LPA1532/1993
ID intern unic:  311611
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
COD Nr. 1532
din  22.06.1993
CODUL APELOR AL REPUBLICII MOLDOVA
Publicat : 01.10.1993 în Monitorul Parlamentului Nr. 10     art Nr : 287
    Abrogat din 26.10.13 prin LP272 din 23.12.11, MO81/26.04.12 art.264

    MODIFICAT
   
LP131-XVIII din 23.12.09, MO23-24/12.02.10 art.35
    LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349
    LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599
    LP252-XVI din 21.10.05, MO151-153/11.11.05 art.724
    LP482 din 04.12.03, MO6-12/01.01.04 art.48
    LP446 din 13.11.03, MO6-12/01.01.04 art.40
    LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089
    LP523 din 11.10.01, MO131/31.10.01 art.981
    LP493-XIV din 09.07.99

    Note:
   În textul codului, cuvintele "organ de stat" se înlocuiesc cu cuvintele "autoritate a administraţiei publice centrale", cuvintele "organ de autoadministrare locală" - cu cuvintele "autoritate a administraţiei publice locale", cuvintele "autoritate pentru gospodărirea apelor" şi "organul de stat pentru gospodărirea apelor" - cu cuvintele "organul de stat pentru gestionarea fondului apelor", prin LP446 din 13.11.03, MO6-12/01.01.04 art.40
    În cuprinsul legii, textul "organele pentru protecţia mediului înconjurător (denumite în continuare autorităţile pentru mediu)" se substituie prin textul "autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, denumită în continuare autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art. 1089
    Vezi Hot. Parl. nr.1533-XII din 22.06.93 "Pentru punerea în aplicare a Codului apelor"

  Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezentul cod, care constituie cadrul juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale şi instrucţiunilor, ce reglementează relaţiile din domeniul folosirii fondului apelor (denumite în continuare relaţii din domeniul apelor), în scopul:
    a) asigurării  folosirii  raţionale a apelor pentru  necesităţile populaţiei şi ale economiei naţionale;
    b) protecţia apelor împotriva poluării, impurificării şi epuizării;
    c) prevenirii şi lichidării efectelor distructive ale apelor;
    d) ameliorării stării obiectelor acvatice şi păstrării  lor pentru generaţiile prezente şi viitoare;
    e) protejării drepturilor persoanelor juridice şi fizice;
    f) consolidării legalităţii în relaţiile din domeniul apelor.
COMPARTIMENTUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Capitolul  I
DISPOZIŢII  DE  BAZĂ
    Articolul 1. Noţiuni principale
    În sensul prezentului cod, se definesc următoarele noţiuni principale:
    fondul apelor - totalitatea obiectivelor acvatice în graniţele teritoriului Republicii Moldova, incluse sau care urmează a fi incluse în cadastrul apelor;
    ape de suprafaţă - apele care se află permanent sau temporar în obiectivele acvatice de suprafaţă;
    ape subterane - apele care se află în obiectivele acvatice subterane şi constituie o resursă minerală utilă de subsol;
    obiectiv acvatic - o concentraţie de apă la suprafaţă în formele reliefului terenului sau în subsol, care are graniţe, volum şi caracteristici de regim al apelor;
    obiectiv acvatic de suprafaţă - o concentraţie de ape naturale la suprafaţa pămîntului (rîu, lac natural, lac artificial, izvor de apă etc.);
    obiectiv acvatic natural - fluviu, rîu, pîrău, baltă, lac natural şi lac de acumulare creat în regim natural sau ameliorativ, cu zonele inundabile;
    obiectiv acvatic artificial - iaz, heleşteu, lac de acumulare format prin îndiguirea apei;
    obiectiv acvatic unic şi indivizibil - apele de suprafaţă, inclusiv terenul aflat sub ape, fîşia riverană de protecţie şi construcţiile hidrotehnice de regularizare, precum şi apele subterane cu stratul acvifer şi roca impermeabilă care le limitează;
    obiectiv acvatic separat (închis) - obiectiv acvatic artificial, cu o suprafaţă limitată, care nu are legătură hidraulică cu un alt obiectiv acvatic de suprafaţă;
    obiectiv acvatic piscicol - orice curs de apă şi bazin (fluviu, rîu, afluent, lac, iaz, heleşteu, lac de acumulare) care este sau poate fi utilizat pentru reproducerea, creşterea şi dobîndirea peştelui şi a altor organisme acvatice;
    iaz (heleşteu) - lac artificial, format prin stăvilirea apei cu baraj de pămînt sau prin abaterea unui curs de apă, destinat pisciculturii, irigaţiei etc.;
    lac de acumulare - lac artificial care constituie o rezervă de apă, cu posibilă utilizare în diferite scopuri;
   cuvetă - loc unde se cantonează apa, ca urmare a executării lucrărilor de barare a unui curs de apă, unde au loc fenomene specifice legate de proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale apei, de apariţia unei flore şi faune specifice;
    baraj (dig) - construcţie hidrotehnică de pămînt, de piatră sau de beton, realizată în scopul reţinerii unui volum de apă;
    fîşie riverană de protecţie - teren amenajat de-a lungul malurilor obiectivului acvatic natural şi artificial, destinat protecţiei apelor;
    activitate de gospodărire a apelor - activitate a persoanelor juridice sau fizice în vederea captării, folosirii şi protecţiei resurselor de apă;
    folosirea apelor - activitatea persoanelor juridice sau fizice reglementată de lege şi orientată spre utilizarea obiectivelor acvatice;
    beneficiar de folosinţă separată a resurselor de apă - persoană juridică sau fizică căreia i s-a atribuit în folosinţă un obiectiv acvatic (sau o parte a acestuia) în baza hotărîrii autorităţii publice;
    protecţia obiectivelor acvatice - activitate obligatorie a structurilor de gospodărire a apelor, organelor de protecţie a mediului şi a autorităţilor administraţiei publice locale, orientată spre protecţia, menţinerea şi reabilitarea parametrilor iniţiali, cantitativi şi calitativi, ai obiectivului acvatic.
    cea mai bună tehnologie disponibilă – cele mai actuale procedee, echipamente şi metode de exploatare care corespund anumitor măsuri de limitare a deversărilor apelor reziduale, emisiilor şi cantităţilor de deşeuri.
    [Art.1 modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
    Articolul l1. Proprietatea asupra obiectivelor acvatice
   Obiectivele acvatice în Republica Moldova pot aparţine, cu drept de proprietate publică, statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori, cu drept de proprietate privată, persoanelor juridice sau fizice.
    Articolul 12. Proprietatea publică asupra obiectivelor
                         acvatice
    (1) Obiectivele acvatice proprietate publică se atribuie exclusiv în folosinţă. Atribuirea în folosinţă a obiectivelor acvatice proprietate publică se face, în funcţie de importanţa lor, de către Guvern sau de către autorităţile administraţiei publice locale.
    (2) Obiectivele acvatice proprietate publică a statului se administrează de către o autoritate specială, abilitată de Guvern.
    (3) Obiectivele acvatice nu se pot afla concomitent în proprietatea mai multor subiecţi ai dreptului de proprietate publică.
   (4) Delimitarea obiectivelor acvatice în obiective proprietate publică a statului şi obiective proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul l3. Obiectivul acvatic
    Obiectivul acvatic natural sau artificial (apa, terenul aflat sub apă, fîşiile riverane de protecţie, construcţiile hidrotehnice) este obiectiv acvatic unic şi indivizibil şi se înregistrează în modul stabilit de prezentul cod.
    Articolul 2. Fondul apelor
    Fondul apelor include toate obiectivele acvatice naturale şi artificiale de pe teritoriul Republicii Moldova.
    Articolul 21. Terenurile fondului apelor
    (1) Terenuri ale fondului apelor sînt terenurile aflate sub ape (albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, lacurilor de acumulare), mlaştinile, terenurile pe care sînt amplasate construcţii hidrotehnice şi alte amenajări ale serviciului apelor, precum şi terenurile repartizate pentru fîşiile riverane de protecţie a apelor rîurilor, bazinelor de apă, canalelor magistrale intergospodăreşti şi colectoarelor.
    (2) Atribuirea anumitor terenuri la terenurile fondului apelor şi determinarea hotarelor lor se efectuează în conformitate cu legislaţia funciară.
    (3) Dreptul de proprietate  asupra terenurilor fondului apelor este stabilit de Codul civil, prezentul cod şi de alte acte legislative.
    [Art.21 al.(3) modificat prin LP252 din 21.10.05, MO151/11.11.05 art.724]  
     Articolul 2
2. Obiectivele acvatice proprietate publică a statului
    În proprietatea publică a statului se află:
    a) obiectivele acvatice de suprafaţă situate pe teritoriul a două sau mai multor raioane;
    b) apele subterane;
  c) obiectivele acvatice situate pe teritoriul unui raion, destinate satisfacerii necesităţilor apărării, sistemului energetic, domeniului transporturilor, obiectivelor de telecomunicaţii, serviciului meteorologic şi altor sisteme de stat;
    d) obiectivele acvatice de frontieră;
    e) obiectivele acvatice declarate ca arii naturale protejate de stat;
    f) obiectivele acvatice parte a staţiunilor balneare de importanţă naţională.
    Articolul 23. Obiectivele acvatice proprietate publică
                         a unităţilor administrativ-teritoriale
    În proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale se află obiectivele acvatice care sînt situate integral în limitele unităţii administrativ-teritoriale respective şi care nu sînt atribuite în proprietatea publică a statului şi nici nu constituie obiect al proprietăţii private a persoanelor juridice sau fizice.
    [Art.23 modificat prin LP252 din 21.10.05, MO151/11.11.05 art.724]
   [Sintagma "ale căror construcţii hidrotehnice se află la balanţa primăriilor" declarată neconstituţională prin HCC12 din 21.04.05, MO67-68/06.05.05 art.10]
    Articolul 24.  Proprietatea privată asupra obiectivelor
                          acvatice
    (1) În cazul construcţiei de obiective acvatice, în condiţiile legii, pe terenurile proprietate privată a persoanelor juridice sau fizice, acestea devin obiecte ale proprietăţii private, cu excepţia apei care se atribuie în folosinţă conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Proprietate privată a persoanelor juridice sau fizice pot fi obiectivele acvatice separate (închise), precum şi obiectivele acvatice care sînt amplasate pe pîraie şi nu au o legătură hidraulică cu alte obiective acvatice de suprafaţă.
    (3) Proprietarii vor utiliza obiectivele acvatice în strictă concordanţă cu condiţiile generale de folosire a obiectivelor acvatice, stabilite de legislaţia în vigoare.
    Articolul 3. Reglementarea relaţiilor din domeniul apelor
    (1) Reglementarea relaţiilor din domeniul apelor cuprinde:
    a) proprietatea, folosirea şi dispunerea de fondul apelor;
    b) stabilirea modului de folosire a apelor, protecţia apelor împotriva poluării, impurificării şi epuizării, prevenirea şi lichidarea efectului distructiv al apelor;
    c) planificarea măsurilor privind folosirea şi protecţia apelor, prevenirea şi lichidarea efectului lor distructiv;
    d) aprobarea schemelor de folosire complexă şi de protecţie a apelor, a balanţelor de gospodărire a apelor;
    e) exercitarea controlului de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor;
    f) reglementarea altor chestiuni ce vizează relaţiile din domeniul apelor.
    (2) Folosirea obiectivelor acvatice (a resurselor de apă) şi dispunerea de acestea, dacă ating interesele altor state, se realizează în baza acordurilor interstatale.
    [Cap.I  în redacţia LP446 din 13.11.03, MO6-12/01.01.04 art.40]
Capitilul II
ADMINISTRAREA ŞI CONTROLUL DE STAT ÎN DOMENIUL
FOLOSIRII ŞI PROTECŢIEI APELOR
    Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul folosirii şi
                       protecţiei apelor
    Administrarea de stat în domeniul folosirii şi  protecţiei apelor este exercitată de către Guvern, autorităţile administraţiei publice locale şi de autorităţile administraţiei publice centrale, autorizate în modul special în acest scop, conform legislaţiei în vigoare.
    Articolul 5. Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei
                       apelor
    (1) Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor este chemat să asigure:
    a) respectarea de către toate persoanele juridice şi fizice, indiferent de formă de proprietate, a modului stabilit de folosire a apelor;
    b) executarea obligaţiunilor şi prescripţiilor privind protecţia apelor, prevenirea şi lichidarea efectelor lor distructive, respectarea regulilor de ţinere a evidenţei apelor, precum şi altor reguli, stabilite de legislaţia apelor.
    (2) Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor este exercitat de către organele pentru protecţia mediului înconjurător (denumite în continuare autorităţile pentru mediu) şi de autorităţile administraţiei publice centrale, autorizate  în mod special în acest scop, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (3) Controlul de stat asupra respectării prevederilor legii în domeniul gospodăririi apelor se exercită de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi de către organul de stat pentru gestionarea fondului apelor.
    [Art.5 al.(3) introdus prin LP446 din 13.11.03, MO6-12/01.01.04 art.40]
Capitolul III
SPRIJINUL ACORDAT ÎN REALIZAREA MĂSURILOR PRIVIND
FOLOSIREA RAŢIONALĂ ŞI PROTECŢIA APELOR
    Articolul 6. Sprijinul acordat autorităţilor administraţiei publice
                       centrale în realizarea măsurilor privind folosirea
                       raţională şi protecţia apelor
    Organizaţiile publice, mijloacele  mass-media şi cetăţenii acordă sprijin autorităţilor administraţiei publice centrale în realizarea măsurilor privind folosirea raţională şi protecţia apelor.
    Articolul 7. Formele de participarea în realizarea măsurilor
                       privind folosirea raţională şi protecţia apelor
    Organizaţiile publice, mijloacelor mass-media şi cetăţenii:
    a) acordă sprijin autorităţilor administraţiei publice centrale în realizarea măsurilor privind folosirea raţională şi protecţia apelor;
    b) desfăşoară o muncă de educare pentru formarea unei atitudini grijulii faţă de apă;
    c) organizează controlul public asupra  realizării  măsurilor de protecţie a apelor;
    d) comunică despre încălcările regulilor de folosire a apelor;
    e) prezintă autorităţilor  pentru mediu propuneri privind optimizarea folosirii şi protecţiei apelor;
    f) participă la efectuarea de lucrări pentru optimizarea folosirii şi protecţiei apelor, precum  şi la prevenirea şi lichidarea efectelor distructive a apelor;
    g) defăşurară şi alte activităţi, menite să asigure folosirea raţională şi protecţia apelor.
Capitolul IV
AMPLASAREA, PROIECTAREA, CONSTRUIREA ŞI DAREA ÎN
EXPLOATARE A ÎNTREPRINDERILOR, INSTALAŢIILOR ŞI ALTOR
OBIECTIVE, CARE AFECTEAZĂ STAREA APELOR
    Articolul 8. Condiţiile amplasării, protectării, construirii  şi
                       dării în exploatare a întreprinderilor, instalaţiilor
                       şi altor obiective, care afectează starea apelor
    (1) La amplasarea,  proectarea, construirea şi darea în exploatare a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective noi sau reconstruite, precum şi retehnologizarea acestora, care afectează starea apelor, trebuie să fie prevăzute măsuri care să asigure folosirea raţională a apelor, cu condiţia satisfacerii  prioritare a necesarului de apă potabilă şi menajeră şi ocrotirii sănătăţii populaţiei, precum:
    a) de evidenţă a volumelor de apă captate din sursele de apă şi  ale apei de întoarcere;
    b) de protecţie a apelor  împotriva  poluării,  impurificării  şi epuizării;
    c) de prevenire a efectelor distructive ale apelor;
    d) de reducere pînă la limitele minime a terenurilor inundate;
    e) de protecţie a pămînturilor împotriva salinizării, subinundării sau uscării excesive;
    f) de menţinere a condiţiilor naturale favorabile şi a configuraţiilor geografice.
    (2) La edificarea întreprinderilor, instalaţiilor şi a altor obiective care afectează starea apelor se va ţine cont, în dependenţă de condiţiile naturale şi economice şi de posibilităţile de folosire a obiectivelor acvatice pentru odihnă şi sport.
    Articolul 9. Condiţiile amplasării, proectării, construirii şi dării
                        în exploatare a întreprinderilor, instalaţiilor şi a
                        altor obiective situate în bazinele piscicole
    În procesul de amplasare, proiectare, construire şi dare în exploatare a întreprinderilor, instalaţiilor şi a altor obiective noi sau reconstruite în bazinele piscicole se vor realiza, concomitent cu respectarea prevederilor articolului 8 şi în termenele stabilite, măsuri care să asigure protecţia peştelui, altor reprezentanţi ai faunei şi florei acvatice şi condiţiile de reproducere a lor.
    Articolul 10. Stabilirea locurilor pentru construirea întreprinderi-
                         lor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectea-
                         ză starea apelor
    Locurile pentru construcţia întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor, se stabilesc în coordonare cu autorităţile pentru  mediu, organele de stat pentru gestionarea fondului apelor, autorităţilor pentru supravegherea sanitară de stat şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, autorizate în mod special  în acest scop, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organe interesate.
    Articolul 11. Coordonarea proiectelor de construcţie a întreprinde-
                          rilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectea-
                          ză starea apelor
  Proiectele de construcţie a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor, sînt supuse expertizei ecologice în modul stabilit şi coordonate cu autorităţile administraţiei publice centrale, autorizate în mod special în acest scop, conform Codului  apelor şi Codului funciar.
    Articolul 12.  Condiţiile în care sînt interzise construirea, darea
                           în exploatare şi exploatarea
întreprinderilor,
                           instalaţiilor şi a  altor obiective, care afectează
                           starea apelor
    (1) Se interzice persoanelor juridice şi fizice, indiferent de forma de proprietate, de a construi, de a da în exploatare şi de a exploata:
    a) întreprinderi, specii, agregate, obiective comunale, alte obiecte fără efectuarea expertizei ecologice, precum şi cele care nu sînt dotate cu dispozitive de prevenire a poluării şi impurificării apelor sau a efectelor lor distructive;
    b) sisteme de irigaţii şi aprovizionare cu  apă a lacurilor de acumulare şi canalelor înainte de decopăertarea terenului de stratul de sol vegetal şi pînă la realizarea măsurilor preconizate în proiecte pentru prevenirea inundării, subinundării, îmlăştinirii, salanizării şi eroziunii;
    c) sisteme de desecare pînă la finalizarea construcţiei instalaţiilor pentru captarea apei şi a altor instalaţii în conformitate cu proiectele aprobate;
    d) prize de apă fără dispozitive pentru protecţia  peştelui  în conformitate cu proiectele aprobate;
    e) instalaţii şi construcţii  hidrotehnice pînă la finisarea dispozitivelor pentru trecerea viiturilor şi a peştelui în conformitate ci proiectele aprobate;
    f) foraje de apă înainte de dotarea lor cu instalaţii de reglare  şi măsurare a debitului de apă şi stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
    [Art.12 al.(1) modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
    (2) Se interzice  umplerea lacurilor de acumulare pînă la  realizarea măsurilor de amenajare a albiilor acestora, prevăzute în proiecte.
Capitolul V
EXECUTAREA LUCRĂRILOR LA OBIECTIVELE ACVATICE, ÎN ZONELE
DE PROTECŢIE A APELOR
    Articolul 13. Zonele de protecţie a apelor ale bazinelor şi
                         cursurilor de apă
    Sînt parte integrantă a zonelor de protecţie a apelor ale bazinelor şi cursurilor de apă:
    a) centurile întîia şi a doua a zonei de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă;
    b) zonele riverane ale arterelor acvatice interioare;
    c) zonele de reparaţie ale canalelor magistrale şi intergospodăreşti;
    d) zonele de protecţie a apelor ale rîurilor şi bazinelor mici, inclusiv cele reverane;
    e) alte zone, prevăzute de legislaţie.
    Articolul 14. Modul de executare a lucrărilor la obiectivele
                         acvatice şi în zonele de protecţie a apelor
    Orice activitate economică care afectează starea apelor, desfăşurată în obiectivele acvatice sau în zonele de protecţie a apelor ale bazinelor şi cursurilor de apă, se efectuează cu autorizaţia autorităţilor pentru mediu, organelor de stat pentru gestionarea fondului apelor, autorităţilor administraţiei publice locale a altor organe interesate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
COMPARTIMENTUL II
FOLOSIREA APEI
Capitolul VI
BENEFICIARII DE FOLOSINŢĂ A APEI ŞI
OBIECTIVELE DE FOLOSINŢĂ A APEI
    Articolul 15. Beneficiarii de folosinţă a apei
    Poate fi beneficiar de folosinţă a apei orice persoană juridică şi fizică, indiferent de forma de proprietate.
    Articolul 16. Obiectivele de folosinţă a apei
    Se atribuie în  folosinţă obiectivele acvatice enumerate la articolul 2.
    Articolul 17. Cazurile de limitare, interzicere parţială
                         sau totală a folosirii obiectivelor acvatice
    (1) În scopul asigurării securităţii statului, ocrotirii sănătăţii populaţiei, mediului înconjurător, valorilor istorico-culturale, folosirea obiectivelor acvatice poate fi limitată, interzisă parţial sau total în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    (2) Limitarea, interzicerea parţială sau totală a folosirii obiectivelor acvatice se stabilesc de Guvern sau autorităţile administraţiei publice locale, la propunerea organului de stat pentru gestionarea fondului apelor, coordonată cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, cu organul de stat pentru supravegherea minieră în cazul folosirii apelor subterane, cu autoritatea pentru supravegherea sanitară de stat şi cu autoritatea pentru protecţia resurselor piscicole.
    [Art.17 în redacţia LP446 din 13.11.03, MO6-12/01.01.04 art.40]
    Articolul 17
1. Protecţia juridică a drepturilor de folosinţă
                           a obiectivului acvatic
    Protecţia juridică a drepturilor (încălcate sau contestate) de folosinţă a obiectivului acvatic se exercită de instanţele de judecată competente, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    [Art.171 introdus prin LP446 din 13.11.03, MO6-12/01.01.04 art.40]
Capitolul VII
FOLOSINŢA APEI
    Articolul 18. Folosinţa apei
    Apa ca resursă naturală este proprietate publică exclusivă şi poate fi atribuită doar în folosinţă, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    [Art.18 introdus prin LP446 din 13.11.03, MO6-12/01.01.04 art.40;  art.18 devine  art.181]
    Articolul 181. Clasificarea folosinţei apei
    Folosinţa apei se clasifică în funcţie de:
    a) scopul folosirii apei;
    b) parametrii obiectivelor acvatice;
    c) condiţiile tehnice de folosire a apei;
    d) condiţiile de atribuire în folosinţa a obiectivelor acvatice;
    e) caracterul folosirii apei;
    f) metodele de folosire a obiectivelor acvatice;
    g) acţiunea folosirii apei asupra obiectivelor acvatice.
    Articolul 19. Folosinţa apei în funcţie de destinaţia
                         ei specială de bază
    (1) Obiectivele acvatice se atribuie în folosinţă, cu condiţia respectării dispoziţiilor legii şi a cerinţelor autorizaţiei de folosinţă a apei, pentru satisfacerea necesităţii de apă potabilă şi menajeră al populaţiei, în scopuri curative, de asanare, pentru satisfacerea necesităţilor agricole, industriale, hidroenergetice, de transport, piscicole şi altor necesităţi de stat, publice, sociale.
    (2) Folosirea obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale poate fi admisă numai cu condiţia respectării prevederilor articolelor 72 şi 73 şi legislaţiei în vigoare.
    (3) Obiectivele  acvatice  pot fi atribuite în folosinţa pentru  unul sau cîteva scopuri.
    Articolul 20. Folosinţa generală şi specială a apei
    (1) În funcţie de condiţiile tehnice de folosire a apei se disting: folosinţa  generală a apei, realizată fără aplicarea unor instalaţii şi (sau) dizpozitive tehnice, care afectează starea apelor, şi folosinţa specială a apei, realizată cu aplicarea unor atare instalaţii şi (sau) dispozitive tehnice. În unele cazuri, la categoria foloşinţei speciale a apei  poate fi trecută folosirea obiectivelor acvatice fără  aplicarea instalaţiilor şi (sau) dispozitivelor tehnice, dacă procesul  afectează în consecinţă starea apelor.
    (2) Lista tipurilor  folosinţei speciale a apei se reglementează de standardele de stat corespunzătoare.
    Articolul 21. Folosinţa comună şi separată a apei
    (1) Obiectivele acvatice se pot afla în folosinţă comună sau separată.
    (2) În folosinţa separată se află obiectivele acvatice (sau unele părţi  ale acestora), atribuite beneficiarilor de folosinţă a apei  în baza hotărîrii autorităţilor administraţiei publice centrale în conformitate cu articolul 24.
    (3) În folosinţă comună se află obiectivele acvatice (sau unele părţi ale acestora) care nu sînt atrubuite în folosinţă separată.
    Articolul 22. Folosinţa primară şi secundară a apei
    Sînt consideraţi  beneficiari primari de folosinţă a apei persoanele juridice şi fizice, cărora li s-au atribuit obiectivele acvatice în folosinţă  separată. În cazurile prevăzute de legislaţia  în vigoare, beneficiarii primari sînt în drept să elibereze altor persoane juridice şi fizice în acord cu autorităţile pentru mediu şi organele de stat pentru gestionarea fondului apelor autorizaţii de folosinţă secundară a apei.
Capitolul VIII
MODUL ŞI CONDIŢIILE DE ATRIBUIRE ÎN FOLOSINŢĂ
A OBIECTIVELOR ACVATICE
    Articolul 23. Satisfacerea cu prioritate a necesarului de apă
                         potabilă şi menajeră al populaţiei
    Obiectivele acvatice se atribuie  în folosinţă în primul  rînd  în scopul satisfacerii necesităţii de apă potabilă şi menajară a populaţiei.
    Articolul 24. Modul de atrbuire a obiectivelor acvatice în
                          folosinţa separată
    (1) Obiectivele acvatice se atribuie în folosinţă separată, integrală sau parţială  în baza hotărîrii  Guvernului sau a autorităţilor administraţiei publice locale, în modul stabilit de, articolele 25 şi 26.
    (2) În hotărîrile cu privire la atribuirea obiectivelor acvatice  în folosinţă separată se indică scopul atribuirii şi condiţiile principale de folosinţă.
    (3) Modul de a face şi de a examina demersurile privind atribuirea obiectivelor acvatice  în folosinţă separată se stabileşte de către Guvern.
    Articolul 25. Organele care atribuie obiectivele acvatice
                          în folosinţă separată
    (1) Obiectivele acvatice proprietate publică a statului se atribuie în folosinţă separată de către Guvern, la propunerea autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu, coordonată cu autorităţile administraţiei publice centrale pentru gestionarea fondului apelor.
     [Art.25 al.(1) modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
    (2) Obiectivele acvatice proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se atribuie în folosinţă separată de către autoritatea administraţiei publice locale, de comun acord cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi cu organul de stat pentru gestionarea fondului apelor. 
    [Art.25 al.(2) modificat prin LP482 din 04.12.03, MO6-12/01.01.04 art.48]
    [Art.25 în redacţia LP446 din 13.11.03, MO6-12/01.01.04 art.40]
    Articolul 26. Titlul de stat ce confirmă dreptul de folosinţă
                          separată a obiectivului acvatic
    (1) Dreptul beneficiar la folosinţa separată a obiectivului  acvatic (sau a unei părţi a acestuia) se autentifică prin titlul de stat  de folosinţă separată a apei, eliberat de organul de stat pentru gestionarea fondului apelor.
    [Art.26 al.(1) modificat prin LP446 din 13.11.03, MO6-12/01.01.04 art.40]
    (2) Modelul titlului de stat de folosinţă separată a apei este stabilit de Guvern.
    Articolul 27. Autorizaţia de folosinţă specială a apei
    (1) Folosinţa specială a apei se realizează în baza autorizaţiei eliberate de către autorităţile pentru mediu, în coordonare cu organele de stat pentru gestionarea fondului apelor, autorităţile pentru hidrogeoligie, autorităţile pentru supravegherea minieră (în cazul folosirii apelor minerale şi apei potabile subterane pentru îmbuteliere) autorităţile pentru supraveghere sanitară de stat, autorităţile pentru protecţia rezervelor piscicole, precum şi cu  alte organe interesate.
    
[Art.27 al.1) modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
   
(11) Autorizaţia pentru folosinţa specială a apei se eliberează pentru următoarele moduri de folosinţă:
    a) captarea apelor de suprafaţă şi/sau subterane pentru alimentarea cu apă în scopuri potabile, menajere, tehnologice şi pentru irigare;
    b) evacuarea/deversarea apelor după utilizare (ape reziduale, ape din desecări ori drenaje, ape meteorice, ape de mină sau de zăcămînt) în receptori naturali (cursuri de apă, lacuri) sau prin injectare în subsol.
    (12) Nu este necesară autorizaţia pentru folosinţa specială a apei în cazurile:
    a) evacuării/deversării apelor reziduale în sistemele de canalizare ale altor deţinători;
    b) folosinţei apei din sistemele centralizate de aprovizionare cu apă;
    c) folosinţei apei fără aplicarea instalaţiilor şi/sau dispozitivelor tehnice;
    d) folosinţei apelor freatice (pînza de apă care se află pe primul strat impermeabil de la suprafaţa solului) .
    (13) Autorizaţia pentru folosinţa specială a apei se eliberează de către Inspectoratul Ecologic de Stat sau de către subdiviziunile teritoriale ale acestuia la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, în baza cererii depuse, după darea în exploatare a instalaţiilor şi/sau dispozitivelor tehnice, precum şi periodic după expirarea termenului anterior de folosinţă specială a apei. La cererea de autorizare a folosinţei speciale a apei se anexează, după caz:
    a) normativul deversărilor limitat admisibile, în cazul deversărilor de ape uzate în obiectivul acvatic;
    b) planul de măsuri pentru protecţia resurselor acvatice;
    c) actul de inspectare a situaţiei ecologice în domeniul protecţiei apelor şi de gospodărire a lor;
    d) proiectul zonelor sanitare de protecţie a surselor de apă;
    e) informaţia privind dotarea cu utilaj de protecţie a peştelui.
    (14) Pînă la depunerea cererii de autorizare, condiţiile de folosinţă a apei se coordonează, după caz, cu organul de stat pentru gestionarea fondului apelor, cu autorităţile pentru hidrogeologie, autorităţile pentru supraveghere sanitară de stat, autorităţile de protecţie a rezervelor piscicole, precum şi cu alte autorităţi interesate:
    a) autoritatea administraţiei publice centrale pentru supravegherea minieră, în cazul folosinţei apelor subterane;
    b) autorităţile veterinare de stat, în cazul folosinţei apei pentru necesităţile sectoarelor zootehnic şi piscicol;
    c) autorităţile pentru supravegherea sanitar-veterinară de stat, în cazul folosinţei apelor reziduale pentru irigarea terenurilor agricole.
    (15) Coordonarea condiţiilor de folosinţă a apei se efectuează de către toate autorităţile gratuit şi în termen de cel mult 3 zile lucrătoare.
    (16) Cererea de autorizare a folosinţei speciale a apei se examinează în termen de cel mult 10 zile lucrătoare.
    (17) Autorizaţia pentru folosinţa specială a apei se eliberează gratuit pentru un termen de 3 ani.
    [Art.27 al.(11)-(17) introduse prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]
 
  (2) Autorizaţia pentru folosinţa specială a apei, care se realizează prin instalarea şi exploatarea pe rîuri a construcţiilor de stăvilire a apei, este eliberată de Guvern la propunerea organelor de stat pentru gestionarea fondului apelor, coordonată cu autorităţile pentru mediu.
    [Art.27 al.(3) exclus prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]
    Articolul 28. Modul de realizare a folosinţei generale a apei
    (1) Folosinţa generală a apei se realizează fără autorizaţie.
    (2) Folosinţa generală a apei impune respectarea necondiţionată a cerinţelor autorităţilor pentru supravegherea sanitară de stat, autorităţilor pentru protecţia rezervelor piscicole, instanţelor ce reglementează navigaţia, precum şi a regulilor privind ocrotirea pe apă a vieţii oamenilor, folosirea raţională şi protecţia apelor.
    (3) În scopul ocrotirii vieţii şi sănătăţii oamenilor şi în alte scopuri, autorităţile administraţiei publice locale stabilesc locurile unde se interzice scăldatul, plimbatul cu barca, captarea apei în scopuri potabile şi menajere pentru necesităţile populaţiei, adăpatul animalelor preconizînd şi alte condiţii de folosinţă generală a obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul localităţii respective.
    (4) Propunerile referitoare la condiţiile de folosinţă generală a apei sînt înaintate de autorităţile pentru mediu, organele de stat pentru gestionarea fondului apelor, autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat, precum şi de alte organe interesate.
    (5) Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să facă publice condiţiile de folosinţă generală a apei ce le-au stabilit.
    Articolul 29. Folosinţa generală a apei în cadrul obiectivelor
                         acvatice, atribuite în folosinţă separată
    (1) În cadrul obiectivelor acvatice, atribuite în folosinţă separată, folosinţa generală a apei este autorizată de beneficiarul primar de folosinţă a apei în baza condiţiilor, pe care acesta le stabileşte, iar în caz de necesitate poate fi interzisă.
    (2) Beneficiarul primar de folosinţă a apei este obligat să facă publice condiţiile de folosinţă generală a apei sau interzicerea acesteia în cadrul obiectului acvatic, care i-a  fost atribuit  în folosinţă separată.
    (3) Dacă beneficiarul primar de folosinţă a apei şi autorităţile administraţiei publice locale n-au făcut publice condiţiile de folosinţă generală a apei sau interzicerea acesteia în cadrul obiectivului acvatic atribuit în folosinţă separată, folosinţa generală a apei se  consideră permisă fără restricţii conform legislaţiei apelor.
    Articolul 30. Plata pentru folosirea apei
    (1) Pentru folosirea apei şi poluarea ei se achită în  modul  stabilit plăţile prevăzute de legislaţia în vigoare.
    (2) Plata pentru poluarea apei nu scuteşte persoanele fizice şi juridice de obligaţia de a repara prejudiciul cauzat resurselor acvatice şi  mediului  înconjurător.
    [Art.30 modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
    Articolul 31. Termenele de folosinţă a apei
    (1) Obiectivele acvatice se atribuie în folosinţă permanentă (pe o perioadă nelimitată) sau în folosinţă temporară (pe o perioadă limitată).
    (2) Se consideră folosinţă permanentă  folosinţă acordată fără specificarea unui termen dinainte stabilit.
    (3) Folosinţă temporară poate fi de scurtă durată - pînă la trei ani, şi de lungă durată - de la trei pînă la douăzeci şi cinci de ani. În caz de  necesitate, termenele de folosinţă a apei pot fi prelungite pe o perioadă, care nu va depăşi respectiv termenele de folosinţă  temporară de scurtă durată sau de lungă durată.
    (4) Folosinţă generală a apei nu este limitată.
    Articolul 32. Modul de calculare şi prelungire a termenelor
                         de folosinţă temporară a apei
    (1) Termenul de folosinţă temporară a apei începe să curgă din ziua adoptării hotărîrii cu privire la atribuirea obiectului acvatic în folosină separată sau din ziua primirii autorizaţiei de folosinţă specială a apei, cu excepţia cazurilor cînd în decizia, hotărîrea  sau autorizaţia în cauză nu este indicat un alt termen.
    (2) Prelungirea termenului de folosinţă temporară se efectuează la cererea beneficiarilor de folosinţă a apei interesaţi, în baza hotărîrii autorităţii a administraţiei publice centrale, care a atribuit obiectivul acvatic în folosinţă separată sau a eliberat autorizaţia de folosinţă specială a apei.
Capitolul IX
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE BENEFICIARILOR DE
FOLOSINŢĂ A APEI
    Articolul 33. Folosirea obiectivelor acvatice
                         conform destinaţiei lor
    Beneficiarii de folosinţă a apei au dreptul să folosească obiectivele acvatice numai în scopurile pentru care acestea le-au fost atribuite.
    Articolul 34. Drepturile beneficiarilor de folosinţă a apei
    În conformitate cu destinaţia specială a obiectivelor acvatice, beneficiarii de folosinţă a apei au dreptul:
    a) să extragă apa pentru folosirea ei ulterioară;
    b) să exploateze obiectivele acvatice  pentru necesităţile agriculturii  industriei, hidroenergeticii, transportului, gospodăriei piscicole şi vînătoreşti;
    c) să folosească  obiectivele acvatice pentru  deversarea apelor reziduale;
    d) să edifice construcţii şi instalaţii pentru gospodărirea  apelor, să efectueze reconstrucţia şi lichidarea lor;
    e) să folosească obiectivele acvatice pentru agrement, desfăşurarea acţiunilor sportive şi de asanare, întreţinerea ansamblurilor naturale, precum şi pentru alte acţiuni de folosire a obiectivelor  acvatice, neinterzise de legislaţia în vigoare.
    Articolul 35.  Limitarea drepturilor beneficiarilor de
                          folosinţă a apei
   În cazurile stabilite de legislaţia în vigoare, drepturile beneficiarilor de folosinţă a apei pot fi limitate, reieşind din interesele statului şi ale altor beneficiari de folosinţă a apei. Însă, această  limitare nu trebuie să agreveze condiţiile  folosirii obiectivelor  acvatice pentru aprovizionarea populaţiei cu apă  potabilă şi menajeră.
    Articolul 36. Protejarea drepturilor beneficiarilor
                         de folosinţă a apei
    (1) Drepturile beneficiarilor de folosinţă a apei sînt protejate  de lege.
    (2) Drepturile lezate ale beneficiarilor de folosinţă a apei se restabilesc în modul prevenit de legislaţia în vigoare.
    Articolul 37. Oblgaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei
    Beneficiarii de folosinţă a apei sînt obligaţi:
    a) să folosească raţional resursele de apă, să consume economicos apă şi să efectueze măsuri de remediere şi îmbunătăţire a calităţii apei;
    b) să nu admită deversarea în obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un conţinut de impuritaţi peste limita admisibilă;
    c) să prevină poluarea, impurificarea şi epuizarea obiectivelor acvatice;
    d) să nu admită încălcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosinţă a apri, precum şi prejudicierea obiectivelor economice şi naturale (terenurilor, pădurilor, faunei, zăcămintelor minerale etc.);
     e) să asigure epurarea normativă a apelor reziduale;
    f) să menţină înstare de funcţionare, conform regulilor şi instrucţiunilor de exploatare, instlaţiile de epurare, alte instalaţii pentru gospodărirea apelor şi dispozitive tehnice, care afectează starea apelor, să amelioreze parametrii lor de exploatare, să ţină în modul stabilit evidenţa cantirăţii şi calităţii apelor.
    g) să implementeze cele mai bune tehnologii disponibile în scopul limitării deversărilor apelor reziduale şi consumului de apă.
    [Art.37 modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
Capitolul X
CAUZELE ŞI MODUL DE SISTARE A DREPTULUI DE
FOLOSINŢĂ A APEI
    Articolul 38. Cauzele sistării dreptului de folosinţă a apei
    (1) Dreptul de folosinţă a apei, acordat persoanelor juridice şi fizice, se sistează în cazurile:
    a) dispariţiei necesităţii de folosinţă a apei sau renunţării la ea;
    b) expirării termenului de folosinţă a apei;
    c) lichidării persoanei juridice;
    d) transmiterii instalaţiilor pentru gospodărirea apelor şi dispozitivelor tehnice altor beneficiar de folosinţă a apei;
    e) apariţiei necesităţii de a retrage obiectivele acvatice din folosinţa separată.
     f) înrăutăţirii calităţii apelor de suprafaţă în urma deversărilor de poluanţi.
    [Art.38 al.(1) modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
    (2) Dreptul de folosinţă a apei, acordat persoanelor juridice şi fizice (cu excepţia dreptului de folosire a apelor în scopuri potabile şi menajere), poate fi sistat şi în cazul în care acestea  încalcă regulile de  folosire şi protecţie a apelor sau valorifică obiectului acvatic în alte scopuri de cît cele stabilite la atribuirea lui  în folosinţă.
    (3) Legislaţia  poate să prevadă şi alte cauze de sistare a dreptului de folosinţă a apei.
    Articolul 39. Modul de sistare a dreptului de folosinţă a apei
    Dreptul de folosinţă a apei este sistat prin:
    a) anularea autorizaţiei de folosinţă specială a apei;
    b) retragerea obiectivelor acvatice, atribuite în folosinţă separată.
    Articolul 40. Sistarea dreptului de folosinţă specială a apei
    Sistarea dreptului de folosinţă specială a apei se efectuează în baza hotărîrii organului care a eluberat autorizaţia pentru această folosinţă.
    Articolul 41. Retragerea obiectivelor acvatice din folosinţă
                         separată
    (1) Retragerea obiectivelor acvatice din folosinţă separată se efectuează în baza hotărîrii autorităţii a administraţiei publice centrale, abilitat cu dreptul de a atribui obiectivul acvatic respectiv în folosinţă separată, dacă legislaţia în vigoare nu prevede altceva.
    (2) Retragerea obiectivelor acvatice din  folosinţa.
    [Art. 41 al.(2) modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art. 1089]

C a p i t o l u l XI
FOLOSIREA OBIECTELOR ACVATICE PENTRU SATISFACEREA
NECESITĂŢILOR DE APĂ POTABILĂ, MENAJERĂ ŞI DE ALTĂ NATURĂ
    Articolul 43. Obiectivele acvatice atribuite pentru satisfacerea
                          necesităţilor de apă potabilă, menajeră şi de
                          altă natură
    (1) Pentru satisfacerea necesităţilor de apă potabilă, menajeră şi de altă natură, precum şi pentru aprovizionarea întreprinderilor alimentare se atribuie în folosinţă obiective acvatice, apele cărora întrunesc cerinţele sanitare stabilite.
    (2) Folosirea obiectivelor acvatice pentru satisfacerea necesităţilor de apă potabilă, menajeră şi de altă natură ale populaţiei se realizează prin alimentarea centralizată sau necentralizată cu apă.
    Articolul 44. Alimentarea centralizată cu apă a populaţiei
    (1) În cadrul  alimentării centralizate cu apă persoanele juridice, care dispun, posedă sau se folosesc de conductele de apă  potabilă şi menajeră, sînt în drept să extragă apa din sursele de alimentare cu apă pentru aducţiunea ei de către consumatori, în conformitate cu proiectele prizelor de apă, aprobate în modul stabilit, şi cu  autorizaţiile de folosinţă specială a apei.
    (2) Persoanle juridice, indicate la alineatul (1), sînt obligate să ţină evidenţa apei captate, să efectuieze obsrervaţii sistematice şi testări de laborator ale calităţii apei în sursele de limentarecu apă, să informeze autorităţile pentru mediu,autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat, autorităţile administraţiei publice locale despre abaterile indicatorilor de calitate a apei în surse de la normativele în vigoare, să asigure respectarea regimului stabilit pentru zonele de protecţie sanitară şi epurarea apei pînă la normele standardului "Apă potabilă".
    Articolul 45. Alimentarea necentralizată cu apă a populaţiei
    În cadrul alimentării necentralizate cu apă, la folosirea obiectivelor acvatice pentru satisfacerea necesităţilor cu apă potabilă, menajeră şi de alătă natură ale populaţiei, persoanele juridice şi fizice sînt  în drept să extragă apa direct din sursele de apă de suprafaţă  sau subterane, în modul prevăzut pentru beneficiarii de folosinţă generală sau specială a apei.
    Articolul 46. Folosirea apelor subterane cu proprietăţi potabile
                         în alte scopuri decît cel al alimentării cu apă po-
                         potabilă şi menajeră
    (1) Folosirea apelor subterane cu proprietăţi potabile în alte scopuri decît cel al alimentării cu apă potabilă şi menajeră este de regulă interzisă.
    (2) În zonele unde nu există surse necesare de apă de suprafaţă şi  sînt rezerve suficiente de ape subterane cu proprietăţi potabile, organele de stat pentru gestionarea fondului apelor şi autorităţile pentru mediu pot pemite folosirea acestora în alte scopur  decît cel al alimentării cu apă potabilă şi menajeră.
C a p i t o l u l  XII
FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE ÎN SCOPURI
CURATIVE ŞI DE ASANARE
    Articolul 47. Folosirea obiectivelor acvatice în scopuri curative
                         şi de asanare
    (1) Obiectivele acvatice, clasate în modul stabilit la categoria apelor curative, sînt folosite în primul rînd în scopuri curative şi de asanare. În cazuri excepţionale autorităţile pentru mediu de comun acord cu autorităţile pentru sănătate, al direcţiilor staţiunelor balneoclimaterice şi autorităţile pentru hidrogeologie pot  permite folosirea obiectivelor acvatice, clasate la categoria apelor curative în alte scopuri.
    (2) Clasarea obiectivelor acvatice la categoria apelor curative se efectuează prin hotărîrea Guvernului în baza unei propuneri comune a Ministerului Sănătăţii şi a Federaţiei Sindicatelor Independente din Moldova, coordonată  cu autorităţile administraţiei publice locale în a  căror rază teritorială este situat obiectivul acvatic în cauză.
    Articolul 48. Interzicerea deversării apelor reziduale în
                         obiectivele acvatice, clasate în categoria
                         apelor curative
    Se interzice deversarea apelor reziduale în  obiecivele  acvatice, clasate la categoria apelor curative.
    Articolul 49. Folosirea obiecivelor acvatice
                         pentru odihnă şi sport
    Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru odihnă şi sport se stabileşte de legislaţia în vigoare.
    Articolul 50. Folosirea obiectivelor acvatice pentru pescuitul
                         amator şi sportiv
    Se permite folosirea obiectivelor acvatice pentru pescuitul amator şi sportiv cu condiţia respectării regulilor de pescuit, excepţie constituind ariile naturale protejate de stat, pepinierele piscicole, gospodăriile piscicole, precum şi alte locuri, unde pescuitul este interzis.
    [Art. 50 al. (1) modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    Articolul 51. Folosirea obiectivelor acvatice pentru navigaţia
                         cu ambarcaţiuni
  (1) Folosirea obiectivelor acvatice cu ambarcaţiuni (bărci de canotaj şi cu motor, cutere, iahturi cu pînze etc.) se permite cu condiţia respectării regulilor a ambarcaţiunilor, stabilite de Guvern.
    (2) Persoanele juridice şi fizice au dreptul să folosească obiectivele acvatice pentru navigaţia cu ambarcaţiuni în cazurile cînd acestea sînt înregistrate şi poartă semnele de bord corespunzătoare.
C a p i t o l u l  XIII
FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE ÎN SCOPURI AGRICOLE
    Articolul 52. Folosirea apei în scopuri agricole
    Valorificarea obiectivelor acvatice în scopuri agricole se realizează  atît prin beneficierea de folosinţă generală a apei, cît şi prin beneficierea de folosinţă specială a apei.
    Articolul 53. Obligaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei,
                         care folosesc obiectivele acavtice în scopuri
                         agricole
    Persoanele juridice  şi fizice, indiferent de forma de  proprietate, care folosesc obiectivele acvatice în scopuri agricole, sînt obligate:
    a) să respecte modul şi regimul de folosinţă a apei;
    b) să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru prevenirea evacuării neraţionale a apei, reducerea pierderilor de apă, cauzate prin infiltraţie şi evaporare din sistemele de ameliorare;
    c) să asigere  măsuri  de  neadmitere a pătrunerii  peştelui din bazinele piscicole în sistemele de ameliorare;
    d) să creeze regimul maxim favorabil de umiditate a solului.
    Articolul 54. Reglementarea şi folosirea scurgerilor de suprafaţă
                         (irigarea prin inundare)
    Persoanele juridice şi fizice, indiferent de forma de proprietatre, au dreptul, în baza autorizaţiei de folosinţă specială a apei, să edifice construcţii de stăvilire a apei (îndiguiri) pentru reglementarea scurgerilor sezoniere de suprafaţă a apelor şi să folosească  în scopurile irigării prin inundare apele deversate din lacurile de acumulare, canalele de derivaţie şi de aprovizionare cu apă.
    Articolul 55. Irigarea terenurilor agricole cu ape reziduale
    Irigarea terenurilor agricole cu ape reziduale este autorizată de către autorităţile pentru mediu de comun acord cu autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat şi veterinară de stat.
C a p i t o l u l  XIV
FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE ÎN SCOPURI
INDUSTRIALE ŞI HIDROENERGETICE
    Articolul 56. Obligaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei care
                         folosesc obiectivele acvatice în scopuri industriale
    Beneficiarii  de folosinţă a apei care folosesc obiectivele acvatice în scopuri industriale sînt obligaţi:
    a) să respecte  planurile, normele  tehnologice şi regulile de folosinţă a apei stabilite şi cerinţele autorizaţiei de folosinţă specială a apei;
    d) să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru reducerea consumului de apă şi stoparea deversării apelor reziduale prin optimizarea tehnologiilor de fabricare şi a schemelor de alimentare cu apă (implementarea unor tehnologii de consum minim de apă şi fără folosirea apei, unor procedee tehnice de răcire cu aer, de alimentare cu apă  în circuit închis şi de altă natură).
    Articolul 57. Limitarea sau interzicerea folosirii apei potabile
                         în scopuri industriale
    În caz de calamitate naturală sau avarie, precum şi în cazul depăşirii de către întreprindere a limitei consumului stabilit de apă potabilă capatată în scopuri industriale din reţele, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să reducă sau să interzică consumul de apă potabilă din din reţelele comunale în scopuri industriale şi să limiteze temporar consumul de apă din reţelele departamentale pentru a asigura satisfacerea prioritară a necesarului de apă  potabilă  şi menajeră a populaţiei.
    Articolul 58. Folosirea apelor subterane pentru alimentarea cu
                         apă în scopuri industriale şi în alte scopuri de
                         producţie
    Apele subterane (dulci, minerale, termale), care nu sînt clasate la categoria apelor potabile sau curative, pot fi folosite  în baza autorizaţiei de folosinţă specială a apei, pentru alimentarea cu apă în scopuri industriale, pentru extracţia elementelor chimice care se conţin în aceste ape, pentru obţinerea de energie termică şi în alte scopuri industriale, cu condiţia respectării cerinţelor privind  folosirea raţională şi protecţia apelor.
    Articolul 59. Folosirea obiectivelor acvatice în scopuri
                          hidroenergetice
    Folosirea obiectivelor acavtice în scopuri  hidroenergetice se realizează, ţinîndu-se cont de interesele altor ramuri ale economiei naţionale şi  respectîndu-se cerinţele de folosire complexă a apelor, dacă legislaţia în vigoare nu prevede altceva.
C a p i t o l u l  XV
FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU
NECESITĂŢILE TRANSPORTULUI PE APĂ ŞI AERIAN
    Articolul 60. Căile de comunicaţie pe apă de uz comun
    (1) Conform legislaţiei în vigoare, rîurile, lacurile, bazinele de acumulare, canalele sînt căi de comunicaţie pe apă de uz comun, cu excepţia cazurilor cînd folosirea lor în aceste scopuri este interzisă total sau parţial ori aceste obiective acvatice sînt atibuite  în folosinţă separată.
    (2) Modul de clasare a căilor de comunicaţie pe apă de uz comun la categoria căilor navigabile, precum şi modul de stabilire a regulior de exploatare a căilor de comunicaţie pe apă de uz comun sînt determinate de legislaţia în vigoare.
    Articolul 61. Obligaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei
                          pe căile de comunicaţie pe apă de uz comun
    (1) Persoanele juridice şi fizice, care folosesc obiectivele acvatice pentru necesităţile transportului pe apă, sînt obligate să respecte prevederile articolului 37, precum şi cerinţele autoraizaţiei de folosinţă specială a apei.
    (2) Persoanele juridice şi fizice, care folosesc obiectivele acvatice cu statut de căi navigabile, pentru necesităţile alimentării cu apă, hidroenergeticii, gospodăriei piscicole, agrementului, sportului şi în  alte scopuri, sînt obligate să îndeplinească cerinţele cu privire la asigurarea securităţii navigaţiei.
    Articolul 62. Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesităţile  
                         transportului aerian
    Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru staţionarea, decolarea şi aterizarea navelor aeriene, precum şi pentru alte necesităţi ale transportului  aerian, se stabileşte de legislaţia  în vigoare.
C a p i t o l u l  XVI
FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU NECESITĂŢILE
GOSPODĂRIEI PISCICOLE
    Articolul 63. Obligaţiunile persoanelor juridice şi fizice,        
                          beneficiari de folosinţă a apei, care folosesc
                          bazine de apă pescicole
    Persoanele juridice şi fizice, indeferent de forma de proprietate, care folosesc bazine de apă piscicole sau sectoare de exploatare piscicolă în temeiul articolul 37 sînt obligate:
    a) să efectuieze  în aceste bazine şi sectoare, în conformitate cu cerinţele  autotizaţiei de folosinţă specială a apei, lucrări pentru organizarea gospodăriei piscicole, pescuit şi dobîndirea altor animale şi plante acvatice;
    b) să realizeze de comun acord cu autorităţile pentru  protecţia rezervelor piscicole, măsuri piscicole şi tehnico-ameliorative, pentru îmbunătăţirea stării bazinelor de apă şi a condiţiilor de repoducere a rezervelor de peşte;
    c) să întreţină  sectoarele de mal în locurile de pescuit în starea sanitară corespunzătoare.
    Artiolul 64. Limitarea folosinţei de apă în bazinele piscicole
    În bazinele piscicole şi în cursurile de apă (sau în unele părţi ale acestora), care au o deosebită importanţă pentru menţinerea şi reproducerea speciilor valoroase de peşte şi altor reprezentaţi ai faunei şi florei acvatice, drepturile beneficiarilor de foloinţă a apei pot fi limitate în interesul gospodăriei piscicole. Lista acestor bazine piscicole şi cursuri de apă (sau a unor părţi ale acestora) şi tipurile de restricţii pentru folosinţa apei se aprobă de către  autorităţile pentru mediu şi cele pentru gospodărirea apelor.
    Articolul 65. Realizarea măsurilor pentru protecţia şi reprodecerea
                          rezervelor piscicole
    În cadrul exploatării constroucţiilor hidrotehnice şi a altor instalaţii din bazinele piscicole trebuie să fie realizate, în termenele stabilite măsuri de rigoare, menite să asigure protecţia rezervelor piscicole şi condiţiile reproducerii lor.
    Articolul 66. Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesităţile
                        gospodăriei piscicole
    (1) Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru necesităţile gospodăriri piscicole se stabileşte de legislaţia în vigoare.
    (2) Obiectivele acvatice artificiale nu pot fi atribuite concomitent pentru folosinţă în scop piscicol mai multor persoane juridice sau fizice.
    [Art.66 al.(2) introdus prin LP446 din 13.11.03, MO6-12/01.01.04 art.40]
C a p i t o l u l  XVII
FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU
NECESITĂŢILE GOSPODĂRIEI VÎNĂTOREŞTI
ŞI REZERVAŢIILOR NATURALE
    Articolul 67. Prerogativele întreprinderilor şi organizaţiilor
                         gospodăriei vînătoreşti pentru folosinţa apei
    Pe rîuri, lacuri şi alte obiective acvatice, care sînt habitate ale păsărilor sălbatice acvatice şi animalelor cu blană preţioasă, autorităţile pentru mediu şi cele pentru gospodărirea apelor pot acorda întreprinderilor şi organizaţiilor gospodăriei vînătoreşti  prerogative la folosinţa apei, ţinîndu-se cont de cerinţele folosirii complexe a apelor.
    Articolul 68. Modul de folosire  a obiectivelor acvatice
                         pentru necesităţile gospodăriei vînătoreşti          
    (1) Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesităţile gospodăriei vînătoreşti (creşterea păsărilor acvatice şi animalelor cu blănă preţioasă, cultivarea plantelor acvatice şi realizarea altor măsuri necesare pentru organizarea gospodăriei vînătoreşti) se efectuează cu acordul autorităţilor pentru mediu şi celor pentru gospodăria apelor, autorităţilor pentru supravegherea sanitară de stat, autorităţilor pentru protecţia rezervelor piscicole şi altor organe interesate.
    (2) Modul de  folosire  a obiectivelor acvatice pentru  necesităţile gospodăriei vînătoreşti se stabileşte de legislaţia în vigoare.
    Articolul 69. Obiectivele acvatice, declarate rezervaţii naturale
    Obiectivele acvatice  care prezintă o deosebită valoare ştiinţifică sau culturală sînt declarate în modul stabilit de legislaţia în vigoare, prohibite şi se atribuie în folosinţă permanentă separată rezevaţiilor naturale, în scopul  ocrotirii naturii şi efectuării  de cercetări ştiinţifice şi sînt  incluse în fondul rezervaţiilor naturale al Republicii Moldova.
    Articolul 70. Modul de folosire a obiectivelor acvatice ale 
                         ariilor naturale protejate de stat şi măsurile
                         pentru protecţia lor
    (1) Modul de folosire a obiectivelor acvatice ale ariilor naturale protejate de stat se detrmină în regulamentele cu privire la fondul ariilor naturale protejate de stat al Republicii Moldova.
    [Art.70 al. (1) modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    (2) Obiectivele acvatice pot fi incluse, prin hotărîrea Guvernului, în zonele de protecţie din jurul rezervaţiilor naturale, interzicîndu-se sau limitîndu-se folosinţele de apă care provoacă dezechilibrul stării fireşti a naturii din rezevaţiile naturale.
    Articolul 71. Retragerea obiectivelor acvatice din folosinţa
                         ariilor naturale protejate de stat
    Retragerea obiectivelor acvatice din folosinţa ariilor naturale protejate de stat este admisă numai în cazurile de stringenţă necesitate, conform legislaţiei în vigoare.
    [Art.71 al. (1) modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art. 1089]
C a p i t o l u l XVIII
FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU
DESERVIREA APELOR REZIDUALE
    Articolul 72. Autorizaţia de folosinţă a obiectivelor acvatice
                         pentru deversarea apelor reziduale
    Folosirea obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale poate fi realizată numai în baza autorizaţiei autorităţilor pentru mediu de comun acord cu autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat şi cu alte organe interesate.
    Articolul 73. Condiţiile de admitere a deversării apelor
                          reziduale în obiectivele acvatice
    (1) Se admite deversarea  apelor reziduale în obiectivele acvatice numai în cazurile în care:
    a) deversarea nu va conduce la sporirea conţinutului de impurităţi peste limitele maxime admise;
    b) beneficiarul de folosinţă a apei va asigura epurarea apelor reziduale pînă la limitele stabilite de autorităţile pentru mediu, de comun acord cu organele de stat pentru gestionarea fondului apelor şi cu autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat.
    (2) Dacă prevederile cuprinse la articolul 72 la alineatul (1) al acestui  articol se încalcă, deversarea apelor reziduale va fi limitată, suspendată sau interzisă de către autorităţile pentru mediu, care sînt în drept să sisteze, inclusiv activitatea unor insnalaţii  industriale, secţii, întreprinderi, instituţii, organizaţii.
    (3) În cazul în care este pereclitată sănătatea populaţiei, autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat au dreptul cu avizaul autorităţilor pentru mediu să suspendeze deversarea apelor reziduale, inclusiv să interzică exploatarea obiectivelor de protecţie şi a altor obiective.
C a p i t o l u l  XIX
FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU
COMBATEREA INCENDIILOR ŞI PENTRU ALTE NECESITĂŢI
DE STAT ŞI PUBLICE
    Articolul 74. Folosirea obiectivelor acvatice pentru combaterea
                         incendiilor şi pentru alte necesităţi de stat şi
                         publice
    (1) Pentru combaterea incendiilor este admisă folosirea apei din orice obiectiv acvatic.
    (2) Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru combaterea incendiilor, precum şi pentru alte necesităţi de stat şi publice se stabileşte de legislaţia în vigoare.
C a p i t o l u l  XX
EXPLOATOAREA LACURILOR DE ACUMALARE
    Articolul 75. Regimul de umplere şi evacuare a lacurilor de
                         acumalare
    Persoanle juridice care exploatează instalaţii de reţinere, evcuare sau captare a apelor în lacurile de acumulare sînt obligate:
    a) să nu admită înmlăştinarea terenului şi eutrofizarea neechilibrată a apei;
    b) să respecte regimul de umplere şi evacuare a lacurilor de acumulare, stabilit în funcţie de interesele beneficiarilor de folosinţă a apei şi ale beneficiarilor funciari, situaţi în zonele de influienţă ale lacurilor de acumulare;
    c) să asigure redresarea ecosistemelor dezechilibrate
    Articolul 76. Modul de exploatare a lacurilor de acum ulare
    Modul de exploatare a lacurilor de acumulare este determinat de regulile, aprobate  pe anasamblul fiecărui lac de acumulare, sau  pe ansamblul  fiecărui sistem de lacuri de acumulare de către organele de stat pentru gestionarea fondului apelor în concordanţă cu autorităţile pentru mediu, cu autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat, autorităţile pentru  protecţia  rezervelor  piscicole,  precum  şi cu  alte organe interesate.
    Articolul 77. Organizarea şi coordonarea acţiunilor ce asigură
                          starea tehnică şi amenajarea corespunzătoare a
                          lacurilor de acumulare
    În conformitate cu legislaţia în vigoare, organizarea şi coordonarea acţiunilor ce asigură starea tehnică şi amenajarea corespunzătoare a lacurilor de acumulare, precum şi controlul respectării  regulilor de exploatare a acestora, se efectuează de către organele de stat pentru gestionarea fondului apelor în modul stabilit de Guvern.
    Articolul 78. Exploatarea lacurilor şi altor bazine acvatice,
                         folosite în calitate de lacuri acumulate
    Prevederile articolelor 75-77 se extind, de asemenea, şi asupra exploatării lacurilor şi altor bazine, care sînt folosite în calitate de lacuri acumulate.
C a p i t o l u l XXI
FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE, SITUATE
PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA ŞI AL ALTOR STATE
    Articolul 79. Folosirea obiectivelor acvatice, situate pe
                          teritoriul Republicii Moldovas şi al altor state
    (1) Reglementarea folosirii obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul Republicii Moldova şi al altor state, în măsura în care aceasta atinge interesele lor se ralizează de către organele respective ale Republicii Moldova de comun acord cu organele similare ale ţărilor interesate.
    (2) În conformitate cu legislaţia în vigoare, gospodorirea apelor de frontieră şi de transfrontieră se  ralizează  în baza  acordurilor interstatale.
C a p i t o l u l XXII  
SOLUŢIONAREA LITIGIILOR PRIVIND FOLOSREA APEI
    Articolul 80. Soluţionarea litigiilor privind folosinţa apei
                         dintre beneficiarii de folosinţă a apei
                         din Republica Moldova
    Litigiile privind folosinţa apei dintre beneficiarii de folosinţă a apei din Republica Moldova se soluţionează de către instanţele de judecată, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    [Art.80 în redacţia LP446 din 13.11.03, MO6-12/01.01.04 art.40]
    Articolul 81. Soluţionarea litigiilor privind folosinţa
                         apei dintre beneficiarii de folosinţă a apei  
                         din Republica Moldovs şi din alte state
    Litigiile dintre beneficiarii de folosinţă a apei din Republica Moldova şi din alte state privind folosirea apei se soluţionează de către o comisie, formată pe bază de paritate din reprezentanţi  ai Republicii Moldova şi ai statelor în cauză.
    [Art.83-84 modificate prin LP482 din 04.12.03, MO6-12/01.01.04 art.48]
    [Art.82-85 excluse prin LP446 din 13.11.03, MO6-12/01.01.04 art.40]
    Articolul 86. Soluţionarea litigiilor patrimoniale vizînd
                         relaţiile din domeniul apelor
   Litigiile patrimoniale ce vizează relaţiile din domeniul apelor se soluţionează în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
COMPARTIMENTUL III
PROTECŢIA APELOR ŞI PREVENIREA EFECTELOR
LOR DISTRUCTIVE
C a p i t o l u l XXIII
DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND PROTECŢIA APELOR
    Articolul 87. Protecţia apelor
    Toate apele (obiectivele acvatice) sînt ocrotite împotriva poluării, impurificării, epuizării, care pot prejudicia sănătatea populaţiei şi pot conduce la diminuarea rezervelor piscicole, la degradarea condiţiilor de aprovizionare cu apă şi altor fenomene negative, cauzate de modificarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale apelor, reducerea  însuşirii lor de epurare naturală, perturbarea regmului hidrologic şi hidrogeologic.
    Articolul 88. Realizarea măsurilor ce asigură protecţia apelor
    Persoanele juridice şi fizice, activitatea cărora afectează starea apelor, sînt obligate să realizeze măsuri tehnologice, de ameliorări silvice, agrotehnice, hidrotehnice, sanitare şi de altă natură, coordonate cu autorităţile pentru mediu, pentru gestionarea fondului apelor, pentru supravegherea sanitară de stat, cu autorităţile administraţiei publice locale, care să asigure protecţia apelor, împotriva poluării, impurificării şi epuizării, precum şi ameliorarea stării şi  regimului apelor.
    Articolul 89. Planificarea măsurilor de protecţie a apelor
    Persoanele juridice, activitatera cărora afectează starea apelor sînt obligate să planifice  măsuri corespunzătoare care să asigure protecţia apelor şi să le coordoneze cu autorităţile pentru mediu.
    Articolul 90. Stimularea economică a folosirii raţionale şi a
                          protecţiei apelor
    (1) Stimularea economică a folosirii raţionale şi a protecţiei resurselor acvatice se realizează prin:
    a) stabilirea unei plăţi pentru folosirea resurselor de apă şi deversarea substanţelor poluante în obiectivele acvatice:
    b) acordarea unor înlesniri de creditare şi altor avantaje beneficiarilor de  folosinţă a apei pentru implementarea unor tehnologii şi cicluri de producţie hidroeconomicoase şi cu deşeuri minime, pentru realizarea altor activităţi de mare eficienţă în domeniul protecţiei apelor;
    [Art.90 lit.b) exclusă prin LP523 din 11.10.01, MO131/31.10.01 art. 981]
    [Art.90 lit.b) modificată prin LP493-XIV din 09.07.99]
    [Art.90 lit.b) modificată prin LP1592-XII din 27.02.98]
    [Art.90 lit.c) exclusă  prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]
    d) obligarea beneficiarilor de folosinţă a apei să remedieze starea ecologică a obiecvtivelor acvatice;
    e) încasarea în modul stabilit a compensaţiilor băneşti  pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea legislaţiei apelor;
    f) luarea de măsuri pentru ameliorarea stării zonelor de protecţie sanitară ale surselor de alimentare cu apă, optimizarea regimului de exploatare a prizelor de ape subterane şi îmbunătăţirea evidenţei funcţionării acestor prize.
    [Art.1 al.1) modificat prin LP1592-XII din 27.02.98]
    (2) Legislaţia, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili şi alte modalităţi de stimulare economică a activităţii de protecţie a apelor.
    (3) Eficienţa acţiunilor de protecţie a  apelor, desfăşurate de persoanele juridice, este luată în considerare la aprecierea activităţii lor economico-financiare.
C a p i t o l u l XXIV
PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII
ŞI IMPURIFICĂRII
    Articolul 91. Protecţia apelor împotriva poluării şi
                         impurificării cu deşeuri şi ape reziduale
    (1) Este interzisă deversarea în obiectivele acvatice a deşeurilor industriale, menajere şi de altă natură.
    (2) Deversarea apelor reziduale este admisă numai cu condiţia respectării prevederilor articolelor 72 şi 73.
    Articolul 92. Protecţia apelor împotriva poluării şi impuri-
                         ficării cu produse ale activităţii de producţie
    Posesorii mijloacelor de transport pe apă, conductelor, instalaţiilor plutitoare şi altor instalaţii din obiectivele acvatice, alte persoane juridice şi fizice sînt obligaţi să nu admită poluarea şi impurificarea apelor cu derivate petroliere, substanţe chimice şi  alte produse ale activităţii de producţie.
    Articolul 93. Protecţia suprafeţei bazinelor de recepţie, a
                         stratului de gheaţă din bazine şi cursuri de apă
    Persoanele juridice sînt obligate să nu admită poluarea şi impurificarea suprafeţei bazinelor de recepţie, a stratului de gheaţă din bazine şi cursul de apă cu deşeuri de producţie, menajere şi de altă natură, precum şi derivate petroliere şi substanţe chimice, spălarea cărora va conduce la degradarea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane.
    Articolul 94. Prevenirea poluării apelor cu îngrăşăminte şi
                          produse toxice
    Persoanele juridice şi fizice sînt obligate să nu admită poluarea apelor cu îngrăşăminte şi produse toxice.
    Articolul 95. Circumscripţiile şi zonele de protecţie sanutară
    În scopul protecţiei apelor folosite pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei cu apă potabilă, menajeră, curativă, de asanare se stabilesc circumscripţii şi zone de protecţie sanitară  conform legislaţiei în vigoare.
    Articolul 96. Paza şi protecţia apelor subterane împotriva
                          impurificării
    (1) Pentru folosirea raţională, paza şi protecţia resurselor de ape subterane, explorarea şi prospectarea apelor subterane se efectuează de către organizaţiile de stat specializate sub controlul autorităţilor administraţiei publice centrale autorizate în mod special în acest scop.
    (2) În zonele unde nivelul orizontului apelor subterane se află aproape de suprafaţa solului, beneficiarii de folosinţă a apei sînt obligaţi să preconizeze măsuri suplimentare pentru paza şi protecţia apelor împotriva impurificării.
C a p i t o l u l XXV
PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA EPUIZĂRII
    Articolul 97. Măsurile de protecţie a apelor împotriva
                         epuizării
    (1) În scopul menţinerii unui regim favorabil sănătăţii  rîurilor, lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, apelor subterane şi altor obiective acvatice, precum şi pentru prevenirea eroziunii solurilor, colmatării bazinelor, degradării condiţiilor de viaţă ale animalelor acvatice, pentru reducerea intensităţii oscilaţiilor scurgerilor etc, se stabilesc zone riverane de protecţie şi zone de împădurire de protecţie a apelor, se realizează măsuri de ameliorare silvică, antierozionale, hidrotehnice şi de altă  natură în modul prevăzut de  legislaţia  în vigoare.
  (2) În procesul coordonării privind amplasarea şi construcţia întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor, precum şi la eliberarea autorităţilor de folosinţă specială a apei, autorităţile în cauză se vor călăuzi neaparat de schemele de folosire complexă şi de protecţie a apelor şi de balanţele de gospodărire a apelor, avînd avizul pozitiv al Expertizei ecologice de stat, în care se ţine cont de interesele beneficiarilor de folosinţă a apei şi ale beneficiarilor funciari.
    [Art. 97 al.(2) modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art. 1089]
    Articolul 98. Protecţia apelor subterane împotriva epuizării
    (1) Dacă la efectuarea lucrărilor de foraj sau a altor lucrări miniere, ce ţin de prospectarea, explorarea şi exploatarea zăcămintelor de gaze, petrol, cărbune şi altor minereuri, sînt descoperite orizonturi acvatice subterane, organizaţiile care exercită lucrările miniere sînt obligate să anunţe imediat organele de stat pentru gestionarea fondului apelor şi autorităţile pentru mediu şi să întreprindă în modul stabilit măsurile corespunzătoare pentru protecţia  apelor  subterane şi prevenirea epuizării lor.
    (2) Fîntînile arteziene urmează să fie utilate cu dispoziteive de reglare, conservate  sau lichidate în modul stabilit de  legislaţia  în vigoare.
C a p i t o l u l XXVI
PREVENIREA ŞI LICHIDAREA EFECTELOR DISTRUCTIVE
ALE APELOR
    Articolul 99. Obligaţiunile persoanelor juridice şi fizice privind
                         prevenirea şi lichidarea efectelor distructive ale
                         apelor
    De comun acord cu autorităţile pentru mediu, cu organele de stat pentru gestionarea fondului apelor, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte autorităţi a administraţiei publice centrale interesate sau în baza prescripţiilor autorităţilor administraţiei publice centrale, autorizate  în mod special în acest scop, persoanele juridice şi fizice sînt  obligate să  realizeze măsuri pentru  părevenirea şi  lichidarea efectelor distructive ale apelor;
    a) revărsări ale apelor, inundaţii şi subinundaţii;
    b) distrugerea malurilor, îndigurilor de protecţie şi a altor construcţii;
    c) înmlăştinirea şi salinizarea terenurilor;
    d) eroziunea  solurilor, formarea rîpelor, alunicărilor de teren,  a cursurilor noroiase de apă din ploi torenţiale şi a altor fenomene periculoase.
    Articolul 100. Măsurile urgente pentru prevenirea şi lichidarea
                           urmărilor calamităţilor naturale, provocate de
                           efectele distructive ale apelor
    (1) Realizarea măsurilor urgente pentru prevenirea şi lichidarea urmărilor calamităţilor naturale, provocate de efectele distructive ale apelor, este reglementată de legislaţia în vigoare.
    (2) Pentru conducerea operativă a lucrărilor de prevenire şi lichidare a urmărilor calamităţilor naturale, provocate de efectele distructive ale apelor, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale creează comisii speciale, din care fac parte reprezentanţi ai autorităţilor pentru mediu şi organelor de stat pentru gestionarea fondului apelor, precum şi reprezentanţi ai persoanelor juridice.
    (3) Indicaţiile acestor comisii speciale sînt executorii pentru toate persoanele juridice şi fizice.
COMPARTIMENTUL IV
EVIDENŢA DE STAT A FOLOSIRII APELOR
    Articolul 101. Sarcinile evidenţei de stat a resurselor de
                           apă şi folosirii lor
    Evidenţa de stat a resurselor de apă şi a folosirii lor are drept sarcină stabilirea cantităţii şi calităţii apelor, a datelor privind folosirea apelor pentru necesităţile populaţiei şi ale economiei naţionale.
    Articolul 102. Cadastrul de Stat al Apelor
    Cadastrul de Stat al Apelor cuprinde datele evidenţei apelor conform indicilor de cantitate şi calitate, datele privind  înregistrarea folosinţelor de apă, evidenţa folosirii apelor şi starea lor ecologică.
    Articolul 103. Balanţele de gospodărire a apelor
    În conformitate cu legislaţia în vigoare, balanţele de gospodărire a apelor, în care se estimează cantitatea şi gradul de folosire a apelor, sînt întocmite pe ansamblul fiecărui bazin hidrografic şi pe ansamblul fiecărei regiuni economice.
    Articolul 104. Schemele de folosire complexă şi de protecţie
                            a apelor
    Schemele generale şi de bazin hidrografic (teritoriale) de folosire complexă şi de protecţie a apelor determină principalele măsuri de gospodărire a apelor şi alte măsuri, ce urmează să fie realizate pentru satisfacerea cerinţelor de perspectivă de apă ale populaţiei şi economiei naţionale, precum şi pentru protecţia apelor şi prevenirea efectelor lor distructivre.
    Articolul 105. Ţinerea evidenţei de stat şi de folosire a apelor,
                           ţinerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor,
                           întocmirea bilanţelor de gospodărire a apelor şi
                           elaborarea schemelor de folosire complexă şi de
                           protecţie a apelor
    (1) Evidenţa de stat a apelor în folosirea lor, ţinerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor, întocmirea balanţelor de gospodărire a apelor, elaborarea schemelor de folosire complexă şi de protecţie a apelor se efectuează din contul statului.
    (2) Ţinerea evidenţei de stat şi de folosire a apelor, ţinerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor, modul de întocmire a balanţelor de gospodărire a apelor, de elaborare şi aprobare a schemelor de folosire complexă şi de protecţie a apelor se stabilesc de către Guvern.
COMPARTIMENTUL V
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGILAŢIEI
APELOR
    Articolul 106. Nulitatea tranzacţiilor, prin care se încalcă
                           dreptul proprietăţii de stat asupra apelor
    Tranzacţiile prin care, într-o formă directă sau indirectă, se încalcă dreptul proprietăţii de stat asupra apelor sînt considerate nule.
    Articolul 107. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei apelor
    (1) Persoanele, culpabile de comiterea tranzacţiilor, vizate la articolul 106, precum şi de:
    a) ocuparea nelegitimă a obiectivelor  acvatice sau folosirea nelegitimă a apelor;
    b) captarea apei cu încălcarea regimului stabilit de folosinţă;
    c) poluarea şi impurificarea apelor;
    d) darea în exploatare a unor întreprinderi, obiective comunale şi altor obiective neutilate cu construcţiile şi instalaţiile corespunzătoare pentru prevenirea poluării şi impurificării apelor sau a efectelor lor distructive;
    e) folosirea neraţională, lipsită de spirit gospodăresc, a apei;
    f) încălcarea regimului  de protecţie a apelor la  bazinele de recepţie, care provoacă impurificarea lor, eroziunea solului  şi alte fenomene periculoase;
    g) executarea neautorizată a lucrărilor hidrotehnice şi a altor lucrări care afectează starea apelor;
    h) deteriorarea construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice, de gospodărire şi de protecţie a apelor, inclusiv a reţelelor şi instalaţiilor sistemelor de alimentare cu apă potabilă;
    [Art.107 al.(1), lit.h) în redacţia LP131-XVIII din 23.12.09, MO23-24/12.02.10 art.35]
    i) încălcarea  regulilor de exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor de gospodărire a apelor;
    j) încălcarea regulilor de ţinere a evidenţei primare a  folosinţei de apă, sînt pasibile de răspundere civilă, administrativă sau penală în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Legislaţia  poate stabili răspunderea şi pentru alte cazuri de încălcare a legislaţiei apelor.
    Articolul 108. Restituirea obiectivelor acvatice ocupate în
                           mod nelegitim
    Obiectivele acvatice, ocupate în mod nelegitim, se restituie deţinătorilor lor legali fără compensarea cheltuielilor, subordonate în decursul folosirii lor nelegitime.
    Articolul 109. Repararea prejudiciilor aduse prin încălcarea
                            legislaţiei apelor
    Persoanele juridice şi fizice sînt obligate să repare prejudiciile aduse prin  încălcarea legislaţiei apelor în proporţiile şi  în  modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    Articolul 110. Convenţiile internaţionale
    Dacă o convenţie internaţională la care Republica Moldova este parte are alte reguli decît  cele prevăzute de prezentul cod, se aplică regulile internaţionale.

    PREŞEDINTELE
    REPUBLICII MOLDOVA                                        Mircea SNEGUR

    or. Chişinău, 22 iunie 1993,
    nr. 1532-XI