LPM1227/1997
ID intern unic:  311557
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 1227
din  27.06.1997
cu privire la publicitate
Publicat : 16.10.1997 în Monitorul Oficial Nr. 67-68     art Nr : 555     Data intrarii in vigoare : 16.10.1997
    LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702
    LP522-XV din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123
    LP240-XV din 13.06.03, MO138/08.07.03 art.557
    LP18-XV din 07.02.03, MO35/07.03.03 art.145
    LP314-XV din 28.06.01, MO81/20.07.01 art.614



    Parlamentul adoptă prezenta lege.
    Prezenta lege stabileşte principiile generale ale activităţii în domeniul publicităţii în Republica Moldova şi reglementează relaţiile ce apar în procesul de producere, amplasare şi difuzare a publicităţii.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Noţiuni de bază
    În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
    publicitate (reclamă) - informaţie publică despre persoane, mărfuri (lucrări, servicii), idei sau iniţiative (informaţie publicitară, material publicitar) menită să suscite şi să susţină interesul public faţă de acestea, să contribuie la comercializarea lor şi să ridice prestigiul producătorului;
    [Art.1 noţiunea modificată prin LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    gen de publicitate  modalitate de difuzare a informaţiei publicitare, prin intermediul căreia agentul de publicitate exercită o influenţă controlată asupra unui cerc nedeterminat de persoane;
    agent de publicitate - furnizor, producător, difuzor de publicitate;
    furnizor de publicitate  - persoana ce constituie sursa sau obiectul informaţiei publicitare destinate producerii, plasării şi difuzării ulterioare a publicităţii;
    producător de publicitate - persoana care conferă  informaţiei publicitare forma necesară difuzării;
    difuzor de publicitate - persoana care asigură plasarea şi difuzarea publicităţii (informaţiei publicitare) prin orice mijloc de informare;
    consumator de publicitate - beneficiarul publicităţii (informaţiei publicitare);
    publicitate neadecvată  - publicitate neonestă, neautentică, camuflată, amorală, sexistă şi orice altă publicitate de provenienţă similară;
   
[Art.1 noţiunea modificată prin LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291]
    dezminţire - procedeu  prin care se urmăreşte lichidarea consecinţelor publicităţii neadecvate.
    Articolul 2. Legislaţia cu privire la publicitate
    Legislaţia cu privire la publicitate include Constituţia Republicii Moldova, legile şi hotărîrile Parlamentului, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrile şi ordonanţele Guvernului şi alte acte normative adoptate în conformitate cu acestea.
    [Art.2 în redacţia LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    Articolul 3. Sfera de aplicare a legii
    (1) Prezenta lege se aplică pe teritoriul Republicii  Moldova în toate sferele de activitate în domeniul publicităţii, cu excepţia publicităţii politice şi informaţiilor ce nu ţin de activitatea de întreprinzător.
    (2) Sub incidenţa  prezentei legi cad persoanele fizice şi juridice, inclusiv cele străine, şi apatrizii ce desfăşoară activitate de publicitate pe teritoriul Republicii Moldova.
    Articolul 4. Dreptul de autor asupra publicităţii
    (1) Publicitatea poate fi, total sau parţial, obiect al dreptului de autor al persoanelor fizice şi juridice, drept protejat în conformitate cu legislaţia.
    (2) Utilizarea în calitate de material publicitar a obiectelor protejate de dreptul de autor şi/sau de drepturile conexe se admite numai în baza contractului încheiat între titularul dreptului de autor şi producătorul (difuzorul) de publicitate.
    [Art.4 al.(2) în redacţia LP111 din 17.05.12, MO130/26.06.12 art.426]
Capitolul II
AGENŢII, OBIECTELE ŞI PRINCIPIILE DE
BAZĂ ALE ACTIVITĂŢII DE PUBLICITATE
    Articolul 5. Agenţii de publicitate
    (1) Agenţi (furnizori, producători, difuzori) de publicitate sînt persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care, prin metode artistice, tehnice sau psihologice, prezintă public, în modul stabilit informaţia  publicitară despre mărfuri (servicii) în scopul formării cererii şi comercializării lor eficiente.
    (2) Drepturile şi interesele agenţilor de publicitate sînt apărate de prezenta lege şi de alte acte normative adoptate în conformitate cu aceasta.
    Articolul 6. Obiectele activităţii de publicitate
    Obiecte ale activităţii de publicitate sînt toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate.
    Articolul 7. Principiile de bază ale activităţii de publicitate
    Principiile de bază ale activităţii de publicitate sînt:
    a) loialitatea, onestitatea, autenticitatea şi decenţa publicităţii;
    [Art.7 lit.a) modificată prin LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    b) utilizarea formelor, metodelor şi mijloacelor care nu aduc prejudicii spirituale, morale sau psihice consumatorilor de publicitate;
    c) concurenţa onestă;
    d) responsabilitatea faţă de consumatori, societate şi stat.
Capitolul III
CERINŢELE FAŢĂ DE PUBLICITATE
    Articolul 8. Cerinţe generale
    (1) Publicitatea trebuie să fie loială şi onestă.
    (2) Publicitatea trebuie să fie identificată fără cunoştinţe speciale şi fără utilizarea de mijloace tehnice.
    (3) Publicitatea nu trebuie să inducă în eroare, nici să prejudicieze interesele consumatorilor.
    (4) În mass-media, publicitatea trebuie să fie în mod clar identificabilă de celelalte programe şi materiale prin mijloace poligrafice, video, audio, combinate sau prin comentarii. De regulă, publicitatea se difuzează grupat.
    (5) Difuzorul de publicitate nu trebuie să exercite influenţă editorială asupra conţinutului programelor.
    (6) Publicitatea subliminală este interzisă.
    (7) Publicitatea se difuzează în limba moldovenească iar, la dorinţa furnizorului de publicitate - şi în alte limbi, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (8) Publicitatea mascată este interzisă.
    (9) Se interzice publicitatea mărfurilor (serviciilor) pasibile de certificare (licenţiere) în cazul în care certificatul (licenţa) lipseşte, precum şi publicitatea mărfurilor (serviciilor) interzise pentru producere şi comercializare în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (10) Nu se permite publicitatea cu folosirea neautorizată a simbolicii de stat, a denumirilor sau a abrevierilor de firme, companii, întreprinderi, instituţii şi organizaţii.
    (11) Publicitatea nu trebuie:
    a) să contravină intereselor statului;
    b) să incite la acţiuni ce încalcă legislaţia privind protecţia mediului înconjurător;
    c) să conţină informaţii care nu sînt autentice;
    d) să conţină elemente ce pot provoca panică, instiga la violenţă, la agresiune sau la acţiuni periculoase ce pot prejudicia sănătatea sau ameninţa securitatea oamenilor;
    e) să conţină, fără temeiuri de ordin instructiv sau social, imagini vizuale sau descrieri ale unor acţiuni periculoase cu neglijarea măsurilor de securitate.
    (12) Informaţia despre programele audiovizuale nu este considerată publicitate şi se difuzează în mass-media gratuit.
    [Art.8 în redacţia LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    [Art.8 modificat prin LP314 din 28.06.01, MO81/20.07.01 art.614]
    Articolul 9. Publicitatea neonestă
    (1) Se consideră neonestă publicitatea care:
    a) discreditează  persoanele fizice şi juridice ce nu se folosesc de mărfurile cărora li se face publicitate;
    b) conţine comparaţii  incorecte ale mărfurilor cărora li se face publicitate cu  mărfuri similare ale altui agent economic, precum şi afirmaţii sau imagini care lezează onoarea, demnitatea sau  reputaţia profesională a concurentului;
    c) conţine imagini ale unor persoane, referiri la ele sau descrieri ale proprietăţii acestora, fără consimţămîntul lor prealabil, prin metode ce lasă impresia confirmării de către persoanele în cauză a conţinutului informaţiei publicitare.
    (2) Publicitatea neonestă este interzisă.
    Articolul 10. Publicitatea neautentică
    (1) Se consideră neautentică  publicitatea care conţine date ce  nu corespund realităţii în ce priveşte:
    a) unele caracteristici ale mărfii necesare consumatorului, indicate în mod obligatoriu pe eticheta comercială: calitatea, componenţa, data fabricării, destinaţia, proprietăţile de consum, condiţiile de utilizare şi recomandările de îngrijire, corespunderea cu standardul, marca comercială a producătorului, originea şi locul de producere a mărfii;
    b) prezenţa certificatului pentru marfă, posibilitatea achiziţionării  acesteia, preţul, timpul şi locul procurării, condiţiile suplimentare de plată;
    c) transportul, preschimbarea, restituirea, reparaţia şi deservirea mărfii;
    d) obligaţiile de garanţie, termenul de utilizare sau de validitate a mărfii;
    e) drepturile excepţionale asupra rezultatelor activităţii intelectuale şi a mijloacelor echivalente de individualizare a persoanelor fizice şi juridice, precum şi a mărfii (lucrării, serviciului);
    f) dreptul de utilizare a simbolicii de stat (drapel, stemă, imn);
    g) recunoaşterea oficială a mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) cărora li se face publicitate, aprecierea cu medalii, premii, diplome şi alte distincţii;
    h) extrasele din rezultatele cercetărilor şi experimentelor, citatele din publicaţiile tehnice, ştiinţifice şi de alt gen, termenii ştiinţifici, utilizarea unor recomandări învechite;
    i) datele statistice selective, inclusiv cele ce vizează gradul de solicitare a mărfii respective.
    (2) Publicitatea neautentică este interzisă.
    Articolul 11. Publicitatea amorală
    (1) Se consideră amorală publicitatea care:
    a) încalcă normele unanim acceptate ale umanismului şi moralei prin ofense, comparaţii şi imagini defăimătoare privind rasa, naţionalitatea, profesia, categoria  socială, vîrsta, sexul, limba, convingerile religioase, filozofice, politice şi de alt gen ale persoanelor fizice;
    b) defăimează operele de artă ce constituie patrimoniul culturii naţionale şi universale;
    c) discreditează simbolurile de stat (drapelul, stema, imnul) şi cele religioase, moneda naţională a Republicii Moldova şi a altor state.
    [Art.11 al.(1), lit.c) modificată prin LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]
    (2) Publicitatea amorală este interzisă.
   
Articolul 111. Publicitatea sexistă
     (1) Se consideră sexistă publicitatea care:
    a) prezintă femeia sau bărbatul drept obiect sexual, în situații umilitoare sau degradante, violente și care ofensează demnitatea umană;
    b) promovează stereotipuri sexiste în scop discriminatoriu, cu menținerea percepției tradiționale asupra femeii drept o ființă slabă, vulnerabilă și dependentă, avînd o poziție socială inferioară.
    (2) Publicitatea sexistă este interzisă.
    [Art.111 introdus prin LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291]
    Articolul 12. Publicitatea subliminală
    (1) Se consideră publicitate subliminală utilizarea procedeelor care exercită o influenţă mascată asupra consumatorului: video- (cadrul  25) şi  audioin- serţiuni (infra- şi ultrasonore) speciale, alte procedee interzise.
    (2) Publicitatea subliminală este interzisă.
    [Art.12 modificat prin LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    Articolul 13. Publicitatea la radio şi televiziune
    (1) Durata publicităţii nu trebuie să depăşească 15% din timpul de emisie al fiecărui canal de frecvenţă de radio ori televiziune în 24 de ore şi 20% din timpul unei ore de emisie. Această prevedere nu se extinde  asupra canalelor specializate în publicitate şi informaţie.
    (2) Publicitatea trebuie să fie inserată între emisiuni. Cu excepţia condiţiilor prevăzute în alin.(3)-(6), publicitatea poate, în egală măsură, să fie inserată şi pe parcursul emisiunilor astfel încît să nu afecteze integritatea şi valoarea emisiunilor şi să nu prejudicieze drepturile titularilor de drepturi.
    (3) În cadrul emisiunilor, constituite din părţi autonome, sau al emisiunilor sportive, al evenimentelor şi spectacolelor cu o structură similară, care conţin pauze, publicitatea nu poate fi inserată decît între părţi sau în pauze.
    (4) Difuzarea operelor audiovizuale, cum sînt filmele televizate, cu excepţia serialelor, emisiunilor de divertisment şi a documentarelor, ce au  o durată mai mare de 45 de minute, poate fi întreruptă o singură dată după fiecare perioadă de 45 de minute. O nouă întrerupere este permisă dacă durata programului este cu cel puţin 20 de minute mai mare decît două sau mai multe perioade complete de 45 de minute.
    (5) Pentru întreruperea în scopuri publicitare a altor programe decît cele prevăzute în alin.(4), este necesar să treacă cel puţin 20 de minute după fiecare întrerupere succesivă.
    (6) Publicitatea nu poate fi inserată în timpul difuzării oficierii serviciilor religioase. Jurnalele televizate, programele de ştiri, documentarele, emisiunile pe teme religioase şi emisiunile pentru copii cu o durată mai mică de 30 de minute nu pot fi întrerupte de publicitate. Dacă durata acestora este de 30 de minute sau mai mare, se vor aplica prevederile alin.(5).
    (7) La utilizarea materialului publicitar prin metoda suprapunerii, inclusiv prin cea a titrelor mobile, dimensiunile acestuia nu trebuie să depăşească 7% din suprafaţa cadrului.
    (8) Publicitatea privind una şi aceeaşi marfă (lucrare, serviciu), precum şi unul şi acelaşi furnizor de publicitate se permite nu mai mult de două ori, cu o durată totală de pînă la două minute, pe parcursul unei ore de emisie pe un canal de frecvenţă.
    [Art.13 modificat prin LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    Articolul 14. Publicitatea în presa periodică
    Publicitatea  în  publicaţiile periodice finanţate de la bugetul de stat, altele decît cele specializate în informaţii şi materiale cu caracter publicitar, nu trebuie să depăşească 30% din volumul unui număr al ediţiei.
    Articolul 15. Publicitatea în serviciile cinematografice, video,
                         informaţionale, precum şi cu folosirea reţelelor
                         telefonice, telegrafice, telex
    (1) Difuzarea operelor audiovizuale, cum sînt filmele cinematografice, cu excepţia serialelor, emisiunilor de divertisment şi documentarelor, ce au o durată mai mare de 45 de minute, poate fi întreruptă o singură dată după fiecare perioadă de 45 de minute. O nouă întrerupere este permisă dacă durata programului este cu cel puţin 20 de minute mai mare decît două sau mai multe perioade complete de 45 de minute.
    [Art.15 al.(1) în redacţia LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    (2) Informaţia publicitară prin telefon poate fi oferită numai după comunicarea datelor solicitate de abonat.
    (3) Informaţia publicitară  în cadrul serviciilor informaţionale contra plată prin telefon, reţele computerizate şi de altă natură se oferă abonatului numai cu acordul acestuia. Costul unei atare informaţii nu se include în costul informaţiilor solicitate de abonat.
    (4) Utilizarea pentru difuzarea publicităţii a liniilor telefonice gratuite ale poliţiei, ale serviciilor de urgenţă medicală şi de pompieri, ale altor linii de ajutor urgent este interzisă.
    (5) Publicitatea  prin telex, teletaip, prin  mijloace de telecomunicaţie prin facsimil şi prin alte telecomunicaţii electronice este interzisă, cu excepţia cazului în care se face o solicitare specială.
    Articolul 16. Publicitatea exterioară
    (1) Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase, tablouri suspendate electromecanice şi electronice, alte mijloace tehnice.
    (2) Amplasarea publicităţii exterioare se admite cu autorizarea organului  respectiv  al administraţiei publice locale, coordonată în prealabil, conform procedurii ghişeului unic, cu:
   
[Art.16 al.(2) modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    [Art.16 al.(2) modificat prin LP162 din 22.07.11, MO170-175/14.10.11 art.498]
    a) subdiviziunea teritorială a Poliţiei Rutiere a Ministerului Afacerilor Interne;
    b) administratorul drumului, în cazul amplasării publicității în zonele drumurilor publice;
   
[Art.6 al.(2), lit.b) în redacție LP288 din 15.12.17, MO464-470/29.12.17 art.808]
    c) organul respectiv de conducere al Căii Ferate din Moldova, în cazul amplasării publicităţii în zona de expropriere a căii ferate;
   
d) alte autorități publice, dacă obligația coordonării sau avizării prealabile este expres prevăzută de lege.
    [Art.16 al.(2), lit.d) introdusă prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    (3) Refuzul privind amplasarea publicităţii exterioare se argumentează în scris.
    (4) Amplasarea publicităţii exterioare pe clădiri şi alte construcţii aflate în proprietate privată se coordonează cu organele teritoriale de arhitectură şi nu necesită autorizarea specială a autorităţilor administraţiei publice locale.
    (5) Pentru amplasarea publicităţii exterioare se încasează o taxă în modul şi mărimea stabilite de Codul fiscal. Alte taxe şi tarife sînt interzise.
   
(51) Modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a autorizației pentru plasarea publicității exterioare pentru agenții economici se stabilește de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.
    [Art.16 al.(51) introdus prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    (52) Pentru obținerea autorizației, solicitantul depune o cerere, conform modelului aprobat de autoritatea publică locală, cu indicarea datelor cu privire la proprietarul panoului publicitar (sau altei construcții pe care se va amplasa publicitatea), la care anexează descrierea publicității – schița proiectului (în formă liberă) cu schema de amplasare, imaginea și/sau textul aferent. Autoritatea publică locală coordonează textul publicitar, fără implicarea solicitantului de autorizație, cu Agenția Servicii Publice în cazul în care se preconizează includerea în publicitate a textului în limba de stat, altul decît denumirea întreprinderii, mărcii înregistrate sau mărcii comerciale.
    [Art.16 al.(52) modificat prin LP86 din 24.05.18, MO235-244/29.06.18 art.370]
    [Art.16 al.(52) introdus prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]  
    (6) Mijloacele de publicitate exterioară sînt proprietatea unuia din agenţii activităţii de publicitate conform contractului încheiat  între agenţii activităţii respective.
    (7) Se interzice amplasarea publicităţii exterioare:
    a) prin vătămarea sau nimicirea de arbori;
    b) în zonele de protecţie a monumentelor de arhitectură, istorie şi cultură.
    (8) Sistemele de comunicare vizuală nu trebuie să ia forma şi dimensiunile indicatoarelor rutiere.
    Articolul 17. Amenajarea locurilor de comerţ şi de prestări
                         de servicii
    În locurile de comerţ şi de prestări de servicii, folosirea de către agenţii activităţii de întreprinzător în interior şi exterior a elementelor de design şi amenajat artistic şi arhitectural ce conţin emblema  firmei, marca comercială ce corespunde profilului întreprinderii nu se consideră publicitate şi se efectuează fără autorizarea autorităţilor administraţiei publice locale.
   
[Pct.17 modificat prin LP71 din 12.04.15, MO102-104/28.04.15 art.170]
    Articolul 18. Publicitatea pe mijloacele de transport şi
                         pe trimiterile poştale
    (1) Plasarea publicităţii pe mijloacele de transport (de pasageri, marfuri, prestări servicii) se efectuează în bază de contracte încheiate cu proprietarii acestora fără autorizarea autorităţilor administraţiei publice locale.
    (2) Restricţiile asupra  plasării  publicităţii pe mijloacele de transport se stabilesc de către organele care exercită funcţia de control asupra securităţii circulaţiei.
    (3) Plasarea publicităţii pe trimiterile poştale se efectuează numai cu permisiunea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul poştei. Modul de eliberare a autorizaţiilor şi mărimea plăţii încasate se stabilesc de către organul nominalizat. Plata se varsă integral la bugetul de stat.
    Articolul 19. Particularităţile publicităţii unor tipuri de mărfuri
                         şi servicii
    (1) Publicitatea directă (cu prezentarea procesului de consumare a băuturilor alcoolice) nu trebuie:
    [Art.19 al.(1) modificat prin LP18 din 07.02.03, MO35/07.03.03 art.145]
    a) să fie difuzată pe canalele de televiziune între orele 7.00  şi 22.00;
    b) să creeze impresia că consumul de alcool contribuie la obţinerea de succese în plan personal, social, sportiv sau la ameliorarea stării fizice ori psihice;
    [Art.19 al.(1), lit.b) modificată prin LP18 din 07.02.03, MO35/07.03.03 art.145]
    c) să discrediteze abţinerea de la consumul de alcool, să conţină informaţii despre calităţile terapeutice pozitive ale alcoolului şi să prezinte conţinutul înalt al acestuia în diverse produse drept o valoare deosebită;
    [Art.19 al.(1), lit.c) modificat prin LP18 din 07.02.03, MO35/07.03.03 art.145]
    d) să se adreseze direct sau indirect minorilor ori să folosească imaginea sau relatările persoanelor ce se bucură de autoritate în rîndurile lor. Implicarea minorilor în publicitatea consumului de băuturi alcoolice nu se admite;
    [Art.19 al.(1), lit.d) modificată prin LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    e) să fie difuzată sub orice formă în producţia audiovizuală, cinematografică sau tipărită destinată minorilor;
    f) să fie difuzată pe prima pagină a ziarelor, pe prima copertă şi pe prima pagină a revistelor;
    g) să fie difuzată  în instituţiile pentru copii şi de învăţămînt şi în cele medicale, precum şi la o distanţă de mai puţin de 100 metri de la acestea în raza vizibilităţii directe;
    h) să încurajeze consumul excesiv de băuturi alcoolice ori să prezinte într-o lumină negativă abstinenţa sau moderaţia;
    i) să pună accentul pe conţinutul de alcool al băuturilor.
    [Art.19 al.(1), lit.h)-i) introduse prin LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    (2) Se interzice orice formă, directă sau indirectă, de publicitate în favoarea produselor din tutun, inclusiv publicitatea la radio şi televiziune, în presa scrisă, în serviciile cinematografice și video, prin internet, cu utilizarea reţelelor telefonice și telegrafice, ceea ce include, dar nu se reduce la publicitatea exterioară şi cea din interiorul spațiilor publice închise și semiînchise, în special publicitatea în exteriorul şi interiorul locurilor de vînzare angro și cu amănuntul a produselor din tutun și publicitatea în localurile în care se prestează servicii, publicitatea în sau pe mijloacele de transport şi prin intermediul trimiterilor poştale, precum şi publicitatea pe accesoriile pentru fumat.
    [Art.19 al.(2) în redacția LP124 din 29.05.15, MO185-189/17.07.15; în vigoare 01.01.16]
    [Art.19 al.(2) introdus prin LP18 din 07.02.03, MO35/07.03.03 art.145; al.(2) devine al.(3)]
   
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) folosirea de imagine a mărcii comerciale și a logotipului plasată în interiorul sediului principal al agentului economic care produce, importă sau comercializează angro produse din tutun, precum și materialele promoționale destinate exclusiv pentru a fi distribuite producătorilor, importatorilor și vînzătorilor de tutun și de produse din tutun.
    [Art.19 al.(3) în redacția LP124 din 29.05.15, MO185-189/17.07.15; în vigoare 01.01.16]
    [Art.19 al.(3) modificat prin LP18 din 07.02.03, MO35/07.03.03 art.145; al.(3)-(7) devn al.(4)-(8)]
    (4) Publicitatea  medicamentelor, a articolelor cu destinaţie medicală, a tehnicii medicale fără permisiunea de a le produce şi (sau) a le comercializa, precum şi publicitatea  metodelor  de tratament, profilaxie, diagnosticare, reabilitare fără permisiunea de prestare a acestor servicii, eliberată de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii, nu se permite, inclusiv în cazurile obţinerii brevetelor de invenţie în domeniul nominalizat.
    (5) Publicitatea substanţelor medicamentoase eliberate cu reţeta medicului, precum şi publicitatea articolelor cu destinaţie medicală şi a tehnicii medicale, a căror utilizare necesită o pregătire specială, se permite numai în publicaţiile destinate lucrătorilor medicali şi farmaciştilor.
    [Art.19 al.(5) modificat prin LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    (6) Fără autorizarea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii este interzisă:
    a) publicitatea destinată publicului larg care conţine descrieri ale unor tratamente cu efecte terapeutice pentru maladiile incurabile  sau care se tratează cu greu;
    b) publicitatea şedinţelor medicale în masă cu folosirea sugestiei, hipnozei şi altor metode de influenţă psihică sau bioenergetică.
    (7) Se interzice publicitatea tuturor tipurilor de arme, a armamentului şi a tehnicii militare, cu excepţia armelor de vînătoare şi sportive permise de legislaţie (inclusiv cele istorice). Publicitatea armelor permise de legislaţie este interzisă în mijloacele de informare în masă electronice între orele 7.00 şi 22.00.
    (8) Este interzisă publicitatea activităţii de întreţinere a cazinourilor, sălilor cu automate de joc şi a cîștigurilor băneşti obţinute în rezultatul participării la acestea.
     [Art.19 al.(8) în redacţia LP292 din 16.12.16, MO2-8/06.01.17 art.5]
    [Art.19 al.(8) în redacţia LP324 din 23.12.13, MO320-321/31.12.13 art.871; în vigoare 01.01.14]
    Articolul 20. Particularităţile publicităţii serviciilor financiare,
                         de asigurare, de investiţii şi a hîrtiilor de valoare
    (1) La producerea, plasarea şi difuzarea publicităţii serviciilor financiare (inclusiv bancare), de asigurare şi de investiţii legate de utilizarea mijloacelor băneşti ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi a hîrtiilor de valoare, nu se admite:
    a) comunicarea mărimilor scontate de dividende, precum şi informaţia cantitativă ce nu se referă nemijlocit la serviciile prestate sau la hîrtiile de valoare, inclusiv referitor la evaluarea profitului scontat;
    b) garantarea mărimii dividendelor pentru acţiunile nominative simple;
    c) publicitatea hîrtiilor de valoare pînă la înregistrarea de stat a emisiunii lor, în perioada de interzicere a emisiunii sau în cazul în care emisiunea a fost considerată nulă;
    d) prezentarea oricărei garanţii, promisiuni sau presupuneri cu privire la viitoarea eficienţă (rentabilitate) a activităţii, inclusiv comunicarea creşterii cursului hîrtiilor de valoare;
    e) tăinuirea cel puţin a uneia din condiţiile contractului, dacă publicitatea comunică condiţiile acestuia.
    (2) Publicitatea serviciilor financiare, de asigurare, de investiţii şi a hîrtiilor de valoare se permite numai în cazul în care furnizorul de publicitate dispune de licenţă de stat pentru genul respectiv de activitate cu indicarea organului care a eliberat licenţa, numărului şi datei eliberării ei.
    Articolul 21. Publicitatea socială
    (1) Publicitatea socială reprezintă interesele societăţii şi ale statului în ce priveşte propagarea unui mod de viaţă sănătos, ocrotirea sănătăţii, protecţia mediului înconjurător, integritatea resurselor energetice, protecţia socială a populaţiei. Ea nu are scop lucrativ şi urmăreşte obiective filantropice şi de importanţă socială.
    (2) Producerea şi difuzarea gratuită a publicităţii sociale de către agenţii de publicitate, transmiterea patrimoniului lor, inclusiv a mijloacelor financiare, către alte persoane fizice şi juridice pentru producerea şi difuzarea publicităţii sociale se consideră activitate de binefacere şi se bucură de înlesnirile prevăzute de legislaţie.
    Articolul 22. Sponsorizarea
    (1) În sensul prezentei legi, prin sponsorizare se înţelege acordarea de către o persoană fizică sau juridică (sponsor) a unor aporturi sub formă de mijloace financiare, bunuri, produse ale activităţii intelectuale, prestare de servicii, realizare de lucrări unei alte persoane fizice sau juridice (sponsorizate) la pregătirea şi desfăşurarea unor activităţi şi programe de interes social. În cadrul acestor activităţi şi programe, publicitatea sponsorului se difuzează în condiţiile contractului de sponsorizare.
    (2) Aportul sponsorului se consideră drept plată pentru publicitate, iar sponsorul şi persoana sponsorizată - respectiv furnizor de publicitate şi difuzor de publicitate.
    (3) Influenţarea de către sponsor a conţinutului emisiunilor sponsorizate şi a programării lor, ce limitează independenţa editorială a difuzorului de publicitate, este interzisă.
    [Art.22 al.(3) introdus prin LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    (4) Emisiunile sponsorizate nu trebuie să incite la vînzarea şi achiziţionarea produselor sau a serviciilor sponsorului sau ale unui terţ.
    [Art.22 al.(4) introdus prin LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    (5) Emisiunile nu pot fi sponsorizate de persoane fizice sau juridice a căror activitate principală este fabricarea sau comercializarea produselor, ori prestarea serviciilor, a căror publicitate este interzisă în conformitate cu art.19.
    [Art.22 al.(5) introdus prin LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    (6) Sponsorizarea emisiunilor pe teme politice şi a programelor de ştiri este interzisă.
    [Art.22 al.(6) introdus prin LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
   
(7) Se interzice promovarea produselor din tutun, inclusiv prin sponsorizare sau susţinere în alt mod a unor acţiuni ori iniţiative publice sau comerciale, în urma cărora marca comercială a produsului din tutun sau numele producătorului pot deveni vizibile sau informaţia despre relaţia acestuia cu evenimentul devine publicitară. Se interzice orice activitate care induce în eroare sau creează o impresie eronată despre caracteristicile produselor din tutun şi despre impactul acestora asupra sănătăţii.
    [Art.22 al.(7) introdus prin LP124 din 29.05.15, MO185-189/17.07.15; în vigoare 01.01.16]
    Articolul 23. Protecţia minorilor la producerea, plasarea
                         şi difuzarea publicităţii
    (1) Publicitatea destinată minorilor sau capabilă să-i influenţeze nu trebuie să conţină declaraţii sau imagini vizuale care le pot cauza traume morale sau psihice.
    (2) În scopul protejării minorilor contra abuzurilor de credulitate şi a lipsei de experienţă, la producerea, plasarea şi difuzarea publicităţii, nu se permite:
    a) discreditarea autorităţii părinţilor şi educatorilor, subminarea încrederii minorilor faţă de ei;
    b) stimularea minorilor în vederea convingerii părinţilor sau a altor persoane de a le cumpăra mărfurile cărora li se face publicitate;
    c) insuflarea ideii că posedarea unor mărfuri ar acorda minorilor anumite avantaje faţă de semenii lor;
    d) diminuarea nivelului de deprinderi necesare minorilor la folosirea mărfurilor;
    e) propagarea cultului forţei fizice brute, a libertinismului, violenţei şi sadismului.
    (3) Participarea nemijlocită a minorilor la publicitatea textuală şi audiovizuală se permite numai cu consimţămîntul părinţilor sau al tutorilor.
    (4) Se interzice:
    a) implicarea şi participarea persoanelor care nu au atins vîrsta de 18 ani, precum şi utilizarea imaginilor cu chipurile acestora în scopuri de publicitate şi de promovare a produselor alimentare nerecomandate preşcolarilor şi elevilor;
    b) orice publicitate şi promovare a produselor alimentare nerecomandate preşcolarilor şi elevilor în instituţiile de învățămînt general şi profesional tehnic, precum și în taberele de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor şi adolescenţilor, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare a lor.
    [Art.23 al.(4) introdus prin LP195 din 28.07.16, MO277-287/26.08.16 art.598]
Capitolul IV
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE AGENŢILOR
DE PUBLICITATE
    Articolul 24. Termenele de păstrare a materialului publicitar
    Agenţii de publicitate sînt obligaţi să păstreze în original sau în copii întreg materialul publicitar, inclusiv modificările operate ulterior, pe parcursul unui an din ziua ultimei difuzări a publicităţii, cu excepţia înregistrărilor video şi audio ce urmează a fi păstrate timp de o lună din ziua ultimei emisiuni.
    Articolul 25. Prezentarea informaţiei publicitare pentru
                          producerea şi difuzarea publicităţii
    (1) Producătorul şi difuzorul de publicitate au dreptul să solicite, iar furnizorul de publicitate este obligat să confirme documentar veridicitatea informaţiei publicitare.
    (2) În cazul în care activitatea furnizorului de publicitate e pasibilă licenţierii, la publicitatea mărfii corespunzătoare, precum şi a însuşi furnizorului de publicitate, ultimul este obligat să prezinte, iar producătorul de publicitate şi difuzorul de publicitate - să solicite prezentarea licenţei respective sau a copiei acesteia, autentificate în modul stabilit.
    Articolul 26. Informarea despre circumstanţele care pot duce
                          la încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate
    (1) Producătorul de publicitate este obligat să informeze la timp furnizorul de publicitate asupra faptului că onorarea cerinţelor acestuia din urmă în ce priveşte producerea publicităţii poate duce la încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate.
    (2) În cazul în care furnizorul de publicitate, în pofida preîntîmpinărilor întemeiate făcute la timp de către producătorul de publicitate, nu renunţă la cerinţele sale faţă de publicitate sau nu prezintă, la solicitarea producătorului de publicitate, confirmarea documentară a autenticităţii informaţiei destinate publicităţii, sau nu înlătură alte circumstanţe care pot face publicitatea neadecvată, producătorul de publicitate e în drept să rezilieze, în modul stabilit, contractul şi să ceară compensarea integrală a pierderilor, dacă contractul nu prevede altfel.
    Articolul 27. Prezentarea informaţiei către Consiliul
                         Concurenţei
   Agenţii de publicitate sînt obligaţi, la solicitarea Consiliului Concurenţei, să prezinte, în termenul stabilit, documentele autentice, explicaţiile orale sau scrise, înregistrările video şi audio, precum şi alte informaţii necesare Consiliului Concurenţei pentru a-şi exercita atribuţiile prevăzute la art. 28.
    [Art.27 în redacția LP38 din 27.03.14, MO92-98/18.04.14 art.228]
Capitolul V
CONTROLUL DE STAT ŞI AUTOREGLEMENTAREA
ÎN DOMENIUL PUBLICITĂŢII
    Articolul 28. Atribuţiile Consiliului Concurenţei
    [Art.28 titlul în redacția LP38 din 27.03.14, MO92-98/18.04.14 art.228]
    (1) Consiliul Concurenţei exercită, în limitele competenţei sale, controlul de stat asupra implementării legislaţiei cu privire la publicitate, sub aspectul respectării drepturilor agenților economici, avînd următoarele atribuţii:
    [Art.28 al.(1) în redacția LP141 din 19.07.18, MO309-320/17.08.18 art.480]
    a) efectuează expertiza publicităţii în ceea ce priveşte corespunderea acesteia prevederilor legislaţiei cu privire la publicitate;
    b) expediază agenţilor de publicitate prescripţii de încetare a încălcărilor legislaţiei cu privire la publicitate;
    c) expediază organelor procuraturii, altor organe de drept, respectînd principiul teritorial şi cel al competenţei, materialele pentru soluţionarea problemelor privind intentarea de acţiuni referitoare la domeniul publicităţii.
    [Art.28 al.(1) în redacția LP38 din 27.03.14, MO92-98/18.04.14 art.228]
    [Art.28 al.(1) modificat prin LP522 din 18.12.03, MO19-21/30.01.04 art.123]
    (2) Consiliul Concurenţei este în drept să intenteze acţiuni în instanţa judecătorească, inclusiv în interesele unui cerc nedeterminat de consumatori de publicitate, în legătură cu încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate comisă de agenţii de publicitate, precum şi privind anularea tranzacţiilor ce ţin de publicitatea neadecvată.
    [Art.28 al.(2) modificat prin LP38 din 27.03.14, MO92-98/18.04.14 art.228]
    (3) La intentarea de acţiuni în instanţa judecătorească, Consiliul Concurenţei este scutit de taxa de stat.
    [Art.28 al.(3) modificat prin LP38 din 27.03.14, MO92-98/18.04.14 art.228]
    Articolul 29. Dreptul de acces la informaţie
    (1) Angajaţii Consiliului Concurenţei, pentru a-şi executa funcţiile de control asupra respectării legislaţiei cu privire la publicitate, au dreptul de acces liber la toate documentele necesare şi la alte materiale ale agenţilor de publicitate.
    [Art.29 al.(1) modificat prin LP38 din 27.03.14, MO92-98/18.04.14 art.228]
    (2) Informaţiile ce constituie secret comercial, conform Legii cu privire la secretul comercial, obţinute de angajaţii Consiliului Concurenţei nu pot fi divulgate. În cazul divulgării unor astfel de informaţii, prejudiciile cauzate vor fi reparate de către Consiliul Concurenţei în modul stabilit de legislaţie.
    [Art.29 al.(2) modificat prin LP38 din 27.03.14, MO92-98/18.04.14 art.228]
    Articolul 30. Drepturile organizaţiilor profesionale obşteşti
                         ce activează în domeniul publicităţii
    (1) Organizaţiile profesionale obşteşti ce activează în domeniul publicităţii (uniunile, asociaţiile persoanelor fizice şi juridice):
    a) vor fi antrenate la elaborarea proiectelor de legi şi altor acte normative ce reglementează activitatea de publicitate;
    b) vor efectua expertize independente ale publicităţii privind corespunderea ei prevederilor legislaţiei cu privire la publicitate şi vor expedia recomandările respective agenţilor de publicitate;
    c) vor fi antrenate de către Consiliul Concurenţei la exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei cu privire la publicitate.
    [Art.30 al.(1), lit.c) modificată prin LP38 din 27.03.14, MO92-98/18.04.14 art.228]
    (2) Organizaţiile profesionale obşteşti care activează în domeniul publicităţii au dreptul să intenteze, în modul stabilit, acţiuni în instanţele judecătoreşti în interesele agenţilor şi ale consumatorilor de publicitate în cazul încălcării drepturilor lor prevăzute de legislaţia cu privire la publicitate.
    (3) În cazul satisfacerii acţiunii în folosul unui cerc nedeterminat de consumatori de publicitate, instanţa judecătorească îl obligă pe contravenient să le aducă la cunoştinţă hotărîrea instanţei judecătoreşti prin intermediul mijloacelor de informare în masă sau în alt mod, în termenul indicat în hotărîre.
Capitolul VI
DEZMINŢIREA PUBLICITĂŢII NEADECVATE ŞI
RESPONSABILITATEA PENTRU PUBLICITATEA
NEADECVATĂ

    Articolul 31. Dezminţirea
    (1) În cazul în care instanţa judecătorească a constatat încălcarea legislaţiei privind publicitatea, contravenientul este obligat să sisteze publicitatea respectivă integral sau parţial, să dezmintă materialul publicitar neadecvat în termenul stabilit de instanţa judecătorească. Contravenientul suportă cheltuielile pentru dezminţire în volum deplin.
    (2) Dezminţirea se difuzează prin aceleaşi mijloace de informare, folosindu-se aceleaşi caracteristici de durată, spaţiu şi ordine ca şi în publicitatea neadecvată. Conţinutul dezminţirii se coordonează cu organul de stat care a constatat încălcarea.
    Articolul 32. Responsabilitatea agenţilor de publicitate
    (1) Furnizorul de publicitate poartă răspundere pentru încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate în partea ce se referă la conţinutul informaţiei prezentate pentru producerea publicităţii.
    (2) Producătorul de publicitate poartă răspundere pentru încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate în partea ce se referă la producerea publicităţii.
    (3) Difuzorul de publicitate poartă răspundere pentru încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate în partea ce se referă la timpul, locul şi mijloacele de difuzare a publicităţii.
    Articolul 33. Responsabilitatea pentru încălcarea legislaţiei
                         cu privire la publicitate
    (1) Pentru încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate, persoanele fizice şi juridice (agenţi de publicitate) poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Persoanele ale căror drepturi au fost încălcate ca urmare a publicităţii neadecvate au dreptul să intenteze, în modul stabilit, în instanţa judecătorească, acţiuni privind recuperarea pierderilor, inclusiv a venitului ratat, a daunei cauzate sănătăţii, patrimoniului, onoarei şi demnităţii, precum şi privind compensarea prejudiciilor morale şi dezminţirea publică a publicităţii neadecvate.
    (3) Publicitatea neadecvată care a cauzat daune esenţiale intereselor publice sau a condus la lezarea drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale cetăţenilor atrage după sine răspundere penală în conformitate cu legislaţia.
    (4) Tragerea la răspundere administrativă nu scuteşte agentul de publicitate de executarea dispoziţiei referitoare la încetarea încălcării legislaţiei cu privire la publicitate sau la dezminţirea publicităţii neadecvate.
    (5) Agentul de publicitate este în drept, în conformitate cu legislaţia, să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă în vederea anulării complete sau parţiale a dispoziţiei sau a deciziei Consiliul Concurenţei.
    [Art.33 al.(5) modificat prin LP38 din 27.03.14, MO92-98/18.04.14 art.228]
    [Art.33 al.(5) modificat prin LP240 din 13.06.03, MO138/08.07.03 art.557]
    (6) Sesizarea instanţei judecătoreşti nu sistează executarea dispoziţiei sau a deciziei Consiliul Concurenţei, cu excepţia cazului în care instanţa judecătorească va emite o decizie cu privire la sistarea executării actelor nominalizate.
    [Art.33 al.(6) modificat prin LP38 din 27.03.14, MO92-98/18.04.14 art.228]
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE
    Articolul 34.
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
    (2) Guvernul în termen de trei luni:
    va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege, precum şi privind operarea de modificări în ea care ar prevedea răspunderea pentru contravenţiile în activitatea de publicitate;
    va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
    [Art.34 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

    PREŞEDINTELE
    PARLAMENTULUI                                       Dumitru MOŢPAN

    Chişinău, 27 iunie 1997.
    Nr. 1227-XIII.