LPM1350/2000
ID intern unic:  311578
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 1350
din  02.11.2000
cu privire la activitatea arhitecturală
Publicat : 27.02.2001 în Monitorul Oficial Nr. 21-24     art Nr : 77
LP205-XVI din 28.07.05, MO126-128/23.09.05 art.613
LP482 din 04.12.03, MO6-12/01.01.04 art.48
LP333 din 24.07.03, MO200/19.09.03, art.773 


      NOTĂ:
În cuprinsul Legii nr.1350-XIV din 2 noiembrie 2000 cu privire la activitatea arhitecturală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.21-24, art.77), cu modificările ulterioare, cuvintele "judeţ", "judeţean" se substituie prin cuvintele "raion", "raional" prin LP482 din 04.12.03, MO6-12/01.01.04 art.48.

Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul şi sarcinile
(1) Prezenta lege are ca scop de bază dezvoltarea eficientă a arhitecturii naţionale, păstrarea coloritului ei tradiţional şi determinarea rolului arhitectului autor ca persoana dominantă a procesului de activitate arhitecturală.
(2) Legea reglementează relaţiile ce apar în cadrul activităţii arhitecturale, determină formele de sprijin al activităţii arhitecturale de către stat şi competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în domeniul arhitecturii şi urbanismului, justifică dreptul de autor al arhitectului, stabileşte sarcinile de bază, drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice şi juridice implicate în procesul de activitate arhitecturală.
(3) Legea se extinde asupra tuturor formelor de activitate arhitecturală, în procesul căreia se creează opere de arhitectură, şi asupra tuturor fazelor de proiectare şi construcţie, în procesul cărora este utilizat rezultatul activităţii intelectuale a arhitectului.
(4) Dispoziţiile legii sînt obligatorii tuturor persoanelor fizice şi juridice implicate în crearea şi utilizarea operei arhitecturale.
Articolul 2. Definiţii
Termenii şi noţiunile de bază, utilizate în prezenta lege, au următoarele semnificaţii:
arhitect - persoană fizică care, indiferent de domeniul de specializare şi funcţia deţinută, îşi exercită profesia în domeniul arhitecturii şi urbanismului, valorificînd în activitatea sa cunoştinţele acumulate în instituţia de învăţămînt superior de specialitate, a cărei diplomă este recunoscută în Republica Moldova;
activitate arhitecturală - activitate de creare a obiectelor de arhitectură, care include procesul creativ de definitivare a soluţiei arhitecturale şi implementarea acesteia, coordonarea elaborării tuturor compartimentelor şi fazelor proiectelor de urbanism şi construcţie (construcţia nouă, reconstrucţia, restaurarea, restabilirea, modernizarea, reparaţia capitală), supravegherea de autor a obiectivelor în stadiu de realizare, derularea cercetărilor ştiinţifice, activităţii didactice şi executarea funcţiilor administrării de stat în domeniu;
subiecţi ai activităţii arhitecturale - persoane fizice şi juridice implicate nemijlocit în activitatea arhitecturală - autorii operelor arhitecturale, precum şi sub conducerea nemijlocită a lor: proiectanţii, beneficiarii, investitorii, antreprenorii, proprietarii obiectelor de arhitectură;
soluţie arhitecturală - ideea creativă a autorului operei arhitecturale privind aspectul exterior şi interior, organizarea spaţială, planimetrică şi funcţională, materializată în compartimentul arhitectural al proiectului şi în obiectul arhitectural realizat;
obiect arhitectural - obiect urbanistic, construcţie, complex de construcţii, obiecte de amenajare sau artă horticolă, realizate în baza proiectului şi a documentaţiei de execuţie;
operă arhitecturală - operă de arhitectură, urbanism şi de artă horticolă, rezultatul final al activităţii arhitecturale derulate sub conducerea nemijlocită a arhitectului autor;
proiect - documentaţia de proiect pentru realizarea obiectelor arhitecturale, ce conţine un complex de exigenţe sociale, economice, funcţionale, tehnologice, tehnice, edilitare şi de prescripţii antiincendiare, sanitaro-igienice, ecologice şi de alte exigenţe în volumul necesar elaborării documentaţiei de execuţie.
Articolul 3. Sprijinul de către stat al activităţii arhitecturale
Statul asigură crearea condiţiilor pertinente pentru exercitarea activităţii arhitecturale prin:
a) susţinerea cercetărilor ştiinţifice în domeniul arhitecturii şi urbanismului;
b) atragerea investiţiilor la proiectarea şi construirea obiectelor arhitecturale;
c) formarea şi reciclarea cadrelor care activează în domeniul arhitecturii şi urbanismului;
d) protejarea drepturilor de autor şi asigurarea creaţiei libere a arhitectului;
e) promovarea concursurilor, inclusiv internaţionale, pentru crearea obiectelor cu valoare urbanistică şi arhitecturală deosebită;
f) susţinerea activităţii organizaţiilor profesionale de creaţie obşteşti ale arhitecţilor;
g) menţionarea arhitecţilor pentru merite deosebite în domeniul arhitecturii şi urbanismului;
h) realizarea altor măsuri de dezvoltare a arhitecturii naţionale.
Capitolul II
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII ARHITECTURALE
Articolul 4. Complexul lucrărilor privind crearea
                    obiectului arhitectural
(1) Crearea obiectului arhitectural prevede execuţia unui complex de lucrări, care include efectuarea lucrărilor avanproiect, argumentarea investiţiilor, definitivarea soluţiei arhitecturale, elaborarea, avizarea şi aprobarea proiectului şi a documentaţiei de execuţie, realizarea şi recepţia obiectului în modul stabilit.
(2) Elaborarea proiectului se efectuează în conformitate cu standardele, normele şi regulile stabilite de autoritatea administraţiei publice centrale în domeniul arhitecturii şi urbanismului.
   
[Art.4 al.(2) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]
   
(3) Avizarea şi aprobarea proiectului se efectuează în conformitate cu normele  stabilite de lege.
    [Art.4 al.(3) introdus prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]
Articolul 5. Concursurile arhitecturale şi urbanistice
(1) În scopul selectării soluţiei arhitecturale performante, elaborarea documentaţiei de proiect se poate efectua în baza concursurilor arhitecturale şi urbanistice.
(2) Concursurile arhitecturale şi urbanistice se organizează şi se desfăşoară de către beneficiar sau investitor.
(3) Concursurile arhitecturale şi urbanistice se desfăşoară în mod obligatoriu în cazurile de:
a) amplasare şi proiectare a obiectelor de importanţă naţională, raională, municipală, precum şi a obiectelor situate în zonele adiacente drumurilor naţionale, finanţate atît din mijloacele publice, cît şi din alte surse;
b) reconstrucţie, restabilire, modernizare, reutilare sau efectuare a altor lucrări, care presupun modificarea soluţiei spaţial-volumetrice a monumentelor de arhitectură, istorie şi cultură de importanţă naţională, indiferent de forma de proprietate a acestora.
(4) Modul de organizare şi condiţiile de desfăşurare a concursurilor arhitecturale şi urbanistice se stabilesc printr-un regulament, aprobat de autoritatea administraţiei publice centrale în domeniul arhitecturii şi urbanismului.
Articolul 6. Consiliile arhitectural-urbanistice
(1) Pentru examinarea colegială a soluţiilor arhitecturale, urbanistice şi tehnice vizînd obiectele arhitecturale de importanţă locală, pe lîngă organele locale de arhitectură şi urbanism pot fi instituite consilii arhitectural-urbanistice, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentele lor, aprobate de autoritatea administraţiei publice locale după avizarea de către autoritatea administraţiei publice centrale în domeniul arhitecturii şi urbanismului.
(2) Avizul consiliului arhitectural-urbanistic este obligatoriu pentru amplasarea şi determinarea soluţiei spaţial-planimetrice a tuturor obiectelor sociale şi publice în localităţile care nu dispun de documentaţie de urbanism, a obiectelor pentru care, prin certificatul de urbanism, a fost solicitată elaborarea unui plan urbanistic detaliat, precum şi a obiectelor amplasate în zonele administrative ale localităţilor, în parcuri, scuaruri, curdoniere verzi etc.
(3) Lucrările de cercetare ştiinţifică fundamentală în domeniul arhitecturii şi urbanismului, proiectele de importanţă deosebită pentru ţară şi raioane se examinează de către Consiliul arhitectural-urbanistic republican, instituit pe lîngă autoritatea administraţiei publice centrale în domeniul arhitecturii şi urbanismului, care îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament, aprobat de aceasta.
Articolul 7. Dreptul la activitate arhitecturală
(1) De dreptul de practicare a activităţii arhitecturale beneficiază persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova, precum şi apatrizii, care au primit, în modul stabilit, licenţă pentru practicarea acestui gen de activitate.
(2) Procesul creativ al arhitectului autor al operei arhitecturale este liber, independent şi nu este supus licenţierii.
(3) Licenţierea activităţii de proiectare (execuţia tuturor compartimentelor proiectului, inclusiv a celui arhitectural), de construcţie, reconstrucţie şi altor genuri de activitate legate de realizarea obiectelor arhitecturale se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licenţierea unor genuri de activitate.
    [Art.7 al.(3) modificat prin LP333 din 24.07.03, MO200/19.09.03, art.773]
    (4) Arhitecţii care activează în structurile administraţiei publice, precum şi arhitecţii antrenaţi în activitatea didactică sau ştiinţifică în domeniu sînt în drept să participe la activitate arhitecturală.
Articolul 8. Formele de activitate arhitecturală
(1) Arhitectul poate practica activitate arhitecturală în următoarele forme:
a) în cadrul instituţiilor de proiectare sau intreprinderilor cu orice formă juridică de organizare, înregistrate şi licenţiate în modul stabilit;
b) individual.
(2) Arhitectul are dreptul să-şi exercite activitatea creativă şi de proiectare în una din formele de activitate arhitecturală sau în ambele.
Articolul 9. Exercitarea activităţii arhitecturale de către
                   persoane străine şi apatrizi
Persoanele fizice şi juridice străine, precum şi apatrizii, la exercitarea activităţii arhitecturale, se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi responsabilităţi ca şi persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova.
Articolul 10. Exercitarea activităţii arhitecturale de către
                     persoanele fizice şi juridice din Republica
                     Moldova pe teritoriul altor state
Persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova au dreptul să exercite activitate arhitecturală pe teritoriul altor state în conformitate cu acordurile internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte, respectînd legislaţia ţării de reşedinţă.
Articolul 11. Suspendarea sau interzicerea activităţii
                          arhitecturale
    În cazurile prevăzute expres de lege, activitatea arhitecturală poate fi suspendată sau interzisă, cu adresarea ulterioară în instanţa judecătorească a autorităţii care a dispus suspendarea sau interzicerea activităţii arhitecturale. Adresarea în instanţa judecătorească trebuie să se facă în decursul a 3 zile lucrătoare. În caz de nerespectare a acestui termen, suspendarea sau interzicerea activităţii arhitecturale se anulează.
[Art.11 în redacţia LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]
Capitolul III
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE SUBIECŢILOR
ACTIVITĂTII ARHITECTURALE
Articolul 12. Cadrul juridic pentru crearea obiectului
                      arhitectural
(1) Persoanele fizice şi juridice învestite cu dreptul de a exercita activitate arhitecturală sînt obligate să respecte:
a) legislaţia Republicii Moldova;
b) standardele şi normativele naţionale în domeniul proiectării şi construcţiei.
(2) Beneficiarul proiectării şi realizării obiectului arhitectural are dreptul de a alege arhitectul autor al proiectului şi ceilalţi specialişti - executanţi ai lucrărilor de proiectare şi realizare - din rîndurile persoanelor fizice şi juridice licenţiate în modul stabilit.
(3) Relaţiile dintre participanţii nemijlociţi la procesul de proiectare (beneficiar, arhitect, antreprenor) sînt reglementate de contractele respective, inclusiv (în mod obligatoriu) de contractul pentru supravegherea de autor.
(4) Proiectul elaborat, avizat şi aprobat, în modul stabilit, devine obligatoriu pentru toate persoanele care participă, direct sau indirect, la procesul de activitate arhitecturală, indiferent de forma lor de proprietate şi organizare şi de funcţia ocupată.
Articolul 13. Autorul operei arhitecturale
                    şi drepturile lui
(1) Autor al operei arhitecturale se consideră persoana fizică prin a cărei muncă creatoare a fost elaborată opera. În cazul în care opera arhitecturală a fost elaborată în comun de cîteva persoane fizice, fiecare dintre acestea este coautor şi fiecăreia dintre acestea îi aparţine dreptul de autor asupra operei în cauză.
(2) Modul de folosire a dreptului de autor asupra operei arhitecturale se stabileşte printr-un acord încheiat între coautori. Dacă un asemenea acord nu există, fiecare coautor are dreptul să autorizeze utilizarea operei arhitecturale după voinţa sa, are dreptul să intenteze un proces în instanţa judecătorească, în legătură cu încălcarea dreptului exclusiv, împotriva oricărei persoane care foloseşte opera arhitecturală fără autorizaţia coautorilor, însă nu are dreptul, fără acordul coautorilor, să încheie contracte de licenţă şi să efectueze orice cesionare a drepturilor asupra operei arhitecturale, precum şi să renunţe la dreptul de autor fără a-i anunţa pe coautori.
(3) Arhitectul autor al operei arhitecturale are dreptul:
a) de a cere şi a obţine, în modul stabilit, de la organele respective datele iniţiale şi documentele necesare pentru investigaţiile avanproiect, de proiectare şi realizare a obiectului arhitectural;
b) de a atrage, pe bază de contract, specialişti, consultanţi, alţi lucrători tehnici necesari la elaborarea proiectelor şi documentaţiei de execuţie, asumîndu-şi responsabilitatea pentru volumul şi calitatea lucrărilor executate;
c) de a susţine:
- soluţia arhitecturală în procesul examinării acesteia în şedinţa consiliului arhitectural-urbanistic sau în procesul de consultare a populaţiei;
- soluţiile proiectului în procesul de verificare, expertizare, avizare şi aprobare a acestora;
d) de a exercita, pe bază de contract, supravegherea de autor a realizării obiectului arhitectural;
e) de a participa, cu drept de semnătură, la recepţia obiectului arhitectural, indiferent de forma de proprietate a acestuia.
    [Art.13 modificat prin LP205 din 28.07.05, MO126/23.09.05 art.613]
    Articolul 14. Obligaţiile arhitectului autor al operei
                      arhitecturale
(1) Arhitectul autor al operei arhitecturale este obligat:
a) să respecte legislaţia, normativele şi standardele în vigoare, documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, cerinţele certificatului de urbanism în procesul de elaborare, avizare şi aprobare a soluţiei arhitecturale, a proiectului şi a documentaţiei de execuţie a acestuia;
b) să păstreze secretul comercial al beneficiarului.
(2) Arhitectul cu drept de avizare a proiectului sau atestat ca expert nu are dreptul de a-şi aviza propriile proiecte.
Articolul 15. Modificarea soluţiei arhitecturale
(1) În caz de necesitate, modificarea soluţiei arhitecturale, în procesul de elaborare a proiectului pentru construcţia sau reconstrucţia obiectului arhitectural, se efectuează cu acordul autorului sau cu participarea acestuia.
(2) În cazul cînd în procesul de realizare a obiectului arhitectural se depistează abateri de la proiectul aprobat, autorul este în drept să suspende execuţia ulterioară a lucrărilor, înştiinţînd organele abilitate cu funcţii de control.
Articolul 16. Modificarea obiectului arhitectural
(1) Intervenţia în obiectul arhitectural existent, care duce la modificarea soluţiei arhitecturale, se efectuează în modul stabilit şi numai cu acordul autorului. În cazul lipsei autorului, se solicită acordul succesorilor de drepturi ai acestuia şi avizul consiliului arhitectural-urbanistic respectiv.
(2) În cazul modificării obiectelor arhitecturale existente (construire de anexe, reconstrucţie, resistematizare, restabilire), autorul soluţiei arhitecturale sau succesorii de drepturi ai acestuia beneficiază de dreptul preferenţial la proiectarea acestor modificări.
(3) Modificarea obiectelor arhitecturale care sînt distinse cu premii de stat sau cu alte premii în domeniul arhitecturii şi urbanismului se efectuează cu autorizaţia autorităţii administraţiei publice centrale în domeniul arhitecturii şi urbanismului şi a autorului proiectului sau obiectului ori a succesorului lui de drepturi.
(4) Lucrările de reconstrucţie, restaurare sau reparaţie a monumentelor de arhitectură, istorie şi cultură, precum şi lucrările de construcţie, reparaţie, reconstrucţie a obiectelor amplasate în zonele de protecţie ale monumentelor se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei privind ocrotirea monumentelor.
Capitolul IV
DREPTUL DE AUTOR ASUPRA OPEREI ARHITECTURALE
    Articolul 17. Drepturile patrimoniale asupra
                         operei arhitecturale
[Art.17 titlul în redacţia LP111 din 17.05.12, MO130/26.06.12 art.426]
    [Art.17 al.(1) abrogat prin LP111 din 17.05.12, MO130/26.06.12 art.426]
(2) Relaţiile apărute în procesul de creare sau utilizare a operei arhitecturale, protejarea dreptului de autor al arhitectului, inclusiv remunerarea muncii lui în calitate de autor al operei arhitecturale, se reglementează în conformitate cu legislaţia în vigoare privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
    [Art.17 al.(2) modificat prin LP111 din 17.05.12, MO130/26.06.12 art.426]
(3) Persoanele care oferă autorului proiectului asistenţă tehnică sau consultativă, administrează procesele de proiectare şi construcţie sau execută materiale ilustrative şi grafice nu pot fi considerate coautori.
(4) Autorului operei arhitecturale îi aparţin următoarele drepturi exclusive asupra proiectului său:
a) de a autoriza valorificarea proiectului arhitectural care îi aparţine cu drept exclusiv, inclusiv valorificarea repetată, cu excepţia operelor arhitecturale create la comandă, al căror drept de valorificare aparţine persoanei care le-a comandat;
b) de a efectua, de a permite sau de a interzice reproducerea în scopuri comerciale, integrală sau într-o măsură substanţială, a proiectului arhitectural ce îi aparţine cu drept exclusiv, precum şi folosirea unor fragmente din el în alte proiecte, dacă aceste fragmente reprezintă în sine obiect de design separat;
c) de a fotografia şi de a filma, în scopuri comerciale, obiectul arhitectural realizat, atît integral, cît şi o parte substanţială din el (pasibilă de identificare), cu excepţia obiectelor amplasate permanent în locuri publice.
   
[Art.17 al.(4), lit.c) modificată prin LP111 din 17.05.12, MO130/26.06.12 art.426]
    [Art.17 al.(4) în redacţia LP205 din 28.07.05, MO126/23.09.05 art.613]
Articolul 18.Drepturile morale ale arhitectului
    Drepturile morale ale arhitectului se protejează în conformitate cu legislaţia în vigoare privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
   
[Art.18 în redacţia LP111 din 17.05.12, MO130/26.06.12 art.426]
Capitolul V
ORGANELE DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM ŞI ORGANIZAŢIILE
PROFESIONALE DE CREAŢIE OBŞTEŞTI ALE ARHITECŢILOR
Articolul 19. Organele de arhitectură şi urbanism
(1) La nivel naţional, organul de arhitectură şi urbanism este autoritatea administraţiei publice centrale în domeniul arhitecturii şi urbanismului.
(2) Organele locale de arhitectură şi urbanism sînt reprezentate prin departamente, direcţii generale, direcţii, secţii şi servicii, care intră în structura autorităţilor administraţiei publice locale respective. Principiile de bază ale activităţii acestor organe se stabilesc printr-un regulament, elaborat de autoritatea administraţiei publice centrale în domeniu şi aprobat de Guvern. În baza acestui regulament, fiecare organ local de arhitectură şi urbanism îşi elaborează propriul regulament, ce se aprobă de către autoritatea administraţiei publice locale respectivă, cu avizul autorităţii administraţiei publice centrale în domeniu.
(3) Conducătorii organelor locale de arhitectură şi urbanism - arhitecţii- şefi ai raioanelor, municipiilor, oraşelor - sînt numiţi în funcţie de către autorităţile administraţiei publice locale respective pe bază de concurs organizat de autorităţile administraţiei publice locale şi de autoritatea administraţiei publice centrale în domeniul arhitecturii şi urbanismului.
(4) Dreptul de a participa la concursul pentru deţinerea funcţiei de arhitect-şef al raionului, municipiului, oraşului se stipulează în regulamentul cu privire la organizarea concursului pentru ocuparea funcţiilor vacante în autorităţile administraţiei publice.
Articolul 20.Organizaţiile profesionale de creaţie obşteşti
                     ale arhitecţilor
(1) În domeniul arhitecturii şi urbanismului activează Uniunea Arhitecţilor din Republica Moldova. În conformitate cu statutul său, Uniunea Arhitecţilor exercită funcţiile de apărare a intereselor profesionale ale arhitecţilor pe plan naţional şi internaţional şi contribuie la sporirea nivelului lor profesional şi a prestigiului profesiei de arhitect.
(2) În conformitate cu legislaţia, pot fi create şi alte organizaţii profesionale de creaţie obşteşti ale arhitecţilor, a căror activitate se va efectua în baza statutelor înregistrate în modul stabilit.
Capitolul VI
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI
PRIVIND ACTIVITATEA ARHITECTURALĂ
Articolul 21. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
                     privind activitatea arhitecturală
Încălcarea legislaţiei privind activitatea arhitecturală atrage răspunderea administrativă, civilă şi penală, prevăzută de legislaţia în vigoare.
Articolul 22. Soluţionarea litigiilor apărute în procesul
                      exercitării activităţii arhitecturale
Litigiile apărute în procesul exercitării activităţii arhitecturale se soluţionează prin negocieri sau de către instanţa de drept comun în modul stabilit.
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 23
Guvernul, în termen de 3 luni:
va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;
va realiza conformitatea actelor sale normative cu prezenta lege;
va elabora actele normative necesare în vederea reglementării activităţii în domeniul arhitecturii şi urbanismului.

    PREŞEDINTELE
PARLAMENTULUI                                           Dumitru DIACOV

Chişinău, 2 noiembrie 2000.
Nr. 1350-XIV.