LPM1515/1993
ID intern unic:  311604
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 1515
din  16.06.1993
privind protecţia mediului înconjurător
Publicat : 01.10.1993 în Monitorul Parlamentului Nr. 10     art Nr : 283
    LP356-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.97
    LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611
    LP409 -XV din 02.12.04, MO1-4/01.01.05 art.6
    LP240 -XV din 13.06.03, MO138-140/08.07.03 art.557
    LP145-XV din 27.03.03, MO59/28.03.03 art.258
   
LP59 din 21.02.03, MO56-58/28.03.2003 art.247
    LP454-XV din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089
    LP934-XIV din 14.04.00, MO70-72/22.06.00 art.509
    LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98
    LP1592-XIII din 27.02.98, MO44/21.05.98

    NOTĂ:
     În cuprinsul legii, textul "Departamentul Protecţiei Mediului Înconjurător (denumit în continuare Departament)" se substituie prin textul "autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, denumită în continuare autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu," prin LP454-XV din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    În cuprinsul legii, se înlocuiesc cuvintele "Departamentul de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resursele Naturale" cu cuvintele "Departamentul Protecţiei Mediului Înconjurător"; cuvintele "Inspecţia de Stat a Calităţii Mediului" cu cuvintele "Inspectoratul Ecologic de Stat"; cuvintele "organele de autoadministrare locală" şi cuvintele "organele de autoadministrare" respectiv cu cuvintele "autorităţile administraţiei publice locale" şi "autorităţile administraţiei publice"; cuvintele "judeţ (raion)", "ale judeţului (raionului)" - respectiv cu cuvintele "raion", "ale raionului" prin LP1539-XIII din 25.02.98

    Legea se pune în aplicare din ziua publicării (vezi Hot. Parl. nr. 1516 din 16.06.93 cu privire la punerea în aplicare)




    Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.
    Protecţia mediului înconjurător (denumit în continuare mediu) constituie o prioritate naţională, care vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătatea populaţiei, realizarea intereselor economice şi social-umane, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii pe viitor.
Capitolul I
PRINCIPII ŞI DIPOZIŢII GENERALE
    Art. 1. - Relaţiile omului şi societăţii cu mediul se reglementează de Constituţie, de prezenta lege şi de prevederile altor legi şi acte legislative ce ţin cont de problematica protecţiei mediului şi folosirii raţionale a resurselor naturale.
    Art. 2. - Prezenta lege constituie cadrul juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale şi instrucţiunilor în probleme aparte din domeniul protecţiei mediului în scopul:
    a) asigurării fiecărui om a dreptului la un mediu sănătos şi estetic plăcut;
    [Art.2 lit.a) în redacţia LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
   
b) realizării supremei responsabilităţi a fiecărei generaţii pentru protecţia mediului în faţa generaţiilor viitoare;
    c) obţinerii unui diapazon cît mai larg de folosire a resurselor naturale fără a depăşi limitele admisibile, evitîndu-se epuizarea şi degradarea lor, riscul pentru sănătatea oamenilor şi alte consecinţe nedorite şi imprevizibile;
    d) protecţiei solului şi subsolului, apelor şi aerului de poluare chimică, fizică şi biologică, de alte acţiuni care dereglează echilibrul ecologic;
    e) păstrării biodiversităţii şi genofondului, integrităţii sistemelor naturale, valorilor naţionale istorice şi culturale;
    f) restabilirii ecosistemelor şi componentelor lor, afectate prin activitatea antropică sau calamităţi naturale.
    Art. 3. - Principiile de bază ale protecţiei mediului:
    a) prioritatea scopurilor şi activităţii de protecţie a mediului în cadrul realizării intereselor de ordin economic şi social-uman ale populaţiei pentru prezent şi viitor;
   
b) obligativitatea executării legislaţiei cu privire la protecţia mediului, respectării standardelor, normativelor şi limitelor admisibile de folosire a resurselor naturale şi energiei, de aplicare a factorilor chimici, fizici şi biologici asupra componenţilor mediului, de emisii şi deversări nocive, de depozitare a deşeurilor provenite din activităţile economice;
    c) responsabilitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice pentru prejudiciul cauzat mediului; prevenirea, limitarea, combaterea poluării, precum recuperarea pagubei, cauzate mediului şi componenţilor lui din contul persooanelor fizice şi juridice care au admis (chiar şi inconştient sau din negligenţă) dauna;
    d) proiectarea, amplasarea şi punerea în funcţiune a obiectivelor social-economice, realizarea programelor şi activităţilor care presupun schimbări ale mediului înconjurător sau ale unor componente ale acestuia se admit numai:
    cu condiţia informării (de către autorităţile administraţiei publice locale şi beneficiari) şi cu acordul populaţiei care locuieşte în perimetrul zonei de protecţie sanitară a obiectivului respectiv, în etapele de proiectare şi amplasare a acestuia, cu cel puţin 30 de zile înainte de întocmirea materialelor de atribuire a terenului în conformitate cu legislaţia;
    cu avizul pozitiv al Expertizei ecologice de stat asupra documentaţiei de proiect, elaborate în modul stabilit;
    [Art.3 lit.d) în redacţia LP454
-XV din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
  
  e) folosirea cu plată a solului, subsolului, apei, pădurilor în scopuri economice şi social-umane conform legislaţiei în vigoare;
perceperea de taxe şi aplicarea de amenzi pentru încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului; folosirea în exclusivitate a mijloacelor astfel obţinute pentru combaterea poluării mediului, secătuirii resurselor naturale, dezvoltării unor procese geologice primejdioase, pentru redresarea mediului şi componenţilor lui şi regenerarea resurselor naturale;
    f) stimularea aplicării tehnologiilor de economisire a resurselor prin acordarea de credite preferenţiale şi prin alte metode; sporirea responsabilităţii beneficiarilor prin arendă pe termen lung a resurselor naturale;
    [Art.3 lit.f) modidficată prin LP1592-XIII din 27.02.98, MO44/21.05.98]
   
g) conştientizarea populaţiei asupra necesităţii de a stabili relaţii eficiente şi armonioase între om şi mediul ce-l înconjoară şi de a lua măsuri pentru previnirea pericolului pentru biosferă şi sănătatea omului; încurajarea iniţiativelor promovate de mişcările şi formaţiunile obşteşti în sistarea activităţilor dăunătoare mediului;
    h) respectarea tratatelor şi acordurilor interstatale şi internaţionale, care au fost ratificate de către Parlament; coordonarea legislaţiei Republicii Moldova cu privire la protecţia mediului cu principiile legislative în acest domeniu ale statelor vecine, ale comunităţii europene şi mondiale.
    Art. 4. - (1) Resursele naturale - solul, subsolul, apele, flora şi fauna, aflate pe teritoriul republicii, precum şi aerul din spaţiul de deasupra acestui teritoriu constituie patrimoniul naţional al Republicii Moldova.
    (2) Dreptul de gestiune al tuturor resurselor naturale în Republica Moldova este exercitat în numele statului de către Parlament.
    (3) Transmiterea dreptului de proprietate şi de folosire a resurselor naturale persoanelor fizice şi juridice nu-i scuteşte pe beneficiarii acestor drepturi de respectarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului.
    Art. 5. - (1) Cunoştinţele în domeniul protecţiei mediului şi folosirii raţionale a resurselor naturale constituie o condiţie calificativă obligatorie pentru suplinirea funcţiilor de conducere în toate organele de stat.
    (2) Minimul necesar de cunoştinţe în domeniul protecţiei mediului şi folosirii raţionale a resurselor naturale obligatoriu pentru persoanele cu funcţii de conducere este stabilit de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
Capitolul II
COMPETENŢA PARLAMENTULUI, PREŞEDINTELUI REPUBLICII,
GUVERNULUI ŞI A ORGANELOR DE AUTOADMINISTRARE LOCALĂ
ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI
    Art. 6. - Parlamentul:
    a) aprobă principiile politice generale în domeniul protecţiei mediului şi folosirii resurselor naturale;
    b) adoptă acte legislative cu privire la protecţia mediului şi folosirea resurselor naturale;
    c) aprobă la propunerea Guvernului limitele de folosire a resurselor naturale de importanţă naţională, limitele de emisii şi deversări nocive în mediu, limitele de depozitare a deşeurilor de producţie şi menajere pe teritoriul republicii, taxele pentru folosirea resurselor naturale, pentru poluarea mediului şi pentru depozitarea deşeurilor;
    [Art.6 lit.c) modificată prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    d) aprobă programe de redresare a mediului;
    e) declară teritorii drept zone de criză ecologică sau de catastrofă ecologică, stabileşte regimul de administrare în ele şi statutul cetăţenilor;
    [Art.6 lit.f)-g) excluse prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98; lit.h) devine lit.f)]
    f) audiează raportul anual al Guvernului privind starea mediului în republică.
    [Art.6 lit.f) modificată prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    Art. 7. - Preşedintele Republicii:
    a) reprezintă interesele Republicii Moldova în domeniul protecţiei mediului în relaţiile internaţionale;
    b) este responsabil în faţa comunităţii mondiale pentru starea mediului în republică.
    Art. 8. - Guvernul:
    1) realizează politica Parlamentului în domeniul protecţiei mediului şi asigură folosirea raţională a resurselor naturale;
    [Art.8 pct.1) modificat prin LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443]
    [Art.8 pct.1) modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    2) întocmeşte cadastrul resurselor naturale;
    3) adoptă decizii cu privire la scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol a terenurilor secătuite sau periclitate de procese geologice, la stabilirea terenurilor destinate împăduririi, la crearea zonelor sanitare şi de protecţie, precum şi a perdelelor forestiere de protecţie;
    4) asigură în comun cu autorităţile administraţiei publice locale acţiuni de conservare a diversităţii biologice;
    5) coordonează activitatea de protecţie a mediului, desfăşurarea de ministere, departamente şi autorităţile administraţiei publice locale;
    6) elaborează programe de ameliorare a calităţii mediului pe anul următor;
    [Art.8 pct.6) modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    7) elaborează măsuri de prevenire a crizelor, accidentelor şi catastrofelor ecologice, iar în caz de producere a acestora organzează un complex de acţiuni pentru lichidarea consecinţelor lor;
    8) determină amplasarea şi regimul poligoanelor de nivel republican pentru despozitarea şi prelucrarea deşeurilor de producţie, păstrarea substanţelor toxice şi radioactive, precum şi reglementează transportarea şi inactivarea acestora;
    9) organizează şi susţine activitatea de educaţie ecologică, creează sistemul de instruire ecologică la toate nivelurile sistemului de învăţămînt, asigură pregătirea cadrelor de specialişti în domeniul protecţiei mediului;
    10) asigură relaţiile externe ale Republicii Moldova cu alte state şi cu organismele internaţionale în domeniul protecţiei mediului;
    11) numeşte adjuncţii conducătorului autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu;
    [Art.8 pct.11) în redacţia LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443]
    [Art.8 pct.11) introdus prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98; pct.2)-3) devin pct.12)-13)]
    12) suportă finanţarea activităţii şi înzestrarea tehnico-materială a Departamentului şi a subdiviziunilor acestuia, finanţarea comenzii de stat pentru cercetări ştiinţifice în probleme de protecţie a mediului şi folosire raţională a resurselor naturale;
    13) cere autorităţilor de administrare a economiei să elaboreze şi să asigure realizarea în comun cu autorităţile administaţiei publice locale cu instituţiile de cercetări în domeniile respective şi cu autorităţile pentru mediu programe şi recomandări cu privire la:
    a) protecţia şi ameliorarea terenurilor în procesul gospodăririi în conformitate cu destinaţia lor şi specificul funcţional al ecosistemelor; schimbarea destinaţiei terenurilor conform rezultatelor expertizei ecologice de stat;
    b) reducerea consumului de apă industrială şi prevenirea pierderilor ei, creşterea gradului ei de utilizare, preîntîmpinarea eutrofizării neechilibrate a apelor de suprafaţă şi a poluării apelor freatice cu substanţe chimice;
    c) economisirea energiei, obţinerea unei maxime eficienţe la folosirea ei, reorientarea politicii energetice spre producerea decentralizată şi locală a energiei preferenţial pe seama aplicării surselor de energie alternativă (energia vîntului, soarelui, masei biologice);
    d) îmbunătăţirea performanţelor tehnice pentru reducerea noxelor evacuate în atmosferă, siastarea folosirii de clorofluorocarbonaţi, diminuarea poluării atmosferei cu bioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili, reducerea noxelor evacuate prin gazele de eşapament, a zgomotelor şi vibranţiilor în conformitate cu prevederile tratatelor şi acordurilor interstatale şi internaţionale în acest domeniu;
    e) elaborarea instrumentelor economice şi de gospodărire pentru minimalizarea deşeurilor prin utilizarea cît mai eficientă a materiei prime, reducerea folosirii substanţelor toxice, corozive şi inflamabile sau înlocuirea lor cu materiale alternative interne, prin mărirea termenului de utilizare a producţiei şi prin reciclarea ei.
    Art. 9. - Autorităţile administraţiei publice ale raionului, municipiului în comun cu autorizaţiile locale pentru mediu şi pentru sănătate:
asigură respectarea legislaţiei de protecţie a mediuluii;
    b) aprobă de comun acord cu Departamentul limitele de folosire a resurselor naturale, cu excepţia limitelor de folosire a resurselor de importanţă naţională, limitele de emisii şi deversări nocive în mediu, cu excepţia celor ce depăşesc teritoriul raionului, municipiului, limitele poluării fonice; limitele de depozitare a deşeurilor de producţie şi menajere;
    c) supraveghează şi coordonează activitate primăriilor şi preturilor în domeniul depozitării şi prelucrării deşeurilor de producţie şi menajere, construcţiei şi funcţionării instalaţiilor de epurare a apelor reziduale, instalării utilajelor şi depozitivelor de reţinere şi neutralizare a noxselor, prevenirii şi combaterii alunicărilor de teren, eroziunii, salinizării, compactării şi poluării solurilor cu îngrăşăminte minerale şi pesticide, folosirii raţionale a pajiştilor, repartizării de terenuri pentru asigurarea gradului necesar de împădurire, creării perdelelor forestiere de protecţie şi a spaţiilor verzi;
    [Art.9 lit.d) abrogată prin LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443]
    [Art.9 lit.d) modificată prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    [Art.9 lit.d) modificată prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]

    e) organizează elaborarea şi realizarea programelor ecologice raionale, municipale, asigură efectuarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică şi de restabilire a echilibrului ecologic în zonele afectate prin activitatea antropică;
    f) declară drept zone protejate monumente ale naturii de interes ecologic şi peizagistic raional, municipal;
    g) asigură informarea sistematică şi operativă a populaţiei, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor privind starea mediului în raion, municipiu;
    h) contribuie la instruirea şi conştientizarea populaţiei în problemele protecţiei mediului şi folosirii raţionale a resurselor naturale.
    Art. 10. - Autorităţile administraţiei publice ale comunei (satului), oraşului în comun cu autorităţile locale pentru mediu şi pentru sănătate:
    a) asigură păstrarea unui mediu înconjurător sănătos şi folosirea raţională a resurselor naturale, exercită un control permanent asupra respectării legislaţiei cu privire la protecţia mediului;
    b) aprobă anual de comun cu autorităţile pentru mediu limitele de folosire a resurselor naturale, cu excepţia limitelor de folosire a resurselor de importanţă raională; limitele de emisii şi deversări nocive în mediu, cu excepţia celor ce depăşesc teritoriul comunei (satului), oraşului; limitele poluării fonice; limitele de depozitare a deşeurilor de producţie şi menajere;
    c) stabilesc perimetrele pentru depozitarea deşeurilor de producţie şi menajere, a moluzului rezultat din construcţii, fierului vechi, organizează inactivarea şi utilizarea acestora, stabilesc locurile pentru cimitirile de animale, pentru acumularea, prelucrarea, utilizarea precum şi pentru neutralizarea rezidurilor ce nu pot fi prelucrate;
    d) asigură construirea şi funcţionarea instalaţiilor de epurare în conformitate cu standardele stabilite pentru apele reziduale, supraveghează echipamentele şi dispozitivele de preepurare a apelor reziduale, de reţinere a noxelor;
    e) organizează refacerea landşafturilor şi reconstrucţia zonelor afectate profund sun aspect peisagistic şi al echilibrului ecologic cum sînt: terenurile de exploatări miniere la suprafaţă, haldele de cenuşă, fosfoghips, depozitele de şlamuri industriale din contul agenţilor economici care au produs afectarea;
    f) restabilesc şi menţin raportul ştiinţific argumentat în cadrul zonei între terenurile arabile, pentru păşunat, păduri şi ape pentru a păstra echilibrul natural în ecosisteme, delimitează terenurile pentru păşunat, luînd în considerare încărcarea lor cu animale, potenţialul de producţie şi cerinţele de protecţie a solului şi vegetaţiei;
    g) asigură realizarea măsurilor de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren, eroziuni, salinizării, compactării şi poluării solului cu îngrăşăminte minerale şi pesticide; repartizarea de terenuri pentru noi obiective, plantaţii multianuale, masive de irigare care sînt admise numai în baza autorizaţiei serviciului geologic;
    h) repartizează terenuri pentru asigurarea gradului necesar de împădurire, îndeosebi în zonele cu deficit de păduri, organizează împădurirea terenurilor agricole impracticabile, sădirea şi întreţinerea perdelelor forestiere de protecţie, aliniamentelor de arbori şi arbuşti, spaţiilor verzi, parcurilor şi grădinelor vii;
    i) acordă priorităţi şi înlesniri întreprinderilor ce desfăşoară activităţi economice nonpoluante şi sistemelor de producţie cu circuit închis, sistează planificarea, construirea şi lucrările pentru efectuarea cărora s-a obţinut autorizaţia autorităţilor pentru mediu.
    j) contribuie, împreună cu beneficiarul, la organizarea şi efectuarea expertizei ecologice obşteşti a documentaţiei de proiect pentru obiectele care presupun modificări ale mediului ori ale unor componente ale acestuia.
    [Art.10 lit.j) introdusă prin LP59 din 21.02.03, MO56-58/28.03.2003 art.247]
Capitolul III
autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale
şi cu protecţia mediului înconjurător
Secţiunea 1. Competenţa, sarcinile, structura şi dirijarea
Departamentului
    Art. 11. - Departamentul ca autoritate centrală, dotată cu împuterniciri prioritare în problemele de protecţie a mediului şi de folosire raţională a resurselor naturale, se află în subordonarea Guvernului.
    [Art.11 modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    Art. 12. - Departamentul activează în conformitate cu Constituţia, cu prezenta lege, cu Regulamentul autoritatăţii centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător aprobat de către Guvern, cu alte legi şi acte normative. Departamentul este persoana juridică, are ştampila sa cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi cu denumirea acestuia, dispune de conturi curente în sistemul trezorerial şi se finanţează de la bugetul de stat, în limita alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetului de stat anuală.
    [Art.12 modificat prin LP281 din 16.12.16, MO472-477/27.12.16 art.947; în vigoare 01.01.17]
    [Art.12 modidficat prin LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443]
    [Art.12 modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    Art.13. - Departamentul îşi realizează scopul, funcţiile şi sarcinile direct sau prin intermediul subdiviziunilor sale. Deciziile Departamentului, adoptate în limitele competenţei sale, sînt executorii pentru toate ministerele, departamentele, autorităţile administraţiei publice locale, unităţile militare şi pentru persoanele fizice şi juridice.
    Art. 14. - Departamentul prezintă Guvernului, rapoarte detaliate asupra stării mediului pe scară naţională, rapoarte asupra activităţii sale, precum şi programe de ameliorare a calităţii mediului.
    [Art.14 modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    Art. 15. - Sarcinile de bază a Departamentului:
    a) efectuarea controlului de stat asupra stării mediului şi componenţilor lui, respectării legislaţiei cu privire la protecţia mediului, a acordurilor interstatale şi internaţionale, elaborarea şi desfăşurarea de acţiuni în scopul diminuării presingului antropic asupra ecosistemelor,biodiversităţii şi sănătăţii oamenilor, prognozarea eventualelor crize, accidente şi catastrofe ecologice;
    b) organizarea şi asigurarea funcţionării monitoringului ecologic complex, evaluării impactului asupra mediului şi efectuării auditului ecologic;
    [Art.15 lit.b) modificată prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    c) efectuarea recensămîntului resurselor naturale, reglementarea în comun cu Guvernul a folosirii lor pentru satisfacerea cerinţelor economice şi sociale ale generaţiilor prezente şi viitoare, stabilirea limitelor de folosire a resurselor naturale, de emisii şi deversări nocive în mediu, de depozitare a deşeurilor de producţie şi menajere;
    d) coordonarea activităţii de ocrotire a ecosistemelor naturale, landşafturilor, monumentelor naturii de importanţă ştiinţifică, instructivă şi istorico-culturală;
    [Art.15 lit.d) în redacţia LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    e) organizarea şi coordonarea cercetărilor ştiinţifice în problemele ecologice, elaborarea de programe pentru restabilirea ecosistemelor degradate, organizarea pregtirii şi reciclării cadrelor în domeniul ecologiei;
    [Art.15 lit.f) exclusă prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98; lit. g)- i) devin lit. f)- h)]
   
e1) organizarea sistemului de planificare, monitorizare şi raportare a programelor de mediu, utilizarea resurselor bugetare în conformitate cu principiile bunei guvernări;
    [Art.15 lit.e1) introdusă prin LP281 din 16.12.16, MO472-477/27.12.16 art.947; în vigoare 01.01.17]
    f) formarea şi gestionarea fondului ecologic naţional;
    [Art.15 lit.f) modificată prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    g) generalizarea practicii de aplicare a legislaţiei cu privire la protecţia mediului, elaborarea actelor legislative în domeniul ecologiei;
    [Art.15 lit.g) modificată prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    h) informarea opiniei publice despre starea mediului, propagarea cunoştinţelor ecologice.
    Art. 16. - În scopul realizării sarcinilor sale Departamentul:
    a) efectuează în exclusivitate expertiza ecologică de stat, vizează actele normatuve, coordonează programele şi proiectele ce se referă la starea mediului şi folosirea resurselor naturale, elaborate de ministere departamente, autorităţile administraţiei publice locale;
    b) activează în cadrul comisiilor de recepţie finală a obiectivelor prevăzute la articolul 23, indiferent de sursa de finanţare, şi a obiectivelor de producţie, administrative, locative şi cu altă destinaţie finanţate din bugetul de stat sau bugetele locale;
    [Art.16 lit.b) în redacţia LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
    c) acordă şi anulează anual autorizaţiile pentru importul, depozitarea, transportarea şi folosirea pesticidelor şi altor sbstanţe toxice;
    d) examinează rapoartele de activitate ale conducătorilor organelor de stat, întreprindelor, instituţiilor şi organizaţiilor ce conţin referinţe la protecţia mediului, folosirea şi reproducerea resurselor naturale, respectarea legislaţiei cu priviree la protecţia mediului;
    e) cere de la organele de stat, întreprinderi, instituţii, organizaţii din republică să prezinte informaţia obligatorie privind starea mediului, folosirea şi reproducerea resurselor naturale, îndeplinirea măsurilor pentru protecţia mediului, iar organele de stat, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile prezintă Departamentului întrega informaţie de care dispun în domeniul vizat în mod gratuit şi necondiţionat;
    f) antrenează savanţi, specialişti din organele de stat, întreprinderi, instituţii, organizaţii la efectuarea expertizei ecologice de stat, la elaborarea programelor de protecţie a mediului;
    g) formează consilii tehnico-ştiinţifice, comisii, organizează conferinţe şi consfătuiri în problemele protecţiei mediului;
    h) suspendă şi interzice proiectarea, construcţia, reconstrucţia obiectivelor industriale, agricole şi de menire socială, lucrările de exploatare a resurselor naturale şi alte lucrări, dacă acestea se produc prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului;
    i) intentează acţiuni civile, împotriva oranelor de stat, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi persoanelor fizice, care au cauzat daune republicii prin poluarea mediului şi folosirea neraţională a resurselor naturale;
    j) analizează tendinţele şi nivelul de dezvoltare a actiităţii de ocrotire a naturii din străinătate, generalizează şi propagă experienţa internaţională pozitivă în acest domeniu;
    k) participă la elaborarea de contracte şi acorduri interstatale şi internaţionale referitoare la problemele ecologice şi folosirea resurselor naturale;
    l) stabileşte şi întreţine în corespundere cu legislaţia în vigoare legături cu alte state, organisme internaţionale în problemele ce ţin de componenţa Departamentului;
    m) efectuează alte acţiuni, ce decurg din scopul, funcţiile şi sarcinile lui.
    Art. 17. - Departamentul este condus de ministru.
    [Art.17 modidficat prin LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443]
    [Art.17 în redacţia LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    [Art.18 exclus prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]

    Art.19. - Colegiul Departamentului este un organ consultativ condus de ministru. Componenţa colegiului se aprobă de Guvern. El se constituie din 7 membri, confirmaţi de Guvern.
    [Art.19 modidficat prin LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443]
    [Art.19 în redacţia LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    Art. 20. - (1) Departamentul este format din subduviziuni, direcţii şi secţii.
    (2) Subdiviziunile principale ale Departamentului sînt: Inspectoratul Ecologic de Stat, serviciul "Hidrometeo" şi Institutul Naţional de Ecologie, care în calitatea lor de persoane jiridice au ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi au denumirea acestora, dispun de conturi curente în sistemul trezorerial.
    [Art.20 al.(2) modificat prin LP281 din 16.12.16, MO472-477/27.12.16 art.947; în vigoare 01.01.17]
    [Art.20 al.(2) modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    (3) Structura direcţiilor şi a secţiilor Departamentului, a subdiviziunilor lui este determinată prin Regulamentul autorităţii centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
Secţiunea 2. Expertiza ecologică de stat
    Art. 21. - Expetiza ecologică de stat (denumită în continuare expetiză) este o activitate de protecţie a mediului efectuată în scopul:
    a) prevenirii sau minimalizării unui eventual impact direct, indirect sau cumulativ al noilor activităţi economice asupra mediului, componenţilor lui, ecosistemelor, sănătăţii oamenilor;
    b) aprecierii din punct de vedere al impactului asupra mediului a tuturor activităţilor economice, luate aparte sau în asamblu, care în prezent sau pe viitor pot afecta mediul, starea sănătăţii oamenilor, nivelul lor de trai.
    Art. 22. - (1) Expertiza documentaţiei de proiect şi planificare a programelor şi proiectelor prevăzute la articolul 23 din prezenta lege se efectuează în termenul specificat la articolul 21 din Legea nr. 851-XIII din 29 mai 1996 privind expertiza ecologică.
   
[Art.22 al.(1) în redacţia LP153 din 30.03.15, MO223/14.08.15 art.443]
    (2) Expertiza se efectuează de către experţii ecologi din direcţiile şi secţiile abilitate ale autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu şi din subdiviziunile acesteia, care au studii superioare, o experienţă de muncă în specialitate de cel puţin 5 ani şi care sînt atestaţi de comisia de atestare.
    (3) Experţii ecologi de stat poartă răspundere, conform legislaţiei, pentru corectitudinea examinării documentaţiei prezentate spre expertizare, pentru calitatea avizului general, pentru respectarea termenelor de avizare şi a cerinţelor legislaţiei privind protecţia mediului la examinarea documentaţiei.
    [Art.22 în redacţia LP59 din 21.02.03, MO56-58/28.03.03 art.247]
    Art. 23. - (1) Sînt supuse obligatoriu expetizei noile programe şi proiecte:
    a) de dezvoltare economică şi socială a republicii, a zonelor aparte a raioanelor, municipiilor, oraşelor, comunelor (satelor); de reconstrucţie a muncipiilor, oraşelor, comunelor (satelor); de aprovizionare cu căldură, apă, gaz, energie electrică; de construcţie a sistemelor de canalizare în localităţi; de urbanism şi de amenajare a teritoriilor;
    b) de activități planificate în sensul Legii nr. 86 din 29 mai 2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;
    [Art.23 al.(1), lit.b) în redacţia LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
    c) de construire a căilor de comunicaţie rutieră, feroviară, navală, de reconstrucţie a cursurilor de apă, a construcţiilor hidrotehnice, a sistemelor de irigaţii, indigurilor şi dispozitivelor de desecare;
    d) de explorare, prospectare şi exploatare a resurselor subsolului;
de amenajare a zonei de litoral şi de exploatare a resurselor naturale ale acestei zone;
    e) de înfiinţare de platanţii viti-pomicule în zone cu regim de protecţie a apelor;
    f) de fabricare, comercializare şi utilizare a pesticidelor şi altor substanţe toxice;
    g) în excutare a tratamentelor fitosanitare în zone de protecţie sau în perimetre supuse unui regim de protecţie;
    h) de import şi export al pesticidelor şi altor substanţe toxice şi de transportare a lor pe teritoriul republicii;
    i) de amplasare şi amenagare a depozitelor de deşeuri şi reziduuri toxice, precum şi de construcţie sau de amplasare a instalaţiilor pentru tratarea, neutralizarea sau lichidarea acestora.
    [Art.23 al.(1), lit.j) abrogată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
    (2) Aprobarea programelor şi proiectelor prevăzute la literele a)-i) ale alineatului (1), finanţarea şi realizarea lor este admisă numai în cazul avizului pozitiv al expertizei şi cu respectarea recomandărilor acestuia.
    [Art.23 al.(2) modificată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
    Art. 24. - Beneficiarii prezintă la expertiză documentaţia de proiect conform normativelor în vigoare cu acordul ministerelor, departamentelor autorităţilor administraţiei publice locale, a organizaţiilor interesate privind amplasarea şi asigurarea tehnică a obiectivului, precum şi autorizaţia autorităţilor pentru supraveghere şi control de stat, pentru realizarea activităţii economice respective conform listei aprobate de Guvern.
    Art. 25. - Expetiza situaţiilor prevăzute la litera b) a articolului 21, precum şi a oricărui obiectiv de pe teritoriul republicii se va face la iniţiativa autorităţii centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, altor departamente şi ministere, a organizaţiilor obşteşti.
Secţiunea 3. Inspectoratul Ecologic de Stat
    Art. 26. - (1) Inspectoratul Ecologic de Stat are funcţia de exercitare a controlului de stat asupra respectării legilor şi altor acte normative în problemele protecţiei mediului şi folosirii resurselor naturale.
    (2) Controlul de Stat este efectuat de către inspectorul principal de stat, inspectorii superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii principali zonali, inspectorii superiori zonali şi inspectorii zonali ai mediului.
    (3) Inspectorul principal de stat al mediului este şeful Inspectoratul Ecologic de Stat ; inspectorii principali zonali ai mediului sînt şefii agenţiilor zonale ale Departamentului; inspectorii superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii superiori zonali şi inspectorii zonali ai mediului sînt salarizaţii Departamentului sau ai subdiviziunilor lui şi sînt desemnaţi în aceste funcţii conform studiilor şi rezultatelor atestării.
    [Art.26 al.(3) modidficat prin LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443]
   
(4) Controlul de stat al persoanelor care practică activitate de întreprinzător se planifică, se efectuează și se înregistrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
    [Art.26 al.(4) introdus prin LP230 din 23.09.16, MO369-378/28.10.16 art.755]
    Art. 27. - (1) Inspectorul principal de stat al mediului şi inspectorii principali zonali ai mediului, iar în absenţa lor adjuncţii lor au dreptul:
    a) de a sista din propria iniţiativă sau la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale orice activitate, dacă aceasta contravine legislaţiei cu privire la protecţia mediului;
    b) de a înainta pretenţii persoanleor fizice şi juridice, inclusiv străine, pentru repararea prejudiciilor cauzate mediului ca rezultat al poluării lui şi folosirii neraţionale a resurselor naturale;
    c) de a cere de la organele de resort pedepsirea disciplinară a persoanelor de dicizie care nu au asigurat respectarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului, înfăptuirea acţiunilor de protecţie a lui şi folosire raţională a resurselor naturale;
    d) de a examina materialele (dosarele) despre încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului şi de a lua decizii conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Conducătorul Departamentului cu acordul colegiului are dreptul de a sista sau anula dipoziţiile inspectorului principal de stat al mediului. Inspectorul principal de stat al mediului are dreptul de a sista sau anula dipoziţiile inspectorului principal zonal al mediului.
    [Art.27 al.(2) modidficat prin LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443]
    Art. 28. - Inspectorii superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii superiori zonali şi insectorii zonali al mediului au dreptul:
    a) să controleze nestingheriţi orice obiectiv de pe teritoriul republicii indiferent de apartenenţa departamentală şi forma de proprietate, în cazul unei activităţi sau situaţii ce pot influenţa negativ mediul sau componenţii lui;
    b) să oprească şi să inspecteze orice mijloc de transport, orice alte mijloace tehnice în caz de încălcare a legislaţiei cu privire la protecţia mediului sau de acţiuni susceptibile de a aduce prejudicii mediului şi resurselor naturale;
    c) să ceară persoanelor fizice şi juridice prezentarea documentelor prevăzute de legislaţie ce atestă dreptul lor de folosinţă a resurselor naturale;
    d) să reţină persoanelor vinovate de încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului şi, în caz de necesitate (pentru identificarea persoanei), să le predea la cel mai aprobat post de poliţie sau primărie;
    e) să întocmească procese-verbale şi alte documente despre încălcările legislaţiei cu privire la protecţia mediului, despre neexecutarea de către persoanele fizice şi juridice a deciziilor organelor de resort în problemele protecţiei mediului, despre nerespectarea condiţiilor expuse în autorizaţia de mediu;
    f) să efectueze controlul lucrurilor personale şi al mijloacelor de transport ale infractorilor legislaţiei cu privire la protecţia mediului al producţiei, dobţndite în mod ilicit, al instrumentelor de dobîndire a acestuia şi al altor corpuri delicte în locurile de dobîndire, prelucrare şi comercializare;
    g) să ridice producţia, dobîndită în mod ilicit, instrumentele de dobîndire a ei şi alte corpuri delicte, ce au servit la încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului în locurile de dobîndire, de păstrare, prelucrare şi comercializare a producţiei, dobîndite în mod ilicit;
    h) să ceară persoanelor fizice şi juridice explicaţii în scris pentru fiecare caz de încălcare de către ele a legislaţiei cu privire la protecţia mediului;
    i) să interzică pe teritoriile rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, braniştilor, parcurilor naţionale, pe terenuri cu destinaţie specială efectuată de lucrări ce contravin regimului acestor teritorii;
    j) să obţină gratuit de la toate persoanele fizice şi juridice, pentru exercitarea funcţiilor de control, informaţia şi explicaţiile necesare;
    k) să examineze materiale despre contravenţiile administrative în domeniul protecţiei mediului şi să tragă contravenienţii la răspundere în limitele competenţei lor;
    l) să participe la lucrările comisiilor de recepţie finală a obiectivelor prevăzute la articolul 23, indiferent de sursa de finanţare, şi a obiectivelor de producţie, administrative, locative şi cu altă destinaţie finanţate din bugetul de stat sau bugetele locale;
    [Art.28 lit.l) în redacţia LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
    m) să efectueze şi alte acţiuni, în limitele competenţei lor, în domeniul protecţiei mediului şi folosirii raţionale a resurselor naturale.
    Art. 29. - (1) Inspectorii mediului poartă în exercitarea funcţiilor lor uniforma de serviciu, dispun de ştampilă de metal şi de plombator de modelul stabilit.
    [Art.29 al.(1) modificat prin LP934-XIV din 14.04.00, MO70-72/22.06.00 art.509]
    (2) Inspector de stat şi zonali ai mediului, care exercită controlul asupra pădurilor şi bazelor acvatice, li se permite purtarea, păstrarea şi aplicarea armelor de vînătoare şi a armelor de serviciu; inspectorii mediului, conform regulamentului privind statului lor juridic, au dreptul de a folosi şi aplica arma de foc pentru a se apăra în exercitarea funcţiilor lor.
    (3) Inspectorii de stat şi zonali ai mediului sînt supuşi asigurării de stat obligatorii; în caz de prejudiciu adus averii, sănătăţii lor, precum şi în caz de moarte a inspectorilor mediului în exerciţiul funcţiei prejudiciul va fi recuperat totalmente de către persoanele fizice şi juridice responsabile de prejudiciul cauzat.
Capitolul IV
DREPTURI ŞI OBLIGAŢIUNI ALE PERSOANELOR FIZICE
ŞI JURIDICE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI
    Art. 30. - Statul recunoaşte tuturor persoanelor fizice dreptul la un mediu sănătos, în care scop asigură, în conformitate cu legislaţia în vigoare:
    a) accesul deplin, operativ şi liber la informaţiile privind starea mediului şi starea sănătăţii populaţiei;
    b) dreptul de a se asocia în organizaţii, partide, mişcări, asociaţii de protecţie a mediului, de a adera la cele existente;
    c) dreptul de a participa la dezbaterea proiectelor de legi, diverselor programe economice sau de altă natură ce vizează direct sau indirect protecţia mediului şi folosirea resurselor naturale; dreptul la informare şi consultare asupra proiectelor de amplasare şi construire a obiectelor cu efecte negatuve asupra mediului, de refacere şi amenajare a teritoriului, a localtăţilor urbane şi rurale;
    d) dreptul de a interveni cu demersuri la instanţele de stat, pentru suspendarea temporară sau definitivă a activităţii agenţilor economici care aduc daune ireparabile mediului; dreptul de a solicita efectuarea expertizei obiectivelor şi de a participa la efectuarea expertizei obşteşti;
    e) dreptul de a organiza referendumuri naţionale şi locale în probleme majore de protecţie a mediului;
    f) dreptul la educaţie şi instruire ecologică;
    g) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor organizaţii, partide, mişcări, asociaţii, autorităţilor pentru mediu, administrative sau judecătoreşti pentru a sista acţiunile care aduc daune mediului, indiferent dacă agenţii economici vor fi sau nu prejudicaţi în mod direct; dreptul de a trage la răspundere persoanele, care au comis contravenţii sau infracţiuni ecologice;
    h) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit cu urnare a poluării sau a altor acţiuni de afectare a mediului, precum şi pentru prejudiciul adus sănătăţii oamenilor;
    i) dreptul de a beneficia de facilităţile prevăzute de legislaţie pentru invenstiţiile capitale, care au drept scop ameliorarea calităţii mediului.
    Art. 31. - Protecţia mediului constituie o obligaţiune generală a locuitorilor republicii, ei fiind datori:
    a) să respecte legislaţia cu privire la protecţia mediului şi să protejeze mediul, să folosească raţional resursele naturale, să nu lezeze drepturile şi înteresele altor beneficiari ai resurselor naturale să semnaleze operativ autorităţile pentru mediu sau organizaţiile ecologice despre daunele, provocate naturii de persoanele fizice şi juridice;
    b) să contribuie la amenajarea teritoriilor, la cererea aliniamentelor de arbori şi arbuşti şi a spaţiilor verzi, să nu admită distrugerea acestora, să nu polueze teritoriul, unde activează sau locuiesc;
    c) să recupereze pierderile şi să repare prejudiciul cauzat mediului şi populaţiei.
    Art. 32. - Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, sînt obligaţi:
    [Art.32 lit.a) exclusă prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98; lit.b)-i) devin lit.a)-h)]
    a) să folosească cît mai economicos energia, apa, să întreprindă măsuri pentru prevenirea alunicărilor de teren, să nu admită eroziunea solului, salinizarea sau înmlăştinirea secundară, compactarea şi poluarea solului cu îngrăşăminte minerale şi pesticide, să respecte normativele solului cu îngrăşăminte minerale şi pesticide, să respecte normativele aplicării în agricultură a substanţelor chimice;
    b) să retehnologizeze procesele de producţie în vederea minimalizării deşeurilor prin folosirea cît mai efecientă a materiei prime, să reducă folosirea substanţelor toxice, inflamabile şi să le înlocuiască cu materiale alternative inerte, care asigură obţinerea unei producţii finale cît mai durabile, să producă, să utilzeze şi să pună în circulaţie ambalaje recuperabile, refolosibile, reciclabile sau uşor degradabile;
    c) să doteze sursele generatoare de noxe cu dispozitive, echipamente şi instalaţii de epurare, capabile de a reduce noxele evacuate sub limitele admisibile, stabilite de autorizaţiile pentru mediu;
    d) să planteze şi să întreţină în jurul unităţilor industriale, a complexelor zootehnice perdele forestiere de protecţie şi spaţii verzi, să ţină sub o supraveghere permanentă starea mediului din jurul unităţilor industrilae şi complexelor zootehnice şi să întreprindă măsuri de protecţie a mediului;
    e) să asigure supravegherea permanentă a construcţiilor şi instalaţiilor în cursul funcţionării lor, să ia măsuri pentru prevenirea avariilor şi poluării accidentale a mediului, iar în caz de producere a acestora să ia măsuri operative pentru înlăturarea cauzelor lor, să anunţe imediat autorităţile pentru mediu, să lichideze pe cont propriu toate consecinţele avariilor şi poluării accidentale, să repare prejudiciile aduse mediului, componenţilor lui, averii altor proprietăţi şi sănătăţii persoanelor afectate;
    f) să execute hotărîrile şi dispoziţiile ministerelor, departamentelor şi autorităţilor administraţiei publice locale referitoare la probelemele protecţiei mediului, să prezinte autorităţilor pentru mediu întreaga informaţie referitore la influenţa activităţii economice promovate asupra mediului şi componenţilor lui, să admită accesul necondiţionat şi la orice oră al inspectorilor mediului la unităţile de producţie pentru a efectua controlul acţiunilor activităţilor, susceptibile să afecteze mediul;
    g) să solicite autorităţilor pentru mediu expertizarea activităţilor, susceptibile să afecteze mediul;
    h) să asigure condiţiile corespunzătoare pentru prevenirea poluării mediului cu substanţe toxice, volatile, corozive, inflamabile sau cu pulberi de orice fel în timpul transpotării şi păstrării lor.
Capitolul V
PROTECŢIA RESURSELOR NATURALE
ŞI CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII
Secţiunea 1. Protecţia solului şi a geoecosistemelor
    Art. 33. - Politica în domeniul gospodăririi solurilor se bazează pe următoarele principii:
    a) recunoaşterea faptului că menţinerea resurselor naturale, a biodiversităţii, a aspectului peisagistic rural, a landşafturilor culturale este la fel de importantă ca şi asigurarea populaţiei cu produse alimentare şi obţinerea de venit din agricultură.
    b) promovarea unei agriculturi durabile cu reducerea îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor, aplicarea tehnologiilor ecologic inofensive, restabilirea şi menţinerea echilibrului ecologic şi geoecosisteme.
    Art. 34. - În completarea articolului 8, autorităţile administraţiei publice în economie în comun cu instituţiile de ramură de cercetare, cu autorităţile pentru mediu şi cu autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate;
    a) să propună producătorilor agricol tehnologii nonpoluante de cultivare a plantelor, bazate pe principiile agriculturii ecologice, în măsură să asigure atît producţiile necesare de bună calitate, cît şi protecţia şi ameliorarea calităţii solurilor, să creeze un sistem de asistenţă fitosanitară operativă pentru evaluarea corectă a stării culturilor, pentru aplicarea măsurilor adecvate şi prevenirea utilizării greşite sau abuzive a substanţelor chimice şi să asigure asistenţa tehnică agricolă;
    b) să elaboreze şi să implementeze programe anuale de combatere a eroziunii solului, subinundării, îmlăştinirii, salinizării, uscării excesive a terenurilor agricole, de prevenire şi stopare a alunecărilor de teren, de menţinere a potenţialului diferenţiat al terenurilor agricole în funcţie de valorile naturale la nivelul de suportabilitate a geoecosistemelor; să exercite o supraveghere sistematică asupra structurii culturilor agricole, asolamentelor şi rotaţiei lor pentru a se menţine un bilanţ pozitiv de humus şi elemente nutritive în sol şi a se reduce pierderile prin eroziune sub limita restribuirii lui naturale de 5 t/ha pe an;
    c) să estimeze terenurile cu regim hidrotehnic secetos, să elaboreze tehnologii de majorare a efectului precipitaţiilor, de folosire raţională a aprei pentru irigaţii;
    d) să constituie în perimetre de ameliorare terenuri agricole degradate, care pot fi reamenajate, să supravegheze efectuarea lucrărilor de revalorificare a acestor terenuri;
    e) să organizeze un subsistem unic de monitoring al calităţii solurilor şi agroecosistemelor pentru supravegherea calităţii solurilor, evidenţierea la timp şi evaluarea schimbărilor neprevăzute, pentru elaborarea programelor şi luarea măsurilor de corectare a tendinţelor negative.
    Art. 35. - Agenţii economici, deţinători de terenuri agricole, indiferent de forma de proprietate, vor gospodări solul în vederea obţinerii de produse alimentare şi de venituri, avînd grijă de păstrarea lui pentru generaţiile prezente şi viitoare, în care sînt obligaţi:
    a) să respecte prevederile actelor normative, celor menţionate în articolul 68, litera e) din prezenta lege, recomandările autorităţilor agricole cu privire la organizarea asolamentelor şi rotaţiei lor, respectarea structurii culturilor agricole, fertilizarea fundamentală ştiinţific, ameliorările funciare, menţinerea unui bilanţ pozitiv de humus şi reducerea pierderilor prin eroziune sub limita restituirii lui naturale;
    b) să nu admită compactarea şi poluarea solului cu îngrăşăminte minerale şi pesticide, subinundarea, înmlăştinirea, salinizarea, uscarea excesivă a terenurilor agricole, să întreprindă măsuri de prevenire şi stopare a eroziunii solului, a alunicăriloer de teren;
    c) să definitiveze în colaborare cu autorităţile silvice sistemul de perdele forestiere de protecţie.
    Art. 36. - Scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri agricole pentru realizarea unor obiective economice sau de destinaţie socială se realizează prin hotărîre de Guvern, la propunerea consiliilor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau, respectiv, de nivelul al doilea, în temeiul cererii proprietarului, cu acordul Departamentului; în cazul unei hotărîri pozitive se va asigura decopertarea stratului de sol fertil şi utilizarea lui pentru refacerea terenurilor degradate.
    [Art.36 modificat prin LP356-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.97]
    Art. 361. – La etapa elaborării certificatului de urbanism pentru proiectare, subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Ecologic de Stat eliberează autorității executive a administrației publice locale, în termen de 5 zile lucrătoare, prin intermediul ghișeului unic, avizul de acordare a terenului pentru amplasarea, proiectarea obiectelor ca rezultat al participării în comisii la alegerea loturilor.
    [Art.361 introdus prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
    Art. 37. - Împrăştierea pe terenuri agricole a unor ape uzate şi a nămolului, provrnite de la unităţile industriale, complexele zootehnice, de la stanţiile de epurare se admite numai cu autorizaţia autorităţilor pentru agricultură, pentru mediu şi pentru sănătate.
    Art. 38. - Este interzisă şi se sancţionează, coform legii, depozitarea şi împrăştierea pe sol, în afara perimetrelor admise şi special amenajate a deşeurilor de producţie şi menajere, a moluzului rezultat din construcţii, a fierului vechi, a ambalajelor de orice fel, a reziduurilor industriale, a substanţelor chimice şi radioactive.
    Art. 39. - Agenţii economici, care administrează terenuri cu destinaţie specială, sînt obligaţi să întreţină în curăţenie şi ordine şi să amenajeze cu spaţii verzi toate suprafeţele neocupate productiv, aşa cum sînt cele limitrofe căilor ferate, drumurilor, cele din curţile şi perimetrile unităţilor economice şi sociale.
    Art.40. - Este interzisă şi se sancţionează, conform legii, vătămarea sau tăierea fără autorizaţia autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu a arborilor şi a altor tipuri de vegetaţie din păduri, din perdelele forestiere de protecţie, din zonele de protecţie a cîmpurilor, apelor rîurilor şi bazinelor acvatice şi din cele limitrofe căilor ferate, drumurilor şi din spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale.
    [Art.40 în redacţia LP454-XV din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    [Art.40 în redacţia LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]

    Art.41. - (1) Se interzice reducerea suprafeţei terenurilor fondului forestier. În cazuri excepţionale, pentru construcţia obiectelor cu destinaţie specială, a drumurilor de importanţă republicană, a liniilor electrice de tensiune înaltă, a magistralelor de petrol şi gaze, reducerea suprafeţei terenurilor fondului forestier se permite în baza deciziei Guvernului doar cu avizul pozitiv al Expertizei ecologice de stat.
    (2) Retragerea definitivă a suprafeţelor din terenurile fondului forestier se realizează prin includerea în ele a unor terenuri utile pentru împădurire şi echivalente ca suprafaţă şi bonitate.
    [Art.41 în redacţia LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    Art.42. - Deţinătorii de terenuri din fondul forestier vor asigura:
    a) paza şi regenerarea pădurilor, în primul rînd a biocenozelor silvice autohtone prin redresarea lor ecologică, în baza proiectelor amenajamentelor silvice;
    b) valorificarea masei lemnoase numai în limita tăierilor de îngrijire, de igienă, de regenerare şi reconstrucţie conform amenajamentelor silvice, prin tehnologii ecologic argumentate de recoltare, corhănire şi transportare, care să asigure protecţia solurilor, a florei şi faunei sălbatice, stabilitatea pantelor şi a ecosistemelor silvice;
    c) extinderea suprafeţelor de păduri cu un regim special de protecţie;
    [Art.42 lit. a) -c) în redacţia LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    d) restabilirea şi conservarea biodiversităţii caracteristice pădurilor republicii, exploatarea şi exploararea resurselor regenerabile ale pădurilor fiind dimensionate potrivit limitelor de suportabilitate ecologică a zonei. Vînatul şi pescuitul în fondul silvic, capturarea păsărilor şi animalelor, recoltarea plantelor, ciupercilor şi pomuşoarelor în scopul comercializării, comercializarea în stare brută sau prelucrată fiind admise numai în baza autorizaţiei autorităţilor silvice;
    e) interzicerea activităţilor economice şi social-obşteşti care pot afecta echilibrul ecologic al ecosistemelor terestre, al pădurilor, al pajiştilor şi fineţelor, al oricăror formaţiuni naturale care conservă diversitatea floristică şi faunistică a zonei.
    [Art.42 modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    Art.43. - Guvernul va elabora programul de conservare şi dezvoltare a pădurilor.
    [Art.43 în redacţia LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
Secţiunea 2. Protecţia resurselor acvatice
şi a ecosistemelor acvatice
    Art. 44. - Este supus protecţiei întregul potenţial acvatic al Republicii Moldova - apele subterane cu biocenozele lor, apele de suprafaţă (cursurile de apă, lacurile naturale şi de acumulare, zonele umede aferente acestora) împreună cu resursele lor naturale, cu biocenozele lor specifice şi cu zonele sanitare şi de protecţie a apelor.
    Art. 45. - În scopul protecţiei resurselor acvatice sînt interzise:
    a) deversarea în apele de suprafaţă, în canalele de irigare şi de desecare a apelor uzate neepurate, a celor poluate termic şi radioactive, a apelor contaminate cu germeni patogeni şi paraziţi, a produselor sau reziduurilor petroliere şi a altor poluanţi;
    b) deversarea în apele de suprafaţă, depozitarea în albiile acestora sau în zonele de protecţie a apelor a deşeurilor de orice natură, a dejecţiilor, a moluzului rezultat din construcţii, a altor reziduuri şi pesticide, precum şi introducerea de explozibile, otrăvuri, narcotice şi alte substanţe de acest fel;
    c) spălarea în apele naturale, în preajma lor şi în alte locuri neautorizate a vehiculelor, a utilajelor şi a ambalajelor.
    [Art.45 lit.c) în redacţia LP131-XVIII din 23.12.09, MO23-24/12.02.10 art.35]
    Art. 46. - În completrea articolelor 9 şi 10, autorităţile administraţiei publice locale, autorităţile pentru mediu şi pentru sănătate, autorităţile pentru resursele acvatice în comun cu instituţiile de ramură de cercetare sînt obligate:
    a) să menţină sub control strict debitele captate, folosirea şi evacuarea apei în toate domeniile de folosire a ei, să obţină reducerea necesarului de apă tehnologică, creşterea gradului de reciclare a acesteia, respectarea normelor specifice de consum, evitarea risipei şi a pierderilor de apă. Pierderile prin neglijenţă sau primn folosirea neraţională a apei la recuperarea persoanelor fizice şi juridice conform taxelor stabilite;
    b) să aplice, conform legii, măsurile necesare pentru prevenirea eutrofizării neechilibrate a apelor de suprafaţă şi a poluării apelor subterane cu nitraţi, pesticide şi alte produse toxice, şi în acest scop să exercite controlul asupra respectării normelor de ambalare, transportare, depozitare, a regulilor de manipulare şi utilizare a acestora pe anumite suprafeţe, mai ales pe cele situate în zonele de protecţie a cursurilor şi bazinelor de apă;
    c) să asigure respectarea regimului special de gestionare a zonelor de protecţie şi a zonelor sanitare, limitrofe cursrilor rîurilor, pîraielor, lacurilor, construcţiilor hidrotehnice şi de acumulare a apei, să nu admită în zonele de protecţie hidrogeologică lucrări şi activităţi ce vin în contradicţie cu regimul zonelor de protecţie şi a zonelor sanitare;
    d) să supravegheze în permanenţă starea izvoarelor, pîraielor, rîurilor mici, apelor subterane, a biocenozilor lor naturale, a zonelor adiacente, să aplice, conform legii, măsuri de prevenire a poluării şi degradării lor, să întreprindă lucrări de restabilire a biosistemelor afectate;
    e) să indentifice şi să propună, pentru a fi declarate drept zone protejate, conform legii, sectoarele acvatice şi terenurile mlăştinoase cu biocenoze reprezentative sau cu populaţii ale unor specii endemice, rare sau periclitate, autohtone sau migratoare.
    Art. 47. - Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, care folosesc resursele acvatice şi care evacuează ape uzate sînt obligaţi:
    a) să reactualizeze, în decurs de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorizaţiile emise de autorităţile pentru mediu în modul stabilit pentru captarea necesarului de apă şi deversarea apelor uzate în locurile de amplasare a barajelor şi altor instanţii hidrotehnice pe albiile cursurilor de apă şi să execute în termenele stabilite lucrările recomandate;
    [Art.47 lit.a) modificată prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    b) să asigure preepurarea apelor reziduale la nivelul standardelor stabilite înainte de deversarea lor în reţeaua de canalizare a localităţilor. Acumularea apelor reziduale în orice rezervoare este admisă numai cu acordul comun al autorităţilor administraţiei publice locale, al autorităţilor pentru mediu şi al serviciului sanitar epidemiologic;
    c) să aplice soluţii tehnice pentru a asigura durabilitatea apeductelor şi pentru îmbunătăţirea tehnicii de irigaţie în scopul evitării pierderilor de apă, preîntămpinării deteriorării solurilor şi altor fenomene negative;
    d) să nu afecteze potenţialul de refacere a resurselor biologice specifice, calitatea apelor şi stabilitatea ecosistemelor acvatice prin activităţi de exploatare a construcţiilor hidrotehnice, prin piscicultură şi pescuit.
    Art. 48. - Exploatarea apelor minerale, a rezurselor naturale aferente fondului apelor (nisipului, petrişului, nămolului terapeutic), recoltarea în scopul comercializării şi comercializarea unor resurse acvatice naturale, precum: peşti, raci, broaşte, moluşte, lipitori, păsări de apă, ouă de păsări de apă se admit numai cu autorizaţia autorităţilor administraţiei publice locale.
    Art. 49. - Agenţii economici care deţin nave, platforme plutitoare sînt obligaţi să le doteze cu instalaţii de stopare sau epurare a deşeurilor şi apelor uzate şi cu racorduri de descărcare a acestora în instalaţii de mal sau plutitoare, în conformitate cu regulile naţionale şi internaţionale referitoare la prevenirea poluării apelor. Administraţiile portuare sînt obligate să asigure construcţia imobilelor portuare pentru preluarea, prelucrarea, reciclarea sau neutralizarea reziduurilor petroliere, menajere şi de altă natură, stocate pe navele fluviale, precum şi crearea unor subunităţi specializate pentru intervenţii operative în caz de poluare accidentală a apelor şi pentru acţiuni de depoluare.
Secţiunea 3. Protecţia subsolului
    Art. 50. - Sînt supuse protecţiei toate resursele subsolului:
roci materie primă minerală, agenţi termici naturali, bazine subterane de apă, precum şi cavităţi naturale şi artificiale pe întreg teritoriul republicii.
    Art. 51. - La efectuarea lucrărilor de explorare, extragere, prelucrare şi transportare a zăcămintelor şi de transportare a a diverselor materiale din ele sînt interise:
    a) deteriorarea stratului de sol fertil, a cursurilor de apă împreună cu biocenozele lor naturale, a landşafturilor, cu excepţia cazurilor autorizate în mod special de autorităţile administraţiei publice locale de comun acord cu autorizaţiile pentru mediu;
    b) depozitarea materiei prime minerale, a deşeurilor, amplasarea diverselor instalaţii, mecanisme, mijloace tehnice în afara perimetrilor zonei de protecţie;
    c) poluarea mediului în cursul transportării materiei prime minerale şi a deşeurilor;
    d) producerea de zgomote şi vibraţii peste limitele admise în preajma localităţilor, monumentelor istorice şi ale naturii, rezervaţiile naturale, zonelor recreative şi balneoclimaterice.
    Art. 52. - Este interzisă îngroparea şi depozitarea în spaţii subterane, fără acordul autorităţilor pentru mediu, pentru sănătate şi al autorităţilor administraţiei publice locale, a unor deşeuri solide, lichide şi gazoase, chimice şi radioactive, care pot polua resursele subsolului şi deteriora calitatea acestora.
    Art. 53. - În completarea articolelor 9 şi 10 autorităţile administraţiei publice locale, autorităţile pentru mediu, pentru sănătate, pentru gestionarea resurselor subsolului şi instituţiile de ramură de cercetare sînt obligate:
    a) să asigure ţinerea cadastrului resurselor subsolului, evidenţa extracţiei şi pre;ucrării lor, a deşeurilor survenite din aceste activităţi, să elaboreze programe de folosire a resurselor subsolului pentru dezvoltarea durabilă a societăţii;
    b) să supravegheze în permanenţă lucrările de exploatare a resurselor subsolului, respectarea limitelor de folosire a acestora, să propună şi să ceară beneficiarilor implementarea de tehnologii, care să asigure un randament superior la extragerea şi preluarea resurselor subsolului şi o reducere maximă a pierderilor şi a deşeurilor;
    c) să identifice formaţiunile geologice minerologice, paleontologice şi alte formaţiuni rare ale subsolului de o deosebită valoare ştiinţifică şi a culturii pentru a fi luate sub protecţia specială a statului.
    Art. 54. - Agenţii economici, antrenaţi în exploatarea şi folosirea resurselor subsolului, indiferent de forma de proprietate, sînt obligaţi:
    a) să reactualizeze în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi autorizaţiile emise de autorităţile pentru mediu, în modul stabilit. Eschivarea de la această prevedere sau nerespectarea recomandărilor expertizei atrage după sine sistarea activităţii în cauză;
    [Art.54 lit.a) modificată prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    b) să delimiteze pe teren cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale şi al autorităţilor pentru mediu perimetrele zonelor de protecţie şi ale zonelor sanitare în jurul activităţilor de exploatare, extragere şi prelucrare a resurselor subsolului, să le amenajeze şi să le întreţină în regimul stabilit;
    c) să efectueze lucrări de reconstrucţie ecologică a terenurilor afectate în urma activităţilor de explorare, extragere şi prelucrare a resurselor subsolului, şi să le recultiveze.
Secţiunea 4. Protecţia atmosferei
    Art. 55. - Guvernul în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi vor elabora şi vor propune spre aprobare Parlamentului standardele calităţii aerului.
    [Art.55 modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    Art. 56. - În completarea articolului 9 organele de administrare în energetică, în industrie, agricultură, transport, exploatarea spaţiului locativ în comun cu instituţiile de ramură de cercetare, autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile pentru mediu şi pentru sănătate sînt obligate:
    a) să elaboreze si să propună Guvernului spre aprobare limitele anuale de producere şi consum a energiei, limitele anualle admisibile de emisii nocive în atmosfera din surse fixe şi mobile, şi nu permită depăşirea limitelor şi normelor stabilite;
    b) să creeze şi să asigure funcţionarea unui sistem de supraveghere a calităţii aerului pe întreg teritoriul republicii, bazat pe standardele internaţionale;
    c) să propună şi să ceară consumatorilor de energie implementarea de soluţii tehnice, care ar asigura reducerea consumului de energie în toate domeniile de activitate, utilizarea de materie primă şi combustibil cu conţinut redus de substanţe nocive;
    d) să retehnologizeze activitățile de producere pentru a sista emisiile în atmosferă ale substanțelor care distrug stratul de ozon, ale prafului și fibrelor de azbest, precum și pentru a reduce sau a sista emisiile substanțelor periculoase din categoria poluanților organici persistenți și cea a metalelor grele, reglementate de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;
    [Art.56 lit.d) în redacția LP141 din 17.06.16, MO215-216/19.07.16 art.471; în vigoare 19.01.17]
    e) să supravegheze în permanenţă respectarea regimului de emisii nocive în atmosferă, să sancţioneze cu promptitudine încălcările admise; în cazul unor condiţii meteorologice nefavorabile dispersiei poluanţilor în atmosferă cu acumulări locale de substanţe toxice să dispună suspendarea temporară a activităţilor, care sînt supuse de poluare a atmosferei.
    Art. 57. - Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, activitatea cărora este legată de surse de poluare fixe sau mobile sînt obligaţi:
    a) să doteze liniile tehnologice cu utilaje şi dispozitive de captare şi neutralizare a pulberilor şi gazelor nocive, să nu încalce normativele concentraţiei substanţelor nocive în emisii supra limitelor legal admise;
    b) să aplice măsurile necesare pentru a nu admite poluarea atmosferei cu pulberi sau substanţe volatile la transportarea şi păstrarea deşeurilor de orice fel;
    c) să creeze şi să întreţină spaţii verzi în jurul obiectivelor industriale, să sădească aliniamente de arbori şi arbuşti în zonele limitrofe drumurilor pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi protecţiei fonice;
    d) să asigure măsurile de izolare a surselor generatoare de zgomote şi vibraţii şi de protecţie fonică a populaţiei, să nu admită depăşirea limitelor admise de zgomote şi vibraţii, radiaţii neionizante (elecromagnetică, infraroşie, ultravioletă, laser).
Secţiunea 5. Conservarea biodiversităţii şi protecţia
monumentelor naturii
    Art. 58. - Statul reconfirmă dreptul la existenţă a tuturor speciilor naturii vii (indiferent de importanţa lor pentru om), ca element esenţial al ciclului planetar de materie, de formare a climei şi al potenţialului de renovare a resurselor naturale.
    Art. 59. - Guvernul în termen de un an de la adoptarea prezentei legi vor elabora şi vor prezenta Parlamentului un program de activităţi pentru conservarea biodiversităţii, orientat spre protejarea speciilor de plante şi animale rare sau periclitate de dispariţie de presingul comercial, de cultivare în centre speciale a speciilor periclitate de dispariţie, de reintroducere a speciilor noi, de creare a unei bănci genetice naturale a unor teritorii sub protecţie specială, de respectare a acordurilor interstatale şi internaţionale cu privire la conservarea biodiversităţii.
    [Art.59 modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    Art. 60. - Autorităţile pentru mediu, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale vor exercita controlul asupra colectării plantelor, pescuitului, vînatului, numai în limitele nepericlităţii potenţialului de reproducere a diferitor specii de plante şi animale. Sînt interzise colectarea plantelor, pescuitul şi vînatul speciilor introduse în Cartea Roşie.
    Art. 61. - Introducerea de specii noi de microoganisme, plante şi animale în scopuri alimentare, tehnice, decorative, estetice într-un habitat natural, unde speciile date nu au existat, se admite cu permisiunea Departamentului. Persoanele fizice şi juridice care vor introduce în mod neautorizat specii noi în ecosistemele existente vor suporta, conform legii, răspunderea pentru toate consecinţele unui eventual dezechilibru în ecosisteme.
    Art. 62. - Este interzisă şi se sancţionează prin lege arderea miriştilor, a învelişului vegetal uscat al perdelelor forestiere de protecţie, al cîmpurilor, de pe marginile drumurilor, arderea deşeurilor nocive în afara perimetrelor admise şi special amenajate.
    Art. 63. - În scopul conservării biodiversităţii şi a unor formaţiuni naturale cu valoare ecologică, ştiinţifică şi estetică se formează sisteme: de zone naturale protejate (rezervaţii naturale, branişti şi parcuri naţionale), de monumente ale naturii (formaţiuni şi structuri geomorfologice; reliefuri unicale, peşteri, formaţiuni fosilifere; complexe naturale unicale, arbori izolaţi etc.), de monumente ale artei horticole (grădini botanice, parcuri dendrologice, parcuri istorice vechi, parcuri silvice), de parcuri zoologice.
    Statutul de zonă naturală protejată, monument al naturii, monument al artei horticole, parc zoologic se atribuie sau se retrage de Parlament la propunerea Guvernului. Zonele naturale protejate şi monumentele naturii, declarate astfel prin decrete şi hotărîri guvernamentale, prin decizii ale autorităţilor administraţiei publice locale, emise pînă la adoptarea prezentei legi, îşi păstrează legal această calitate.
    [Art.63 modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    Art. 64. - Teritoriile şi acvatoriile declarate prin lege sau hotărîre a Parlamentului zone naturale protejate sînt admistrate de autorităţile pentru mediu. Monumentele naturii, monumentele artei horticole şi parcurile zoologice rămîn în proprietatea beneficiarilor funciari. Valorificarea resurselor naturale şi alte activităţi pe teritoriile monumentelor naturii, monumentelor artei horticole, parcurilor zoologice, precum şi în zonele de tampon ale rezervaţiilor naturale se vor desfăşura conform regimului obiectivelor şi zonelor respective.
    Art. 65. - Rezervaţiile naturale, parcurile naţionale, parcurile zoologice sînt persoane juridice finanţate de stat, dispun de conturi proprii speciale din mijloacele, obţinute prin activitatea ştiinţifică, editorială, recreaţională şi instructivă. Mijloacele respective sînt folosite în exclusivitate pentru buna întreţinere a rezervaţiilor naturale, parcurilor naţionale şi monumentelor naturii.
    [Art.65 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    [Art.65 modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    Art. 66. - Departamentul va evita şi difuza Catalogul zonelor naturale protejate, monumentelor naturii, monumentelor artei horticole, parcurilor zoologice cu regulamentele lor şi cu modificările anuale în Catalog.
Capitolul VI
GESTIONAREA DEŞEURILOR, SUBSTANŢELOR TOXICE,
A ÎNGRĂŞĂMINTELOR MINERALE ŞI PESTICIDELOR
    Art. 67. - Politica de stat în domeniul gestionării deşeurilor are la bază:
    a) recunoaşterea faptului că acumularea supradimensionată a deşeurilor este o cosecinţă a folosirii neraţionale a energiei şi materiei prime ce afectează calitatea mediului, componenţii lui şi sănătatea oamenilor;
    b) conştientizarea împlementării de soluţii tehnice, a mecanismelor economice şi gestionare, care ar permite reducerea ritmurilor de acumulare a deşeurilor, obţinerea energiei şi a componenţilor reciclabili din deşeuri de producţie şi menajere, distrugerea şi izolarea eficientă a deşeurilor irecuperabile.
    Art. 68. - În completarea articolului 8, Guvernul:
    [Art.68 modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    a) recomandă şi implementează prin mecanizme economice şi gestionare tehnologii de vîrf de folosire raţională a apei şi materiei prime de limitare a folosirii în procesele de producţie a componenţilor cu efectiv negativ asupra mediului şi sănătăţii oamenilor, de substituire a acestora prin materiale alternative inerte, de obţinere a produselor finale reciclabile după perioada de utilizare, a energiei şi a componenţilor reciclabili din deşeuri de producţie şi menajere;
    b) elaborează limitele anuale de acumulare a deşeurilor de producţie şi menajere, supraveghează respectarea acestor limite;
    c) impun taxe depozitare şi de prelucrare a deşeurilor de producţie şi menajere, stabilesc standardele tehnice privind transportarea, depozitarea la suprafaţă, arderea şi ingroparea deşeurilor irecuperabile, pentru a minimaliza efectele nocive asupra sănătăţii oamenilor şi calităţii mediului;
    d) creează condiţii de favorizare şi încurajare pentru activităţile de colectare şi reciclare a deşeurilor metalice, textile, de pielărie, de masă lemnoasă, cauciuc uzat, uleiuri uzate, de obţinere a energiei reziduale;
    e) aprobă, reactualizează anual şi dă publicităţii în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi Regulamentul privind modul de utilizare şi nimicire a materialelor şi deşeurilor toxice, Lista materialelor şi deşeurilor toxice, Regulamentul privind modul de transportare, păstrare şi utilizare a îngrăşămintelor minerale şi al pesticidelor, Lista îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor, fiind excluse substanţele cu toxicitate şi remanenţă ridicată, neselective şi cumulative, Normativele maxime admise de remanenţe ale pesticidelor şi altor substanţe toxice în sol, apă, furaj şi în produsele alimentare de origine vegetală şi animală.
    Art. 69. - În completarea articolelor 9 şi 10 autorităţile administraţiei publice locale în comun cu autorităţile pentru mediu şi pentru sănătate sînt obligate:
    a) să admită depozitarea deşeurilor de orice fel - menajere, industriale şi agricole, a nămolurilor reziduale, provenite prin activităţi industriale, agrozootehnice şi urbane, a moluzului, rezultat din construcţii, numai în perimetre special amenajate cu acordul proprietarilor funciar, avîndu-se în vedere protecţia terenurilor limitrofe apelor de surafaţă şi freatice, a aşezărilor umane, a zonelor de interes turistic şi peisagistic, precum şi recultivarea terenurilor după epuizarea capacităţilor lor în scopul depozitării deşeurilor;
    b) să stabilească limitele anuale de depozitare a deşeurilor pe teritoriul comunei (statului), oraşului, judeîului (raionului), municipiului, să supravegheze respectarea regimului perimetrelor de depozitare şi a standardelor tehnice de păstrare, prelucrare, ardere, îngropare a deşeurilor;
    c) să controleze permanent în intravilan şi extravilan, inclusiv pe terenurile din perimetrele obiectivelor economice şi sociale, modul de respectare a legislaţiei cu privire la pretecţia mediului, a Regilamentului privind modul de utilizare şi nimicire a materialelor şi deşeurilor toxice, să sancţioneze persoanele fizice şi juridice responsabile de încălcarea acestora.
    Art. 70. - Producătorii în comun cu unităţile comerciale vor organiza, iar primăriile şi preturile vor crea condiţiile necesare pentru colectarea materialelor de ambalaj folosite, precum: hîrtie, carton, masă lemnoasă, sticlă, metal, masă plastică, şi vor asigura refabricarea şi reciclarea acestora.
    Art. 71. - Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, sînt obligaţi:
    a) să retehnologizeze procesele de producţie în vederea folosirii cît mai eficiente a energiei, apei şi materialelor, minimalizării formării de deşeuri de orice fel;
    b) să ţină în permanenţă evidenţa deşeurilor de producţie, să efectueze identificarea, sortarea, ambalarea (brichetarea) lor, să asigure prelucrarea acestora pe loc sau predarea la unităţile specializate de recuperare a energiei şi a deşeurilor industrialereciclabile, precum şi transportarea şi depozitarea deşeurilorirecuperabile la poligoanele special amenajate;
    c) să creeze condiţii necesare pentru prevenirea poluării accidentale a mediului cu substanţe chimice de orice fel, iar în caz de poluare a acestuia să lichideze urgent consecinţele şi să repare prejudiciul cauzat.
    Art. 72. - Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, şi instituţiile de ramură de cercetare, care folosesc, fabrică, transportă sau comercializează substanţe toxice sau radioactive, deşeuri nocive sînt obligaţi:
    a) să reactualizeze în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi autorizaţiile emise de autorităţile pentru mediu, în modul stabilit. Eschivarea de la prezenta prevedere sau de la recomandările expertizei va atrage după sine sistarea activităţii în cauză;
    [Art.72 lit.a) modificată prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    b) să ţină un registru special, întocmit conform formelor stabilite, în care se vor înscrie date privind natura, originea, cantitatea, modul de depozitare, utilizare a pesticidelor şi altor substanţe toxice, caracteristicele lor fizice şi chimice, să furnizeze aceste date autorităţilor pentru mediu şi pentru sănătate;
    c) să efectueze transportarea de pesticide şi alte substanţe toxice, inclusiv radioactive, numai în perimetrele special amenajate, cu mijloace utilate special pentru acest scop şi însoţite de persoane împuternicite în baza autorizaţiei, eliberate pentru fiecare caz aparte de către autorizaţiile pentru mediu.
    Art. 73. - Este interzisă introducerea în republică a deşeurilor, a reziduurilor de orice natură în stare brută sau prelucrată, cu excepţia drojdiilor vinicole, de către întreprinderile ce deţin utilaj de prelucrare a produselor secundare vinicole, a nervurii de tutun, de către întreprinderile ce deţin utilaj de expandare a nervurii de tutun, maculaturii prelucrate, a deşeurilor şi resturilor din fontă, fier sau oţel şi a cioburilor din sticlă, prevăzute în anexa nr.3 la Legea nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere, destinate utilizării în calitate de materie primă secundară la întreprinderile autohtone existente, în vederea prelucrării, stocării temporare, depozitării, împrăştierii pe sol sau în apă, distrugerii prin orice mijloace. Autorităţile vamale controlează şi poartă răspundere de aplicarea prevederilor prezentului articol, privind importarea şi transportarea deşeurilor şi reziduurilor de orice fel prin teritoriul republicii.
    [Art.73 modificat prin LP245 din 03.11.16, MO441-451/16.12.16 art.881]
    [Art.73 modificat prin LP9 din 14.02.14, MO53-59/07.03.14 art.117]
    [Art.73 modificat prin LP324 din 23.12.13, MO320-321/31.12.13 art.871; în vigoare 01.01.14]
    [Art.73 modificat prin LP178 din 11.07.12, MO190-192/14.09.12 art.644; în vigoare 14.09.12]
    [Art.73 modificat prin LP293-XVI din 21.12.07, MO16-17/25.01.08 art.52]
    [Art.73 modificat prin LP409-XV din 02.12.04, MO1-4/01.01.05 art.6]
    Art. 74. - Producătorii şi furnizorii îngrăşămintelor minerale şi pesticidelor (erbicide, insectic, raticide, desicanţi, reglatori ai proceselor de creştere) sînt obligaţi să respecte întocmai prevederile Regulamentului privind modul de transportare, păstrare şi utilizare a îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor în ceea ce priveşte condiţiile de fabricare, de ambalare (cu informaţia asupra componenţei şi instrucţiunile de păstrare şi aplicare şi cu avertizarea de evitare a riscului toxicologic asupra sănătăţii oamenilor şi calităţii mediului), de transportare a acestor produse şi de recuperare a reziduurilor, precum şi ambalajelor pentru furnizori.
    Art. 75. - În scopul reducerii riscului toxicologic pentru mediu şi sănătatea oamenilor la folosirea îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor se interzice:
    a) depozitarea îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor în încăperi şi locuri neautorizate de autorităţile pentru mediu şi pentru sănătate, folosirea lor în zonele supuse măsurilor speciale de protecţie;
    b) tratarea seminţelor cu pesticide în afara perimetrilor special amenajate fără respectarea tuturor măsurilor de protecţie a mediului şi sănătăţii oamenilor;
    c) aplicarea de pesticide în perioada înfloritului la culturile a căror polenizare se realizează prin insecte;
    d) folosirea de momeli toxice din pesticide neautorizate în acest scop;
    e) depăşirea limitelor maxime admise de remanenţe ale pesticidelor şi altor substanţe toxice în sol, apă, furaj şi în produsele alimentare de origine vegetală şi animală. Orice produs alimentar, în care concentraţia de remanenţe toxice depăşeşte limitele maxime admise urmează a fi tratat conform prevederilor pentru reziduurile nocive pe contul producătorului.
    Art. 76. Autorităţile centrale pentru agricultură, pentru mediu şi pentru sănătate vor organiza pe întreg teritoriul republicii o reţea unică de laboratoare specializate pentru controlul reziduurilor de pesticide şi al altor substanţe toxice în sol, apă, furaj şi în produsele alimentare de origine vegetală şi animală.
Capitolul VII
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIEI IONIZATE
    Art.77. - Republica Moldova nu va admite pe teritoriul ei construirea de termocentrale atomice, importul, amplasarea şi tranzitul armelor atomice, al combustibilului nuclear prelucrat, al deşeurilor nucleare de orice fel. Excepţie fac materialele nucleare care sînt transportate între Federaţia Rusă şi Republica Bulgaria prin teritoriul Republicii Moldova şi teritoriul Ucrainei.
    [Art.77 modificat prin LP145-XV din 27.03.03, MO59/28.03.03 art.258]
    [Art.77 în redacţia LP454-XV din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    Art. 78. - Activităţile în domeniul nuclear, precum: importul, investigaţia ştiinţifică, retehnologizarea, elaborarea, producerea, prelucrarea, utilizarea, transportul, exportul, neutralizarea şi îngroparea surselor radioactive sînt admise numai în baza unei autorizaţii comune a autorităţilor centrale pentru mediu şi pentru sănătate.
    Art. 79. - Autorizaţiile pentru activităţile în domeniul nuclear se vor elibera numai cu condiţia înzestrării surselor de radiaţie ionizată cu sisteme sigure de radioprotecţie, blocare şi semnalizare pentru asigurarea protecţiei radiologice a personalului de serviciu, populaţiei şi mediului, a prezentării informaţiei despre nivelurile de radiaţie, măsurile şi instalaţiile de radioprotecţie, aparatele şi metodele de control al sursei de radiaţie, regimul de protecţie în cursul exploatării şi deservirii.
    Art. 80. - Titularii de autorizaţii pentru activităţi în domeniul nuclear sînt obligaţi:
    a) să asigure respectarea actelor normative, prescripţiilor tehnice şi normelor legale în vigoare, care garantează protecţia împotriva radiaţiilor ionizante a personalului de serviciu, a populaţiei şi a mediului;
    b) să ţină o evidenţă strictă a materialelor radioactive şi de interes nuclear, să le asigure împotriva deteriorării, răspîndirii accidentale, pierderii sau sustragerii acestora;
    c) să organizeze serviciul de control al situaţiei radiologice pe teritoriul întreprinderii, instituţiei, organizaţiei şi în zona sanitară de protecţie conform regimului special al acestor unităţi, aprobat de autorităţile centrale pentru mediu şi pentru sănătate;
    d) să aplice măsuri de prevenire sau minimalizare a efectului radioactiv asupra omului, să nu depăşească limitele de radiaţie admise conform autorizaţiei;
    e) să anunţe imediat autorităţile centrale pentru mediu, pentru sănătate, pentru menţinerea ordinii publice, autorităţile administraţiei publice locale asupra deteriorării, răspîndirii accidentale, pierderii sau sustragerii materialelor radioactive, iar în cazul unui accident nuclear, produs în instalaţiile proprii, să participe nemijlocit la localizarea şi înlăturarea consecinţelor acestuia şi să repare prejudiciul cauzat de accident.
    Art. 81. - Guvernul va crea, în decurs de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un Comitet Naţional de Protecţie Radiologică care va supraveghea nivelul de radioactivitate în sol, aer, apă, subsol floră, faună, în produsele alimentare şi industriale pe întreg teritoriul republicii şi va informa sistematic populaţia asupra situaţei radiologice, comunicînd valorile înregistrate în comparaţie cu nivelul admisibil de radiaţie, iar în cazul depăşirii nivelului maxim de radiaţie se vor comunica datele respective populaţiei, pe teritorii şi localităţi aparte. Tăinuirea şi denaturarea informaţiei asupra unui risc radioactiv pentru populaţie se va califica drept crimă de stat.
    [Art.81 modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
    Art. 82. - În caz de accident la obiectivele nucleare situate pe teritoriul altor ţări, care creează o situaţie de risc nuclear pentru republică, Guvernul informează imediat populaţia despre situaţia creată şi întreprinde măsurile necesare pentru protecţia ei şi lichidarea consecinţelor provocate de accident.
Capitolul VIII
FONDUL ECOLOGIC NAȚIONAL
    Art. 83. – (1) Fondul Ecologic Naţional (în continuare – Fond) se instituie în cadrul bugetului de stat în scopul finanţării  programelor în domeniul protecţiei mediului.
    (2) Volumul Fondului se aprobă prin legea anuală a bugetului de stat.
    Art. 84. – Mijloacele Fondului se utilizează pentru următoarele domenii:
    a) politici și management în domeniul protecției mediului;
    b) protecția și gestionarea resurselor de apă;
    c) asigurarea accesului populației la apă potabilă calitativă și sanitație;
    d) protecția aerului atmosferic și a stratului de ozon;
    e) protecția resurselor de sol;
    f) protecția și conservarea biodiversității;
    g) gestionarea resurselor minerale;
    h) gestionarea deșeurilor și substanțelor chimice;
    i) monitoringul calității mediului;
    j) atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;
    k) securitatea ecologică;
    l) securitatea  biologică;
    m) cercetări științifice.
    Art. 85. – (1) Fondul se gestionează de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu în baza Regulamentului de administrare a Fondului Ecologic Naţional, aprobat de Guvern.
    (2) Alocarea de mijloace se efectuează în baza proiectelor prezentate de către autorităţile administraţiei  publice  locale, întreprinderi şi organizaţii, indiferent de forma lor de proprietate, precum și de către organizaţiile neguvernamentale, care se încadrează în programele de cheltuieli în domeniile menţionate la art. 84, aprobate de autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu.
    (3) Finanţarea proiectelor menţionate la alin. (2) care implică cheltuieli cu caracter investiţional se realizează în temeiul Legii nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcţii, precum şi al altor acte normative în vigoare.
    Art. 86. – Autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi instituţiile subordonate acesteia asigură transparenţa în gestionarea mijloacelor alocate Fondului, făcînd publice, prin orice mijloace informaţionale, rapoartele de utilizare a Fondului, rapoartele statistice, precum şi alte informaţii ce ţin de procesul decizional.
    [Capitolul VIII în redacția LP281 din 16.12.16, MO472-477/27.12.16 art.947; în vigoare 01.01.17]
   
[Capitolul VIII modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    [Capitolul VIII modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]  
    [Capitolul VIII modificat prin LP48 din 26.03.11, MO53/04.04.01 art.114; în vigoare 04.04.11]
 
Capitolul IX
RESPONSABILITATEA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI.
REZOLVAREA LITIGIILOR ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI
    Art. 89. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage după sine răspunderea, după caz, civilă, dministrativă sau penală, conform legislaţiei în vigoare.
    Art. 90. - Încălcarea sau neexecutarea prezentei legi atrage după sine sistarea, limitarea sau interzicerea activităţii persoanelor fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate.
    Art. 91. - Persoanele fizice şi juridice sînt obligate a recupera daunele şi prejudiciile produse prin încălcarea prezentei legi în modul şi mărimile stabilite de legislaţia în vigoare.
    Art. 92. - Reprezentanţii autorităţilor pentru mediu poartă răspundere personală, conform legislaţiei în vigoare, pentru asigurarea aplicării prezentei legi. Persoanele fizice şi juridice, în caz de dezacord cu deciziile reprezentanţilor autorităţilor pentru mediu, au dreptul de a se adresa instanţelor superioare de protecţie a mediului pentru examinarea şi soluţionarea cazului, iar în caz de dezacord cu decizia lor, au dreptul de a se adresa instanţelor de judecată.
    Art. 93. În cazul cînd, prin incompetenţă sau prin abuz de putere, decizia autorităţilor pentru mediu a adus pagube sau prejudicii persoanelor fizice sau juridice aceste daune şi prejudicii se recuperează de factorii care au luat decizia în modul şi măsura stabilită prin legislaţia în vigoare.
    Art. 94. (1) Litigiile în domeniul protecţiei mediului, care nu pot fi rezolvate în condiţiile unei concilieri amiabile între părţile interesate, sînt supuse spre rezolvare instanţelor de judecată conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Actele administrative prin care se lezează drepturile sau interesele legitime prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei mediului pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ potrivit Legii contenciosului administrativ.
    [Art.94 al.(2) introdus prin LP240-XV din 13.06.03, MO138-140/08.07.03 art.557]
Capitolul X
ACORDURILE INTERNAŢIONALE
ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI
    Art. 95. - În cazul cînd un acord internaţional, la care Republica Moldova este parte, conţine alte prevederi, decît cele prevăzute de legislaţia cu privire la protecţia mediului în Republica Moldova, se vor aplica prevederile acordului internaţional.

   
PREŞEDINTELE
    REPUBLICII MOLDOVA                                    MIRCEA SNEGUR

    Chişinău, 16 iunie 1993.
    Nr. 1515-XI.


   
[Anexa exclusă prin LP293-XVI din 21.12.07, MO16-17/25.01.08 art.52]
    [Anexa modificată prin LP133-XVI din 14.06.07, MO107-111/27.07.07 art.472]

    [Anexa introdusă prin LP409-XV din 02.12.04, MO1-4/01.01.05 art.6]