intelectuală, de calităţile morale;
c) persoanele care pentru prima dată sînt trase la răspundere penală separat  de cele care au executat mai înainte o pedeapsă în locurile  de deţinere;
d) persoanele   bănuite,   învinuite  sau  inculpaţii   separat   de condamnaţii în privinţa cărora sentinţele au rămas definitive;
e) persoanele  bănuite sau învinuite de una şi aceeaşi cauză  penală se  deţin separat în cazul cînd există o indicaţie din partea  persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza.
2) Sînt deţinuţi separat de ceilalţi preveniţi:
a) persoanele  bănuite sau învinuite de săvîrşirea unor  infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave;

[Art.14 al.(2) lit.a) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
a) persoanele  bănuite sau învinuite de săvîrşirea unor  infracţiuni grave;
b) persoanele   bănuite  sau  învinuite  de  săvîrşirea  unor  crime deosebit de periculoase împotriva securităţii statului;
c) recidiviştii deosebit de periculoşi;
d) persoanele condamnate la detenţie pe viaţă;
e) cetăţenii străini şi apatrizii;
f) persoanele  care,  pînă  la arestare, au lucrat  în  autorităţile publice,  inclusiv în instanţele de judecată, în organele  procuraturii, justiţiei, afacerilor interne, securităţii naţionale;
g) persoanele  a  căror  viaţă  şi sănătate sînt  ameninţate  de  un pericol  din  partea  altor preveniţi - în baza unei  decizii  scrise  a persoanei  sau  a  organului  în  a cărui procedură  se  află  cauza,  a procurorului sau a şefului locului de arest preventiv;
h) persoanele  contaminate  de boli infecţioase sau care necesită  o îngrijire şi o supraveghere medicală specială.
(3) În cazuri  excepţionale, în scopul păstrării secretului urmăririi penale,  apărării preveniţilor de eventuale atentate la viaţa lor sau în scopul prevenirii unor noi infracţiuni ce ar putea fi comise de aceştia, ori  în  baza  unei  ordonanţe motivate, emisă în  temeiul  unui  raport medical  de  persoana sau de organul în a cărui procedură se află  cauza ori  de  şeful locului de arest preventiv şi confirmată de procuror,  ei pot  fi  deţinuţi în celule. Această măsură nu se aplică  minorilor.  În cazul  apariţiei  vreunui pericol pentru viaţa minorilor,  aceştia  sînt transferaţi în altă cameră comună.

[Art.14 al.(3) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(3) În cazuri  excepţionale, în scopul păstrării secretului anchetei penale,  apărării preveniţilor de eventuale atentate la viaţa lor sau în scopul prevenirii unor noi infracţiuni ce ar putea fi comise de aceştia, ori  în  baza  unei  ordonanţe motivate, emisă în  temeiul  unui  raport medical  de  persoana sau de organul în a cărui procedură se află  cauza ori  de  şeful locului de arest preventiv şi confirmată de procuror,  ei pot  fi  deţinuţi în celule. Această măsură nu se aplică minorilor.  În cazul  apariţiei  vreunui pericol pentru viaţa minorilor,  aceştia  sînt transferaţi în altă cameră comună.
(4) Modul de repartizare a preveniţilor în instituţiile curative ale locurilor de arest preventiv se stabileşte de Ministerul Justiţiei.
(5) Condamnaţii  lăsaţi  în  izolatoarele de urmărire penală  pentru îndeplinirea  lucrărilor  de întreţinere a gospodăriei sînt deţinuţi  în încăperi separate.

[Art.14 al.(5) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(5) Condamnaţii  lăsaţi  în  izolatoarele de anchetă  penală  pentru îndeplinirea  lucrărilor  de întreţinere a gospodăriei sînt deţinuţi  în încăperi separate.
Articolul 15. Paza şi supravegherea preveniţilor
(1) Preveniţii  se  deplasează  pe  teritoriul  locurilor  de  arest preventiv sub escortă sau însoţiţi de colaboratorii acestor locuri.
(2) În scopul  exercitării  supravegherii poate fi folosită  tehnica audio şi video, precum şi televiziunea aplicată.
(3) Administraţia  locurilor  de  arest  preventiv  are  dreptul  să controleze  lucrurile şi îmbrăcămintea persoanelor, precum şi mijloacele de  transport,  care  intră sau care ies de pe teritoriul  locurilor  de arest   preventiv.   Nu  sînt  controlate  lucrurile  şi   îmbrăcămintea persoanelor  în a căror procedură se află cauzele penale ale persoanelor bănuite  şi  învinuite, precum şi ale persoanelor care sînt în drept  să controleze şi să supravegheze locurile de arest preventiv.
(4) În scopul   depistării,  prevenirii,  curmării  şi  descoperirii infracţiunilor  în  locurile  de arest preventiv, se  întreprind  măsuri operative de investigaţie în conformitate cu legislaţia.
Articolul 16. Drepturile preveniţilor
(1) Preveniţii au dreptul:
a) să primească  informaţii  privind drepturile şi obligaţiile lor, regimul de deţinere sub arest, cerinţele disciplinare;
b) să se adreseze cu rugămintea de a fi primiţi în audienţă de către şeful  locului  de arest preventiv şi de către persoanele care  exercită controlul  asupra  activităţii  locului de arest  preventiv,  în  timpul aflării acestora pe teritoriu;
c) la securitate personală;
d) la întrevederi  cu  apărătorul,  precum  şi  cu  rudele  şi  alte persoane;
e) să ţină asupra lor documente şi note referitoare la cauza penală, precum  şi  la  exercitarea  altor drepturi  şi  interese  legitime,  cu excepţia  acelor  documente  şi note care pot fi  utilizate  în  scopuri ilegale;
f) să poarte  corespondenţă  cu  rudele  şi  cu  alte  persoane,  să expedieze   plîngeri,  cereri  şi  scrisori  autorităţilor  publice   şi persoanelor cu funcţii de răspundere, în modul prevăzut la art.18;
g) să participe   la  alegerile  pentru  funcţia  de  Preşedinte  al Republicii Moldova, la alegerea Parlamentului;
h) la alimentaţie gratuită, la asigurarea materială şi a condiţiilor de trai, precum şi la asistenţă medico-sanitară;
i) la o plimbare zilnică cu durata de o oră;
j) să poarte  îmbrăcămintea  şi încălţămintea proprie de  sezon,  să folosească aşternutul, precum şi alte lucruri şi obiecte de uz personal, lista  şi  numărul  cărora  sînt stabilite  de  Regulamentul  de  ordine interioară,  iar  în  lipsa îmbrăcămintei şi  încălţămintei  proprii  de sezon,  permise spre a fi purtate în locurile de arest preventiv, să  le primească de la administraţie;
k) să folosească  jocurile  de  masă, literatura,  precum  şi  presa periodică, luată din biblioteca locului de arest preventiv sau procurată prin intermediul administraţiei din reţeaua comercială;
l) să îndeplinească,   în  mod  individual,  rituri  religioase,  să folosească  literatură religioasă şi obiecte de cult religios  specifice credinţei  lor,  dacă,  în legătură cu aceasta, nu  se  încalcă  ordinea stabilită  în  locurile de arest preventiv şi nu sînt lezate  drepturile altor persoane;
m) la autoinstruire;
n) să primească colete şi pachete cu provizii;
o) să participe   la  tranzacţii  de  drept  civil  cu   autorizaţia persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza.
(2) Persoanele  deţinute în izolatoarele de urmărire penală, pe lîngă acestea, au dreptul:

[Art.16 al.(2) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(2) Persoanele  deţinute în izolatoarele de anchetă penală, pe lîngă acestea, au dreptul:
a) să primească mandate poştale;
b) să procure, prin virament, produse alimentare şi obiecte de primă necesitate;
c) să folosească  tranzistoare şi televizoare portative, primite  de la rude sau de la persoane apropiate;
d) să se deplaseze  în  afara locurilor de arest preventiv în  cazul unor circumstanţe personale extraordinare, în baza autorizaţiei scrise a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza;
e) să înregistreze căsătoria şi să o desfacă.
(3) Dacă unor  persoane  care  îşi  ispăşesc pedeapsa  în  locul  de deţinere  li se aplică măsura preventivă sub formă de arest preventiv în legătură  cu  un  alt proces, acestea sînt deţinute în  conformitate  cu reglementările  stabilite de prezenta lege. Persoanele în cauză  primesc colete  şi pachete cu provizii, cumpără produse alimentare şi obiecte de primă necesitate, în modul stabilit în Codul de executare a sancţiunilor de drept penal pentru instituţiile penitenciare respective.
(4) Cetăţenii  străini  deţinuţi în locurile de arest  preventiv  au dreptul să întreţină legături cu misiunile diplomatice ale statelor lor, iar cetăţenii statelor ce nu au misiuni diplomatice în Republica Moldova -  cu  misiunile  diplomatice ale statelor care  şi-au  asumat  apărarea intereselor lor sau cu organismele internaţionale care exercită apărarea lor.
(5) Preveniţii au dreptul să atace judecătorului de instrucţie acţiunile administraţiei locului de arest preventiv prin care li s-au încălcat drepturile prevăzute de prezentul articol.
[Art.16 al.(5) introdus prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
Articolul 17. Dreptul la securitatea personală
În cazul apariţiei   vreunui  pericol  pentru  viaţa  şi   sănătatea prevenitului,  acesta este în drept să prezinte colaboratorului  locului de  arest  preventiv  o cerere de a fi transferat într-o  încăpere  unde pericolul  dat  lipseşte.  În  cazul  acesta,  persoana  cu  funcţii  de răspundere  este  obligată  să  ia măsuri  urgente  pentru  a  transfera prevenitul într-un loc nepericulos.
Articolul 18. Corespondenţa. Adresarea plîngerilor,
                    cererilor şi scrisorilor
(1) Preveniţii  pot  coresponda cu rude şi cu alte persoane în  baza autorizaţiei  scrise a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza care pot limita motivat această corespondenţă în interesul desfăşurării urmăririi penale sau a judecării cauzei, precum şi al securităţii şi al menţinerii bunei ordini în locul de detenţie.  Scrisorile scrise sau primite de preveniţi sînt  expediate destinatarilor  sau  sînt înmînate preveniţilor de  către  administraţia locului  de  arest  preventiv  în cel mult 24 de ore după  depunerea  sau primirea lor.

[Art.18 al.(1) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(1) Preveniţii  pot  coresponda cu rude şi cu alte persoane în  baza autorizaţiei  scrise a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află  cauza.  Scrisorile scrise sau primite de preveniţi sînt  expediate destinatarilor  sau  sînt înmînate preveniţilor de  către  administraţia locului  de  arest  preventiv  în cel mult 3  zile  după  depunerea  sau primirea lor.
(2) Scrisorile preveniţilor, inclusiv ale inculpaţilor, se controlează de către administraţia locului de arest preventiv. Corespondenţa prevenitului cu procurorul, cu avocatul său, cu organele naţionale şi internaţionale legal constituite care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului nu poate fi supusă controlului sau cenzurii şi urmează să fie expediată sau transmisă destinatarului în decurs de 24 de ore de la depunere sau primire.

[Art.18 al.(2) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(2) Plîngerile, cererile şi scrisorile preveniţilor, inclusiv ale inculpaţilor, se controlează de către administraţia locului de arest preventiv. Corespondenţa prevenitului cu procurorul, cu avocatul său, cu organele naţionale şi internaţionale legal constituite care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului nu poate fi supusă controlului sau cenzurii şi urmează să fie expediată sau transmisă destinatarului în decurs de 24 de ore de la depunere sau primire.

[Art.18 al.(2) în redacţia L1430/07.11.02, MO161/03.12.02 art.1252]
    (2) Plîngerile,  cererile şi scrisorile preveniţilor se  controlează de  către administraţia locului de arest preventiv. Plîngerile, cererile şi scrisorile adresate procurorului nu sînt supuse controlului, urmînd a fi expediate la destinaţie în 24 de ore de la depunerea lor.
(3) Plîngerile împotriva acţiunilor persoanei care efectuează urmărirea penală se trimit de către administraţia locului de arest preventiv, în cel mult 24 de ore de la depunerea lor, procurorului sau judecătorului de instrucţie, după caz, iar plîngerile împotriva acţiunilor procurorului se trimit, în acelaşi termen, procurorului ierarhic superior sau judecătorului de instrucţie, după caz.

[Art.18 al.(3) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(3) Plîngerile   împotriva  acţiunilor  persoanei  care   efectuează cercetarea  penală  sau  ale  anchetatorului penal se  trimit  de  către administraţia  locului  de arest preventiv procurorului, iar  plîngerile împotriva acţiunilor procurorului - procurorului  ierarhic  superior, în decurs de cel mult 3 zile de la depunerea lor.
[Alin.3 art.18 modificat prin HG1579/27.02.98, MO38/30.04.98]
    (4) Alte plîngeri,  cereri  şi scrisori ce ţin de procedura  penală, administraţia  locului  de arest preventiv le trimite, în decurs de cel mult 24 de ore de la depunerea lor, persoanei sau organului în  a  cărui procedură  se  află cauza. Ele se examinează de această persoană sau  de acest  organ  şi,  în  timp de cel mult 3 zile de la  primirea  lor,  se expediază la destinaţie.

[Art.18 al.(4) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(4) Alte plîngeri,  cereri  şi scrisori ce ţin de procedura  penală, administraţia  locului  de arest preventiv le trimite, în decurs de  cel mult  3  zile  de la depunerea lor, persoanei sau organului în  a  cărui procedură  se  află cauza. Ele se examinează de această persoană sau  de acest  organ  şi,  în  timp de cel mult 3 zile de la  primirea  lor,  se expediază la destinaţie.
(5) Plîngerile,  cererile  şi  scrisorile  ce conţin  date  a  căror divulgare  poate să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal nu se  expediază  destinatarului, ci se remit spre examinare persoanei  sau organului  în a cărui procedură se află cauza; faptul acesta se comunică prevenitului  şi, de asemenea, este adus la cunoştinţa procurorului care supraveghează procedura de cercetare penală sau de anchetă penală.
(6) Plîngerile,  cererile şi scrisorile cu referire la chestiuni  ce nu  au  legătură cu procesul se examinează de administraţia  locului  de arest  preventiv  sau se expediază la destinaţie, în modul  stabilit  de Legea cu privire la petiţionare.
(7) Răspunsurile la plîngeri, cereri şi scrisori se înmînează preveniţilor de către administraţie contra semnătură în cel mult 24 de ore din momentul primirii lor.

[Art.18 al.(7) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
   (7) Răspunsurile   la  plîngeri,  cereri  şi  scrisori  se  aduc  la cunoştinţa  preveniţilor  de  către administraţie  contra  semnătură  în decurs de cel mult 3 zile din momentul primirii lor.
(8) Preveniţilor  li  se interzice să expedieze cereri  şi  plîngeri anonime.
(9) Cheltuielile  poştale  pentru  expedierea  scrisorilor  adresate rudelor  şi  altor  persoane  sînt achitate de sine  stătător  de  către preveniţi.
Articolul 19. Acordarea întrevederilor
(1) Administraţia  locului  de arest preventiv  acordă  preveniţilor întrevederi  cu rude sau alte persoane cu autorizaţia scrisă a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza. De regulă, se acordă o  întrevedere pe lună. Durata întrevederii poate fi de la o oră pînă la două ore.
(2) Cetăţenilor  străini arestaţi preventiv li se acordă întrevederi cu  reprezentanţii  misiunilor diplomatice ale statelor  respective,  cu acordul  Ministerului  Afacerilor  Externe şi cu  autorizaţia  scrisă  a persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza.
(3) Întrevederea   acordată  prevenitului  are  loc  sub   controlul administraţiei  locului  de  arest  preventiv. În  caz  de  încălcare  a regulilor stabilite, întrevederea încetează anticipat.
(4) Din momentul  în  care  apărătorul este admis  la  proces,  fapt confirmat  printr-o  comunicare scrisă a persoanei sau a organului în  a cărui procedură se află cauza, preveniţii, au dreptul  la  întrevederi între patru ochi cu apărătorul, fără  limitarea numărului şi duratei acestora.

[Art.19 al.(4) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(4) Din momentul  în  care  apărătorul este admis  la  proces,  fapt confirmat  printr-o  comunicare scrisă a persoanei sau a organului în  a cărui procedură se află cauza, preveniţii, după primul interogatoriu, au dreptul  la  întrevederi între patru ochi cu apărătorul, fără  limitarea numărului şi duratei acestora.
(5) Din momentul  pronunţării  sentinţei  şi pînă  la  rămînerea  ei definitivă,  întrevederile  sînt acordate de preşedintele  instanţei  de judecată.
Articolul 20. Primirea coletelor, pachetelor cu
                    provizii şi mandatelor poştale
(1) Preveniţilor  li se permite să primească o dată în lună un colet sau  un  pachet cu provizii cu greutatea totală ce nu depăşeşte  normele prevăzute de regulamentele poştale.
(2) Preveniţii  care,  conform  raportului  medical,  au  nevoie  de alimentaţie  dietetică  au dreptul să primească suplimentar  colete  sau pachete cu provizii în asortimentul şi în cantitatea stabilite de medic.
(3) Lista obiectelor, substanţelor şi produselor interzise spre a fi transmise   preveniţilor  este  stabilită  de  Regulamentul  de   ordine interioară.
(4) Mandatele  poştale sosite pe numele preveniţilor se transferă pe conturile  lor personale. Cu permisiunea administraţiei locului de arest preventiv,  preveniţii  pot să expedieze din mijloacele proprii  mandate poştale rudelor şi altor persoane.
(5) Administraţia  locului  de arest preventiv,  conform  raportului medical,  are  dreptul  să  primească pentru  preveniţi  medicamente  în cazurile cînd nu există posibilitatea de a-i asigura cu acestea.
(6) Coletele  şi pachetele ce conţin medicamente şi îmbrăcăminte ori încălţăminte  de sezon, nu se includ în numărul coletelor şi  pachetelor cu provizii prevăzut la alin.(1).
Articolul 21. Alimentaţia, procurarea produselor alimentare
                    şi a obiectelor de primă necesitate
(1) Preveniţii  sînt  asiguraţi  cu  alimentaţie  gratuită,  conform normelor stabilite de Guvern, în corespundere cu normele fiziologice.
(2) Persoanele deţinute în izolatoarele de urmărire penală au dreptul să  procure,  prin  virament, produse alimentare, precum şi  obiecte  de primă  necesitate şi alte mărfuri industriale, cel puţin o dată pe  lună în  magazinul  din  locul  de  arest  preventiv  sau,  prin  intermediul administraţiei,  în  reţeaua  de  comerţ din sumele pe  care  le  au  la conturile personale. Se permite a cheltui o sumă de bani ce nu depăşeşte un  salariu  minim.  Această  sumă nu include  costul  îmbrăcămintei  şi încălţămintei   de  sezon,  maşinii  de  ras  electrice,  procurate   de preveniţi,  precum şi achitarea serviciilor prestate în conformitate  cu prezenta lege şi cu Regulamentul de ordine interioară.

[Art.21 al.(2) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(2) Persoanele deţinute în izolatoarele de anchetă penală au dreptul să  procure,  prin  virament, produse alimentare, precum şi  obiecte  de primă  necesitate şi alte mărfuri industriale, cel puţin o dată pe  lună în  magazinul  din  locul  de  arest  preventiv  sau,  prin  intermediul administraţiei,  în  reţeaua  de  comerţ din sumele pe  care  le  au  la conturile personale. Se permite a cheltui o sumă de bani ce nu depăşeşte un  salariu  minim.  Această  sumă nu include  costul  îmbrăcămintei  şi încălţămintei   de  sezon,  maşinii  de  ras  electrice,  procurate   de preveniţi,  precum şi achitarea serviciilor prestate în conformitate  cu prezenta lege şi cu Regulamentul de ordine interioară.
Articolul 22. Asigurarea materială şi a condiţiilor de trai
(1) Preveniţilor   li  se  asigură  condiţii  comunale  de  trai  ce corespund regulilor sanitare şi de igienă.
(2) Norma spaţiului ce îi revine unui prevenit în cameră nu poate fi mai  mică  de 2 metri pătraţi. În cameră trebuie să existe  o  fereastră care să asigure lumina de zi naturală şi ventilarea încăperii.
(3) Preveniţilor li se oferă posibilitatea de a se folosi de toaletă în condiţii igienice şi care nu jignesc demnitatea umană.
(4) Femeilor  gravide  şi femeilor care au cu ele copii,  minorilor, precum şi bolnavilor li se creează condiţii comunale de trai mai bune.
(5) Preveniţilor  li  se acordă posibilitatea de a face baie,  de  a schimba  lenjeria de pat şi de corp cel puţin o dată la 10 zile şi de  a se  folosi  permanent  de serviciile frizerului. Se interzice  a-i  cere prevenitului să se tundă la piele.
(6) Preveniţilor  li  se  pune la dispoziţie un  loc  individual  de dormit,  li se dă aşternut, li se asigură şi alte condiţii materiale  şi de  trai. În caz de necesitate, ei primesc îmbrăcăminte şi  încălţăminte de model stabilit.
(7) Administraţia   locului   de  arest  preventiv   poate   permite preveniţilor  să primească de la rude şi alte persoane lenjerie de  pat, îmbrăcăminte,   încălţăminte,  tranzistoare  şi  televizoare  portative. Obiectele  menţionate  nu  se  includ în  normele  prevăzute  la  art.20 alin.(1).
(8) În camere   sînt   mijloace   de   radiodifuziune.   În   măsura posibilităţii,  în camere se repartizează seturi de piese pentru  jocuri de  dame, şah, domino, reviste, ziare şi cărţi din biblioteca locului de arest preventiv, în modul stabilit de Regulamentul de ordine interioară.
Articolul 23. Particularităţile deţinerii sub arest a femeilor
                    gravide şi a femeilor care au cu ele copii
(1) Femeile arestate  preventiv  sînt în drept să aibă cu ele  copii care nu au împlinit vîrsta de 2 ani.
(2) În locurile  de  arest preventiv, femeilor gravide  şi  femeilor care  au cu ele copii li se creează condiţii comunale de trai mai  bune, li se organizează asistenţă medicală specializată, li se stabilesc raţii şi  norme  sporite,  aprobate de Guvern, de alimentare şi  asigurare  cu obiecte.
(3) Norma spaţiului  în camerele destinate pentru deţinerea femeilor gravide  şi  femeilor care au cu ele copii este de cel puţin  3,5  metri pătraţi pentru o persoană.
(4) Femeilor  gravide şi femeilor care au cu ele copii li se permite să  primească suplimentar colete şi pachete cu provizii în  asortimentul şi  în cantitatea stabilite de medic, să procure produse alimentare fără restricţii.  În  acest  scop pot fi folosiţi banii de pe  conturile  lor personale.
(5) Femeile gravide  şi femeile care au cu ele copii beneficiază  de dreptul la plimbări zilnice cu durata de pînă la 2 ore.
(6) Femeile gravide  şi  femeile  care  au cu ele copii  nu  pot  fi încarcerate.
Articolul 24. Particularităţile deţinerii sub arest a minorilor
(1) Norma spaţiului  în  camerele  destinate deţinerii sub  arest  a minorilor nu poate fi mai mică de 3,5 metri pătraţi pentru un prevenit.
(2) Minorilor  arestaţi  preventiv  li se stabilesc  raţii  sporite, aprobate  de  Guvern, li se permite să primească suplimentar  colete  şi pachete cu provizii în asortimentul şi cantitatea stabilite de medic.
(3) Minorii arestaţi  preventiv  au dreptul la plimbări  zilnice  cu durata   de  pînă  la  2  ore.  În  timpul  plimbărilor  li  se   acordă posibilitatea  de  a  face  exerciţii fizice şi  de  a  practica  jocuri sportive.
(4) În măsura posibilităţilor, pentru minorii deţinuţi în izolatoarele de urmărire penală se  organizează  vizionarea  filmelor, emisiunilor   televizate,  se  amenajează  încăperi  pentru  practicarea sportului, precum şi terenuri de sport la aer liber.
(5) Minorilor  deţinuţi  în  izolatoarele de urmărire  penală  li  se permite  să  procure şi să primească manuale şi rechizite şcolare  peste suma  stabilită pentru procurarea produselor alimentare şi a  obiectelor de primă necesitate.

[Art.24 al.(4);(5) modificate prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(4) În măsura    posibilităţilor,   pentru   minorii   deţinuţi   în izolatoarele  de  anchetă  penală se  organizează  vizionarea  filmelor, emisiunilor   televizate,  se  amenajează  încăperi  pentru  practicarea sportului, precum şi terenuri de sport la aer liber.
    (5) Minorilor  deţinuţi  în  izolatoarele de anchetă  penală  li  se permite  să  procure şi să primească manuale şi rechizite şcolare  peste suma  stabilită pentru procurarea produselor alimentare şi a  obiectelor de primă necesitate.
Articolul 25. Asistenţa medico-sanitară
(1) Asistenţa  medicală,  precum  şi munca  curativoprofilactică  şi antiepidemică  în  locurile  de  arest preventiv se  organizează  şi  se desfăşoară în conformitate cu legislaţia ocrotirii sănătăţii.
(2) Administraţia  locului  de  arest  preventiv  este  obligată  să îndeplinească  cerinţele  sanitare  şi de igienă  ce  asigură  ocrotirea sănătăţii  preveniţilor,  iar aceştia, la rîndul lor, sînt  obligaţi  să respecte regulile de igienă personală.
(3) Modul de  acordare  a  asistenţei  medicale,  inclusiv  a  celei psihiatrice,   preveniţilor,   precum  şi  de  întreţinere  a   lor   în instituţiile   curative  ale  sistemului  penitenciar,  de  folosire   a instituţiilor  curative  ale Ministerului Sănătăţii şi de  antrenare  în acest   scop  a  personalului  acestora,  se  stabileşte  de  Ministerul Justiţiei  în  comun  cu  Ministerul  Sănătăţii,  Ministerul   Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării.
(4) În cazul  în  care  prevenitului îi este  necesară  o  asistenţă medicală  specializată  urgentă ce nu poate fi acordată în  instituţiile curative  ale  sistemului penitenciar, această asistenţă i se acordă  în instituţiile   curative   specializate   ale   Ministerului   Sănătăţii, asigurîndu-i-se paza respectivă.
(5) În cazul   în  care  prevenitului  i-au  fost  cauzate   leziuni corporale,  lucrătorii medicali de la locul de arest preventiv îl  supun examenului  medical în decurs de 24 de ore după depunerea plîngerii  sau după   depistarea   nemijlocită  a  leziunilor  corporale.   Rezultatele examenului medical se notează în modul stabilit şi se comunică victimei. La  cererea  victimei, examenul medical poate fi efectuat de  lucrătorii altor instituţii curative.
(6) În caz de   deces  sau  de  îmbolnăvire  gravă  a  prevenitului, administraţia  locului  de arest preventiv  încunoştinţează  neîntîrziat rudele apropiate ale acestuia, precum şi persoana sau organul în a cărui procedură se află cauza.
(7) După efectuarea   acţiunilor  prevăzute  de  legislaţie,  corpul decedatului  se restituie persoanelor care l-au cerut. În cazul în  care corpul  decedatului  nu  este  cerut,  administraţia  locului  de  arest preventiv îl înhumează din contul bugetului de stat.
Articolul 26. Servicii suplimentare cu plată
Administraţia    locurilor    de   arest   preventiv,   în    măsura posibilităţilor,    asigură   servicii   sociale   şi    medico-sanitare suplimentare  cu  plată. Lista şi modul de acordare a  acestor  servicii sînt stabilite de Regulamentul de ordine interioară.
Articolul 27. Condiţiile de muncă şi retribuirea muncii
(1) Preveniţii   pot  fi  antrenaţi  la  muncă  numai  în   limitele teritoriului  locului  de arest preventiv, cu consimţămîntul lor  şi  în baza autorizaţiei persoanei sau a organului în a cărui procedură se află cauza.
(2) Activitatea  de  producţie la care sînt antrenaţi preveniţii  se organizează cu condiţia asigurării izolării şi pazei acestora.
(3) Munca preveniţilor  se  organizează cu respectarea regulilor  de protecţie   a  muncii,  tehnicii  securităţii  şi  igienei  industriale, prevăzute de legislaţia cu privire la protecţia muncii.
(4) Munca preveniţilor   este   retribuită  în  modul  prevăzut   de legislaţia cu privire la salarizare.
(5) Salariul  preveniţilor, după reţinerea din el a tuturor  sumelor prevăzute de legislaţie, se transferă la conturile lor personale.
(6) Preveniţii  pot  fi antrenaţi fără remunerarea muncii  numai  la lucrări  de menţinere a bunelor condiţii sanitare de trai, precum şi  de amenajare  a  locului  de  arest preventiv. La aceste  lucrări  ei  sînt antrenaţi  pe  rînd, în afara orelor de efectuare a actelor de urmărire penală, iar durata lucrărilor nu poate depăşi 2 ore pe zi.

[Art.27 al.(6) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(6) Preveniţii  pot  fi antrenaţi fără remunerarea muncii  numai  la lucrări  de menţinere a bunelor condiţii sanitare de trai, precum şi  de amenajare  a  locului  de  arest preventiv. La aceste  lucrări  ei  sînt antrenaţi  pe  rînd, în afara orelor de efectuare a actelor  de  anchetă penală, iar durata lucrărilor nu poate depăşi 2 ore pe zi.
(7) Lista activităţilor  şi funcţiilor la care se interzice a folosi preveniţii se stabileşte de Ministerul Justiţiei.
Articolul 28. Răspunderea materială
(1) Preveniţii  poartă răspundere materială în mărimea prevăzută  de legislaţie,  pentru daunele cauzate de ei în timpul aflării în locul  de arest preventiv.
(2) Despăgubirea  se  percepe,  în  baza unei  ordonanţe  a  şefului locului  de arest preventiv, din sumele acumulate pe contul personal  al prevenitului. Ordonanţa se aduce la cunoştinţă contra semnătură şi poate fi  contestată  persoanei cu funcţie de răspundere ierarhic  superioare, procurorului  sau  în instanţă de judecată. Suma reţinută greşit  pentru despăgubire urmează a fi restituită prevenitului la contul lui personal. În  cazul  în care prevenitul este condamnat la o pedeapsă privativă  de libertate,  despăgubirea  daunei cauzate de acesta în timpul aflării  în locul de arest preventiv poate fi percepută de administraţia instituţiei de corecţie din mijloacele intrate pe contul personal al condamnatului.
(3) În cazul  anulării  sau  modificării măsurii  preventive,  dauna nereparată  de către persoana eliberată de sub arest este despăgubită pe baze generale.
(4) La cererea  prevenitului,  dauna materială poate fi reparată  de rudele sale sau de alte persoane, cu acordul acestora.
Articolul 29. Obligaţiile preveniţilor
(1) Preveniţii sînt obligaţi:
a) să respecte  ordinea stabilită în locurile de arest preventiv  de Regulamentul de ordine interioară;
b) să îndeplinească cerinţele legitime ale administraţiei locului de arest preventiv;
c) să fie pe   rînd  de  serviciu  în  camere,  conform  dispoziţiei administraţiei;
d) să respecte regulile sanitare şi de igienă;
e) să păstreze bunurile locului de arest preventiv.
(2) Preveniţilor li se interzice:
a) să comită acţiuni care ar jigni demnitatea personalului din locul de arest preventiv, precum şi demnitatea altor preveniţi;
b) să consume   băuturi  alcoolice,  narcotici,  substanţe   toxice, medicamente fără autorizaţia medicului;
c) să procure,  să vîndă, să schimbe, să doneze sau să cedeze în alt mod atît lucruri personale, cît şi bunuri proprietate de stat, să acorde servicii  cu  plată sau compensate în alt mod atît preveniţilor, cît  şi personalului locului de arest preventiv;
d) să instige  alţi  preveniţi  la refuzul de  a  executa  cerinţele legitime ale administraţiei locului de arest preventiv.
Articolul 30. Măsurile de încurajare a preveniţilor
(1) Faţă de preveniţii  care  au o purtare  exemplară  administraţia locului de arest preventiv poate aplica următoarele măsuri de încurajare:
a) exprimarea unei mulţumiri;
b) anularea înainte de termen a sancţiunii aplicate anterior;
c) mărirea cu o oră a duratei plimbării;
d) mărirea duratei întrevederii;
e) permisiunea  de  a procura suplimentar, pe parcursul  unei  luni, produse  alimentare  şi  obiecte de primă necesitate în  sumă  egală  cu mărimea unui salariu minim;
f) permisiunea  de a primi suplimentar, în decursul lunii, un  colet sau un pachet cu provizii.
(2) Măsurile de încurajare se aplică de către şeful locului de arest preventiv sau de către locţiitorul acestuia.
(3) Ca măsură  de încurajare, prevenitului i se poate anula  înainte de termen o singură sancţiune.
Articolul 31. Sancţiunile aplicate preveniţilor
(1) Administraţia   locului   de   arest  preventiv   poate   aplica preveniţilor  care  încalcă  cerinţele regimului de deţinere  sub  arest următoarele sancţiuni:
a) avertismentul sau mustrarea;
b) serviciul peste rînd la curăţenie în încăperi;
c) privarea de  o singură dată a prevenitului minor de dreptul de  a viziona filmul următor;
d) limitarea  de pînă la 50 la sută a sumei de bani cheltuite  lunar pentru procurarea produselor alimentare;
e) privarea de  dreptul  de  a primi următorul colet sau  pachet  cu provizii;
f) încarcerarea.
(2) Persoanelor  bănuite şi învinuiţilor deţinuţi în izolatoarele de detenţie  provizorie  sancţiunile li se aplică luîndu-se în  considerare durata scurtă a ţinerii lor sub arest.
(3) Sancţiunile pentru încălcarea regimului de deţinere sub arest se aplică  de  către  şeful  locului de arest preventiv  sau,  cu  excepţia încarcerării, de către locţiitorul acestuia.
(4) Pentru o singură încălcare se aplică o singură sancţiune.
(5) La aplicarea  sancţiunii  se iau în  considerare  circumstanţele comiterii  încălcării şi conduita prevenitului. Sancţiunea se aplică  în decurs  de cel mult 10 zile de la data constatării încălcării, iar  dacă în  legătură  cu  încălcarea  a fost efectuat un control -  de  la  data încheierii  acestuia,  dar nu mai tîrziu de 2 luni de la data  comiterii încălcării.  Sancţiunea se execută imediat, iar în cazul imposibilităţii executării  ei  imediate  -  în decurs de cel mult o  lună  de  la  data aplicării ei.
(6) Pînă la aplicarea sancţiunii, prevenitului i se propune să scrie o explicaţie, iar dacă acesta refuză, se întocmeşte un act.
(7) Mustrarea  ca sancţiune se aplică verbal sau în scris, iar  alte sancţiuni - în scris.
(8) Preveniţii  care încalcă premeditat cerinţele regimului, pot  fi încarceraţi pe o durată de pînă la 10 zile, iar preveniţii minori - pe o durată de pînă la 5 zile.
(9) Încarcerarea se efectuează în baza ordonanţei şefului locului de arest   preventiv  şi  a  raportului  medical  privind   admisibilitatea deţinerii prevenitului în carceră.
(10) Prevenitul este deţinut în carceră de unul singur. În carceră i se   asigură  loc  individual  de  dormit  şi  aşternut.  Aşternutul  se eliberează numai pentru orele de somn.
(11) Preveniţii  încarceraţi  nu sînt în drept să  corespondeze,  să aibă  întrevederi, cu excepţia întrevederilor cu apărătorul, să  procure produse  alimentare şi obiecte de primă necesitate, să primească  colete şi  pachete  cu  provizii,  să citească cărţi, ziare,  reviste  şi  altă literatură,  să  practice  jocuri  de masă.  Coletele  şi  pachetele  cu provizii  se înmînează preveniţilor la expirarea termenului de aflare în carceră.  Preveniţii încarceraţi au dreptul la o plimbare zilnică de  30 de minute.
(12) Alte restricţii  faţă de preveniţii încarceraţi, neprevăzute la alin.  (11) al prezentului articol, nu se admit. Preveniţii  încarceraţi depun plîngeri şi cereri pe baze generale.
(13) Şeful locului de arest preventiv are dreptul să reducă termenul de  deţinere în carceră a prevenitului ori să-l elibereze pe acesta  din carceră înainte de termen.
(14) Se admite amînarea executării sancţiunii de încarcerare, dar nu mai  mult  decît  cu  o lună de la data aplicării  sancţiunii.  Dacă  în această  perioadă  prevenitul nu a comis o nouă încălcare, el  poate  fi scutit de executarea sancţiunii.
(15) Prevenitul  are  dreptul de a contesta persoanei cu funcţie  de răspundere  ierarhic  superioare  sau procurorului sancţiunea ce  i  s-a aplicat. Depunerea contestaţiei nu suspendă executarea sancţiunii.
(16) La aplicarea  sancţiunii se interzice folosirea măsurilor  care cauzează  preveniţilor  suferinţe  fizice sau morale ori  care  înjosesc demnitatea umană.
Articolul 32. Măsurile aplicate în cazul în care preveniţii
                    refuză să se alimenteze
(1) În cazul  în  care  se  stabileşte că prevenitul  refuză  să  se alimenteze,  şeful  locului de arest preventiv sau locţiitorul  acestuia sînt  obligaţi  să elucideze personal, în decurs de 24 de  ore,  cauzele acestui   refuz  şi  să  comunice  neîntîrziat  despre  cele  întîmplate persoanei  sau  organului în a cărui procedură se află cauza, precum  şi procurorului  care exercită supravegherea asupra respectării legalităţii în locurile de detenţie.
(2) În cazul  în  care  refuzul prevenitului de a se  alimenta  este întemeiat,  administraţia locului de arest preventiv ia măsuri pentru  a satisface  revendicările acestuia. În lipsa posibilităţii de a satisface imediat aceste revendicări, administraţia face prevenitului explicaţiile respective şi întreprinde măsuri pentru a le satisface.
(3) În cazul  în  care revendicările prevenitului  sînt  nelegitime, şeful  locului de arest preventiv sau locţiitorul acestuia sînt obligaţi să  comunice  personal despre aceasta prevenitului şi să-i ceară  să  se alimenteze.
(4) Prevenitul   care  refuză  să  se  alimenteze  se  deţine,  după posibilităţi,   separat  de  alţi  preveniţi  şi  este  supravegheat  de lucrătorul  medical.  Asistenţa  medicală ambulatorie şi de  urgenţă  se acordă  acestei  persoane în încăperea în care este  deţinută.  Tratarea sanitară se face separat de ceilalţi preveniţi.
(5) Refuzul prevenitului  de  a se alimenta nu serveşte drept  motiv pentru  a  amîna escortarea în alte locuri de detenţie sau acţiunile de urmărire penală  şi cele judiciare. În caz de necesitate,  la  escortare prevenitul este însoţit de un lucrător medical.  

[Art.32 al.(5) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(5) Refuzul prevenitului  de  a se alimenta nu serveşte drept  motiv pentru  a  amîna escortarea în alte locuri de detenţie sau acţiunile  de anchetă  penală  şi cele judiciare. În caz de necesitate,  la  escortare prevenitul este însoţit de un lucrător medical.
(6) Alimentarea silită este interzisă.
[Art.32 al (6) introdus prin L390/09.10.03, MO221/31.10.03 art.858]

[Art.33 exclus prin L390/09.10.03, MO221/31.10.03 art.858]
    Articolul 33. Modul de alimentare silită
    (1) Prevenitul   care   a  refuzat  să  se  alimenteze  este   supus alimentării silite în baza raportului scris al lucrătorului medical care îl supraveghează.
    (2) Sînt supuşi alimentării silite:
    a) persoanele a căror viaţă se află în pericol ca urmare a refuzului insistent de a se alimenta;
    b) persoanele cu dereglări psihice;
    c) cetăţenii  străini  şi  apatrizii care nu  intră  în  categoriile prevăzute la lit.a) şi lit.b).
    (3) În cazuri excepţionale, alimentării silite pot fi supuse şi alte persoane.
    (4) Persoana  care refuză să se alimenteze este alimentată silit  de
către lucrătorul medical în prezenţa a cel puţin doi controlori sau alţi reprezentanţi  ai  administraţiei locului de arest preventiv. În caz  de necesitate,  acestei persoane i se aplică cătuşe, iar controlorii o  ţin în poziţia cuvenită.
    (5) Durata procedurii  de alimentare silită a prevenitului, valoarea calorică  a  hranei, numele şi funcţia persoanei care l-a  alimentat  se indică în fişa medicală a persoanei care a refuzat să se alimenteze.
    (6) În cazul  cînd  starea sănătăţii persoanei care a refuzat să  se alimenteze  se îmbunătăţeşte, alimentarea silită încetează. În  legătură cu  aceasta  se  întocmeşte  un  raport medical  argumentat  şi  se  fac înscrieri în fişa medicală.
    (7) În cazul  în  care  persoanele condamnate la detenţie  pe  viaţă refuză  să  se alimenteze, acestea beneficiază de asistenţă medicală  şi sînt alimentate silit în camera în care sînt deţinute.
Capitolul III
APLICAREA FORŢEI FIZICE, A MIJLOACELOR SPECIALE ŞI A ARMEI DE FOC.
REGIMUL SPECIAL ÎN LOCUL DE AREST PREVENTIV

[Cap. III titlul modificat prin L390/09.10.03, MO221/31.10.03 art.858]
Capitolul III
ALIMENTAREA SILITĂ, APLICAREA FORŢEI FIZICE,
A MIJLOACELOR SPECIALE ŞI A ARMEI DE FOC,
REGIMUL SPECIAL ÎN LOCUL DE AREST PREVENTIV
Articolul 34. Aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale  
                    şi a armei de foc
(1) Colaboratorii  locurilor de arest preventiv aplică forţa fizică, mijloacele  speciale  şi  arma  de foc numai în  cazurile  prevăzute  de prezenta lege.
(2) Aplicarea  forţei  fizice, a mijloacelor speciale şi a armei  de foc  trebuie  să  fie  precedată, dacă o  permit  împrejurările,  de  un avertisment, acordîndu-se timp suficient pentru reacţia de răspuns.
(3) Forţa fizică,  în  formă  de  procedee  speciale  de  luptă,  şi mijloacele  speciale  pot  fi aplicate în locurile  de  arest  preventiv împotriva  preveniţilor  pentru  a  curma  contravenţiile  săvîrşite  de aceştia  sau pentru a înfrînge împotrivirea acestora cerinţelor legitime ale  colaboratorilor  locului de arest preventiv în cazul cînd  metodele nonviolente   nu   asigură  încetarea  contravenţiilor  sau   executarea cerinţelor legale.
(4) Forţa fizică şi mijloacele speciale se aplică ţinîndu-se cont de caracterul contravenţiei, de personalitatea contravenientului, precum şi de împrejurările şi situaţiile concrete.
(5) În cazul  în  care  este imposibil de a evita  aplicarea  forţei fizice  şi  a mijloacelor speciale, nu se vor depăşi  măsurile  necesare administraţiei    locului   de   arest   preventiv   pentru   executarea obligaţiilor,    aducîndu-se   prejudicii   cît   mai   mici   sănătăţii contravenienţilor.  În caz de necesitate, administraţia locului de arest preventiv  este  obligată  să acorde victimelor  asistenţă  medicală  de urgenţă.
(6) Mijloacele  speciale  pot  fi  aplicate  în  locurile  de  arest preventiv în următoarele cazuri:
a) pentru a respinge   atacul  prevenitului  asupra  colaboratorilor locului  de  arest preventiv, asupra altor preveniţi, precum  şi  asupra altor persoane;
b) pentru a reprima  tulburările  de masă sau încălcarea în  grup  a regimului de deţinere sub arest;
c) pentru a reţine  prevenitul  care  nu se  supune  colaboratorilor locului de arest preventiv;
d) pentru a elibera  ostaticii, clădirile, încăperile,  instalaţiile şi mijloacele de transport acaparate de preveniţi;
e) pentru a curma  evadările  preveniţilor  din  locurile  de  arest preventiv sau de sub escortă;
f) pentru a suprima  tentativa prevenitului de a dăuna celor din jur ori sie însuşi;
g) cînd prevenitul manifestă agresivitate.
(7) În calitate de mijloace speciale pot fi aplicate:
a) bastoane de  cauciuc, în cazurile prevăzute la alin.(6) lit.  a), b), c) şi d);
b) cătuşe, în  cazurile prevăzute la alin.(6) lit.c), e), f) şi  g), iar  în  cazul  cînd lipsesc cătuşele, colaboratorii  locului  de  arest preventiv au dreptul să-l lege pe prevenit cu mijloacele disponibile;
c) dispozitive   audiovizuale   cu  influenţă  psihologică   şi   de sustragere, în cazurile prevăzute la alin.(6) lit. a), b), c) şi d);
d) mijloace de  distrugere a obstacolelor, în cazurile prevăzute  la alin.(6) lit.d);
e) aruncătoare  de apă şi maşini blindate, în cazurile prevăzute  la alin.(6) lit.b) şi d);
f) cîini de serviciu, în cazurile prevăzute la alin.(6) lit. a), b), c) şi d);
g) arme cu gaze,  în cazurile prevăzute la alin.(6) lit.a), b),  c), d), e) şi f).
(8) În cazul  în  care  preveniţii opun  rezistenţă  colaboratorilor locului  de arest preventiv, manifestă agresivitate sau comit alte  acte de  violenţă, cu permisiunea şi în prezenţa lucrătorului medical ei  pot fi  puşi  în  camera  pentru calmarea persoanelor  agresive  şi  pot  fi îmbrăcaţi în cămaşe de forţă.
(9) Regulile  de  aplicare a mijloacelor speciale sînt  aprobate  de ministrul justiţiei.
(10) Aplicarea  forţei  fizice şi a mijloacelor speciale trebuie  să înceteze odată cu dispariţia temeiului pentru aplicarea lor.
(11) Despre fiecare   caz   de  aplicare  a  forţei  fizice  sau   a mijloacelor speciale colaboratorul locului de arest preventiv raportează şefului său direct.
(12) Arma de  foc  se  aplică  în locurile  de  arest  preventiv  în cazurile  cînd  au  fost  folosite deja  toate  metodele  şi  mijloacele posibile ori cînd din lipsă de timp este imposibil a le folosi.
(13) În locurile de arest preventiv, arma de foc poate fi aplicată:
a) pentru a apăra  de  atacul prevenitului colaboratorii locului  de arest  preventiv,  preveniţii, alte persoane, a căror viaţă şi  sănătate sînt puse în pericol;
b) pentru a respinge   atacul  prevenitului  asupra  colaboratorilor locului   de  arest  preventiv  şi  asupra  altor  persoane,  în  scopul acaparării armelor acestora;
c) pentru a elibera  ostaticii, clădirile, încăperile,  instalaţiile şi mijloacele de transport acaparate de preveniţi;
d) pentru a reţine  prevenitul care opune rezistenţă armată sau care este  surprins  în  momentul săvîrşirii unei  infracţiuni  grave  contra vieţii  sau  sănătăţii colaboratorilor locului de arest preventiv  şi  a altor  persoane ori contra proprietăţii şi care încearcă să se  ascundă, fie pentru a reţine persoana înarmată care nu se supune cererii legitime a colaboratorilor locului de arest preventiv de a depune arma;
e) pentru a contracara  evadarea prevenitului din locurile de  arest preventiv sau de sub escortă;
f) pentru a contracara    tentativele   de   eliberare   forţată   a preveniţilor.
(14) În cazul  evadării femeilor sau minorilor, aplicarea armei este interzisă.
(15) Administraţia  locului  de  arest preventiv  este  obligată  să anunţe  neîntîrziat procurorul despre fiecare caz de aplicare a armei de foc.
(16) Se interzice aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a  armei  de  foc împotriva femeilor cu semne evidente  de  graviditate, împotriva  persoanelor  de vîrstă înaintată sau cu semne  pronunţate  de invaliditate  şi împotriva minorilor, cu excepţia cazurilor cînd aceştia săvîrşesc  atacuri  în  grup,  punînd  în  pericol  viaţa  şi  sănătatea colaboratorilor  locului  de arest preventiv sau a altor  persoane,  ori cînd opun rezistenţă armată.
(17) Persoanele  împotriva  cărora  au fost aplicate  forţa  fizică, mijloacele  speciale  sau  arma de foc sînt supuse unui  examen  medical obligatoriu.
(18) Administraţia  locului  de  arest preventiv  este  obligată  să anunţe  neîntîrziat  în  scris procurorul despre cazurile de  deces,  de rănire  sau de cauzare a leziunilor corporale grave şi de grad mediu, ca urmare  a aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale sau a armei de foc.
(19) Depăşirea  de către colaboratorii locului de arest preventiv  a împuternicirilor  la aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale sau a armei de foc atrage după sine răspunderea prevăzută de legislaţie.
Articolul 35. Regimul special în locurile de arest preventiv
(1) În caz de   calamităţi  naturale,  epidemii,  focare  imense  de ardere,  avarii de proporţii ale sistemelor de asigurare a necesităţilor vitale,  tulburări  de  masă  sau manifestări de nesupunere  în  grup  a preveniţilor  ori  în  cazul apariţiei unui pericol real de  atac  armat asupra  locurilor  de  arest preventiv, precum şi  în  cazul  declarării stării  de  urgenţă  pe  teritoriul  unde este  situat  locul  de  arest preventiv,   în   baza  deciziei  ministrului   justiţiei,   ministrului afacerilor  interne, ministrului apărării, potrivit competenţei lor,  şi de comun acord cu Procurorul General, se introduce un regim special pe o durată de pînă la 30 de zile.
(2) Pe durata regimului special pot fi limitate ori suspendate toate acţiunile  întreprinse  cu participarea preveniţilor, poate fi  întărită paza  lor,  poate  fi înăsprit regimul de trecere şi de  supraveghere  a preveniţilor,  poate  fi întreruptă primirea coletelor şi pachetelor  cu provizii, pot fi întreprinse şi alte măsuri prevăzute de legislaţie.
(3) În cazul  apariţiei  vreunui  pericol  direct  pentru  viaţa  şi sănătatea preveniţilor, şeful locului de arest preventiv poate introduce de  sine  stătător măsurile prevăzute la alin.(2), anunţînd  neîntîrziat ministrul  justiţiei, ministrul afacerilor interne, ministrul  apărării, potrivit competenţei lor, şi Procurorul General.
(4) Regimul special  se anulează de organul care l-a instituit  după înlăturarea cauzelor instituirii lui.
Capitolul IV
PUNEREA ÎN LIBERTATE A PREVENIŢILOR ŞI SUPRAVEGHEREA
RESPECTĂRII LEGALITĂŢII ÎN LOCURILE DE AREST PREVENTIV
Articolul 36. Temeiurile pentru punerea în libertate a
                    preveniţilor
Temeiuri pentru punerea în libertate a preveniţilor sînt:
a) anularea măsurii preventive;
b) modificarea măsurii preventive;
c) expirarea  termenului  de ţinere sub arest, prevăzut de lege,  cu titlu  de  măsură  preventivă  în  cazul cînd acest  termen  nu  a  fost prelungit în modul stabilit de lege.
Articolul 37. Modul de punere în libertate a preveniţilor
(1) În cazul  prevăzut  la  art.36 lit.c), şeful  locului  de  arest preventiv  este obligat, în decurs de cel mult 7 zile pînă la  expirarea termenului  de  deţinere sub arest a prevenitului, să comunice în  scris acest  lucru persoanei sau organului în a cărui procedură se află cauza, precum  şi  procurorului care supraveghează respectarea  legalităţii  în locurile de arest preventiv.
(2) Punerea în  libertate  a  prevenitului se face  de  către  şeful locului   de  arest  preventiv  în  baza  sentinţei  corespunzătoare,  a încheierii  instanţei  de judecată sau în baza ordonanţei  procurorului, ofiţerului de urmărire penală. În cazul  prevăzut  la art.36 lit.c), prevenitul este pus în  libertate  în baza  unei  ordonanţe  a  procurorului  care  supraveghează  respectarea legalităţii în locurile de arest preventiv.

[Art.37 al.(2) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(2) Punerea în  libertate  a  prevenitului se face  de  către  şeful locului   de  arest  preventiv  în  baza  sentinţei  corespunzătoare,  a încheierii  instanţei  de judecată sau în baza ordonanţei  procurorului, anchetatorului  penal, a persoanei care efectuează cercetarea penală. În cazul  prevăzut  la art.36 lit.c), prevenitul este pus în  libertate  în baza  unei  ordonanţe  a  procurorului  care  supraveghează  respectarea legalităţii în locurile de arest preventiv.
(3) Prevenitul care, în timpul urmăririi penale, a fost ţinut în stare de arest pe durata termenului maxim, prevăzut în art.186 din Codul de procedură penală, urmează a fi pus în libertate imediat după expirarea acestui termen dacă nu a fost primit avizul procurorului despre trimiterea cauzei în instanţă. În acest caz, şeful locului de arest preventiv poartă răspundere personală pentru punerea în libertate a prevenitului.

[Art.37 al.(3) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
(3) Prevenitul  care,  în  timpul  anchetei  penale  preliminare  în legătură  cu o cauză penală, a fost ţinut sub arest pe durata termenului maxim,  prevăzut la art.79 al Codului de procedură penală, urmează a  fi pus  în libertate imediat în prima zi după expirarea acestui termen dacă nu  a fost primit avizul anchetatorului penal sau al procurorului despre încheierea   anchetei   penale   preliminare   şi   despre   prezentarea materialelor  ei prevenitului pentru încunoştinţare. În acest caz, şeful locului de arest preventiv poartă răspundere personală pentru punerea în libertate a prevenitului.
(4) Ordonanţa,  sentinţa  sau  încheierea cu privire la  punerea  în libertate  a  prevenitului urmează a fi executate imediat după  primirea lor la locul de arest preventiv.
(5) Persoanelor  eliberate  de  sub arest li  se  înmînează  actele, lucrurile,  banii  păstraţi  pe conturile lor personale,  precum  şi  un certificat  în  care se indică termenul aflării sub arest şi  temeiurile eliberării.  Persoanele  eliberate de sub arest sînt asigurate de  către administraţia  locului de arest preventiv cu transport feroviar sau auto gratuit  pînă  la locul de trai, cu hrană, precum şi cu îmbrăcăminte  şi încălţăminte  de sezon din contul mijloacelor bugetului de stat. În  caz de necesitate, li se plăteşte o indemnizaţie bănească.
Articolul 38. Supravegherea exercitată de procuror
(1) Supravegherea  respectării  legalităţii  în  locurile  de  arest preventiv  este  exercitată  de  Procurorul  General  şi  de  procurorii subordonaţi acestuia, în conformitate cu Legea cu privire la Procuratură.
(2) Ordonanţele  şi  dispoziţiile procurorilor  privind  respectarea ordinii  şi condiţiilor deţinerii preveniţilor, stabilite de legislaţie, sînt executorii pentru administraţia locurilor de arest preventiv.
Capitolul V
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 39
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
Articolul 40
Guvernul, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi:    
va prezenta Parlamentului  propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
va aduce actele sale normative în corespundere cu prezenta lege.

PREŞEDINTELE
PARLAMENTULUI                                   Dumitru MOŢPAN

Chişinău, 27 iunie 1997.
Nr. 1226-XIII.