LPA1511/1993
ID intern unic:  311603
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 1511
din  15.06.1993
Codul subsolului
Publicat : 01.11.1993 în Monitorul Oficial Nr. 11     art Nr : 325
    LP213-XVI din 13.07.06, MO126-130/11.08.06 art.609
    LP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99, în vigoare la 01.01.2006

    Notă:
    - În cuprinsul codului, cuvintele "organele de autoadministrare locală",  "Departamentul de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resursele Naturale" şi "extracţia" se înlocuiesc cu cuvintele "autorităţile administraţiei publice locale", "organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător" şi, respectiv, "extragerea", prin LP213-XVI din 13.07.06, MO126-130/11.08.06 art.609

    Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezentul cod.
C a p i t o l u l  I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Sarcinile legislaţiei privind subsolul
    Legislaţia privind  subsolul are următoarele sarcini:  reglementarea relaţiilor  miniere în scopul asigurării, în interesul generaţiei de azi şi  celor  viitoare,  a  folosirii ştiinţific  întemiate,  raţionale  şi complexe a subsolului pentru satisfacerea necesarului de materie primă minerală şi altor necesesităţi ale economiei naţionale, protecţiei subsolului, asigurării securităţii lucrărilor la folosirea subsolului, precum şi apărarea drepturilor persoanelor fizice şi  juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de gospodărire.
    Articolul 2. Legislaţia privind subsolul
    Relaţiile în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului (relaţiile miniere)  în  Repulica Moldova se reglementează de prezentul cod şi  de alte acte normative.
    Articolul 3. Noţiunea de subsol
    Subsolul este partea scoaţei terestre, situată mai jos de stratul de sol şi  de  fundul  bazinelor de apă  se  întinde pînă  la adîncimi accesibile pentru studiere şi valorificare geologică.
    Articolul 4. Proprietatea asupra subsolului
    Subsolul este  proprietatrea  Republicii Moldova care îl posedă,  îl foloseşte, dispune de el şi îl protejează.
    Articolul 5. Reglementarea relaţiilor miniere
    Reglementării sînt supuse relaţiile miniere în domeniile:
    a) elaborării şi perfecţionării principiilor fundamentale, regulilor generale şi normelor de folosire a subsolului;
    b) determinării  unei politici tehnico-ştinţifice unice în  domeniul studierii,  evaluării, folosirii şi protecţiei subsolului, precum şi  al desfăşurării  în condiţii  de  securitatea  lucrărilor  la   folosirea subsolului;
    c) stabilirii  bazelor  protecţiei mediului înconjurător  în  timpul folosirii subsolului;
    d) determinării  principiilor  de  evaluare geologo-economică  şi a exactităţii de substanţe utile;
    e) stabilirii principiilor generale de plată pentru subsol;
    f) creării şi   ţinerii  fondului  de  stat  de  informaţii  privind subsolul şi determinării modului de formare şi folosire a lui;
    g) dispunerii  de  fondul  de stat de informaţii  privind  subsolul;
    h) exercitării supravegherii de stat a folosirii,  protecţiei subsolului  şi  a efectuării  lucrărilor de studiere  geologică  a subsolului,  precum  şi  reglementării  altor  chestiuni  în  domeniul folosirii şi protecţiei subsolului.
    Articolul 6. Administrarea de stat în domeniul
                       folosirii şi protecţiei  subsolului
    Administrarea de stat în domeniul folosirii şi protecţiei  subsolului se efectuează de către Guvern, prin intermediul organului de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător (în componenţa lui  serviciul control geologic de stat) şi al organului de stat pentru supravegherea minieră, şi de către autorităţile administraţiei publice locale.
    [Art.6 în redacţia LP213-XVI din 13.07.06, MO126-130/11.08.06 art.609]
    Articolul 7. Competenţa autorităţilor administraţiei publice locale
    De competenţa   autorităţilor administraţiei publice locale  în  domeniul folosirii şi protecţiei subsolului pe teritoriul din subordine ţin:
    a) exercitarea  controlului de stat asupra folosirii şi  protercţiei subsolului;
    b) acordarea perimetrilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe,  exercitarea controlului asupra respectării modului stabilit de de desfăşurare a lucrărilor miniere şi aducere a terenurilor degradate  în timpul  folosirii subsoluliui într-o  stare bună pentru folosirea urlterioară;
    c) încetarea  dreptului de folosire a subsolului, repartizat  pentru extragerea  substanţelor utile larg răspîndite şi apelor subterane  dulci în cazurile prevăzute de articolul 15;
    d) sistarea folosirii neautorizate a subsolului  ridicării neautorizate  de  construcţii  pe terenurile cu zăcăminte  de  substanţe utile larg răspîndite;
    e) soluţionarea  litigiilor în chestiunile de folosire a subsolului;
    f) soluţionarea  altor chestiuni în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului.
    Articolul 8. Benefeciarii folosinţei subsolului
    Beneficiari ai  folosinţei subsolului  pot fi  persoane  fizice şi juridice  din Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate şi forma de gospodărire, precum şi persoanele fizice şi juridice străine, dacă legislaţia în vigoare nu prevede altfel.
    Articolul 9. Felurile de folosire a subsolului
    (1) Subsolul se dă în folosinţă pentru:
    a) studiere geologică, geomecanică, ecologică şi de altă natură;
    b) exploatarea zăcămintelor de substanţe utile;
    c) construirea  şi  exploatarea obiectivelor şi construcţiilor  care sînt legate de extragerea substanţelor utile;
    d) îngroparea  (depozitarea)  substanţelor nocive şi  deşeurilor  de producţie;
    e) satisfacerea altor necesităţi de stat şi publice.
    (2) Toate felurile  de folosire a subsolului se realizează numai  în baza proiectelor (schemelor tehnologice).
     Articolul 10. Atribuirea subsolului în folosinţă
    (1) Subsolul  este  în  folosinţă  în baza  peremetrului  minier  şi licenţei.
    (2) Perimetrele miniere pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile (cu excepţia perimetrelor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile larg răspîndite) se atribuie de către organul de stat pentru supravegherea minieră. Perimetrele miniere pentru exploatarea zăcămintelor  de substanţe  utile  larg  răspîndite  se atribuie de către autorităţile administraţiei publice locale, după coordonarea cu organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, şi urmează să fie înregistrate la  organul  de stat pentru supravegherea minieră.
    [Art.10 al.(2) în redacţia LP213-XVI din 13.07.06, MO126-130/11.08.06 art.609]
    (3) Nu se admite  exploatarea  subsolului fără perimetru  minier  şi licenţă.
    (4) Studierea şi  valorificarea industrială experimentală a subsolului se fac fără perimetru minier.
     Articolul 11. Termenele de folosire a subsolului
    Folosirea subsolului  poate  fi  temporară şi pe  termen  nelimitat. Termenele de folosire a subsolului se stabilesc de Guvern.
    Articolul 12. Plata pentru folosirea subsolului
    (1) Subsolul  este dat în folosinţă cu plată. Modul de percepere  şi mărimea  plăţii pentru folosirea subsolului se stabileşte de  legislaţia în vigoare.
    (2) Mărimea plăţii  pentru  folosirea  subsolului se  stabileşte  în funcţie  de însuşirile, care determină valoarea subsolului, precum şi de condiţiile ecologice, tehnico-miniere şi de altă natură.
    (3) Nu se percepe plată pentru folosirea subsolului la studierea lui, în cazul în care nu se degradează integretatea acestuia, precum şi de la beneficiarii folosinţei subsolului în scopuri ştiinţifice, culturale şi educaţionale.
    [Art.12 al.(3) modificat prin LP361/23.12.05, MO21/03.02.06 art.99, vigoare 01.0.06]
    Articolul 13. Stimularea economică
    (1) Stimularea economică a beneficiarilor folosinţei subsolului este orientată spre sporirea eficienţei folosirii subsolului şi resurselor lui,  spre luarea  măsurilor de protecţie a  subsolului  şi  mediului înconjurător de acţiunea dăunătoare a lucrărilor legate  de  folosirea subsolului.
    (2) Formele de stimulare economică a beneficiarilor  folosinţei subsolului includ:
    a) scutirea totală sau parţială de plăţi pentru folosirea subsolului sau amînarea acestor plăţi, în cazul luării măsurilor orientate  spre sporirea eficienţei utilizării resurselor, protecţia subsolului  şi  a mediului înconjurător;
    b) finanţarea  cu scop special a lucrărilor orientate spre folosirea deplină  şi complexă şi de protecţie a subsolului din contul programelor de stat.
    (3) Legislaţia  în vigoare poate prevedea şi alte forme de stimulare economică a beneficiarilor  subsolului.
    Articolul 14. Drepturile şi obligaţiile fundamentale ale
                        beneficiarilor folosinţei subsolului
    (1) Beneficiarii folosinţei subsolului au dreptul:
    a) să folosească  sectoarele de subsol în corespundere cu condiţiile şi scopurile pentru care li s-au repartizat;
    b) să folosească  rezultatele  activităţii lor,  inclusiv  producţia fabricată şi deşeurile industriei miniere.
    (2) Beneficiarii  folosinţei  subsolului  au dreptul  prioritar  la:
    a) prelungirea  termenului  de acţiune a autorizaţiei, precum şi  la primirea   autorizaţiei  pentru desfăşurarea  etapelor ulterioare  de studiere şi valorificare a subsolului;
    b) înstrăinarea terenurilor necesare pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile în limitele perimetrelor miniere.
    3. Benefeciarii folosinţei subsolului sînt obligaţi să asigure:
    a) studierea  deplină şi complexă a subsolului, folosirea  raţională şi  complexă a resurselor lui în corespundere cu proiectele şi  schemele tehnologice, inclusiv la prelucrarea materiei  prime minerale;
    b) desfăşurarea  în condiţii de securitate pentru viaţa şi sănătatea lucrătorilor şi populaţiei a lucrărilor, legate de folosire a subsolului, precum şi protecţia subsolului, mediului înconjurător, obiectivelor  şi construcţiilor de acţiunea dăunătoare  a  lucrărilor menţionate;
    c) zădărnicirea  în  limitele  perimetrului minier  a  ridicării  de construcţii  pe  suprafeţele  cu  zăcăminte de  substanţe utile  şi  pe teritoriile situate de  asupra obiectivelor şi  construcţiilor din subteran;
    d) aplicarea metodelor şi tehnologiilor la studierea şi valorificarea  subsolului  în scopul folosirii lui cît mai eficiente  şi evitării acţiunilor dăunătoare asupra mediului înconjurător;
    e) deservirea geologică şi  tipografică  minieră  şi asigurarea controlului asupra lucrărilor, legate de exploatarea subsolului;
    f) evidenţa mişcării  rezervelor  de substanţe utile  şi  deşeurilor industriei  miniere  în  timpul  extragerei  şi  prelucrărilor,  ţinerea cadastrelor de stat şi balanţelor de substanţe utile;
    g) prezentarea către organul de stat pentru supravegherea minieră a unei informaţii autentice cu privire la studierea şi folosirea subsolului,  precum şi a datelor statistice cu privire la cantitatea şi calitatea  substanţelor utile extrase şi la folosirea lor complexă,  la starea securităţii  în  timpul folosirii, la măsurile  de  protecţie  a subsolului şi a mediului înconjurător;
    h) achitarea plăţilor obligatorii pentru folosirea subsolului;
    i) ţinerea şi   păstrarea  documentaţiei  geologice,  de  topografie minieră şi de altă natură;
    j) lichidarea  sau conservarea  întreprinderilor,  obiectivelor  şi construcţiilor  după  finisarea lucrărilor, legate de toate felurile  de folosire a subsolului;
    k) aducerea terenurilor  şi  obiectivelor naturale situate  pe  ele, care au fost degradate în timpul folosirii subsolului, într-o stare bună pentru folosirea ulteriaoră.
    Articolul 15. Încetarea dreptului de folosire a subsolului
    (1) Dreptul de  folosire  a  subsolului încetează în  baza deciziei organului  care  a atribuit subsolul în folosinţă, în modul prevăzut  de legislaţia în vigoare în caz de:
    a) apariţie a pericolului  pentru  sănătatea şi securitatea lucrătorilor  şi  populaţiei, precum  şi pricinuirea de daune  mediului înconjurător executării lucrărilor legate de folosirea subsolului;
    b) retragere  a  sectoarelor de subsol pentru necesităţile  statului sau publice;
    c) dispariţie a necesităţii de a folosi subsolul;
    d) lichidarea a  întreprinderii,  subsolului  căreia   i-a   fost repartizat spre a fi folosit;
    e) folosire a subsolului în alte scopuri decît cele prevăzute;
    f) expirare a termenului stabilit de folosire a subsolului;
    g) încălcare  a regulilor şi condiţiilor de folosire şi protecţie  a subsolului.
    (2) legislaţia  în  vigoare poate prevedea şi alte  temeiuri  pentru încetarea dreptului de folosire a subsolului.
    Articolul 16. Retragerea subsolului
    (1) Retragerea  subsolului  pentru necesităţi de stat şi publice  se face în baza deciziei organului care a atribuit subsolul în folosinţă.
    (2) Pagubele pricinuite beneficiarilor folosinţei subsolului în urma retragerii  de la ei a sectoarelor de subsol urmează a fi restituite în întregime de către întreprinderile, în folosul cărora se retrag sectoarele de subsol în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.
    (3) Litigiile,  legate de  restituirea pagubelor şi  determinarea mărimii lor se soluţionează de instanţa judecătorească competentă.
       Alin.(3) în redacţia Legii nr.788 din 26.03.96 (se inlocuiesc unele  cuvinte)
C a p i t o l u l II
STUDIEREA  SUBSOLULUI
    Articolul 17. Sarcinile studierii subsolului
    (1) Studierea subsolului  prevede  obţinerea  sistematică  a  unei informaţii  ample  privind  structura geologică, starea  geomecanică  şi situaţia ecologică în timpul folosirii subsolului.
    (2) Studierea geologică a subsolului se efectuează la toate etapele şi stadiile de valorificare a lui şi se prevede descoperirea acumulărilor naturale de substanţe utile, aprecierea valorii  lor industriale şi a perspectivelor de folosire ulterioară, stabilirea sectoarelor de subsol potrivite pentru folosirea în alte scopuri, precum şi pentru obţinerea unei informaţii de altă natură în ceeea ce priveşte structura geologică a subsolului.
    (3) Studierea geomecanică a subsolului se efectuează cu scopul de a determina  starea de deformare sub tensiune a masivului de roci şi de  a stabili  condiţiile, parametrii tehnologici şi succesivitatea lucrărilor miniere la toate stadiile de valorificare a subsolului.
    (4) Studierea ecologică a subsolului se efectuează în scopul obţinerii unei informaţii autentice necesare pentru argumentarea elaborării  măsurilor complexe respective de protecţie a mediului înconjurător şi asigurarea păstrării la  maximum  de  nimicire, deteriorare, degradare, poluare, epuizare şi de alte procese negative în timpul valorificării subsolului.
    Articolul 18. Cerinţele principale faţă de
                        studierea subsolului
    În timpul studierii subsolului să fie asigurate:
    a) aplicarea metodelor şi procedeelor de studiere a subsolului care garantează protecţia mediului înconjurător şi exclud pierderile nejustificate de substanţe utile, reducerea calităţii lor, schimbării ale stării geomecanice a masviului de roci şi  ale altor  însuşiri naturale ale subsolului;
    b) studierea  deplină  a subsolului, autenticitatea  informaţiei  cu privire la subsol şi prezentarea ei la timp organelor de stat respectiv;
    c) autenticitatea determinării cantităţii şi calităţii rezervelor de substanţe utile de  bază şi  secundare şi  a  componetelor  lor, a însuşirilor tehnologice ale substanţelor utile şi rocilor adiacente;
    d) amplasarea  rocilor  extrase din subsol, epurarea, utilizarea  şi evacuarea  apelor subterane, care exclud acţiunea lor dăunătoare  asupra mediului înconjurător;
    e) aprecierea strării geomecanice a masivului minier şi a proceselor ce au loc în el;
    f) studierea, prognozarea  şi determinarea  eventualelor  acţiuni negative asupra mediului înconjurător, precum şi a stbilităţii ecologice şi receptivităţii sistemelor ecologice la sarcinile tehnogene;
    g) ţinerea şi  păstrarea documentaţiei  pentru  toate  genurile  de lucrări pentu utilizarea ei ulterioară;
    h) lichidarea  în modul  stabilit  a  galeriilor de  mine şi construcţiilor care pot fi utilizate în continuare;
    i) recultivarea terenurilor degradate în timpul studierii subsolului şi  aducerea lor într-o stare nepericuloasă din punct de vedere ecologic potrivită pentru folosire în economie.
    Articolul 19. Înregistrarea de stat a lucrărilor
                        de studiere a subsolului
    (1) Toate lucrările de studiere a subsolului  sînt  supuse înregistrării la organul de stat special împuternicit.
    (2) Nu se admite efectuarea lucrărilor de studiere a subsolului fără înregistrarea de stat.
    Articolul 20. Rezultatele studierii subsolului
    Rezultatele studierii  geologice, geomecanice şi  ecologice  a subsolului aparţin persoanelor fizice şi  juridice, care finanţează lucrările, în urma cărora s-au obţinut date cu privire la studierea subsolului, dacă legea sau contractul nu prevăd altfel.
    Articolul 21. Evaluarea geologo-economică a
                         substanţelor utile
    (1) Pentru determinarea valorii  industriale a  zăcămintelor şi calcularea  rezervelor de substanţe utile din ele, se stabilesc condiţii la materia  primă  minerală, ce reprezintă totalitatea cerinţelor, argumentate din  punct de vedere economic, faţă de cantitatea şi calitatea substanţelor utile, utilizarea lor în măsură deplină şi în mod complex, faţă de condiţiile geologo-miniere, tehnologice şi inofensive din  punct de vedere ecologic de exploatare a zăcămintelor, precum  şi evaluarea valorică a materiei prime din subsol.
    (2) Condiţiile la  materia primă şi evaluarea ei  valorică  se elaborează  ţinînd  cont de utilizarea substanţelor de bază şi  a celor secundare, precum şi a componentelor preţioase din ele, şi se aprobă în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    (3) În cazurile  prevăzute  de legislaţia în vigoare pentru anumite feluri  de substanţe utile poate fi aplicat un alt  mod de  evaluare geologo-economică a zăcămintelor.
    Articolul 22. Descoperitorii zăcămintelor de
                         substanţe utile
    (1) Persoanele  fizice  şi juridice care au descoperit  un  zăcămînt anterior   necunoscut, ce prezintă  valoare  industrială, precum şi persoanele care au descoperit rezerve suplimentare de substanţe utile sau o nouă materie primă minerală într-un zăcămînt cunoscut mai înainte, ce  fac să crească în mod substanţial valoarea lui  industrială, sînt recunoscuţi drept descoperitori.
   (2) Descoperitorii  au dreptul  la remuneraţie. Drepturile desoperitorilor şi  modul de plată a  remuneraţiei  se  stabilesc de legislaţia în vigoare.
C a p i t o l u l III
FONDUL DE STAT DE INFORMAŢII PRIVIND SUBSOLUL
    Articolul 23. Atribuţiile fondului de stat
                       de informaţii privind subsolul
    (1) Fondul de stat  de  informaţii  privind subsolul  se  ocupă de evidenţa, acumularea şi sistematizarea  materialelor, legate de studierea, folosirea şi protecţia subsolului în scopul creării unei baze pentru elaborarea şi realizarea programelor de stat  de  folosire  a subsolului.
    (2) Fondul de  informaţii  privind  subsolul  se formează  din materialele prezentate  de beneficiarii folosinţei subsolului, care  se ocupă de studierea şi valorificarea lui.
    (3) Modul de  ţinere  a fondului de informaţii privind  subsolul  se stabileşte de legislaţia în vigoare.
    Articolul 24. Evidenţa de stat a obiectivelor
                       de folosire a subsolului
    Zăcăminte de substanţe utile, manifestarea lor, precum şi sectoarele de subsol ce nu sînt legate de extragerea substanţelor utile, urmează a fi luate la evidenţa de stat în cadastrele de stat ale obiectivelor de folosire  a  subsolului  şi  în  balanţele de  stat  ale  rezervelor  de substanţe utile.
    Articolul 25. Cadastrele de stat ale obiectivelor
                         de folosire a subsolului
    (1) Cadastrele  de stat se întocmesc pentru zăcămintele naturale şi tehnogene şi  manifestările de substanţe  utile, precum  şi pentru obiectivele  din subteran, care nu sînt legate de extragerea substanţelor utile.
    (2) Cadastrele de stat ale zăcămintelor şi manifestărilor de substanţe utile trebuie să conţină date despre fiecare zăcămînt, caracterizînd locul de aflare a lui, cantitatea şi  calitatea substanţelor de bază şi secundare a componentelor lor, condiţiile tehnico-miniere, hidrogeologice, ecologice şi  alte condiţii de exploatare a zăcămintelor şi evaluarea geologo-economice, precum şi date cu privire la fiecare manifestare a substanţelor utile.
    (3) Cadastrele de stat ale obiectivelor din subteran, ce nu sînt legate de extragerea substanţelor utile, precum şi sectoarele subsolului folosite pentru  îngroparea (depozitarea) substanţelor  nocive şi deşeurilor trebuie să conţină date cu privire la  locul de aflare, dimensiunile, destinaţia, termenele de funcţionare, condiţiile geologo-miniere şi alte condiţii naturale ale obiectivului.
    (4) Cadastrele de stat se ţin de organele special  înputernicite. Modul de ţinere a cadastrelor se stabileşte de legislaţia în vigoare.
    Articolul 26. Balanţele de stat ale rezervelor
                         de substanţe utile
    (1) Balanţele  de stat ale rezervelor de substanţe utile ţin cont de datele expertizei de  stat  întreprinderilor  privind  rezervele de substanţe utile.
    (2) Balanţele de stat ale rezervelor de substanţe utile se întocmesc în baza dărilor de seamă de stat ale întreprinderilor, ce efectuează studierea, exploatarea, evaluarea geologo-economică a zăcămintelor de substanţe utile.Balanţele trebuie să conţină date despre cantitatea, calitatea şi gradul de studiere a substanţelor utile în zăcămintele de însemnătate industrială, despre evaluarea lor geologo-economică, despre amplasarea şi gradul de valorificare industrială, extragerea, pierderile şi asigurarea industriei cu rezerve de substanţe utile explorate.
    (3) Balanţele de stat ale rezervelor de substanţe  utile  se întocmesc de organe special împuternicite în corespundere cu legislaţia în vigoare.
C a p i t o l u l  IV
PROIECTAREA, CONSTRUIREA ÎNTREPRINDERILOR,
OBIECTIVELOR ŞI CONSTRUCŢIILOR, LEGATE DE
FOLOSIREA SUBSOLULUI
    Articolul 27. Proiectarea şi construirea întreprinderilor,
                         obiectivelor şi construcţiilor
    (1) Proiectarea întreprinderilor pentru extragerea substanţelor utile se  face  în baza rezervelor aprobate. Nu se  permite proiectarea  şi exploatarea zăcăminelor de substanţe utile pe sectoare aparte. Proiectarea întreprinderii şi transmiterea zăcămîntului  pentru exploatarea  industrială  fără  expertiză  de  stat  a  rezervelor  şi aprobarea  lor, se permite în cazuri excepţionale, stabilite de legislaţia în vigoare.
    (2) Proiectarea obiectivelor şi construcţiilor, care nu  sînt destinate  pentru extragerea  substanţelor utile, precum şi elaborarea proiecttelor de folosire a susolului pentru  îngroparea  (depozitarea) substanţelor nocive şi a deşeurilor se efectuează în baza  cercetărilor geologo-inginereşti  şi  de altă natură de comun acord cu  organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
    Articolul 28. Cerinţele principale faţă de
                          proiectarea şi construirea
                          întreprinderilor, obiectivelor
                          şi construcţiilor
    (1) În proiectele  întreprinderilor extractive de  substanţe  utile trebuie să se prevadă:
    a) extragerea cît mai deplină şi mai complexă din subsol a rezervelor de  subtanţe utile de bază şi secundare, care se asigură prin amplasarea raţională a construcţiilor de suprafaţă şi din subteran, prin metode de deschidere şi dirijare a presiunii rocilor, a sistemelor de  exploatare a  zăcămintelor de  substanţe  utile,  prin parametrii  lor  şi succesivitatea  exploatării;
    b) studierea  geologică, geomecanică şi de altă natură a subsolului, efectuată  în  procesul de construcţie şi exploatare a  întreprinderilor extractive de substanţe utile şi întocmirea documentaţiei necesare;
    c) aprecierea prognozată a influenţei întreprinderilor, obiectivelor şi construcţiilor proictate asupra mediului înconjurător;
    d) luarea de  măsuri  pentru asigurarea securităţii lucrătorilor şi populaţiei,  protecţiei subsolului şi mediului încjurător, a obictivelor şi construcţiilor, precum şi prevenirea situaţiilor de avarie;
    e) depozitarea,  evidenţa  şi păstrarea substanţelor  utile  extrase concomitent şi temporar nefolosite;
    f) posibilitatea  folosirii  spaţiilor exploatate din subsol  pentru necesităţi economice şi de altă natură.
    (2) La proiectarea şi  construirea obiectivelor şi  construcţiilor, care nu sînt destinate  pentru extragerea substanţelor utile, şi  la întocmirea  proiectelor folosirii subsolului pentru îngroparea (depozitarea) substanţelor nocive şi deşeurilor, trebuie să se prevadă:
    a) asigurarea stabilităţii rocilor pe întreg termenul de existenţă a obiectivelor şi construcţiilor;
    b) luarea de  măsuri pentru preîntîmpinarea situaţiilor de avarie şi efectuarea  măsurilor de  lichidare  a avariilor şi de  înlăturare  a urmărilor lor;
    c) izolarea totală a obiectivelor şi construcţiilor, destinate pentru păstrarea substanţelor chimice, produselor fluide şi gazoase, precum şi a sectoarelor de subsol, destinate pentru îngroparea (depozitarea) substanţelor nocive şi a deşeurilor;
    d) luarea de măsuri se exclud interacţiunea substanţelor nocive şi a deşeurilor îngropate cu masivul de roci adiacente.
    (3) În proiectul  întreprinderii  pentru prelucrarea materiei  prime minerale trebuie să se prevadă:
    a) aplicarea  schemelor tehnologice, ce asigură extragerea  raţională şi complexă din materia primă minerală extrasă a componentelor lor ce au valoare industrială;
    b) utilizarea cît mai deplină a deşeurilor de pe urma  prelucrării (zgurei, prafului, apelor reziduale etc.);
    c) depozitarea, evidenţa şi păstrarea  deşeurilor de producţie temporar nefolsite, ce conţin componente utile, precum  îndeplinirea cerinţelor de executare a lucrărilor în condiţii de securitate şi luarea măsurilor de prevenire a situaţiilor de avarie.
    (4) La proiectarea, construirea şi  darea  în  exploatare a întreprinderilor, obiectivelor şi construcţiilor din subteran, trebuie de  asemenea  să se respecte cerinţele indicate în articolele 28, 33  şi 36.
C a p i t o l u l  V
FOLOSIREA SUBSOLULUI PENTRU EXPLOATAREA
ZĂCĂMINTELOR DE SUBSTANŢE UTILE ŞI ÎN SCOPURI
CE NU SÎNT LEGATE DE EXTRACVŢIA SUBSTANŢELOR UTILE
    Articolul 29. Exploatarea zăcămintelor de
                        substanţe utile
    (1) Exploatarea  zăcămintelor de substanţe utile se face în limitele perimetrului  minier, eliberat de organul de stat pentru  supravegherea minieră. Exploatarea se efctuează în corespundere  cu  proiectele  şi schemele tehnologice aprobate ale întreprinderilor extractive de substanţe utile, care au fost supuse expertizei de stat, precum şi  în conformitate  cu  planurile de dezvoltare  a lucrărilor  miniere şi cerinţele legislaţiei ecologice.
    (2) Extragerea  substanţelor  utile larg răspîndite se face  în  baza perimetrului minier, înregistrat la organul de stat pentru supravegherea minieră şi a proiectului de exploatare şi recultivare a zăcămîntului.
    (3) Regulile  exploatării  tehnice a întreprinderilor extractive  de substanţe  utile  şi  planurile de dezvoltare a  lucrărilor  miniere  se coordonează cu organul de stat pentru supravgherea minieră.
    Articolul 30. Expertiza de stat şi aprobarea
                         rezervelor de substanţe utile
    (1) Rezervele  de substanţe utile ale zăcămintelor explorate, precum şi  rezervele  de substanţe utile explorate suplimentar în procesul de exploatare a zăcămintelor, evaluarea lor geologo-economică şi argumentarea  tehnico-economică  a  construcţiei  întreprinderilor extractive de substanţe utile supuse expertizei de stat.
    (2) În timpul expertizei rezervelor se stabileşte autenticitatea datelor obţinute privind cantitatea şi calitatea rezervelor explorate de substanţe utile, condiţiile de stratificare a lor, evaluarea geologo-economică, precum şi gradul de pregătire a zăcămîntului  pentru valorificarea industrială.
    (3) Rezevele  de zăcăminte de substanţe utile se aprobă de un  organ de stat special împuternicit în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    Articolul 31. Cerinţele principale faţă de exploatarea
                         zăcămintelor de substanţe utile şi prelu-
                         crarea materiei prime minerale
    (1) În procesul  exploatării zăcămintelor de substanţe utile trebuie să se asigure:
    a) aplicarea  procedeiilor şi metodelor de extragerei a  substanţelor utile, care exclud exploatarea neraţională a rezervelor de zăcăminte naturale  şi tehnogene, degradarea zăcămintelor explorate şi a celor din preajmă  şi  care contribuie la păstrarea rezervelor de substanţe  utile conservate în subsol şi la suprafaţă;
    b) securitatea  vieţii  şi  sănătăţii  lucrătorilor  şi  populaţiei, protecţia  subsolului  şi  a mediului înconjurător,  a  obiectivelor  şi construcţiilor;
    c) păstrarea  şi  evidenţa substanţelor utile  extrase  concomitent, temporar nefolosite, deşeurilor de producţie ce conţin componente utile, a spaţiului subteran exploatat în scopul utilizării lor ulterioare;
    d) utilizarea raţională a rocilor deschise, precum şi amplasarea lor justă;
    e) executarea lucrărilor geologice şi de tipografie minieră, precum şi ţinerea şi păstrarea documentaţiei;
    f) evidenţa şi  dările  de seamă de stat în problemele  poziţiei  şi mişcări  rezervelor, pierderilor cantitative şi calitative de subastanţe utile şi folosirea rocilor deschise.
    (2) În procesul  prelucrării  materiei prime minerale trebuie să  se asigure:
    a) aplicarea  tehnologiilor  inofensive  pentru viaţa  şi  sănătatea lucrătorilor şi populaţiei şi pentru mediul înconjurător;
    b) folosirea  complexă  a  materiei  prime  minerale  prelucrate  şi extragerea cît mai deplină şi argumentată din punct de vedere economic a componentelor utile în producţia-marfă;
    c) evidenţa şi  controlul  distribuirii  cantitative şi  calitive a componentelor utile  la diferite etape de prelucrare a  materiei  prime minerale;
    d) studierea permanentă a însuşirilor tehnologice şi a compoziţiei meteriei prime minerale, efectuarea examenelor tehnologice experimentale în scopul perfecţionării tehnologiei de prelucrare a materiei prime minerale;
    e) depozitarea  şi păstrarea semiproduselor şi deşeurilor de pe urma prelucrării  materiei  prime  minerale temporar  nefolosite, ce exclud acţiunea dăunătoare asupra mediului înconjurător.
    Articolul  32. Modul de folosire a subsolului
                          în scopuri ce nu sînt legate
                         de extragerea substanţelor utile
    (1) Folosirea subsolului pentru construcţia şi expoloatarea obiectivelor  şi  construcţiilor  din subteran în scopuri, ce nu sînt legate de extragerea substanţelor utile, se face în baza peremetrului şi proiectului coordonat cu organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
    (2) În proiect  trebuie să se prevadă măsuri ce asigură integritatea obiectivelor  şi construcţiilor pe întreaga periaodă de existenţă a lor, îndeplinirea  măsurilor  de prevenire şi de lichidare a avariilor şi  de înlăturare a urmărilor lor.
    Articolul 33. Condiţiile de ridicare a construcţiilor
                        pe suprafeţele cu zăcăminte de substanţe
                        utile şi pe teritorile de asupra obiec-
                        tivelor şi construcţiilor din subteran,
                        ce nu sînt legate de exploatarea zăcămintelor
    (1) Se interzice  proiectarea şi  construcţia  localităţilor, complexelor  industriale  şi  altor obiective ale  economiei  naţionale, precum şi  ridicarea  caselor de locuit şi altor construcţii  pînă  la obţinerea datelor cu privire la substanţele  utile din subsolul sectorului pe care urmează să se ridice construcţii.
    (2) Ridicarea construcţiilor pe suprafeţele cu zăcăminte de substanţe utile,  precum şi construcţia sistemelor de  irigaţie şi desecare, sădirea  plantaţiilor  multianuale, se face cu autorizaţia organului de stat pentru supravegherea minieră şi cu acordul beneficiarilor folosinţei subsolului. Totodată, trebuie să se prevadă şi să se efectueze măsuri de construcţie şi de altă natură, care asigură posibilitatea extragerii din subsol a substanţelor utile.
    (3) Ridicarea construcţiilor  pe suprafeţele  cu  zăcăminte de substanţe  utile  larg  răspîndite se efectuează în  modul  stabilit  de legislaţia în vigoare.
    Articolul 34. Trecerea la pierderi a rezervelor
                        de substanţe utile
     Substanţele utile,  precum şi rezervele de substanţe utile ce  şi-au pierdut  valoarea industrială, au fost inundate în procesul  extragerii, care  n-au  fost  aprobate  în timpul prospecţiunilor  gelogice  sau de exploatare ulterioară a zăcămîntului, urmează să fie trecute la pierderi de  pe balanţa întreprinderii cu întroducerea schimbărilor respective în balanţa  de  stat a rezervelor de substanţe utile în modul  stabilit  de legislaţia în vigoare.
    Articolul 35. Lichidarea şi conservarea întreprinderilor,
                        obiectivelor şi construcţiilor
    (1) După finalizarea exploatării rezervelor de substanţe utile sau în cazul  în  care dispare  necesitatea de a  folosi  întreprinderi, obiective şi construcţii  la  exploatarea  subsolului, precum şi  în cazurile cînd conform calculelor tehnico-economice, ecologice  şi  în temeiuri de altă natură exploatarea ulterioară a zăcămîntului sau a obiectivului este neraţională sau e imposibilă, întreprinderea extractivă  de substanţe utile sau obiectivele şi construcţiile, care nu sînt  destinate  pentru extragerea, se lichidează ori se  conservează  în baza unui proiect special.
    (2) În cazul  lichidării  totale  sau parţiale a conservării întreprinderilor  extractive de substanţe utile sau a obiectivelor  şi construcţiilor, ce nu sînt destinate pentru extragerei, galeriile de mine trebuie  să fie aduse în starea, care asigură securitatea populaţiei şi protecţia mediului înconjurător, iar în cazul conservării, de asemena şi integritatea zăcămîntului, galeriilor de mine pentru întreaga  periadă de conservare.În cazul  lichidării  întreprinderii  extractive  de substanţe  utile trebuie de asemena, să fie soluţionată şi chestiunea cu privire la  posibilitatea utilizării galeriilor de mine în alte scopuri economice.
    (3) Licidarea şi conservarea întreprinderilor extractive de subtanţe utile  sau a obiectivelor şi  construcţiilor ce nu sînt destinate extragerei, se efectuează de către beneficiarul folosinţei subsolului cu acordul organelor special împuternicite.
    (4) În timpul  lichidării şi conservării întreprinderilor extractive de substanţe utile, a obiectivelor şi  construcţiilor din subteran, documentaţia  topografică minieră, geologică şi tehnocă se  complectează la  momentul finisării lucrărilor miniere şi se transmite spre  păstrare la fondul de stat de informaţii privind subsolul.
C a p i t o l u l VI
FOLOSIREA SUBSOLULUI PENTRU ÎNGROPAREA
(DEPOZITAREA) SUBSTANŢELOR NOCIVE ŞI A DEŞEURILOR
    Articolul 36. Modul de folosire a subsolului pentru
                         îngroparea (depozitarea) substanţelor
                         nocive şi a deşeurilor
    (1) Folosirea subsolului pentru îngroparea  (depozitarea) substanţelor nocive şi a deşeurilor, se efectuează în condţiile determinate într-o autorizaţie specială, eliberată de organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător în limitele perimetrului minier repartizat.
    (2) Folosirea subsolului  pentru  îngroparea (depozitarea) substanţelor  nocive  şi  a deşeurilor se înfăptuieşte numai după efectuarea expertizei  ecologice de stat a proiectelor şi altei documentaţii.
    3) Nu se permite  păstrarea  substanţelor  nocive şi  deşeurilor  de asupra zăcămintelor, obiectivelor şi construcţiilor din subteran.
     (4) Modul de  îngropare a deşeurilor deosibit  de  periculoase  şi radioactive se stabileşte de legislaţia în vigoare.
    Articolul 37. Cerinţele principale faţă de îngroparea
                         (depozitarea) în subsol a substanţelor
                         nocive şi deşeurilor
    (1) Îngroparea (depozitarea)  substanţelor nocive şi deşeurilor  se face cu îndeplinirea următoarelor cerinţe:
    a) localizarea  şi  izolarea  substanţelor nocive şi a deşeurilor îngropate  în hotare strict stabilite şi preîntîmpinarea pătrunderii lor în  galeriile de mine, pe suprafaţa terestră şi în obiectivele acvatice, inclusiv şi în caz de apariţie a unor situaţii de avarie;
    b) excluderea interacţiunii  substanţelor  nocive  şi  eşeurilor îngropate cu masivul de roci adiacente;
    c) aplicarea metodelor şi  tehnologiilor inofensive din  punct  de vedere  ecologic,  care asigură  protecţia  subsolului  şi a  mediului înconjurător de acţiuni dăunătoare;
    d) asigurarea unui sistem permanent  de control asupara stării obiectelor  îngropate (depozitate) şi a mediului înconjurător, precum şi aplicarea  unor măsuri efeciente de protecţie şi înştiinţare operativă a populaţiei în caz de apariţie a situaţiilor de avarie.
    (2) În cazul  în care se  încalcă  cerinţele  privind  îngroparea (depozitarea) substanţelor  nocive şi deşeurilor, ea se  limitează,  se sistează sau se interzice  de către organele de stat special împuternicite.
C a p i t o l u l  VII
SECURITATEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRILOR LEGATE DE
FOLOSIREA SUBSOLULUI
    Articolul 38. Asigurarea desfăşurării în condiţii
                         de securitate a lucrărilor legate
                        de folosirea subsolului
    (1) Toate lucrările  legate de folosirea subsolului se desfăşoară în condiţii de securitate.
    (2) Răspundera pentru asigurarea desfăşurării lucrărilor în condiţii de securitate revine pe seama beneficiarilor folosinţei subsolului.
    Articolul 39. Cerinţele principale cu privire
                        la asigurarea desfăşurării în condiţii
                        de securitate a lucrărilor în timpul
                        folosirii subsolului
    La desfăşurarea  lucrărilor, legate de  folosirea  subsolului, se asigură:
    a) securitatea vieţii  şi  sănătăţii  lucrătorilor  şi  populaţiei;
    b) organizarea controlului asupra securităţii desfăşurării lucrărilor;
   c) elaborarea şi luarea de măsuri de prevenire şi  micşorare  a normelor admisibile  la  toate felurile de acţiuni dăunătoare în urma exploatării subsolului mediului înconjurător, obiectivelor şi construcţiilor de suprafaţă;
    d) elaborarea  planurilor şi  luarea  măsurilor  de  prevenire  şi lichidare a situaţiilor de avarie;
    e) aplicarea  metodelor, tehnologiilor şi mijloacelor  tehnice,  ce corespund regulilor şi normelor desfăşurării în condiţii de securitate a lucrărilor şi de protecţie a subsolului;
    f) evidenţa,  păstrarea  şi  consumarea  cuvenită  a  substanţelor explozive şi  a  mijloacelor  de explodare, precum şi  utilizarea  lor corectă şi nepericuloasă;
    g) introducerea în documentaţia tehnică, inclusiv în planurile de lucrări miniere şi în planurile de lichidare a situaţiilor de avarie a unor date ce precizează limita zonei de desfăşurare  în condiţii de securitate a lucrărilor;
    h) desfăşurarea  lucrărilor miniere,  geologice, de topografie minieră, de minare şi de altă natură legate de studierea şi  folosirea subsolului de către specialişti în domeniile date;
    i) sistarea lucrărilor în caz de apariţie a pericolului pentru viaţa lucrătorilor,  evacuarea lor în locuri nepericuloase şi luarea măsurilor necesare pentru înlăturarea pericolului;
    j) admiterea  la dirijarea  lucrărilor  miniere şi de  minare  a persoanelor cu pregătire specială;
    Articolul 40. Serviciul minier de salvare
    (1) Pentru prevenirea  şi lichidarea situaţiilor de avarie în timpul folosirii  subsolului  se crează servicii miniere de salvare sau  echipe miniere benevole de salvare.
    (2) Serviciul  minier  de  salvare pentru prevenirea şi  lichidarea situaţiilor  de  avarie îşi desfăşoară activitatea în modul stabilit  de legislaţia în vigoare.
    Articolul 41. Lichidarea situaţiilor de avarie
    În cazul apariţiei situaţiilor de avarie în  timpul desfăşuririi lucrărilor benficiarii folosinţei  subsolului sînt obligaţi să înştiinţeze  imediat despre aceasta autorităţile administraţiei publice locale, alte  organe competente şi să ia măsuri  urgente pentru sistarea lucrărilor şi lichidarea acestor situaţii. autorităţile administraţiei publice locale, precum şi  întreprinderile situate în raionul avariei, sînt obligate să contribuie la lichidarea situaţiilorde avarie  în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
C a p i t o l u l VIII
PROTECŢIA   SUBSOLULUI
    Articolul 42. Cerinţele principale în domeniul
                         protecţiei subsolului
    (1) Cerinţele  principale  în domeniul protecţiei  subsolului  sînt:
    a) respectarea modului stabilit  de  atribuire  şi  folosire a subsolului;
    b) neadmiterea folosirii neautorizate a subsolului;
    c) preîntîmpinarea ridicării  neîntemeiate şi  neautorizate de construcţii  pe  suprafeţele cu zăcăminte de  substanţe  utile şi  pe sectoarele situate de asupra obiectivelor şi construcţiilor din subteran;
    d) asigurarea studierii cît mai depline şi mai complexe a subsolului şi  folosirii resurselor lui; e) neadmiterea şi preîntîmpinarea acţiunii dăunătare a lucrărilor, legate de studierea şi folosirea subsolului, asupra integrităţii rezervelor  de substanţe  utile, obiectivelor  şi construcţiilor de suprafaţă şi de subteran;
    f) protecţia zăcămintelor de substanţeutile, obiectivelor şi construcţiilor din subteran de inundaţii, incendii şi alţi factori, care conduc la degradarea calităţii substanţelor utile sau la deterioarea zăcămintelor, obiectivelor şi construcţiilor;
    g) respectarea cerinţelor  legislaţiei  ecologice  în  timpul desfăşurării lucrărilor, legate de studierea şi folosirea subsolului;
    h) asigurarea unei prognoze sigure şi aprecierea acţiunii lucrărilor legate  de folosirea subsolului, asupra mediului înconjurător şi  luarea măsurilor necesare de protecţie a lui şi de securitate a populaţiei;
    i) evidenţa şi  întocmirea  dărilor de seamă statistice de  stat  cu privire  la rezervele de substanţe utile de bază şi secundare extrase şi lăsate în subsol.
    (2) În cazul  în  care dispoziţiile prezentului artcol  se  încalcă, folosirea  subsolului poate fi limitată, sistată sau interzisă de  către organul de stat  pentru supravegherea minieră, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    (3) Beneficiarii  folosinţei  subsolului şi organul de stat pentru supravegherea  minieră sînt obligaţi să informeze opinia publică despre starea  folosirii şi protecţiei subsolului şi îndeplinirea măsurilor de protecţie a subsolului, studierea şi folosirea lui raţională.
    Articolul 421. Atribuţiile  organului de stat abilitat cu
                          gestiunea resurselor naturale şi cu
                          protecţia mediului înconjurător
    Organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător are următoarele atribuţii:
    a) elaborează proiecte de acte legislative şi normative ce ţin de domeniul studierii, folosirii şi protecţiei subsolului;
    b) elaborează metodologia de calcul al prejudiciului cauzat subsolului;
    c) propune Guvernului raportarea substanţelor utile la categoria resurselor destinate exploatării, resurselor de rezervă sau resurselor protejate;
    d) efectuează controlul de stat în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului, inclusiv controlul geologic;
    e) în comun cu organul de stat pentru supravegherea minieră, transmite zăcămintele de substanţe utile  pentru valorificare industrială;
    f) ţine Cadastrul de stat al obiectivelor de folosire a subsolului şi întocmeşte balanţa de stat a rezervelor de substanţe utile;
    g) reglementează folosirea şi stabileşte limitele de folosire a substanţelor utile;
    h) asigură colaborarea internaţională în domeniul studierii, folosirii şi protecţiei subsolului.
    [Art.42/1 introdus prin LP213-XVI din 13.07.06, MO126-130/11.08.06 art.609]
    Articolul 43. Protecţia sectoarelor subsolului
                        care prezintă o deosibită valoare
                        ştiinţifică şi culturală
    (1) Aflorimentele geologice rare, formaţiile mineralogice, obiectele paleontologice şi alte sectoare  ale subsolului, care prezintă  o deosibită  valoare ştiinţifică şi culturală, pot fi declarate, în  modul stabilit, rezervaţii ori monumente ale naturii  sau culturii. Orice activitate  care  încalcă  integritatea  rezervaţiilor şi  monumentelor menţionate nu se permite.
    (2) În cazul în care în timpul folosirii subsolului au fost descoperite aflorimente geologice rare şi formaţii  mineralogice, meteoriţi, obiecte paleontologice, arhiologice şi de altă  natură, ce prezintă interes pentru ştinnţă şi cultură, beneficiarii  folosinţei subsolului  sînt  obligaţi să sisteze lucrările pe sectorul unde a  fost găsit   obiectul şi să comunice despre aceasta organelor de stat respective.
C a p i t o l u l IX
SUPRAVEGHEREA MINIERĂ DE STAT A STUDIERII,
FOLOSIRII ŞI PROTECŢIEI SUBSOLULUI
    Articolul 44. Organele care exercită supravegherea
                          minieră de stat a studierii, folosirii
                          şi protecţiei subsolului
    (1) Supravegherea minieră de stat a studierii,  folosirii  şi protecţiei  subsolului, se exrcită  de organul de stat pentru supravegherea minieră.
    (2) Autorităţile administraţiei publice locale exercită controlul de stat în domeniul  folosirii  şi protecţiei subsolului  în  conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 45. Sarcinile supravegherii miniere de stat
                         a studierii, folosirii şi protecţiei
                         subsolului
    Supravegherea minieră de stat a studierii, folosirii şi protecţiei subsolului  respectarea de către toţi beneficiarii folosinţei subsolului a modului  stabilit de studiere şi folosire a subsolului,  îndeplinirea obligaţiilor privind protecţia lui şi desfăşurarea în condiţii de securitate a lucrărilor ce  sînt legate de studierea  şi  folosirea subsolului, preîntîmpinarea şi  lichidarea  acţiunii  dăunătoare a lucrărilor  menţionate asupra  populaţiei, mediului înconjurător, obiectivelor şi construcţiilor, precum şi privind îndeplinirea regulilor de evidenţă a rezervelor şi zăcămintelor de substanţe utile, păstrare a informaţiei  cu prvire la subsol şi altor reguli  şi  norme stabilite de legislaţia în vigoare.
    Articolul 46. Atribuţiile organului de stat pentru
                         supravegherea minieră
    (1) Organul de stat pentru supravegherea minieră controlează:
    a) îndeplinirea cerinţelor privind protecţia  subsolului  şi desfăşurarea  în  condiţii  de  securitate a lucrărilor în  procesul studierii şi folosirii subsolului;
    b) corespunderea  autorizaţiilor eliberate cu regulile şi normele de folosire şi protecţie a subsolului;
    c) respectarea  cerinţlor expuse în perimetrele miniere,  proiectele (schemele tehnologice) în procesul folosirii subsolului;
    d) caracterul  legal  şi  oportun al cerinţelor,  înintate  faţă  de beneficiarii  folosinţei  subsolului, pentru încălcările de către  ei  a regulilor şi normelor de studiere, folosire şi protecţie a subsolului;
    e) veridicitatea  desfăşurării  lucrărilor şi calitatea acestora  în timpul studierii subsolului;
    f) corectitudinea  exploatării zăcămintelor şi folosirii  subsolului în alte scopuri;
    g) respectarea  modului  stabilit  de evidenţă  şi  de  trecere la pierderi a rezervelor de substanţe utile;
    h) respectarea modului stabilit de plată folosirea subsolului.
    (2) Organul de Stat pentru supravegherea minieră are dreptul:
    a) să sisteze  lucrările legate de studierea şi folosirea subsolului în  cazul încălcării perimetrului minier şi a proiectelor de folosire  a subsolului, a regulilor şi  normelor de desfăşurare  în condiţii de securitate a lucrărilor şi de protecţie a subsolului sau pricinuirii de pagube a mediului înconjurător;
    b) să sisteze  folosirea  neautorizată  a  subsolului  şi  ridicarea neautorizată  de  construcţii pe suprafeţele cu zăcăminte  de  substanţe utile;
    c) să aplice,  în  modul stabilit de lege, amenzi pentru  încălcarea legislaţiei  privind subsolul, a regulilor şi normelor de desfăşurare în condiţii de securitate a lucrătorilor.
    (3) Organul de stat pentru supravegherea minieră poate avea alte atribuţii  în ceea ce preveşte supravegherea folosirii  şi protecţiei subsolului, prelucrării materiei prime minerale, ţinerea Cadastrului de stat al obiectivelor din subteran ce nu sînt legate de extragerea substanţelor utile, precum şi alte drepturi în  ceea ce priveşte preîntîmpinarea şi curmarea încălcării regulilor şi normelor  de desfăşurare în condiţii de securitate a lucrărilor.
    [Art.46 al.(3) modificat prin LP213-XVI din 13.07.06, MO126-130/11.08.06 art.609]
    Articolul 47. Asigurarea geologică, topografică
                       minieră şi de altă natură a lucră-
                       torilor în timpul folosirii subsolului
                      şi controlul asupra îndeplinirii lor
    (1) Beneficiarii  folosinţei subsolului sînt obligaţi să organizeze asigurarea geologică, topografică minieră, ecologică şi de altă natură a lucrărilor  în  timpul  folosirii subsolului şi  să exercite controlul asupra respectării modului stabilit de  folosire a subsolului, de desfăşurare  a lucrărilor de studiere a lui, de îndeplinire a cerinţelor privind  protecţia  subsolului, de asigurare a extragerii  raţionale  şi complexe a substanţelor utile de bază şi secundare şi a componentelor lor, inclusiv  în timpul prelucrării  materiei  prime minerale, a cerinţelor de desfăşurare în condiţii de securitate a lucrărilor legate de folosirea subsolului, asupra luării măsurilor ce asigură securitatea populaţiei, protecţiei mediului înconjurător, a obiectivelor şi construcţiilor, asupra respectării regulilor de evidenţă a rezervelor de zăcăminte de substanţe utile şi îngropării (depozitării) în subsol a substanţelor nocive şi deşeurilor, precum şi a altor reguli  şi  norme stabilite de legislaţia în vigoare.
    (2) Controlul  asupra folosirii corecte şi protecţiei subsolului se exercită  de  către serviciile geologice, de topografie  minieră  şi de alte servicii  ale întreprinderilor în modul stabilit de legislaţia  în vigoare.
    Articolul 48. Expertiza de stat a folosirii subsolului
    (1) Expertiza de stat a folosrii subsolului se efectuează în scopul asigurării studierii şi valorificării raţionale, inofensiva din punct de vedere  ecologic şi tehnologic a subsolului, precum şi pentru aprecierea exactă a rezervelor  de substanţe utile şi  se  înfăptuieşte de  către organele  de stat special împuternicite în modul stabilit de  legislaţia în vigoare.
     (2) Obiectele expertizei de stat sînt;
    a) programele de stat de  studiere,  folosire  şi  protecţie a subsolului;
    b) documentaţia de avanproiectare, proiectele şi  schemele tehnologice de efectuare a lucrărilor legate de folosirea  subsolului, normele, regulile şi altă documentaţie tehnico-normativă;
    c) tehnica, utilajul, tehnologiile, materialele  substanţele  noi legate de studierea şi valorivicarea subsolului.
    (3) Nu se permite proiectarea şi desfăşurarea lucrărilor legate  de folosirea subsolului fără expertizei de stat.
C a p i t o l u l  X
SOLUŢIONAREA LITIGIILOR LEGATE DE PROBLEMELE
FOLOSIRII SUBSOLULUI ŞI RĂSPUNDEREA PENTRU
 ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI PRIVIND SUBSOLUL
    Articolul 49. Modul de soluţionare a litigiilor
    (1) Litigiile legate de problemele  folosirii  subsolului  se soluţionează  de organul de stat pentru supravegherea minieră, instanţa judecătorească competentă în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    (2) Litigiile Patrimoniale legate de  folosirea  şi protecţia subsolului se soluţionează de instanţa judecătorească competentă.
       Art.49 în redactia Legii nr.788 din 26.03.96 (se înlocuiesc unele  cuvinte)
   Articolul 50. Răspunderea pentru încălcarea
                        legislaţiei privind subsolul
    (1) Persoanele fizice şi juridice  poartă  răspundere  civilă, administrativă  sau  penală  în conformitate cu  legislaţia  în vigoare pentru:
    a) folosirea neautorizată a subsolului;
    b) studierea şi cercetarea subsolului fără proiectele speciale;
    c) studierea  incomplectă  şi neraţională a subsolului,  prezentarea informaţiei  neveridice  cu privire la cantitatea şi calitatea  materiei prime extrase;
    d) nerespectarea  principalelo cerinţe  privind proiectarea, construirea  şi darea în exploatare a întreprinderilor, obiectivelor  şi construcţiilor în timpul folosirii subsolului;
    e) încălcarea  regulilor  şi normelor de desfăşurare în condiţii  de securitate a lucrărilor legate de folosirea subsolului;
    f) încălcarea  cerinţelor  privind ocrotirea subsolului şi  mediului înconjurător;
    g) neasigurarea  integrităţii obiectivelor şi construcţiilor, precum şi  a teritoriilor şi obiectivelor mediului înconjurător ocrotite în mod deosebit, în timpul studierii şi folosirii subsolului;
    h) încălcarea modului de evidenţă  ţinerii  a balanţei  mişcării rezervelor de substanţe utile şi deşeurilor producţiei  extractive  de substanţe  utile, a cerinţelor privind ţinerea cadastrelor şi balanţelor de substanţe utile;
    i) neachitarea plăţilor pentru folosirea subsolului;
    j) neîndeplinirea  măsurilor privind aducerea terenurilor,  afectate în  timpul  folosirii subsolului, într-o stare ce nu  prezintă  pericol, potrivită pentru folosirea ulterioară;
    k) neîndeplinirea cerinţelor  în ceea ce priveşte  aducerea întreprinderilor extractive de substanţe utile, în curs de lichidare sau conservare, galeriilor subterane şi sondelor de foraj, într-o  stare care asigură securitatea populaţiei, precum şi cerinţelor cu  privire la  integritatea zăcămintelor, galeriilor subterane şi sondelor de foraj pentru întreaga perioadă de conservare;
    l) încălcarea  condiţiilor de îngropare (depozitare) a  substanţelor nocive şi a deşeurilor, de evacuare a apelor reziduale;
    m) încălcarea condiţiilor de ridicare a construcţiilor pe suprafeţele  cu zăcăminte de substanţe utile şi pe teritoriile de asupra obiectivelor şi construcţiilor, precum şi pe locurile de îngropare (depozitare) a substanţelor nocive şi deşeurilor situate în subteran.
    (2) Folosirea  neautorizată a subsolului şi ridicarea neautorizată a construcţiilor pe suprafeţele cu zăcăminte de substanţe utile se sistează  fără  restituirea cheltuielilor suportate în timpul  folosirii ilicite a subsolului.
C a p i t o l u l  XI
TRATATELE INTERNAŢIONALE
    Articolul 51. Tratatele internaţionale
    Dacă tratatul  internaţional, parte a căruia este Republica Moldova, stabileşte alte reguli decît cele ce se conţin în  legislaţia privind subsolul, se aplică regulile tratatului internaţional.

    PREŞEDINTELE
    REPUBLICII MOLDOVA                               MIRCEA SNEGUR

    Chişinău, 15 iunie 1993.
    Nr.1511-XII.