LPM887/1996
ID intern unic:  311740
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
COD Nr. 887
din  21.06.1996
CODUL SILVIC
Publicat : 16.01.1997 în Monitorul Oficial Nr. 4-5     art Nr : 36     Data intrarii in vigoare : 16.01.1997
    LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611
    Parlamentul adoptă prezentul cod.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Legislaţia silvică
    (1) Legislaţia silvică are ca scop reglementarea gestionării durabile a fondului forestier prin folosirea raţională, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor, menţinerea, conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice forestiere, asigurarea cu resurse forestiere a necesităţilor actuale şi de viitor ale societăţii în baza multifuncţionalităţii acestora.
   
[Art.1 al.(1) introdus prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771; al.(2-(3) devin al.(3)-(4)]
    (2) Relaţiile ce apar în cadrul folosirii  fondului  forestier, denumite în continuare relaţii silvice, sînt  reglementate de Constituţie de prezentul cod şi alte acte  normative adoptate  în conformitate cu acesta.
    (3) Relaţiile apărute în cadrul folosirii fondului forestier, ce ţin de folosirea şi protecţia terenurilor, apelor, subsolului, precum şi cele referitoare la folosirea, protecţia şi regenerarea regnului vegetal şi regnului animal, în măsura  în care nu sînt reglementate de prezentul cod, sînt reglementate de legislaţia în vigoare.
    Articolul 2. Fondul forestier
    (1) Pădurile, terenurile destinate împăduririi, terenurile afectate gospodăriei silvice, precum şi terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice sau în Cadastrul funciar ca păduri şi/sau plantaţii forestiere, constituie fondul forestier.
    (2) Fondul forestier cuprinde toate pădurile, indiferent de tipul de proprietate şi forma de gospodărire.
    [Art.2 al.(1) modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    Articolul 3. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:
    administrarea de stat a fondului forestier şi cinegetic - activitate de elaborare şi implementare a politicii statului prin planificarea, organizarea, realizarea şi efectuarea controlului de stat în domeniul forestier şi cinegetic în scopul asigurării şi promovării intereselor şi priorităţilor naţionale;
    ciclu de producţie - numărul de ani stabilit de amenajamentul silvic ca bază de calcul pentru determinarea structurii şi mărimii normale a fondului de producţie într-o unitate de gospodărire;
    exploatabilitate - starea unui arbore sau arboret de a fi recoltabil;
    exploatare forestieră - proces de producţie întreprins în păduri;
    gestionarea fondului forestier şi cinegetic - activitate de gospodărire şi utilizare a resurselor forestiere în scopul îndeplinirii politicii statului în domeniile respective;
    lucrări (tăieri) de îngrijire şi conducere a arboreturilor - ansamblu de lucrări şi intervenţii silvotehnice distincte şi interdependente privind dirijarea creşterii şi dezvoltării pădurii de la întemeiere pînă la termenul recoltării;
    pădure - element al landşaftului geografic, unitate funcţională a biosferei, compusă din comunitatea vegetaţiei forestiere (în care domină arborii şi arbuştii), păturii vii, animalelor şi microorganismelor, care în dezvoltarea lor biologică sînt interdependente şi acţionează asupra habitatului lor. Sînt considerate păduri terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră cu o suprafaţă de peste 0,25 ha;
    posibilitate de recoltare - volumul de masă lemnoasă care urmează a fi recoltat dintr-o pădure, în baza amenajamentului silvic, în scopul realizării unei stări normale a acesteia. Volumul de masă lemnoasă recoltat anual înseamnă posibilitate de recoltare anuală, iar cel ce urmează a fi recoltat într-o perioadă de timp - posibilitate de recoltare periodică;
    regenerarea pădurii - proces de înlocuire a generaţiei de arbori bătrîni cu o nouă generaţie, tînără;
    regim - sistem de conducere şi exploatare a unei păduri, propriu unui anumit mod de regenerare (sămînţă, lăstari). Se deosebesc regimul codrului, regimul crîngului simplu, regimul crîngului compus;
    regim silvic - politică de gospodărire a fondului forestier şi a vegetaţiei forestiere din afara acestuia, indiferent de natura proprietăţii şi forma de gospodărire, exercitată de către autoritatea silvică centrală;
    staţiune forestieră - cadrul natural, în cuprinsul căruia mediul fizico-geografic este omogen, determinînd dezvoltarea unei biocenoze specifice;
    tăiere de produse principale - intervenţie radicală asupra pădurii ajunse la vîrsta exploatabilităţii în scopul recoltării lemnului şi asigurării regenerării acesteia;
    tratament silvic - totalitatea măsurilor silvotehnice de regenerare, conducere, exploatare şi protecţie, indicate a fi aplicate de-a lungul vieţii arboreturilor.
    [Art.3 în redacţia LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    Articolul 4. Terenurile din fondul forestier
    (1) Terenurile din fondul forestier cuprind:
    a) - terenuri pentru împădurire:
    - terenuri destinate reîmpăduririi;
    - terenuri destinate împăduririi;
    b) terenuri afectate gospodăriei silvice;
    [Art.4 lit.b) în redacţia LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    c) terenuri neproductive: mlaştini, stîncării, pante abrupte, alunecări de teren, soloneţuri etc.
    (2) Raportarea terenurilor la fondul forestier se face pe baza amenajamentelor silvice sau a Cadastrului funciar în conformitate cu legislaţia.
    [Art.4 al.(2) modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    Articolul 5. Vegetaţia forestieră din afara fondului forestier
    (1) Fondul forestier nu include:
    a) perdelele forestiere de protecţie amplasate pe terenurile cu destinaţie agricolă;
    b) perdelele forestiere de protecţie şi plantaţiile de arbori şi arbuşti situate de-a lungul căilor de comunicaţie şi pe terenurile fondului acvatic;
    c) grădinile botanice, dendrologice şi zoologice, spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale.
    (2) Plantarea, îngrijirea, folosirea şi paza plantaţiilor menţionate la alin.(1)  lit.a) şi c) ale prezentului articol se reglementează de prezentul cod şi constituie cadrul de competenţă al autorităţilor administraţiei publice locale, conform legislaţiei, iar cele menţionate la lit.b) - al autorităţilor centrale de specialitate şi autorităţilor administraţiei publice locale respective.
    [Art.5 modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
     Articolul 6. Dreptul de proprietate asupra terenurilor
                        din fondul forestier
    (1) Pădurile în Republica Moldova, folosite în interes public, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Conform  legislaţiei, ele pot fi date în gestiune sau în folosinţă.
    (2) Proprietatea privată asupra pădurilor se admite în cazul plantării acestora, în condiţiile legii, pe terenurile aflate în proprietate privată.
    (3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier se exercită în conformitate cu legislaţia.
Capitolul II
COMPETENŢA PARLAMENTULUI, GUVERNULUI ŞI A
AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
PRIVIND REGLEMENTAREA RELAŢIILOR SILVICE
    Articolul 7. Competenţa Parlamentului
    De competenţa Parlamentului ţin:
    a) reglementarea legislativă a relaţiilor silvice;
    b) determinarea direcţiilor fundamentale ale politicii statului privind dezvoltarea durabilă, folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor;
    [Art.7 lit.b) modificată prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    c) stabilirea împuternicirilor autorităţilor administraţiei publice locale privind  folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor;
    d) soluţionarea altor probleme privind  reglementarea  relaţiilor silvice.
    Articolul 8. Competenţa Guvernului
    De competenţa Guvernului ţin:
    a) prezentarea Parlamentului a proiectelor de acte legislative privind relaţiile silvice, strategiile naţionale de dezvoltare durabilă a fondului forestier şi cinegetic şi includerea lor în programele şi planurile de dezvoltare a ţării;
    b) realizarea administrării de stat a fondurilor forestier şi cinegetic prin abilitarea autorităţii centrale de specialitate respective a administraţiei publice cu dreptul de a transmite în folosinţă terenurile fondului forestier proprietate publică, dar fără dreptul de a dispune de ele;
    c) exercitarea controlului de stat asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi cinegetic;
    d) stabilirea procedurii de eliberare a lemnului pe picior;
    e) elaborarea şi implementarea planurilor de constituire a reţelei naţionale de arii naturale protejate de stat şi a altor zone, care necesită măsuri speciale de organizare şi gestionare;
    f) stabilirea principiilor de plată pentru folosinţele şi produsele silvice;
    g) stabilirea modului de clasificare a pădurilor pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale;
    h) aprobarea posibilităţii de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor de produse principale;
    i) stabilirea unei proceduri unice de ţinere a evidenţei de stat a fondului forestier  şi a cadastrului silvic de stat;
    j) soluţionarea probelemelor ce ţin de atribuirea terenurilor din fondul forestier pentru necesităţi de stat şi publice;
    k) soluţionarea problemelor ce ţin de atribuirea în gestiune a terenurilor din fondul forestier;
    l) soluţionarea problemelor cu privire la încetarea dreptului de gestiune asupra terenurilor din fondul forestier;
    m) soluţionarea problemelor privind organizarea şi activitatea organelor silvice de stat;
    n) aprobarea programelor de dezvoltare durabilă, folosire, regenerare, pază şi protecţie a pădurilor;
    o) colaborarea internaţională în domeniul folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei pădurilor.
    [Art.8 în redacţia LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    Articolul 9. Competenţa autorităţilor administraţiei
                       publice locale
    De competenţa autorităţilor administraţiei publice locale ţin:
    a) exercitarea controlului asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi cinegetic;
    b) repartizarea terenurilor din fondul forestier;
    c) înregistrarea drepturilor de gestiune şi de folosinţă a terenurilor din fondul forestier;
    d) organizarea ţinerii evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic de stat;
    e) acordarea de sprijin organelor silvice de stat  la amenajarea sectoarelor silvice în locurile de agrement;
    f) lichidarea, în comun cu organele silvice de stat, a incendiilor de pădure;
    g) lichidarea, în comun cu organele silvice de stat, a efectelor incendiilor de pădure şi calamităţilor naturale;
    h) elaborarea, coordonarea şi organizarea îndeplinirii, în comun cu organele silvice de stat, a programelor locale privind dezvoltarea durabilă, folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor.
    [Art.9 lit.h) în redacţia LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
Capitolul III
ADMINISTRAREA ŞI GOSPODĂRIREA FONDURILOR
FORESTIER ŞI CINEGETIC
    Articolul 10. Obiectivele administrării şi gospodăririi
                        fondului forestier
    Administrarea şi gospodărirea fondului forestier trebuie să asigure:
    a) dezvoltarea durabilă a pădurilor şi menţinerea în ele a biodiversităţii;
    b) intensificarea funcţiilor de protecţie a apelor, igienico-sanitare, de reglare climaterică şi a altor funcţii ale pădurilor în  scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei şi protecţiei mediului înconjurător;
    c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii pădurilor, sporirea productivităţii acestora;
    d) elaborarea şi aplicarea unui complex de măsuri diverse şi reglementarea activităţii organelor silvice de stat privind aducerea şi menţinerea pădurilor în starea corespunzătoare funcţiilor lor ecologice şi social-economice;
    e) continuitatea eficienţei funcţionale a pădurilor şi valorificarea raţională a resurselor silvice.
    Articolul 11. Administrarea de stat a fondurilor forestier
                         şi cinegetic
    (1) Administrarea fondurilor forestier şi cinegetic este prerogativa statului.
    (2) Administrarea de stat a fondurilor forestier şi cinegetic este exercitată de Guvern, autorităţile administraţiei publice locale, organele silvice de stat, alte organe împuternicite în acest scop.
    (3) Administrarea de stat a fondurilor forestier şi cinegetic proprietate publică se  efectuează de către autoritatea  silvică centrală şi de autorităţile administraţiei publice locale.
    (4) Regulamentele, instrucţiunile şi indicaţiile organelor silvice de stat sînt obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri din fondul forestier (incluzînd proprietarii şi gestionarii  de terenuri din fondul  forestier, beneficiarii silvici), precum  şi pentru  întreprinderi,  instituţii,  organizaţii  şi  cetăţeni,  care execută în cadrul fondului forestier lucrări nelegate de gospodărirea fondului forestier şi derularea folosinţelor silvice.
    Articolul 12. Sarcinile autorităţii silvice centrale
    (1) Autoritatea silvică centrală este împuternicită legal să reglementeze, să coordoneze şi să exercite controlul asupra administrării şi gospodăririi fondului forestier.
    (2) Autoritatea silvică centrală elaborează regimul silvic, care reprezintă un sistem de norme tehnice, economice, juridice şi silvice privind amenajarea, folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor, şi exercită controlul asupra respectării acestui regim.
    (3) Autoritatea silvică centrală aplică regimul silvic în fondul forestier subordonat, respectînd principiile dezvoltării durabile a pădurilor, conservării şi ameliorării diversităţii biologice forestiere, folosirii raţionale a resurselor forestiere.
    (4) Pe terenurile din fondul forestier, nesubordonate autorităţii silvice centrale, respectarea regimului silvic este asigurată de deţinătorii acestora. Controlul asupra respectării regimului silvic este exercitat de organele silvice de stat şi de autorităţile administraţiei publice locale.
    (5) Organizarea şi gospodărirea fondului cinegetic, exercitarea controlului în acest domeniu ţin de competenţa autorităţii silvice centrale.
    (6) Autoritatea silvică centrală:
    a) organizează investigaţii ştiinţifice ale componentelor diversităţii biologice forestiere, elaborează măsuri pentru conservarea şi folosirea lor raţională, determinîndu-le cantitativ şi valoric resursele, evidenţiind procesele şi activităţile care influenţează starea acestora;
    b) contribuie la restabilirea ecosistemelor degradate, precum şi a speciilor periclitate şi pe cale de dispariţie;
    c) efectuează sistematic (la fiecare 5 ani) analiza şi confruntarea informaţiei privind conservarea diversităţii biologice şi folosirea raţională a resurselor genetice şi biologice;
    d) contribuie la informarea publicului despre dezvoltarea durabilă a fondurilor forestier şi cinegetic, starea diversităţii biologice forestiere, asigurîndu-i acces liber la informaţie şi participare la procesul de luare a deciziilor.
    (7) În domeniul rezervaţiilor şi altor arii protejate de pe terenurile din fondul forestier, autoritatea silvică centrală, de comun acord cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului înconjurător:
    a) elaborează şi organizează aplicarea măsurilor privind regenerarea, conservarea şi redresarea ecologică a pădurilor;
    b) organizează respectarea strictă a regulamentelor cu privire la rezervaţii şi alte arii protejate;
    c) prezintă Guvernului, în comun cu instituţiile ştiinţifice de profil şi cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului înconjurător, propuneri privind conservarea celor mai valoroase sectoare de păduri naturale şi crearea de parcuri naţionale, asigură condiţiile necesare de protecţie a diversităţii biologice în ariile menţionate;
    d) organizează activitatea ştiinţifică conform programelor coordonate cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului înconjurător şi instituţiile interesate, precum şi întocmirea analelor naturii.
    (8) Activitatea autorităţii silvice centrale se reglementează printr-un regulament aprobat de Guvern.
    [Art.12 în redacţia LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    [Art.12 al.(5)-(6) modificate prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    Articolul 13. Administrarea şi gospodărirea pe alte
                         terenuri silvice
    (1) Administrarea şi gospodărirea fondului forestier în zonele de frontieră şi în pădurile cu regim special se exercită de către organele silvice de stat teritoriale în comun cu organele de resort, în modul stabilit de Guvern.
    (2) Vegetaţia forestieră situată pe terenurile din afara fondului forestier se administrează de către proprietarii acestor terenuri. Gospodărirea terenurilor acoperite cu această vegetaţie se efectuează în scopul plantării ei în  modul stabilit de autorităţile administraţiei publice locale, cu acordul organelor de stat  pentru protecţia mediului înconjurător.
    (3) Terenurile din fondul forestier aflate în proprietate privată se administrează de către proprietarii acestora, care sînt obligaţi să le gospodărească conform regimului silvic şi regulilor de protecţie a mediului înconjurător.
    Articolul 14. Divizarea pădurilor pe grupe şi subgrupe
                         funcţionale
    (1) Pădurile Republicii Moldova se încadrează în grupa întîi funcţională, avînd în exclusivitate funcţii de protecţie a mediului înconjurător.
    (2) În raport cu funcţiile ce le revin, se disting următoarele subgrupe funcţionale de păduri:
    a) de protecţie a apelor;
    b) de protecţie a terenurilor şi solurilor;
    c) de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători;
    d) cu funcţii de recreere;
    e) de interes ştiinţific şi de conservare a genofondului şi ecofondului forestier.
    (3) Pot fi, de asemenea, delimitate sectoare silvice de protecţie specială, avînd un regim special de gospodărire.
    (4) Pentru fiecare subgrupă  funcţională de păduri, prin amenajamentele silvice, se stabilesc măsuri de gospodărire diferenţiate care asigură îndeplinirea funcţiilor ce le revin.
    [Art.14 modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    Articolul 15. Modul de clasificare a pădurilor pe grupe,
                         subgrupe şi categorii funcţionale
    (1) Clasificarea pădurilor pe grupe funcţionale se face de Guvern în conformitate cu prezentul cod, iar pe subgrupe şi categorii funcţionale - de autoritatea silvică centrală de comun acord cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului înconjurător.
    (2) Regulamentul privind clasificarea pădurilor pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale se aprobă de Guvern.
    [Art.15 în redacţia LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    Articolul 16. Stabilirea vîrstei exploatabilităţii şi a
                         ciclului de producţie forestieră
    (1) Vîrsta exploatabilităţii şi ciclul de producţie forestieră se stabilesc în funcţie de destinaţia specială principală a acestora, productivitatea plantaţiilor silvice, condiţiile ecologice şi termenele de regenerare a pădurii pe parchetele exploatate.
    (2) Determinarea vîrstei  exploatabilităţii şi a ciclului de producţie forestieră se efectuează de către autoritatea silvică centrală în baza amenajamentelor silvice şi a cercetărilor ştiinţifice speciale.
    Articolul 17. Modul de înstrăinare şi de atribuire a
                          terenurilor din fondul forestier în alte
                          scopuri decît cele silvice
    (1) Modul de înstrăinare şi de atribuire a terenurilor din fondul forestier în alte scopuri decît  cele silvice se stabileşte de legislaţia funciară.
    (2) În cazul înstrăinării terenurilor împădurite din fondul forestier în vederea utilizării lor pentru necesităţile statale şi cele publice, Guvernul decide concomitent conservarea sau tăierea pădurilor şi determină  modul de folosire a produselor lemnoase recoltate.
    Articolul 18. Edificarea obiectelor în scopuri ce ţin
                         de gospodărirea fondului forestier
    (1) Atribuirea terenurilor din fondul forestier pentru edificarea obiectelor (sedii de ocoale şi cantoane silvice, blocuri de producţie, construcţii, locuinţe, linii de comunicaţii etc.) în scopuri ce ţin de gospodărirea fondului forestier se efectuează de autoritatea silvică centrală de comun acord cu autorităţile administraţiei publice locale.
    (2) Sediul cantonului silvic este o încăpere de serviciu care nu poate fi privatizată, vîndută, dată în arendă sau supusă altor acţiuni care i-ar schimba destinaţia sau deţinătorul.
    [Art.18 în redacţia LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    [Art.18 modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]

    Articolul 19. Revendicările faţă de proiectarea, amplasarea,
                         construirea şi darea în exploatare a obiectelor
                         care pot afecta pădurile
    În  cazul proiectării, amplasării, construirii şi dării  în exploatare a obiectelor noi şi a celor reconstruite, care pot afecta starea şi regenerarea pădurilor, este necesar să fie  prevăzute şi efectuate, în mod obligatoriu, măsuri de protecţie a pădurilor coordonate cu autoritatea silvică centrală şi cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului înconjurător. Proiectele acestor obiecte se realizează sub condiţia respectării prevederilor Legii privind expertiza ecologică şi evaluarea  impactului asupra mediului înconjurător.
    Articolul 20.  Controlul de stat asupra stării, folosirii,
                          regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor
                          forestier şi cinegetic
    (1) Controlul de stat asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei  fondurilor forestier şi cinegetic are drept sarcină asigurarea respectării de către persoanele fizice şi juridice a legislaţiei silvice şi cinegetice.
    (2) Controlul de stat asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi cinegetic este exercitat de către Guvern şi organele de stat pentru protecţia mediului înconjurător în modul stabilit de acesta.
    [Art.20 al.(2) modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    [Art.20 al.(2) modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    Articolul 21. Competenţa autorităţii silvice centrale
    De competenţa organelor silvice de stat  în exercitarea controlului departamental asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi cinegetic ţin:
    a) aplicarea normelor tehnice, economice, juridice  şi  silvice care asigură respectarea regimului silvic;
    b) respectarea modului de eliberare a lemnului pe picior;
    c) respectarea prevederilor amenajamentelor silvice;
    d) regenerarea pădurilor şi împădurirea terenurilor goale;
    e) respectarea tehnologiilor respective la executarea  lucrărilor în fondul forestier;
    f) respectarea modului stabilit de ţinere a evidenţei de  stat  a fondului forestier, cadastrului  silvic de stat şi monitoringului forestier;
    g) valorificarea raţională a resurselor silvice;
    h) organizarea pazei şi protecţiei pădurilor;
    i) efectuarea folosinţelor silvice;
    j) utilizarea raţională a fondului cinegetic;
    k) ţinerea evidenţei faunei sălbatice şi autorizarea vînătorii;
    l) respectarea regulilor şi termenelor stabilite pentru vînătoare, a măsurilor de securitate la vînătoare.
    [Art.21 lit.b) introdusă LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771; lit.b)-k) devin c)-l)]
    [Art.21 lit.b) modificată prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
     Articolul 22. Competenţa autorităţii centrale abilitate cu
                           gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia
                           mediului înconjurător
    De  competenţa organelor de stat pentru protecţia mediului înconjurător în exercitarea controlului de stat asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei  fondurilor forestier şi cinegetic ţin:
    a) îndeplinirea programelor, aprobate de Guvern, privind folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor;
    b) concordanţa procentului de împădurire cu normativele stabilite;
    c) respectarea normelor de folosinţă a produselor pădurii;
    d) repartizarea pădurilor pe grupe şi categorii funcţionale;
    e) protecţia şi folosirea unor specii rare şi protejate de plante şi animale aflate pe cale de dispariţie de pe terenurile din  fondul forestier;
    f) respectarea regimului stabilit  în ariile protejate ale terenurilor din fondul forestier;
    g) stabilirea şi respectarea normelor de recoltare  a animalelor şi păsărilor sălbatice;
    h) folosirea raţională a fondurilor forestier şi cinegetic;
    i) analiza stării fondurilor forestier şi cinegetic.
    [Art. 22 modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    Articolul 23. Controlul obştesc asupra stării, folosirii,
                          regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor
                          forestier şi cinegetic
    Cetăţenii şi asociaţiile obşteşti au dreptul să primească de la organele silvice de stat şi de la organele de stat pentru protecţia mediului înconjurător informaţie despre starea fondurilor forestier şi cinegetic, măsurile planificate şi realizate de conservare şi folosire a acestora, să propună şi să realizeze, în conformitate cu legislaţia, măsuri privind paza şi folosirea raţională a fondurilor forestier şi cinegetic, conservarea biodiversităţii în ele.
Capitolul IV
GESTIUNEA ŞI FOLOSIREA TERENURILOR DIN FONDUL FORESTIER
    Articolul 24. Gestiunea fondului forestier
    (1) Terenurile din fondul forestier se atribuie în gestiune întreprinderilor silvice şi altor întreprinderi de stat, precum şi altor persoane juridice şi/sau fizice, abilitate legal cu asemenea activitate, în condiţiile art.6 din prezentul cod.
    [Art. 24 al.(1) în redacţia LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    (2) Atribuirea terenurilor din fondul forestier  în  gestiune  se efectuează de către Guvern, în modul stabilit de legislaţie.
    (3) Se stabilesc următoarele criterii ale gestionării durabile a pădurilor:
    a) menţinerea, conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice din păduri;
    b) menţinerea sănătăţii şi vitalităţii pădurilor;
    c) menţinerea şi intensificarea funcţiilor de protecţie a pădurilor;
    d) menţinerea şi consolidarea capacităţii productive a resurselor forestiere, contribuţiei lor în ciclurile mondiale de carbon;
    e) menţinerea şi stimularea funcţiilor producătoare ale pădurilor (produse lemnoase şi nelemnoase);
    f) menţinerea altor funcţii şi condiţii socio-economice.
    (4) Lista indicatorilor pentru fiecare criteriu al gestionării durabile a pădurilor se aprobă de Guvern.
    (5) Funcţiile gestiunii fondului forestier nu pot fi cumulate cu funcţiile controlului de stat în domeniul dat.
    [Art. 24 al.(3)-(5) introduse prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    Articolul 25. Folosirea terenurilor din fondul forestier
    (1) Terenurile din fondul forestier pot fi date în folosinţă, în scopurile prevăzute de prezentul cod, persoanelor fizice şi juridice, asociaţiilor obşteşti şi organizaţiilor religioase.
    (2) Atribuirea terenurilor din fondul forestier în  folosinţă se efectuează de către organele silvice de stat şi autorităţile administraţiei publice locale, în modul stabilit de legislaţie.
    [Art.25 modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    [Art. 25 al.(2) modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    Articolul 26. Atribuirea terenurilor din fondul forestier în folosinţă
    (1) Terenurile din fondul forestier pot fi atribuite în folosinţă persoanelor juridice şi/sau fizice în scopurile prevăzute de prezentul cod în condiţii de arendă, folosinţă gratuită şi folosinţă de scurtă durată.
    (2) Modul şi condiţiile de atribuire a terenurilor din fondul forestier în folosinţă se stabileşte printr-un regulament aprobat de Guvern.
    (3) Arenda terenurilor din fondul forestier din cadrul ariilor naturale protejate este interzisă.
    [Art.26 în redacţia LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    [Art.26 modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    Articolul 27. Încetarea dreptului de gestiune asupra terenurilor
                         din fondul forestier
    (1) Încetarea dreptului de gestiune asupra terenurilor din fondul forestier are loc în cazurile:
    a) încetării sau suspendării activităţii unităţii căreia  i-au fost atribuite terenuri din fondul forestier în gestiune;
    b) folosirii terenurilor din fondul  forestier în alte scopuri decît cele prevăzute de condiţiile de atribuire a acestora în gestiune;
    c) scoaterii terenurilor din fondul forestier pentru necesităţi de stat şi publice;
    d) folosirii neraţionale a terenurilor din fondul forestier, fapt care condiţionează diminuarea funcţiilor de protecţie a pădurilor, înrăutăţirea stării şi calităţii lor; efectuării necorespunzătoare a pazei şi a regenerării pădurilor; organizării  necorespunzătoare a folosirii fondului forestier.
    (2) Dreptul de gestiune asupra terenurilor din fondul forestier încetează prin hotărîre de Guvern la iniţiativa autorităţii silvice centrale sau autorităţii centrale pentru protecţia mediului înconjurător.
    [Art.27 modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    Articolul 28. Încetarea dreptului de folosinţă a terenurilor
                         din fondul forestier
    Încetarea dreptului de folosinţă a terenurilor din fondul forestier are loc în cazurile:
    a) renunţării benevole la efectuarea folosinţelor silvice;
    b) expirării termenului pentru care a fost oferit dreptul de folosinţă a terenurilor din fondul forestier;
    c) suspendării activităţii  întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor care beneficiau de folosinţe silvice;
    d) folosirii  fondului forestier cu încălcarea  regulilor şi modului stabilit de folosire;
    e) neachitării la termen a plăţii pentru folosinţele silvice;
    f) scoaterii terenurilor din fondul forestier pentru necesităţi de stat şi publice;
    g) expirării termenului contractului de arendă.
Capitolul V
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE GESTIONARILOR DE TERENURI
DIN FONDUL FORESTIER ŞI BENEFICIARILOR SILVICI
    Articolul 29. Drepturile şi obligaţiunile gestionarilor
                         de terenuri din fondul forestier
    (1) Gestionarii de terenuri din fondul forestier au dreptul:
    a) să  folosească fondul forestier şi să desfăşoare alte activităţi de gospodărire a fondului forestier;
    b) să construiască drumuri, depozite silvice, blocuri locative şi administrative pentru păstrarea şi prelucrarea primară a materiei prime, precum şi alte obiecte  necesare pentru gospodărirea şi folosirea terenurilor din fondul forestier;
    c) să repartizeze terenurile din fondul forestier întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor pentru folosire şi altă asemenea activitate de gospodărire, cu acordarea autorizaţiei de exploatare sau a biletului silvic.
    (2) Gestionarii de terenuri din fondul forestier sînt obligaţi:
    a) să asigure regenerarea, paza, protecţia, ameliorarea stării sanitare a pădurilor, îngrijirea şi sporirea productivităţii lor, conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice forestiere, sporirea fertilităţii solurilor forestiere, organizarea  folosirii şi ţinerea evidenţei pădurilor, să îndeplinească alte obligaţiuni  în vederea gospodăririi fondului forestier;
    b) să folosească raţional produsele pădurii;
    c) să execute lucrările prin metode care ar asigura păstrarea funcţiilor de protecţie a pădurilor, precum şi condiţiile optime pentru  regenerarea  arboreturilor, creşterea  plantelor  medicinale, alimentare şi tehnice.
    [Art.29 al.(2), lit.a) modificată prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
     Articolul 30. Drepturile şi obligaţiunile beneficiarilor silvici
     (1) Beneficiarii silvici au dreptul:
    a) să primească în folosinţă terenuri din fondul forestier pentru recoltarea produselor pădurii, precum şi pentru cositul  fînului, păşunatul vitelor pe anumite sectoare şi pentru alte folosinţe silvice;
    b) în conformitate cu legislaţia, să construiască drumuri, blocuri de producţie şi administrative, să amenajeze platforme pentru stivuirea producţiei silvice, locuri de parcare a autovehiculelor, altor mijloace de transport.
    [Art.30 al.(1), lit.b) în redacţia LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.71]
    [Art.30 al. (1), lit. b) modificaăt prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.2001 art.1089]
    (2) Beneficiarii silvici sînt obligaţi:
    a) să folosească raţional parchetele, care le-au fost puse la dispoziţie pentru recoltarea masei lemnoase, fîneţele, alte terenuri silvice;
    b) să nu admită pierderea masei lemnoase recoltate;
    c) să  cureţe parchetele de resturile de exploatare, iar terenurile deteriorate în procesul exploatării să fie aduse într-o stare bună pentru folosire conform destinaţiei;
    d) să achite la termen plata pentru folosirea terenurilor din fondul forestier;
    e) să execute lucrările prin metode care nu afectează starea şi regenerarea pădurilor, precum şi starea bazinelor acvatice şi a altor obiecte naturale;
    f) să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor, să  ia măsuri de apărare împotriva incendiilor în  locurile de executare a lucrărilor, iar în cazul apariţiei incendiilor de pădure, să le stingă în cel mai scurt timp;
    g) să îndeplinească alte cerinţe în conformitate cu regulamentele de folosire a fondului forestier.
    Articolul 31. Protecţia gestionarilor de terenuri din
                         fondul forestier şi beneficiarilor silvici
    (1) Este interzisă imixtiunea în activitatea gestionarilor de terenuri din fondul forestier şi beneficiarilor silvici, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.
    (2) Drepturile încălcate urmează să fie restabilite, iar pagubele pricinuite de încălcarea drepturilor gestionarilor de terenuri din fondul forestier şi beneficiarilor silvici urmează să fie  integral recuperate. Litigiile privind recuperarea pagubelor se soluţionează de către instanţele judecătoreşti.
    Articolul 32. Accesul cetăţenilor în păduri
    (1) Cetăţenii, în condiţiile prezentului cod, au acces liber pe teritoriul fondului forestier. Folosirea gratuită a pădurilor de către cetăţeni are loc în scopuri de recreere, pentru recoltarea fructelor şi pomuşoarelor sălbatice, nucilor, ciupercilor şi altor produse ale pădurii, cu excepţia cazurilor în care recoltarea se efectuează pe sectoare ameliorate sau artificiale, fie în locuri special amenajate. Modul şi condiţiile de folosire a pădurilor în scopurile menţionate se stabilesc de Guvern.
    [Art.32 al.(1) în redacţia LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    (2) Accesul cetăţenilor în păduri şi recoltarea produselor accesorii pot fi limitate sau interzise de către organele silvice de stat, prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul prevenirii incendiilor şi în alte scopuri, iar în pădurile rezervaţiilor şi în alte păduri cu regim special de protecţie în legătură cu stabilirea unui regim special.
    (3) Cetăţenii sînt obligaţi să respecte în păduri regulile de apărare împotriva incendiilor, să nu comită tăierea şi vătămarea arborilor şi arbuştilor, distrugerea şi deteriorarea muşuroaielor de furnici şi cuiburilor de păsări, să recolteze produsele accesorii ale pădurii  în termene şi prin metode care nu  prejudiciază  regenerarea acestora.
Capitolul VI
PRODUSELE PĂDURII
    Articolul 33. Felurile de produse ale pădurii
    (1) Produse ale pădurii sînt considerate produsele lemnoase şi nelemnoase, serviciile legate de folosirea  pădurilor, precum şi rezultatele activităţii de realizare a funcţiilor de protecţie a pădurilor.
    (2) Produse lemnoase sînt:
    a) produsele principale, rezultate din tăieri  de regenerare şi de conservare a pădurilor;
    b) produsele secundare, rezultate din tăieri de îngrijire a arboreturilor (degajări, curăţiri, rărituri) şi tăieri de reconstrucţie;
    c) produsele rezultate din tăieri de igienă, necesitatea efectuării cărora este  cauzată de uscarea totală sau parţială a arborilor;
    d) produsele rezultate din alte tăieri;
    e) produsele auxiliare (cioturi, coji etc.);
    f) produsele rezultate din lichidarea efectelor calamităţilor naturale (doborîturi de vînt, rupturi de zăpadă etc.).
    [Art.33 al.(2), lit.a) modificată prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    (3) Produse nelemnoase sînt:
    a) vînatul, peştele, melcii de viţă de vie etc.;
    b) produsele accesorii ale pădurii: fructe şi pomuşoare sălbatice, nuci, ciuperci, plante medicinale şi alte plante;
    c) rezultatele folosinţei pădurii în scopuri de cercetare ştiinţifică, de recreere, turistice, sportive etc.
    (4) Produsele pădurii sînt supuse certificării. Organizarea certificării produselor pădurii se efectuează în modul, condiţiile şi conform listei aprobate de Guvern.
    [Art. 33 al.(4) introdus prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    Articolul 34. Normele de folosire a pădurii
    (1) Folosirea pădurii se efectuează în limitele  normativelor ştiinţific argumentate, determinate în baza amenajamentului  silvic, inventarierii şi cercetării fondului forestier.
    (2) Volumul anual de recoltarea masei lemnoase la produsele principale se stabileşte pe fiecare unitate de producţie, în limita posibilităţii prevăzute de amenajamentele silvice. Se admit tăieri rase pe parchete cu o suprafaţă de cel mult 2,0 ha cu respectarea termenului de alăturare.
    [Art. 34 al.(2) modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    (3) Volumul anual de recoltare a masei lemnoase prin tăieri secundare (de îngrijire, de igienă, de reconstrucţie) se stabileşte pe baza arboreturilor care  necesită îmbunătăţirea compoziţiei, stării sanitare şi condiţiilor de creştere.
    (4) Principiile şi modul de determinare a posibilităţii de recoltare a masei lemnoase la produsele principale se stabilesc de către autoritatea silvică centrală de comun acord cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului înconjurător.
    [Art.34 al.(4) modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    (5) Posibilitatea de recoltare a masei lemnoase la produsele principale se stabileşte de Guvern.
    [Art.34 al.(5) introdus prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    Articolul 35. Acordarea dreptului de folosinţă a terenurilor
                         din fondul forestier
    (1) Efectuarea folosinţelor silvice, cu excepţia celor prevăzute la art.32 al prezentului cod, se permite în baza autorizaţiei de exploatare sau biletului silvic. Autorizaţia de exploatare şi  biletul silvic se acordă de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au în gestiune terenuri din fondul  forestier. Se pot efectua numai tipurile de folosinţe silvice prevăzute în autorizaţia de exploatare sau în biletul silvic.
    (2) Formularul autorizaţiei de exploatare şi al biletului  silvic se aprobă de autoritatea silvică centrală.
    (3) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au în gestiune terenuri din fondul forestier sînt obligate să  legalizeze dreptul de folosinţă a acestora pe principii generale.
    Articolul 36. Recoltarea şi transportarea masei lemnoase
    (1) Recoltarea masei lemnoase prin tăieri de regenerare (tăierea arboreturilor exploatabile) se efectuează în toate pădurile, cu excepţia pădurilor menţionate la alin.(4) al prezentului articol.
    (2) Recoltarea masei lemnoase prin tăieri secundare şi alte tăieri în legătură cu construcţia drumurilor, clădirilor, trasarea parcursului conductelor, liniilor de transport de energie electrică etc. se permite în toate pădurile.
    (3) Tăierile de produse principale se efectuează şi în scopul ameliorării stării arboreturilor, funcţiilor de protecţie a pădurii, precum şi pentru folosirea raţională şi oportună a volumului de masă lemnoasă exploatabilă.
    (4) În pădurile rezervaţiilor, pădurile parcurilor naţionale, pădurile monumente ale naturii, pădurile de importanţă ştiinţifică sau istorico-culturală, plantaţiile silvice cu pomi fructiferi, pădurile urbane, pădurile-parc, sectoarele de păduri-parc din zonele verzi ale localităţilor, pădurile din prima şi a doua zonă de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă şi a staţiunilor balneare, pădurile antierozionale tăierile de regenerare sînt interzise.
    (5) În cadrul unor arii protejate pot fi interzise orice tipuri de tăieri în conformitate cu regimul special de protecţie a lor.
    (6) În pădurile menţionate la alin.(4) al prezentului articol se permit tăieri de îngrijire, de igienă, de reconstrucţie (inclusiv ecologică) şi de conservare.
    (7) Arborii destinaţi exploatării vor fi în prealabil marcaţi cu ciocanele silvice de către personalul serviciului silvic în conformitate cu normele stabilite.
    (8) Valorificarea masei lemnoase pe picior sau fasonată se efectuează de întreprinderile silvice ori, prin licitaţie, de persoanele fizice sau juridice, conform legislaţiei.
    (9) Produsele lemnoase pot fi transportate de la locul de recoltare sau de depozitare numai fiind însoţite (pe toată durata transportului) de actele respective din care rezultă cu certitudine legalitatea provenienţei acestora (bonul de plată, factura de expediţie etc.). Inspectoratul Ecologic de Stat, organele silvice de stat, organele de poliţie (organele de control) sînt autorizate să controleze circulaţia produselor lemnoase şi să le reţină pe cele fără acte legale de provenienţă. Produsele lemnoase reţinute vor fi date pentru păstrare provizorie întreprinderii silvice teritoriale, care va asigura depozitarea şi paza lor.
    (10) Încărcarea, în orice mijloc de transport, a produselor lemnoase fără acte legale de provenienţă se interzice. Transportatorul va refuza primirea produselor lemnoase pentru expediere, dacă acestea nu au acte legale de provenienţă. Transportatorul găsit fără acte legale de provenienţă a produselor lemnoase transportate este obligat să le transporte la locul de predare pentru păstrare provizorie pe cont propriu.
    (11) Depozitarea şi prelucrarea lemnului rotund în cherestea şi alte semifabricate de către deţinătorii de instalaţii şi utilaje respective fără acte legale de provenienţă a acestuia se interzice.
    (12) Dacă în termenul stabilit de organul de control sau ca urmare a hotărîrii judecătoreşti nu poate fi stabilită provenienţa produselor lemnoase reţinute, acestea vor fi confiscate în conformitate cu prevederile Codului penal. În cazul în care a fost stabilită provenienţa legală, produsele lemnoase reţinute vor fi restituite proprietarului, care va suporta cheltuielile de depozitare.
    [Art.36 al.(12) modificat prin LP131 din 23.12.09, MO23-24/12.02.10 art.35]
    (13) Produsele lemnoase autohtone pot fi exportate numai în baza contractelor de export, însoţite de certificatul de origine eliberat de Camera de Comerţ şi Industrie. În cazul exportului lemnului brut autohton, este necesar avizul organelor teritoriale de protecţie a mediului înconjurător.
    [Art.36 al.(13) modificat prin LP162 din 22.07.11, MO170-175/14.10.11 art.498]
    (14) Regulile de eliberare a lemnului pe picior în păduri şi Regulamentul cu privire la monitorizarea circulaţiei produselor lemnoase se aprobă de Guvern, iar Regulamentul cu privire la efectuarea tăierilor silvice - de autoritatea silvică centrală.
    [Art.36 în redacţia LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03art.771]
    Articolul 37. Recoltarea produselor lemnoase auxiliare
                         şi a materiei prime tehnice
    (1) Recoltarea  cioturilor,  cojilor,  altor  produse  lemnoase auxiliare şi a materiei prime tehnice pentru prelucrare industrială şi satisfacerea necesităţilor populaţiei se permite fără afectarea pădurii.
    (2) Modul de recoltare a produselor lemnoase auxiliare şi a materiei prime tehnice se  stabileşte de  către  autoritatea  silvică centrală de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
    [Art.37 al. (2) modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    Articolul 38. Folosinţele silvice accesorii
   (1) Folosinţa specială a obiectelor regnului vegetal (recoltarea fructelor şi pomuşoarelor sălbatice, nucilor, ciupercilor, plantelor medicinale şi altor plante) pentru satisfacerea necesităţilor de producţie sau ştiinţifice, precum şi în scopul obţinerii beneficiilor de la vînzarea acestor resurse sau a produselor acestora, se efectuează în baza autorizaţiilor şi altor documente eliberate de autorităţile abilitate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Amplasarea stupilor şi prisăcilor, cositul fînului şi păşunatul vitelor în anumite sectoare ale fondului forestier care nu sînt locuri de creştere şi de trai ale speciilor de plante şi animale rare şi pe cale de dispariţie se permit în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    [Art.38 al.(1) în redacţia LP131 din 23.12.09, MO23-24/12.02.10 art.35]
    [Art.38 al.(1) modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    [Art.38 al.(1) modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    (2) Sînt interzise colectarea sau nimicirea plantelor, capturarea sau nimicirea animalelor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi în anexele la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES).
    [Art.38 al.(2) în redacţia LP131-XVIII din 23.12.09, MO23-24/12.02.10 art.35]
    (3) Fîneţele şi păşunile aflate pe teritoriul fondului  forestier care nu sînt utilizate pentru necesităţile gospodăriei silvice pot fi date în folosinţă temporară  întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor.
    (4) Păşunatul caprinelor şi ovinelor în păduri este interzis.
    (5) Regulamentul cu privire la recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor pe terenurile din fondul forestier este aprobat de Guvern.
    (6) Modul şi condiţiile de comercializare a produselor  accesorii ale pădurii sînt stabilite în instrucţiunea aprobată de autoritatea silvică centrală.
    Articolul 39. Folosirea pădurii în scopuri de recreere
    (1) Pentru organizarea odihnei populaţiei, autorităţile administraţiei publice locale, gestionarii de terenuri din  fondul forestier, precum şi, cu acordul lor, alte întreprinderi, instituţii şi organizaţii, desfăşoară activităţi de amenajare a sectoarelor de pădure şi de deservire social-culturală a populaţiei în pădurile zonelor verzi ale localităţilor şi în alte păduri care sînt folosite pentru odihnă, sport şi turism, păstrînd mediul silvic şi landşafturile naturale, arhitectura zonelor suburbane şi  respectînd cerinţele sanitare.
    (2) Modul de folosire a pădurii  în scopuri de recreere se stabileşte de Guvern.
    Articolul 40. Folosirea terenurilor din fondul forestier
                         pentru necesităţile gospodăriei cinegetice
    (1) Fauna sălbatică de interes vînătoresc şi terenurile de vînătoare amplasate în cadrul fondului forestier sînt parte componentă a fondului cinegetic.
    (2) Folosirea terenurilor din fondul forestier pentru necesităţile gospodăriei cinegetice se efectuează fără afectarea pădurii.
    (3) Modul şi condiţiile de folosire a terenurilor din fondul forestier pentru necesităţile gospodăriei cinegetice sînt determinate de Legea regnului animal.
    Articolul 41. Folosirea terenurilor din fondul forestier
                          în scopuri de cercetare ştiinţifică
    (1) Pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor respective li se pot repartiza terenuri din fondul forestier. Pe aceste terenuri pot fi limitate sau interzise folosinţele silvice ale altor întreprinderi, instituţii şi organizaţii, precum şi ale cetăţenilor, dacă acestea nu sînt conforme scopurilor efectuării lucrărilor de cercetare ştiinţifică.
    (2) Modul de folosire a terenurilor din fondul forestier în scopuri de cercetare ştiinţifică se stabileşte de Guvern.
    Articolul 42. Limitarea folosinţelor silvice pe teritoriile
                         ariilor protejate
    (1) În rezervaţii, parcuri naţionale, alte arii protejate se interzic folosinţele silvice ce nu sînt conforme scopurilor creării acestora.
    (2) Modul de efectuare a folosinţelor silvice în rezervaţii, parcuri naţionale, alte arii protejate este stabilit de legislaţia privind protecţia mediului înconjurător.
    Articolul 43. Particularităţile folosinţelor silvice în
                          zonele de frontieră
    Particularităţile folosinţelor silvice în zonele de frontieră se stabilesc de organele silvice de stat, de comun acord cu conducerea Poliţiei de Frontieră.
    [Art.43 modificat prin LP304 din 26.12.12, MO48/05.03.13 art.150; în vigoare 05.03.13]
    [Art.43 modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    [Art.43 modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
Capitolul VII
PLATA PENTRU FOLOSINŢELE SILVICE.
STIMULAREA ECONOMICĂ A FOLOSIRII RAŢIONALE,
 REGENERĂRII, PAZEI ŞI PROTECŢIEI PĂDURILOR
    Articolul 44. Plata pentru folosinţele silvice
    (1) Folosinţele silvice se  efectuează contra plată.
    [Art.44 al.(1) modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    (2) Plăţile pentru folosinţele silvice sînt folosite pentru paza pădurilor, sporirea calităţii  lor, stimularea materială a deţinătorilor de terenuri din fondul forestier, precum şi pentru amenajarea pădurilor.
    [Art.44 al.(3)-(6) excluse prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.77; al.(7) devine al.(3)]
    [Art.44 modificat prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    (3) Modul de plată pentru folosinţele silvice se stabileşte de Guvern.
    Articolul 45. Stimularea economică a folosirii raţionale,
                         regenerării, pazei şi protecţiei pădurilor
    (1) Stimularea economică a folosirii raţionale, regenerării, pazei şi protecţiei pădurilor are ca scop creşterea interesului şi responsabilităţii deţinătorilor de terenuri din fondul forestier pentru conservarea şi dezvoltarea pădurilor şi include:
    a) alocarea de mijloace pentru realizarea  programelor privind folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor din contul bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, altor surse;
    [Art.45 al.(1), lit.a) modificată prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    b) plata pentru măsurile silvice conform normativelor (taxelor) diferenţiate, precum şi stimularea materială a deţinătorilor de terenuri din fondul forestier pentru executarea calitativă a lucrărilor silvice;
    c) stimularea deţinătorilor de terenuri din fondul forestier pentru îmbunătăţirea calităţii pădurilor şi sporirea productivităţii lor;
    d) stimularea persoanelor care au depistat  încălcări ale legislaţiei silvice şi au asigurat încasarea amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor pierderilor materiale, cauzate gospodăriei silvice.
    (2) Modul de stimulare economică a folosirii raţionale, regenerării, pazei şi protecţiei pădurilor se stabileşte de legislaţie.
    Articolul 46. Fondul de conservare şi dezvoltare a
                         pădurilor
    (1) În scopul finanţării programelor privind folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor se constituie un fond de conservare şi dezvoltare a pădurilor.
    (2) Modul de constituire şi utilizare a fondului de conservare şi dezvoltare a pădurilor se stabileşte de Guvern.
Capitolul VIII
FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR DE ADMINISTRARE
ŞI GOSPODĂRIRE A FONDURILOR FORESTIER ŞI CINEGETIC
    Articolul 47. Sursele de finanţare a activităţilor în domeniul
                         fondurilor forestier şi cinegetic subordonate
                         organelor silvice de stat şi utilizarea lor
    (1) Sursele de finanţare a activităţilor în domeniul fondului forestier şi cinegetic subordonate organelor silvice de stat se constituie din:  
    a) veniturile obţinute de la activitatea organelor silvice de stat:
    - veniturile obţinute de la comercializarea masei lemnoase şi eliberarea lemnului pe picior, de la comercializarea produselor lemnoase şi materialelor lemnoase auxiliare, produselor accesorii şi agricole, a materialelor forestiere de reproducere, veniturile obţinute de la activitatea de vînătoare, turism etc.;
    - veniturile obţinute de la prelucrarea masei lemnoase;
    - mijloacele de la creditele obţinute în condiţiile legii şi utilizate în scopuri de regenerare şi extindere a terenurilor cu vegetaţie forestieră, pază şi protecţie a pădurilor, lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale;
    - mijloacele obţinute de la repararea prejudiciului cauzat gospodăriei silvice şi gospodăriei cinegetice prin încălcarea legislaţiei;
    - donaţiile de binefacere;
    - alte mijloace financiare de provenienţă legală;
    b) mijloacele bugetului de stat prevăzute anual în buget.
    (2) Sursele de finanţare se utilizează pentru:
    a) finanţarea cheltuielilor ce ţin de protecţia contra bolilor şi dăunătorilor;
    b) finanţarea investiţiilor capitale în domeniul fondurilor forestier şi cinegetic, inclusiv în ce priveşte regenerarea acestora;
    c) finanţarea cheltuielilor ce ţin de paza fondurilor forestier şi cinegetic;
    d) întreţinerea organelor silvice de stat;
    e) efectuarea  cercetărilor ştiinţifice şi lucrărilor de  proiectare în domeniul silviculturii;
    f) organizarea şi dezvoltarea gospodăriei cinegetice;
    g) alte necesităţi legate de administrarea şi gospodărirea fondurilor forestier şi cinegetic.
    (3) Activităţile menţionate la alin.(2) lit.a) se finanţează din contul mijloacelor bugetului de stat, iar cele menţionate la alin.(2) lit.b) - din contul veniturilor proprii ale gospodăriilor silvice şi din contul mijloacelor bugetului de stat.
    (4) Finanţarea investiţiilor capitale în domeniul fondurilor forestier şi cinegetic, inclusiv în ce priveşte regenerarea acestora, se efectuează în cadrul programelor investiţionale anuale, în limita alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat.
    (5) Activităţile menţionate la alin.(2) lit.c)-g) se finanţează din contul veniturilor proprii ale gospodăriilor silvice.
    [Art.47 în redacţia LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611; în vigoare 01.01.06]
    [Art.48 exclus prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611,; în vigoare 01.01.06]
    [Art.48 modificată prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    [Art.48 modifica prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.71; lit.d)-f) devin e)-g)]
    Articolul 49. Finanţarea activităţilor de administrare
                         şi gospodărire a fondului forestier proprietate
                         publică nesubordonat organelor silvice de stat
    Activităţile de administrare şi gospodărire a fondului forestier proprietate publică  nesubordonat organelor silvice de stat se finanţează de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.
    [Art.49 modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611; în vigoare 01.01.06]
    Articolul 50. Finanţarea activităţii de gospodărire a
                         fondului forestier proprietate privată
    Activitatea de gospodărire a fondului forestier proprietate privată este finanţată de către proprietari.
Capitolul IX
REGENERAREA ŞI ÎNGRIJIREA PĂDURILOR
    Articolul 51. Regenerarea naturală a pădurilor
    (1) Regenerarea naturală a pădurilor se realizează conform amenajamentelor silvice.
    (2) La regenerarea naturală se va acorda prioritate arboreturilor din speciile autohtone, regenerate din seminţe, incluse în Catalogul naţional al resurselor genetice forestiere, urmărindu-se conservarea genofondului şi asigurarea continuităţii funcţiilor lor.
    [Art.51 al.(2) modificat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03 art.771]
    Articolul 52. Regenerarea artificială a pădurilor
    (1) Autoritatea silvică centrală este obligată să asigure, prin unităţile sale, împădurirea tuturor terenurilor din fondul forestier destinate regenerării.
    (2) Compoziţia, schemele şi tehnologiile de regenerare artificială a pădurii se stabilesc conform unor norme tehnice speciale, ţinîndu-se cont de condiţiile staţiunii forestiere.
    (3) Lucrările de regenerare trebuie să fie executate cu  material forestier de reproducere provenit din sectoare de seminceri, plantaţii-mamă de butaşi şi din seminceri autohtoni.
    Articolul 53. Îngrijirea pădurilor
    (1) Îngrijirea pădurilor se  realizează conform amenajamentelor silvice.
    (2) Deţinătorii de terenuri din fondul forestier sînt obligaţi să realizeze toate măsurile de menţinere a seminţişului  natural şi preexistent de specii valoroase şi de îngrijire a arboreturilor în conformitate cu cerinţele tehnice, să asigure sporirea productivităţii pădurilor, îmbunătăţirea  compoziţiei lor prin efectuarea la timp a tăierilor de îngrijire, de igienă, de reconstrucţie, altor măsuri silvice.
Capitolul X
ÎMPĂDURIREA TERENURILOR DEGRADATE ŞI
PLANTAREA PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECŢIE
PE TERENURILE DIN AFARA FONDULUI FORESTIER
    Articolul 54. Împădurirea terenurilor degradate
    Împădurirea terenurilor degradate din afara fondului forestier este obligatorie şi se efectuează de către proprietarii acestora, conform programelor şi proiectelor speciale, coordonate cu organele silvice de stat şi organele de stat pentru protecţia mediului înconjurător şi aprobate de către autorităţile administraţiei publice locale.
    Articolul 55. Finanţarea lucrărilor de împădurire şi de
                         plantare a perdelelor forestiere de protecţie
    Finanţarea lucrărilor de împădurire şi de plantare a perdelelor forestiere de protecţie pe terenurile din afara fondului forestier (proiectarea, plantarea şi  îngrijirea pădurilor şi perdelelor forestiere pînă la realizarea stării de masiv) se efectuează din bugetul de stat şi din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. Statul acordă înlesniri deţinătorilor funciari care efectuează asemenea lucrări pe terenurile lor în conformitate cu Legea nr.1041-XIV din 15 iunie 2000 pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate.
    [Art.55 modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    [Art.55 completat prin LP327 din 18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
Capitolul XI
PAZA FONDURILOR FORESTIER ŞI CINEGETIC
    Articolul 56. Asigurarea pazei fondului forestier şi a
                         vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier
    Autoritatea silvică centrală, alţi gestionari de terenuri din fondul forestier şi autorităţile administraţiei publice locale asigură paza fondului forestier şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier împotriva   tăierilor  ilegale,  furturilor,  distrugerilor, degradărilor,  incendiilor, păşunatului  neautorizat al vitelor, braconajului şi altor acţiuni dăunătoare.
    Articolul 57. Lupta cu incendiile de pădure
    (1) Persoanele fizice şi juridice, activitatea cărora  se desfăşoară în cadrul fondului forestier şi pe teritoriile aferente, sînt obligate  să  respecte regulile de prevenire şi stingere a incendiilor de pădure.
    (2) Regulile de prevenire şi stingere a incendiilor de pădure se elaborează de către autoritatea silvică centrală şi se aprobă  de Guvern.
    (3) Autorităţile administraţiei publice locale, subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Serviciului de Informaţii şi Securitate sînt obligate să sprijine organele silvice de stat în acţiunile de prevenire şi  stingere a incendiilor din pădurile fondului forestier şi din alte zone cu vegetaţie forestieră.
    [Art.57 al.(3) modificat prin LP304 din 26.12.12, MO48/05.03.13 art.150; în vigoare 05.03.13]
    [Art.57 al.(3) modificat prin LP543 din 12.10.01, MO141/22.11.01 art.1095]
    (4) Persoanele fizice  aflate  în  zonele  în  care  s-au  produs incendii de pădure sînt obligate să ia parte la stingerea lor.
    Articolul 58. Interzicerea decopertării litierei, păturii vii
                         şi a stratului de sol fertil de pe terenurile
                         din fondul forestier
    Decopertarea litierei, păturii vii şi a stratului de  sol  fertil de pe terenurile din fondul forestier  pentru  folosirea  acestora  în alte scopuri decît cele silvice este interzisă.
    Articolul 59. Păşunatul vitelor pe terenurile
                    din fondul forestier
    (1) Păşunatul bovinelor,  cabalinelor,  caprinelor,  ovinelor  şi altor animale domestice pe  terenurile  din  fondul  forestier  şi  în perdelele forestiere de protecţie este interzis.
    (2) În cazuri excepţionale prevăzute la art.38 alin. (1)  şi  (3) din prezentul cod, păşunatul vitelor, afară de caprine  şi  ovine,  pe terenurile din fondul forestier este permis.
    Articolul 60. Recoltarea ierbii pe terenurile din fondul forestier
    În cazurile prevăzute la art.38  alin.(1) şi  (3)  din  prezentul cod, recoltarea ierbii pe terenurile din fondul forestier este permisă.
    Articolul 61. Circulaţia şi parcarea autovehiculelor,
                    altor mijloace de transport pe terenurile
                    din fondul forestier
    (1) Circulaţia autovehiculelor, altor mijloace  de  transport  pe teritoriul fondului forestier se permite numai pe drumuri  publice  şi alte drumuri, în modul stabilit de organele silvice de stat.
    (2) Parcarea autovehiculelor,  altor  mijloace  de  transport  pe terenurile din fondul forestier este permisă numai în  locuri  special repartizate în acest scop.
    Articolul 62. Serviciul silvic
    (1) Serviciul silvic asigură administrarea  fondurilor  forestier şi cinegetic.
    [Art. 62 alin.(1) modificat prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    [Art. 62 al. (1) modificat prin L454/30.07.2001, MO141/22.11.2001 art.1089]
    (2) Măsurile  de  folosire,  regenerare,  pază  şi  protecţie a pădurilor, precum şi de gospodărire cinegetică se  organizează  şi  se efectuează nemijlocit de către:
    a) serviciul silvic al autorităţii silvice centrale şi serviciile silvice ale unităţilor silvice subordonate ei;
    b) serviciile silvice ale altor gestionari de terenuri din fondul forestier.
    (3) Activitatea serviciului silvic este reglementată de  statutul lui, alte acte normative.
    Articolul 63. Garda forestieră
    (1) Paza nemijlocită a fondurilor  forestier  şi  cinegetic  este asigurată de garda forestieră, parte componentă a serviciului silvic.
    (2) Conducerea generală a gărzii forestiere este exercitată de către autoritatea silvică centrală.
    Articolul 64. Sarcinile serviciului silvic. Drepturile şi
                          responsabilităţile personalului serviciului silvic
    (1) Sarcinile serviciului silvic sînt:
    a) prevenirea, depistarea şi  suprimarea încălcării  legislaţiei silvice şi cinegetice;
    b) organizarea şi efectuarea  nemijlocită a pazei fondurilor forestier şi cinegetic;
    c) folosirea raţională a resurselor silvice şi cinegetice.
    (2) Lista funcţiilor personalului serviciului silvic se stabileşte de autoritatea silvică centrală şi se aprobă de Guvern.
    (3) Factorii de decizie ai  serviciului  silvic au dreptul,  în limitele competenţei lor:
    a) să exercite controlul departamental asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi cinegetic din subordine;
    [Art. 64 lit. a) în redacţia LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art.1089]
    b) să constate contravenţii, să întocmească procese-verbale privind încălcarea  legislaţiei silvice şi cinegetice şi să le trimită  spre examinare instanţei de competenţă;
    [Art.64 al.(3), lit.b) modificată prin LP131-XVIII din 23.12.09, MO23-24/12.02.10 art.35]
    c) să  intenteze acţiuni în justiţie pentru repararea prejudiciului cauzat fondurilor forestier şi cinegetic;
    d) să reţină şi să ridice în vederea sechestrării  produsele silvice şi cinegetice obţinute în mod ilicit;
    e) în caz de existenţă de date suficiente privind încălcarea legislaţiei silvice sau a regulilor şi termenelor de vînătoare  să exercite controlul obiectelor şi al mijloacelor de transport  şi  să ridice în vederea confiscării, în modul  stabilit, de la contravenient produsele silvice şi cinegetice, uneltele cu care s-a comis încălcarea şi actele aflate asupra lui;
    f) să poarte şi să folosească arma de serviciu şi  mijloacele speciale.
    (4) Personalul serviciului silvic:
    a) este obligat să aibă studii de specialitate sau experienţă în domeniul silviculturii;
    b) este supus asigurării de stat obligatorii din contul mijloacelor fondului de conservare şi dezvoltare a pădurilor;
    c) este asigurat în mod gratuit cu echipament de serviciu;
    d) în exerciţiul funcţiunii poartă uniformă de serviciu de  model stabilit, care se atribuie gratuit;
    e) este asigurat cu norma de foc, loturi auxiliare de serviciu, fîneţe şi păşuni (inclusiv pensionarii şi văduvele foştilor angajaţi);
    f) are alte drepturi şi înlesniri stabilite prin legislaţie.
    [Art. 64 alin.(4) modificat prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    (5) Pentru  încălcarea  disciplinei  în  exerciţiul   funcţiunii, precum şi pentru săvîrşirea  delictelor  în  afara  asectuia,  dar  în încăperi de serviciu sau pe teritoriul fondului forestier,  personalul serviciului silvic poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
    (6) Unor categorii de angajaţi ai serviciului silvic li se eliberează ciocane silvice pentru exercitarea funcţiilor de control, precum şi pentru marcarea arborilor destinaţi extragerii în conformitate cu art.36 alin.(7) din prezentul cod. Modelele ciocanelor silvice, modul de evidenţă şi utilizare a lor se stabilesc printr-un regulament aprobat de autoritatea silvică centrală. Ciocanele silvice au regimul mărcilor şi al sigiliilor. Tiparele acestora se înregistrează de autoritatea silvică centrală şi se legalizează notarial.
    (7) Sarcinile, obligaţiile şi drepturile angajaţilor serviciului silvic de stat se extind şi asupra angajaţilor serviciilor silvice ale altor deţinători de terenuri din fondul forestier.
    [Art. 64 alin.(6) şi (7) introduse  prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
Capitolul XII
PROTECŢIA PĂDURILOR
    Articolul 65. Sarcini privind protecţia pădurilor
    (1) Protecţia pădurilor se efectuează pe baza programelor privind folosirea, regenerarea, paza şi  protecţia  pădurilor  şi  include  un complex de măsuri organizatorice, economice etc., care  se  realizează ţinîndu-se  cont  de  starea diversităţii biologice şi asigură protecţia acesteia de distrugere,  degradare  sau alte acţiuni dăunătoare.
    [Art. 65 alin.(1) modificat prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    (2) Menţinerea stării de sănătate a pădurilor la nivelul  cuvenit se efectuează de  organele  silvice  de  stat  şi  de  deţinătorii  de terenuri din fondul forestier prin efectuarea măsurilor de prevenire a răspîndirii şi de combatere a dăunătorilor  şi  a  bolilor  vegetaţiei forestiere.
    Articolul 66. Evidenţa statistică şi prognoza răspîndirii
                         dăunătorilor vegetaţiei forestiere
    Autoritatea silvică centrală  desfăşoară  anual  lucrări  privind evidenţa statistică şi prognoza  răspîndirii  dăunătorilor  vegetaţiei forestiere  şi  ia măsuri de prevenire a răspîndirii şi de combatere a acestora.
    Articolul 67. Măsuri de combatere a dăunătorilor
                        şi a bolilor vegetaţiei forestiere
    În scopul protecţiei florei şi faunei şi asigurării  echilibrului ecologic în păduri se aplică măsuri biologice şi complexe de combatere a dăunătorilor şi a bolilor vegetaţiei forestiere.
    Articolul 68. Măsuri de protecţie a pădurilor împotriva
                         dăunătorilor şi bolilor
    (1) Proprietarii şi gestionarii de terenuri din fondul  forestier realizează următoarele măsuri de protecţie a pădurilor:
    a) amenajarea sanitară a fondului forestier;
    b) depistarea  sectoarelor  de  păduri  din   fondul    forestier degradate şi vătămate de dăunătorii şi bolile vegetaţiei forestiere;
    c) ţinerea evidenţei  şi  prognozarea  dezvoltării  focarelor  de dăunători şi de boli ale vegetaţiei forestiere;
    d) efectuarea  măsurilor  de  protecţie  a  pădurilor   împotriva dăunătorilor şi a bolilor vegetaţiei forestiere.
    (2) Modul de realizare  a  măsurilor  de  protecţie  a  pădurilor împotriva  dăunătorilor  şi  a  bolilor  vegetaţiei  forestiere   este stabilit de Guvern.
    Articolul 69. Măsuri pentru neadmiterea poluării pădurilor
    Persoanele fizice şi juridice, activitatea cărora poate  duce  la poluarea pădurilor şi  a  vegetaţiei  forestiere  din  afara  fondului forestier, sînt  obligate  să  ia  măsuri  de  neadmitere  a  poluării mediului înconjurător.
    Articolul 70. Controlul asupra realizării măsurilor de
                         protecţie a pădurilor
    Controlul asupra asigurării şi realizării măsurilor de protecţie a pădurilor de către proprietarii şi gestionarii de terenuri din fondul forestier este exercitat de autoritatea silvică centrală, organele de stat pentru protecţia mediului înconjurător şi de autorităţile administraţiei publice locale.
Capitolul XIII
AMENAJAREA FONDULUI FORESTIER. EVIDENŢA DE STAT
A FONDULUI FORESTIER ŞI CADASTRUL SILVIC DE STAT.
 MONITORINGUL FORESTIER
    Articolul 71. Destinaţia amenajării fondului forestier
    Amenajamentul silvic include un sistem de măsuri pentru asigurarea gospodăririi raţionale a terenurilor din  fondul forestier şi realizării folosinţelor silvice, regenerarea eficientă, paza şi protecţia pădurilor, promovarea unei politici  tehnico-ştiinţifice unice, bazate pe concepţia de dezvoltare durabilă a pădurilor şi silviculturii.
    [Art. 71 modificat prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    Articolul 72. Conţinutul amenajamentului silvic
    Amenajamentul silvic include:
    a) delimitarea hotarelor şi organizarea  internă  a  teritoriilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, în gestiunea cărora se află terenuri din fondul forestier;
    b) executarea  de    lucrări    topografico-geodezice    şi    de cartografiere specială a pădurilor;
    c) inventarierea fondului forestier prin determinarea compoziţiei şi vîrstei arboreturilor, stării lor, caracteristicilor calitative  şi cantitative ale resurselor silvice;
    d) stabilirea terenurilor din  fondul  forestier,  care  necesită efectuarea tăierilor de îngrijire,  de  igienă,  de  reconstrucţie,  a măsurilor de regenerare, împădurire, ameliorare, pază şi  protecţie  apădurilor şi a   altor  măsuri,  precum  şi  determinarea  ordinii  şi modalităţilor de executare a lor;
    e) argumentarea  divizării  pădurilor  pe  grupe  şi    categorii funcţionale, prezentarea de propuneri privind schimbarea grupelor  sau categoriilor funcţionale ale pădurilor;
    f) determinarea posibilităţii de recoltare a masei lemnoase prin tăieri de produse principale, a volumului tăierilor de reconstrucţie, de conservare, de îngrijire, de igienă şi a altor tipuri de folosinţe silvice;
    [Art. 72 lit.f) modificat prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    g) stabilirea  volumului  de   măsuri    destinate    regenerării pădurilor, protecţiei pădurilor împotriva incendiilor, dăunătorilor şi bolilor, precum şi a volumelor altor măsuri silvice;
    h) cercetări şi explorări biologice ale pădurilor;
    i) controlul asupra executării proiectelor  elaborate  în  cadrul amenajamentului silvic, precum  şi  a  altor  măsuri  de  amenajare  a pădurilor.
    Articolul 73. Modul de amenajare a pădurilor
    (1) Amenajarea pădurilor se efectuează de către serviciul de stat de amenajament silvic, conform unui sistem unic, o dată la 10 ani  din contul mijloacelor bugetului de stat.
    (2) În baza  amenajamentului  silvic  se  apreciază  în  ansamblu folosirea terenurilor din fondul forestier şi folosinţele  silvice  pe perioada anterioară şi se elaborează principiile de bază cu privire la organizarea administrării gospodăriei silvice pe perioada următoare.
    (3) Amenajamentele silvice sînt aprobate de organele  silvice  de stat sau, cu  acordul  acestora,  de  alte  organe  de  stat  şi  sînt obligatorii  pentru  gestionarii  de  terenuri din fondul forestier şi pentru beneficiarii silvici.
    Articolul 74. Destinaţia evidenţei de stat a fondului
                         forestier şi a cadastrului silvic de stat
    Ţinerea evidenţei de stat a fondului forestier şi  a cadastrului silvic de stat are drept scop organizarea folosirii raţionale a fondului forestier, regenerării, pazei şi protecţiei  eficiente a pădurilor, exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative ale pădurilor, asigurarea autorităţilor administraţiei publice locale,  întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor interesaţi cu informaţii despre fondul forestier.
    Articolul 75. Conţinutul cadastrului silvic de stat.
                         Modul de ţinere a evidenţei de stat a fondului
                         forestier şi a cadastrului silvic de stat
    (1) Cadastrul silvic de stat  conţine  un  sistem  de  informaţii despre regimul juridic al fondului forestier,  clasificarea  pădurilor pe grupe şi categorii funcţionale, aprecierea lor sub raport economic, altă informaţie necesară pentru  gospodărirea  fondului  forestier  şi evaluarea rezultatelor activităţii economice în fondul forestier.
    (2) Ţinerea  evidenţei  de  stat  a  fondului  forestier  şi    a cadastrului silvic de stat se efectuează de către organele silvice  de stat pe baza amenajamentelor silvice, inventarierilor şi  cercetărilor fondului forestier, conform unui sistem unic.
    (3) Materialele evidenţei  de  stat  a  fondului  forestier  sînt corelate cu datele din cadastrul funciar.
    Articolul 76. Monitoringul forestier
    (1) Monitoringul forestier reprezintă un sistem de observaţii  şi prognozări  pentru   relevarea    schimbărilor    stării    pădurilor, descoperirea şi prevenirea  proceselor  şi  tendinţelor  negative  din păduri.
    (2) Modul de efectuare a monitoringului forestier  se  stabileşte de autoritatea silvică centrală.
    [Art. 76 alin.(2) modificat prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
Capitolul XIV
ASIGURAREA INTEGRITĂŢII ŞI DEZVOLTĂRII
FONDULUI FORESTIER
    Articolul 77. Asigurarea integrităţii şi dezvoltării
                         fondului forestier
    (1) Asigurarea integrităţii şi dezvoltării fondului forestier constituie direcţia de bază a activităţii autorităţii silvice centrale, autorităţii centrale pentru protecţia mediului înconjurător şi autorităţilor administraţiei publice locale.
    (2) Includerea pădurilor şi altor terenuri ale fondului forestier proprietate publică, a valorii lor cantitative şi estimative în fondul statutar al agentului economic, precum şi utilizarea acestora în calitate de gaj pentru obţinerea creditelor şi/sau împrumuturilor se interzice.
    [Art. 77 modificat prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    Articolul 78. Interdicţia reducerii suprafeţelor
                          fondului forestier
    (1) Reducerea şi fragmentarea suprafeţelor fondului forestier se interzice.
    (2) În cazuri excepţionale, pentru prevenirea sau lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, catastrofelor şi avariilor tehnogene, precum şi pentru soluţionarea problemelor ce vizează securitatea statului, construcţia obiectelor de menire specială: drumuri publice naţionale, linii de transport de energie electrică de înaltă tensiune, conducte de gaze sau petrol - scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier cu sau fără tăieri rase se permite numai în baza unei hotărîri de Guvern adoptate în condiţiile legii.
    [Art. 78 în redacţia LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    Articolul 79. Compensarea terenurilor scoase din
                         fondul forestier
    (1) Scoaterea definitivă a terenurilor din  fondul  forestier  se efectuează pe baza compensării terenurilor scoase cu  suprafeţe  utile pentru împădurire şi echivalente ca suprafaţă şi bonitate.
    (2) În cazul în care din fondul forestier sînt scoase  terenurile acoperite cu pădure, valorificarea masei lemnoase  se  face  de  către unităţile silvice de stat, iar beneficiarul  este  obligat  să  repare prejudiciul în modul stabilit de legislaţie.
    [Art. 79 alin.(3) exclus prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    Articolul 80. Reducerea suprafeţelor din afara fondului
                        forestier acoperite cu vegetaţie forestieră
    Reducerea suprafeţelor din afara fondului forestier acoperite  cu vegetaţie forestieră este interzisă, cu excepţia  cazurilor  prevăzute la art.78 alin.(2) din prezentul cod.
Capitolul XV
SOLUŢIONAREA LITIGIILOR SILVICE
    Articolul 81. Litigiile dintre gestionarii de terenuri din
                         fondul forestier şi autorităţile administraţiei
                         publice locale
    Litigiile intervenite între gestionarii de terenuri din fondul forestier şi autorităţile administraţiei publice locale se soluţionează de către organele ierarhic superioare, ale căror decizii pot fi atacate în instanţa judecătorească.
    Articolul 82. Litigiile patrimoniale privind relaţiile silvice
    Litigiile patrimoniale privind relaţiile silvice se  soluţionează de către instanţa judecătorească competentă.
Capitolul XVI
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI SILVICE
    Articolul 83. Nulitatea tranzacţiilor deţinătorilor de terenuri
                         din fondul forestier cu încălcarea legislaţiei
    (1) Includerea valorii terenurilor din fondul forestier în calitate de cotă-parte în capitalul statutar al agentului economic, utilizarea acestor terenuri în calitate de gaj, alte acţiuni care pot avea drept consecinţă schimbarea deţinătorului de terenuri din fondul forestier se interzic.
    (2) Actele de vînzare-cumpărare, donaţie, gajare şi de altă natură săvîrşite între deţinătorii de terenuri din fondul forestier cu încălcarea legislaţiei se declară nule de către instanţele judecătoreşti.
    [Art. 83 în redacţia LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    Articolul 84. Tipurile de contravenţii silvice
    Contravenţii silvice sînt considerate:
    a) tăierea ilicită şi vătămarea arborilor şi arbuştilor  pînă  la gradul de încetare a creşterii lor;
    b) vătămarea ilicită a arborilor şi arbuştilor care nu  întrerupe creşterea lor;
    c) nimicirea şi vătămarea pădurilor ca  rezultat  al  incendierii sau folosirii neglijente a focului;
    d) încălcarea  regulilor  de  apărare  împotriva  incendiilor  şi regulilor sanitare în pădure;
    e) distrugerea şi  vătămarea  culturilor  silvice,  arboreturilor tinere provenite prin regenerare  naturală,  seminţişului  natural  şi preexistent de pe terenurile destinate reîmpăduririi;
    f) distrugerea şi vătămarea puieţilor şi butaşilor din  pepiniere şi plantaţii silvice;
    g) încălcarea termenelor de restituire a terenurilor  din  fondul forestier sau neonorarea obligaţiunilor de aducere  a  terenurilor  în stare utilă de folosire;
    h) încălcarea modului şi a termenelor de împădurire a parchetelor exploatate şi a terenurilor neîmpădurite din fondul forestier;
    i) folosirea neautorizată  a  terenurilor  din  fondul  forestier pentru defrişare, construcţia de clădiri administrative,  depozite  şi alte obiecte;
    j) colectarea sau nimicirea plantelor, capturarea sau nimicirea animalelor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi în anexele la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES);
    [Art.84 lit.j) în redacţia LP131-XVIII din 23.12.09, MO23-24/12.02.10 art.35]
    k) recoltarea  neautorizată  a  ierbii  şi  păşunatul  ilicit  al vitelor pe terenurile din fondul forestier;
    l) folosinţa specială neautorizată a obiectelor regnului animal şi regnului vegetal;
    [Art.84 lit.l) în redacţia LP131-XVIII din 23.12.09, MO23-24/12.02.10 art.35]
    m) încălcarea modului stabilit de tăiere, colectare şi  transport al masei lemnoase;
    n) distrugerea  şi  deteriorarea    semnelor    de    restricţie, indicatoarelor de amenajament silvic şi bornelor  silvice,  obiectelor de  agitaţie  şi  informaţie vizuală, îngrădirilor de interdicţie şi a construcţiilor din locurile de agrement;
    o) distrugerea şi  deteriorarea  fîneţelor  şi  păşunilor  de  pe terenurile din fondul forestier;
    p) distrugerea şi deteriorarea canalelor de desecare,  sistemelor de drenaj, drumurilor şi instalaţiilor inginereşti  de  pe  terenurile din fondul forestier;
    q) distrugerea şi deteriorarea muşuroaielor de furnici;
    r) amplasarea  neautorizată  a  stupilor  şi  a  prisăcilor  pe terenurile din fondul forestier sau nerespectarea  prescripţiilor  din biletul silvic în cazul amplasării lor;
    s) decopertarea şi distrugerea neautorizată a  litierei,  păturii vii şi a stratului de sol fertil pentru a le folosi  în  alte  scopuri decît cele silvice;
    t) poluarea  fondului  forestier  cu  deşeuri  şi  reziduuri   de construcţie, menajere şi de altă natură;
    u) circulaţia şi  parcarea  autovehiculelor,  altor  mijloace  de transport pe terenurile din  fondul  forestier,  în  afara  drumurilor publice şi în locuri interzise;
    v) nimicirea faunei de pădure,cu excepţia speciilor de carantină.
    Articolul 85. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
                          silvice
    (1) Pentru încălcarea legislaţiei silvice persoanele fizice şi juridice sînt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia.
    (2) Cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin contravenţii silvice se stabileşte conform tarifelor prevăzute în anexele nr.1-15 la prezentul cod. Repararea prejudiciului se face în conformitate cu legislaţia.
    (3) În cazul încălcării de către beneficiarii forestieri a Regulilor de eliberare a lemnului pe picior în păduri, cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat se calculează conform anexei nr.16 la prezentul cod. Repararea prejudiciului se face în conformitate cu legislaţia.
    (4) Sumele prejudiciului cauzat prin încălcarea legislaţiei silvice se restituie deţinătorului de terenuri din fondul forestier.
    [Art. 85 în redacţia LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    Articolul 86. Confiscarea producţiei lemnoase, altor produse
                    ale pădurii dobîndite ilicit
    Producţia lemnoasă, alte produse  ale  pădurii  dobîndite  ilicit sînt supuse confiscării şi transmiterii întreprinderii,instituţiei sau organizaţiei respective  care  administrează  gospodăria  silvică  sau beneficiarului silvic. Dacă confiscare a producţiei silvice  dobîndite ilicit este imposibilă, se încasează contravaloarea ei.
    Articolul 87. Răspunderea pentru nimicirea şi vătămarea
                    ilicită a vegetaţiei forestiere din afara
                    fondului forestier
    Persoanele vinovate de nimicirea şi vătămarea ilicită  a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier  poartă  răspundere potrivit legislaţiei ca pentru pădurile din grupa I cu regim special de protecţie.
    [Art. 87 completat prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
     Articolul 88. Compensarea pagubelor şi a veniturilor ratate
                         deţinătorilor de terenuri din fondul forestier
    (1) Pagubele   cauzate  de  scoaterea  şi  ocuparea  temporară  a terenurilor   din   fondul   forestier,   de   limitarea drepturilor deţinătorilor  de  terenuri  din fondul forestier şi  de  înrăutăţirea stării   calitative   a   pădurilor,  ca  rezultat al activităţii întreprinderilor,  instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor,  sînt supuse  compensării integrale, inclusiv veniturile ratate, în  folosul deţinătorilor de terenuri din fondul forestier păgubiţi.
    (2) Compensarea pagubelor se  efectuează  în  modul  stabilit  de legislaţie de către întreprinderile,  instituţiile,  organizaţiile  şi cetăţenii, cărora le sînt repartizate terenuri din  fondul  forestier, precum şi de către  întreprinderile, instituţiile,  organizaţiile şi cetăţenii,  activitatea  cărora  conduce  la  limitarea drepturilor deţinătorilor de terenuri din fondul  forestier  sau  la  înrăutăţirea stării calitative a pădurilor din apropiere.
    Articolul 89. Compensarea pierderilor producţiei silvice
    (1) Pierderile  producţiei  silvice,   cauzate    de    scoaterea terenurilor din fondul forestier pentru folosirea lor în alte  scopuri decît cele silvice, de limitarea drepturilor deţinătorilor de terenuri din    fondul  forestier  şi  de  înrăutăţirea  stării  calitative   a pădurilor, ca rezultat al activităţii întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor, urmează a fi compensate  în  fondul  de conservare şi dezvoltare a pădurilor. Compensarea acestor pierderi  se efectuează concomitent cu repararea prejudiciilor.
    (2) Pierderile indicate se recuperează de către  întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi cetăţenii  cărora  li  se  repartizează terenuri din fondul forestier, precum  şi  de  către  întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi  cetăţenii, în jurul obiectelor  cărora se stabilesc zone de protecţie, sanitare şi de pază, fapt care conduce la scoaterea terenurilor din fondul forestier din ciclul de  producţie forestieră.
    (3) În cazul  încălcării  termenelor de restituire a  terenurilor din  fondul  forestier, date în folosinţă temporară  întreprinderilor, instituţiilor,  organizaţiilor  şi  cetăţenilor,  aceştia  compensează proprietarilor  şi  gestionarilor  de terenuri  din  fondul  forestier pierderile  producţiei silvice şi venitul ratat pe perioada  folosirii terenurilor din fondul forestier, cu depăşirea termenelor stabilite.
    (4) Pierderile  producţiei  silvice  se  recuperează integral, conform normativelor aprobate de Guvern.
    Articolul 90. Folosirea mijloacelor financiare încasate în urma
                         recuperării pierderilor producţiei silvice
    (1) Mijloacele  financiare  încasate    în    urma    recuperării pierderilor producţiei silvice sînt folosite pentru regenerarea, paza, protecţia pădurilor şi sporirea productivităţii lor.
    (2) Modul de  determinare  a cuantumului  pierderilor  producţiei silvice  şi  de  folosire a mijloacelor financiare  încasate  în  urma recuperării   acestor  pierderi,  precum  şi  lista  întreprinderilor, instituţiilor  şi organizaţiilor scutite de recuperarea pierderilor în cauză, se stabilesc de către Guvern.
Capitolul XVII
ACORDURI INTERNAŢIONALE
    Articolul 91. Acorduri internaţionale
    Dacă într-un acord internaţional, parte la care este Republica Moldova, sînt stipulate alte prevederi decît cele cuprinse în legislaţia silvică a Republicii  Moldova, se aplică prevederile acordului internaţional.
Capitolul XVIII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 92
    Prezentul cod intră în vigoare la data publicării.
    Articolul 93
    Guvernul, în termen de 3 luni:
    va prezenta Parlamentului propuneri pentru modificarea şi completarea legislaţiei ce rezultă din prezentul cod, inclusiv stabilirea răspunderii pentru încălcarea prevederilor lui;
    va pune actele sale normative în conformitate cu prezentul cod;
    va asigura revizuirea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor normative care contravin prezentului cod;
    va asigura elaborarea actelor normative care ar reglementa aplicarea prezentului cod.
    Articolul 94
    La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Codul silvic al R.S.S. Moldoveneşti, adoptat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti nr.3776-IX din 7 iunie 1979.

    PREŞEDINTELE
    PARLAMENTULUI                                               Petru LUCINSCHI

    Chişinău, 21 iunie 1996.
    Nr. 887-XIII.

Anexa nr.1 la Codul silvic
T A R I F E
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat
prin tăierea ilicită şi vătămarea arborilor şi arbuştilor pînă la
gradul de încetare a creşterii lor
Obiectul prejudiciat, fiecare arbore tăiat sau vătămat pînă la gradul de încetare a creşterii* cu diametrul ciotului**:
Cuantumul despăgubirilor, în salarii minime

în pădurile cu regim special de protecţie: pădurile rezervaţiilor, pădurile parcurilor naţionale, pădurile monumente ale naturii, pădurile de importanţă ştiinţifică sau

istorico-culturală, plantaţiile silvice cu pomi fructiferi

în pădurile cu funcţii igienico-sanitare şi de recreere, pădurile urbane, pădurile-parc, sectoarele de păduri-parc din zonele verzi ale localităţilor, pădurile din zonele de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă şi din zonele de protecţie sanitară a staţiunilor

balneare
în pădurile de protecţie a apelor şi solului, în alte păduri
 

pînă la 12,0 cm                                            1,5                                                          1,0                                  0,8

de la 12,1 cm la 16,0 cm                             2,4                                                          1,6                                  1,1
de la 16,1 cm la 20,0 cm                             3,1                                                          2,3                                  1,5
de la 20,1 cm la 24,0 cm                             4,1                                                          3,1                                  2,1
de la 24,1 cm la 28,0 cm                             5,3                                                          4,0                                  2,7
de la 28,1 cm la 32,0 cm                             6,8                                                          5,1                                  3,7
de la 32,1 cm la 36,0 cm                             8,0                                                          6,3                                  4,9
de la 36,1 cm la 40,0 cm                             9,4                                                          7,6                                  6,1
de la 40,1 cm la 44,0 cm                             10,8                                                       9,0                                   7,5
de la 44,1 cm la 48,0 cm                             12,4                                                        10,5                                9,0
fiecare centimetru               suplimentar la taxa precedentă
peste 48,0 cm                                             0,6                                                          0,4                                  0,2
fiecare arbust tăiat

sau vătămat                                                1,6                                                          1,0                                 0,6


     * Arborele, arbustul se consideră  vătămaţi  pînă  la  gradul  de încetare a creşterii în cazul în care tulpina arborelui este  vătămată în volum ce depăşeşte 30 la  sută  din  circumferinţă  (pînă  la  masa lemnoasă)  sau  dacă  coroana   arborelui,  arbustului  sau   sistemul radicular al acestora este vătămat mai mult de  1/3  din  volumul  lui total ori este distrus.
     ** Diametrul ciotului (părţii de jos a tulpinii) se determină  ca media aritmetică dintre diametrele maxim şi minim.
     În cazul în care cioturile arborilor tăiaţi ilicit sînt defrişate şi  datele  necesare  pentru  evaluarea  prejudiciului  lipsesc, la calcularea valorii prejudiciului şi a cuantumului despăgubirilor se va lua ca bază media aritmetică rezultată prin măsurarea a cel  puţin  10 arbori, diametrul cărora este aproape de cel al arborelui mediu de  pe subparcela respectivă.
     Notă:
     1. În cazul tăierii  ilicite  şi  vătămării  pînă  la  gradul  de încetare a creşterii a stejarului, fagului, frasinului, nuciferilor şi pomilor fructiferi, cuantumul  despăgubirilor  se  calculează  conform tarifelor indicate majorate de două ori.
     2. În cazul tăierii  ilicite  şi  vătămării  pînă  la  gradul  de încetare a creşterii în perioada  decembrie-ianuarie  a  arborilor  de conifere, cuantumul despăgubirilor  se  calculează  conform  tarifelor indicate majorate de patru ori.
     3. În cazul tăierii  ilicite  şi  vătămării  pînă  la  gradul  de încetare  a  creşterii  a  arborilor  şi  arbuştilor  din    perdelele forestiere de protecţie şi din alte plantaţii de  arbori  şi  arbuşti, situate pe terenurile cu destinaţie agricolă, precum  şi  de-a  lungul căilor de comunicaţie; grupurilor de arbori şi  arborilor  aparte  din perimetrul oraşelor şi altor localităţi, cuantumul  despăgubirilor  se calculează conform tarifelor stabilite pentru repararea  prejudiciului cauzat pădurilor cu regim special de protecţie.
     4. În cazul însuşirii  ilicite  a  arborilor  rupţi  de  furtuni, doborîţi de vînt şi a celor tăiaţi, precum şi  recoltării  ilicite  în orice mod a arborilor şi  arbuştilor  uscaţi  în  picioare,  cuantumul despăgubirilor  se  calculează  conform    tarifelor  indicate,   suma obţinută înmulţindu-se la coeficientul de corecţie 0,8.
     5. Masa lemnoasă dobîndită în mod ilicit se  confiscă.  În  cazul cînd confiscarea acesteia este imposibilă (din vina  contravenientului silvic), cuantumul despăgubirii se va majora cu costul masei  lemnoase eliberate pe picior conform preţurilor în vigoare.

Anexa nr.2 la Codul silvic
 
T A R I F E
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul
cauzat prin vătămarea ilicită a arborilor   şi arbuştilor care
nu întrerupe creşterea lor
 
 
Obiectul prejudiciat
Cuantumul despăgubirilor, în salarii minime

în pădurile cu regim special de protecţie: pădurile rezervaţiilor, pădurile parcurilor naţionale, pădurile monumente ale naturii, pădurile de importanţă ştiinţifică sau istorico-culturală, plantaţiile silvice cu pomi fructiferi

în pădurile cu funcţii igienico-sanitare şi de recreere, pădurile urbane, pădurile-parc, sectoarele de păduri-parc din zonele verzi ale localităţilor, pădurile din zonele de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă şi din zonele de protecţie sanitară a staţiunilor balneare

în pădurile de protecţie a apelor şi solului, în alte păduri

 
    fiecare arbore vătămat *

    cu vîrsta de peste 10 ani                                          1,2                                                      0,8                                             0,6

    fiecare arbust vătămat*                                            0,9                                                     0,6                                             0,4


     *  Arborele,  arbustul  se  consideră  vătămaţi,  fără  încetarea creşterii  lor,  în  cazul  în  care  tulpina,  coroana  sau  sistemul radicular al arborelui,  arbustului  este  vătămat  pînă  la  1/3  din volumul total.
Notă:
     1. În  cazul  vătămării  ilicite  care  nu  întrerupe   creşterea arborilor şi arbuştilor de conifere, decorativi, nuciferi,  precum  şi fructiferi  sălbatici,  în  pădurile  de  orice  categorie,  cuantumul despăgubirilor  se  calculează  conform  tarifelor  stabilite   pentru repararea prejudiciului cauzat pădurilor cu regim special de protecţie majorate de două ori, iar pentru vătămarea arborilor  de  conifere  în perioada decembrie-ianuarie, cuantumul despăgubirilor se majorează  de patru ori.
     2. În  cazul  vătămării  ilicite  care  nu  întrerupe   creşterea arborilor şi arbuştilor din perdelele forestiere de protecţie  şi  din alte  plantaţii  de  arbori  şi  arbuşti,  situate  pe  terenurile  cu destinaţie agricolă, precum şi  de-a  lungul  căilor  de  comunicaţie;
grupurilor de arbori şi arborilor aparte din  perimetrul  oraşelor  şi altor  localităţi,  cuantumul  despăgubirilor  se  calculează  conform tarifelor stabilite pentru repararea prejudiciului cauzat pădurilor cu regim special de protecţie.
     3. Cuantumul  despăgubirilor  pentru  prejudiciul  cauzat    prin vătămarea ilicită care nu întrerupe creşterea vegetaţiei de arbori  şi arbuşti cu vîrsta de pînă la 10 ani se  calculează  conform  tarifelor indicate în anexa nr.3.
                                                        Anexa nr.3 la Codul silvic
T A R I F E
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat
prin distrugerea şi vătămarea culturilor silvice, arboreturilor
tinere provenite prin regenerare naturală, seminţişului natural
şi preexistent de pe suprafeţele destinate reîmpăduririi
 

Obiectul prejudiciat, fiecare hectar de culturi silvice, arboreturi tinere provenite prin regenerare naturală, seminţiş naturarală, seminţiş naturaşi preexistent distruse sau vătămate, cu vîrsta:

Cuantumul despăgubirilor, în salarii minime

în pădurile cu regim special de protecţie: pădurile rezervaţiilor, pădurile parcurilor naţionale, pădurile monumente ale naturii, pădurile de importanţă ştiinţifică sau

istorico-culturală, plantaţiile silvice cu pomi fructiferi

în pădurile cu funcţii igienico-sanitare şi de recreere, pădurile urbane, pădurile-parc, sectoarele de păduri-parc din zonele verzi ale localităţilor, pădurile din zonele de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă şi din zonele de protecţie sanitară a staţiunilor

balneare

în pădurile de protecţie a apelor şi solului, în alte păduri

 
     de pînă la 5 ani                                                                53,0                                     48,0                                           43,0
     de la 6 ani la 10 ani                                                         65,0                                     60,0                                            56,0

Notă:
     1. În cazul distrugerii şi vătămării culturilor silvice, arboreturilor  tinere  provenite  prin  regenerare  naturală,   seminţişului natural şi preexistent de stejar, fag, frasin, arborilor şi arbuştilor de conifere, decorativi, nuciferi, precum  şi fructiferi sălbatici, în pădurile de orice categorie, cuantumul despăgubirilor se calculează conform tarifelor indicate majorate de două ori.
     2. În cazul distrugerii şi vătămării culturilor silvice, arboretu rilor  tinere  provenite  prin  regenerare  naturală  şi  seminţişului preexistent de  conifere  în  perioada  decembrie-ianuarie,  cuantumul despăgubirilor se calculează conform  tarifelor indicate  majorate  de patru ori.
     3. În cazul distrugerii şi vătămării masive a culturilor silvice, arboreturilor tinere provenite prin regenerare naturală,  seminţişului natural şi preexistent (cînd sînt distruse şi vătămate pînă la  50  la sută din numărul plantelor), cuantumul despăgubirilor se  calculează conform tarifelor indicate, ţinîndu-se cont de procentul vătămării.
     4. În cazul vătămării unor arbori şi arbuşti aparte din culturile silvice, arboreturilor  tinere  provenite  prin  regenerare  naturală, seminţişului natural şi preexistent, care nu întrerupe creşterea  lor, cuantumul despăgubirilor constituie 50 la sută din suma  calculată  în conformitate cu punctul 3 al notei la prezenta anexă.
    [Anexa 3 pct.5 exclus prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]
    5. În cazul distrugerii culturilor silvice, arboreturilor  tinere provenite  prin  regenerare  naturală,   seminţişului    natural şi preexistent,  în  rezultatul  încălcării  de către exploatatorii forestieri a modului stabilit de exploatare a  parchetelor  şi  de transportare a lemnului, aceştia poartă răspundere materială prevăzută de Regulile de eliberare a lemnului pe picior în păduri.

Anexa nr.4 la Codul silvic
T A R I F E
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat
prin distrugerea şi vătămarea puieţilor şi butaşilor din pepinie-
rele şi plantaţiile silvice
 
Obiectul prejudiciat
Cuantumul despăgubirilor

În pepinierele silvice:fiecare hectar de puieţi,

butaşi sau fiecare puiet

Preţul de desfacere a materialului săditor distrus sau vătămat majorat de cinci ori

În plantaţiile silvice: fiecare puiet

de orice specie

Preţul de creare şi de creştere a puietului pînă la vîrsta de distrugere sau vătămare majorat de cinci ori

 
Notă:
     1. În cazul pricinuirii prejudiciului secţiilor de semănături ale pepinierelor, cuantumul despăgubirilor se calculează  prin  înmulţirea preţului de desfacere a puieţilor,  majorat  de  cinci  ori  cu  norma stabilită a densităţii lor la un   hectar  şi  cu  suprafaţa  pe  care puieţii au fost distruşi sau vătămaţi.
     2. În cazul distrugerii (tăierii) şi vătămării care nu  întrerupe creşterea arborilor sau arbuştilor din  plantaţiile  cu  o  vîrstă  de peste 10 ani, cuantumul despăgubirilor se calculează conform tarifelor stabilite în anexele nr.1 şi 2.

Anexa nr.5 la Codul silvic

T A R I F E
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat
prin recoltarea neautorizată a ierbii şi păşunatul ilicit al
vitelor pe terenurile din fondul forestier
Obiectul prejudiciat

Cuantumul despăgubirilor în salarii minime

Fiecare hectar de ierburi recoltate neautorizat pe fîneţe şi păşuni:

- ierburi semănate
- fîneţe naturale ameliorate
- fîneţe neameliorate
- fîneţe mlăştinoase

pe terenuri din fondul forestier unde recoltarea ierbii este interzisă 

 
12,0
9,0
4,5
3,0
15,0

Păşunatul neautorizat al vitelor (fiecare vită) pe păşuni:

- bovine şi cabaline în vîrstă de pînă la 2 ani, porcine etc.

- bovine şi cabaline în vîrstă de peste 2 ani

- ovine şi caprine

pe terenuri din fondul forestier unde păşunatul vitelor este interzis:

- bovine şi cabaline în vîrstă de pînă la 2 ani, porcine etc. 

- bovine şi cabaline în vîrstă de peste 2 ani 

 - ovine şi caprine  

 
1,5
2,0
3,0
 
2,0
3,0
4,5
 
Notă:
     1. În cazul  recoltării  neautorizate  a  ierbii  şi  păşunatului ilicit al vitelor în pădurile cu regim special de protecţie, cuantumul despăgubirilor se calculează conform tarifelor specificate majorate de trei ori.
     2. Dacă prin recoltarea neautorizată a ierbii şi păşunatul ilicit al vitelor sînt distruse şi vătămate plantaţii şi culturi silvice, arboreturi tinere provenite prin regenerare naturală,seminţiş natural şi preexistent de pe terenurile de stinate reîmpăduririi, litiera, pătura vie şi stratul de sol fertil,cuantumul despăgubirilor se calculează în conformitate cu tarifele  specificate  în  anexa  dată  şi  în anexele nr.1-4 şi 12.

Anexa nr.6 la Codul silvic
T A R I F
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat
prin recoltarea neautorizată a fructelor şi pomuşoarelor sălbatice,
nucilor, ciupercilor şi plantelor medicinale, melcilor de viţă de vie pe
sectoarele unde aceasta este interzisă sau este permisă numai în
baza biletului silvic, precum şi pentru încălcarea
termenelor stabilite de recoltare a acestora
Obiectul prejudiciat
Cuantumul despăgubirilor
1
2

Fiecare kilogram de producţie recoltată neautorizat sau cu încălcarea termenelor stabilite de recoltare

Arbori şi arbuşti nuciferi:

 nuci, aluni etc. (recoltare neautorizată) 

 
 

Preţul de desfacere a producţiei recoltate la data depistării contravenţiei majorat de cinci ori

Arbori şi arbuşti fructiferi sălbatici:

 măr, păr, gutui, prun, corcoduş, cireş, vişin, corn, cătină albă, scoruş obişnuit, măcieş,păducel, porumbrel, scoruş negru, coacăz negru, cuişor,călin etc. (recoltare neautorizată sau cu încăl carea termenelor stabilite)

 
 
                          -"-

Ciuperci (recoltare neautorizată)

 
 Plante medicinale ierburi de:

coşaci, zăvăcustă,omeag-galben, creţişor, piperul-bălţii, troscot (sporîş), sulfină galbenă, sovîrv, pojarniţă, fierea-pămîntului, cucurbeţică, iarba mîţei, scrîntitoare, brusture, mintă de cîmp, rogoz de dumbravă, traista-ciobanului, ciuboţica-cucului, pelin alb,

talpa-gîştei, coada-şoricelului, panseluţe de cîmp, coada-calului, cimbrişor, dentiţă, rostopască 

rădăcini şi rizomi de: 

nalbă mare, odolean,iarbă mare, angelică, perişor, sorbestre, perişor, ştevie

frunze de:

frag, urzică mare, podbal, vîscalb, pătlagină mare (cu frunză lată), pelin alb, scumpie obişnuită

 flori de:

salcîm-alb, păducel, soc negru,lumînărică,tei (toate speciile) podbal, vetrice, muşeţel,coada şoricelului

scoarţă de:
stejar, călin, verigariu
muguri de:
mesteacăn, pin, plop (recoltare neautorizată)       
 
 
 
 
 
 
 

Preţul de desfacere a producţiei recoltate la data depistării contravenţiei majorat de cinci ori

 
                            -"-
 
 
                            -"-
 
 
                            -"-
 
                            -"-

Melci de viţă de vie (recoltare neautorizată sau cu

 încălcarea termenelor stabilite)

 
                             -"-
 
Notă:
     1. În cazul în  care  la  recoltarea  fructelor  şi  pomuşoarelor sălbatice,  nucilor, ciupercilor şi plantelor medicinale, melcilor  de viţă  de  vie au fost tăiaţi şi vătămaţi ilicit arbori şi arbuşti,  au fost  distruse  şi vătămate plantaţii şi culturi  silvice,  arboreturi tinere,  provenite  prin  regenerare  naturală,  seminţiş  natural  şi preexistent  de pe terenurile destinate reîmpăduririi, litiera, pătura vie  şi stratul de sol fertil, cuantumul despăgubirilor se  calculează conform  tarifelor  specificate  la anexa dată, precum şi  în  anexele nr.1-4 şi 12.
     2. Producţia    recoltată   neautorizat   se   confiscă   şi   se comercializează  în  modul  stabilit.  În  cazurile  cînd  confiscarea acestei   producţii   este   imposibilă  sau   inoportună,   cuantumul despăgubirilor  se  majorează cu încă un preţ de desfacere  a  acestei producţii la data depistării contravenţiei silvice.

                                                   Anexa nr.7 la Codul silvic
T A R I F
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat
prin distrugerea şi deteriorarea semnelor de restricţie, indicatoarelor
de amenajament  silvic, bornelor silvice, obiectelor de agitaţie  
şi informaţie vizuală, îngrădirilor de restricţie şi a construcţiilor
din locurile de agrement

Obiectul prejudiciat Cuantumul despăgubirilor
Fiecare semn de restricţie, indicator de amenajament silvic, bornă silvică, obiect de agitaţie şi informaţie vi zuală, fiecare sector de  îngrădire de restricţie şi construcţie  din locurile de agrement:    
stîlpii de hotar, parcelari, de vizor  şi de gospodării (pe sectoarele parche telor, pe suprafeţele de culturi silvice, pe terenurile personalului silvic  etc.) Costul lucrărilor de restabilire a acestora la data depistării contravenţiei silvice majorat de cinci ori
afişele, firmele, panourile, indicatoarele şi alte obiecte de agitaţie şi informaţie vizuală                       -"-
barierele, parapetele, îngrădirile şi gardurile din lemn sau metal, bornele de restricţie, formele arhitecturale mici şi alte construcţii din locurile de agrement                       -"-


[Anexa 7 nota exclusă prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]


Anexa nr.8  la Codul silvic
T A R I F E
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul
cauzat prin distrugerea şi  deteriorarea muşuroaielor  
de furnici în păduri

Obiectul prejudiciat, fiecare muşuroi de furnici distrus sau deteriorat cu diametrul la bază (cuib):uri

Cuantumul despăgubirilor, în salarii minime

în pădurile cu regim special de protecţie: pădurile rezervaţiilor, pădurile parcurilor naţionale, pădurile monumente ale naturii, pădurile de importanţă ştiinţifică sau istorico-culturală, plantaţiile silvice cu pomi fructiferi

în pădurile cu funcţii igienico-sanitare şi de recreere, pădurile urbane, pădurile-parc, sectoarele de păduri-parc din zonele verzi ale localităţilor, pădurile din zonele de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă şi din zonele de protecţie sanitară a staţiunilor balneare

în pădurile de protecţie a apelor şi solului, în alte păduri

 
    pînă la 1,0 m                                       2,5                              2,0                              1,5
    de la 1,1 m la 1,5 m                            3,5                              3,0                              2,0
    de la 1,6 m la 2,0 m                            5,0                              4,0                              3,0
    peste 2,1 m                                         7,0                              5,0                              4,0
 

                                                          Anexa nr.9 la Codul silvic
T A R I F E
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat
prin distrugerea şi deteriorarea fîneţelor şi păşunilor de
pe terenurile din fondul forestier
Obiectul prejudiciat Cuantumul despăgubirilor, în salarii minime
Fiecare hectar distrus sau deteriorat de fîneţe sau păşuni: ierburi semănate
fîneţe naturale ameliorate
fîneţe şi păşuni naturale neameliorate
 fîneţe mlăştinoase
60,0
35,0
20,0
15,0

                                                        Anexa nr.10 la Codul silvic
T A R I F E
de calcul al cuantumului  despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat
prin distrugerea şi deteriorarea canalelor de desecare, sistemelor
de drenaj,drumurilor şi instalaţiilor inginereşti de pe terenurile
din fondul forestier
Obiectul prejudiciat Cuantumul despăgubirilor
Fiecare metru liniar al obiectului distrus sau deteriorat: canalele de desecare şi sistemele de drenaj (desecătoare,colectoare, canale magistrale) Costul lucrărilor de restabilire la data depistării contravenţiei silvice majorat de de cinci ori
drumurile (de asfalt şi beton, gudronate, de petriş, asfaltate, naturale, naturaleameliorate)                     -"-
construcţiile inginereşti de pe canalele de desecare, sistemele de drenaj şi de pe drumuri (poduri, ţevi pentru trecere, ecluze etc.)                      -"-

    Notă:
     Se consideră deteriorare a drumului natural formarea de urme de roţi  (adîncituri), cu o  adîncime de 20 cm şi mai mult, de către mijloacele de  transport.
                                                         Anexa nr.11 la Codul silvic
T A R I F E
de calcul al cuantumului despăgubirilor  pentru prejudiciul
cauzat prin amplasarea neautorizată a stupilor şi a prisăcilor
pe terenurile din fondul forestier şi cu încălcarea modului
stabilit, prevăzut în biletul silvic
Obiectul prejudiciat Cuantumul despăgubirilor,  în salarii minime
în pădurile cu regim special de protecţie: pădurile rezervaţiilor, pădurile parcurilor naţionale, pădurile monumente ale naturii, pădurile de importanţă ştiinţifică sau istorico-culturală, plantaţiile silvice cu pomi fructiferi în pădurile cu funcţii igienico-sanitare şi de recreere, pădurile urbane, pădurile-parc, sectoarele de păduri-parc din zonele verzi ale localităţilor, pădurile din zonele de protecţie  sanitară a surselor de alimentare cu apă şi din zonele de protecţie sanitară a staţiunilor balneare în pădurile de protecţie a apelor şi solului, în alte păduri
fiecare stup amplasat în mod neautori- zat  sau cu încălcarea modului stabilit 1,0 0,6 0,4

Notă:
     1. Stupii şi  prisăcile, amplasate neautorizat sau cu  încălcarea modului stabilit, urmează să fie scoase imediat.
     2. Pentru fiecare  zi  de  aflare a stupilor  pe  terenurile  din fondul  forestier  după expirarea termenului de scoatere  a  stupilor, fixat  în  procesul-verbal  de contravenţie  silvică,  contravenientul achită  o amendă în cuantum de 10 la sută din suma despăgubirii pentru prejudiciul cauzat calculată conform tarifelor specificate.
     3. În cazurile  în  care  în  timpul  amplasării  neautorizate  a stupilor   şi  prisăcilor  pe  terenurile  din  fondul  forestier  sau amplasării  lor  cu încălcarea modului stabilit sînt tăiaţi ilicit  şi vătămaţi arbori şi arbuşti, sînt distruse sau deteriorate plantaţii şi culturi silvice, arboreturi tinere provenite prin regenerare naturală, seminţiş   natural   şi   preexistent  de  pe   terenurile   destinate reîmpăduririi,  precum  şi  sînt construite ilegal  clădiri  (inclusiv provizorii), cuantumul despăgubirilor se calculează în conformitate cu tarifele specificate în anexa dată precum şi în anexele nr.1-4 şi 14.
                                                         Anexa nr.12 la Codul silvic
T A R I F E
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul
cauzat prin decopertarea şi distrugerea neautorizată a litierei,
păturii vii şi a stratului de sol fertil pentru a le folosi
în alte scopuri decît cele silvice
Obiectul prejudiciat Cuantumul despăgubirilor,  în salarii minime
în pădurile cu regim special de protecţie: pădurile rezervaţiilor, pădurile parcurilor naţionale, pădurile monumente ale naturii, pădurile de importanţă ştiinţifică sau istorico-culturală, plantaţiile silvice cu pomi fructiferi în pădurile cu funcţii igienico-sanitare şi de recreere, pădurile urbane, pădurile-parc, sectoarele de păduri-parc din zonele verzi ale localităţilor, pădurile din zonele de protecţie  sanitară a surselor de alimentare cu apă şi din zonele de protecţie sanitară a staţiunilor balneare în pădurile de protecţie a apelor şi solului, în alte păduri
fiecare metru pătrat de suprafaţă de pe care litiera sau pătura vie a fost decopertată sau distrusă neautorizat 1,0 0,6 0,4
fiecare metru pătrat de suprafaţă de pe care stratul de sol fertil a fost decopertat sau distrus pînă la o adîncime de 25 cm 1,2 0,8 0,6
fiecare 25 cm ulteriori 1,6 1,2 0,8

Notă:
        Dacă la decopertarea  sau distrugerea neautorizată a litierei, păturii  vii  şi a stratului de sol fertil au fost tăiaţi şi  vătămaţi ilicit arbori şi arbuşti, au fost distruse şi deteriorate plantaţii şi culturi silvice, arboreturi tinere provenite prin regenerare naturală, seminţiş   natural   şi   preexistent  de  pe   terenurile   destinate reîmpăduririi cuantumul despăgubirilor se calculează conform tarifelor specificate în anexa dată, precum şi în anexele nr.1-4.
                                                  Anexa nr.13 la Codul silvic
T A R I F
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat
prin poluarea fondului forestier cu deşeuri şi reziduuri
de construcţie, menajere şi de altă natură
Obiectul prejudiciat Cuantumul despăgubirilor  în salarii minime
Fiecare metru pătrat de pădure poluat cu deşeuri şi reziduuri de construcţie, menajere şi de altă natură* 3,6

     * Suprafaţa sectorului   poluat  se  determină  prin   înmulţirea diametrelor   maxim  şi  minim  ale  sectorului.  Suprafaţa  minimă  a sectorului poluat se consideră un metru pătrat.
Notă:
     1. În cazul poluării  cu  deşeuri  şi reziduuri  de  construcţie, menajere şi de altă natură a sectoarelor din pădurile cu regim special de protecţie, cuantumul despăgubirilor se majorează de două ori.
     2. În cazul poluării   pădurii  cu  produse  petroliere  şi  alte substanţe  periculoase, cuantumul despăgubirilor se majorează de patru ori.
     3. În cazul vătămării  arborilor şi arbuştilor (inclusiv  păturii vii)  prin  influenţa asupra terenului pe care cresc a  deşeurilor  şi reziduurilor  de  construcţie, menajere şi de altă  natură,  cuantumul despăgubirilor se calculează conform tarifelor specificate în prezenta anexă, precum şi în anexele nr.1-4 şi 12.
     4. Persoanele  vinovate  de  poluarea  pădurilor  cu  deşeuri  şi reziduuri  de construcţie, menajere şi de altă natură sînt obligate să lichideze   efectele   unei  atare  poluări.  În  caz  de  refuz   sau imposibilitate de a aduce sectorul de pădure poluat în starea cuvenită contravenienţii   silvici  sînt  supuşi  unei  despăgubiri,  cuantumul căreia se calculează conform tarifului specificat.
                                                 Anexa nr.14 la Codul silvic
T A R I F
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat
prin  folosirea neautorizată a terenurilor din fondul forestier
pentru defrişare, construcţia de clădiri administrative, depozite
şi alte obiecte
Obiectul prejudiciat Cuantumul despăgubirilor  în salarii minime
Fiecare metru pătrat de terenuri folosite neautorizat pentru defrişare, construcţia de clădiri administrative, depozite şi alte obiecte 3,0

Notă:
     1. În cazul folosirii   neautorizate  a  terenurilor  din  fondul forestier  pentru  defrişare, construcţia de  clădiri  administrative, depozite  şi  alte obiecte în pădurile cu regim special de  protecţie, cuantumul despăgubirii se majorează de două ori.
     2. În cazul în   care   în   timpul  folosirii   neautorizate   a terenurilor  din  fondul  forestier pentru defrişare,  construcţia  de clădiri  administrative,  depozite şi alte obiecte au fost  tăiaţi  şi vătămaţi  ilicit  arbori  şi  arbuşti, au fost  distruse  şi  vătămate plantaţii   şi  culturi  silvice,  arboreturi  tinere  provenite  prin regenerare  naturală, seminţiş natural şi preexistent de pe terenurile destinate reîmpăduririi a fost decopertată şi distrusă litiera, pătura vie  şi  stratul  de  sol fertil, pr ecum şi a  fost  admisă  poluarea pădurilor  cu deşeuri şi reziduuri de construcţie, menajere şi de altă natură,  cuantumul  despăgubirilor  se  calculează  conform  tarifului specificat în prezenta anexă, precum şi în anexele nr.1-4, 12 şi 13.
                                               Anexa nr.15  la Codul silvic
T A R I F E
de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat  
prin circulaţia şi parcarea autovehiculelor, altor mijloace de
transport (fiecărei unităţi) pe terenurile fondului forestier,
în afara drumurilor publice şi în locuri interzise
Cuantumul despăgubirilor,  în salarii minime
în pădurile cu regim special de protecţie: pădurile rezervaţiilor, pădurile parcurilor naţionale, pădurile monumente ale naturii, pădurile de importanţă ştiinţifică sau istorico-culturală, plantaţiile silvice cu pomi fructiferi în pădurile cu funcţii igienico-sanitare şi de recreere, pădurile urbane, pădurile-parc, sectoarele de păduri-parc din zonele verzi ale localităţilor, pădurile din zonele de protecţie  sanitară a surselor de alimentare cu apă şi din zonele de protecţie sanitară a staţiunilor balneare în pădurile de protecţie a apelor şi solului, în alte păduri
2,0 1,6 1,2

Notă:
     În cazul în care    în    timpul   circulaţiei    sau    parcării autovehiculelor  altor  mijloace  de  transport  în  afara  drumurilor publice  şi  în locuri interzise, au fost vătămaţi arbori  şi  arbuşti (inclusiv  pătura vie), cuantumul despăgubirilor se calculează conform tarifelor  specificate în prezenta anexă, precum şi în anexele  nr.1-4 şi 12.
Anexa nr.16 la Codul silvic
TARIFE
de calcul  al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul
cauzat de beneficiarii forestieri prin încălcarea prevederilor
Regulilor de eliberare a lemnului pe picior în păduri

Nr. crt. Tipul încălcării Cuantumul despăgubirilor
1 2 3
1 Tăierea sau vătămarea arborilor plus, arborilor seminceri şi a arborilor din grupe şi pîlcuri semincere 15 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru arborii tăiaţi sau vătămaţi
2 Tăierea, distrugerea, vătămarea arborilor, arbuştilor şi lianelor interzise pentru extras în corespundere cu pct.13 al Regulilor de eliberare a lemnului pe picior în păduri 30 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru arborii, arbuştii şi lianele tăiate, distruse sau vătămate
3 Recoltarea sau colectarea masei lemnoase în perioada interzisă (indicată în autorizaţia sau bonul de exploatare a pădurii) 3 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă  recoltată sau colectată în perioada interzisă
4 Recoltarea sau colectarea masei lemnoase, inclusiv în parchetele transmise prealabil, conform actului, beneficiarului forestier, pînă la primirea autorizaţiei sau bonului de exploatare a pădurii, la primirea autorizaţiei sau bonului de exploatare a pădurii, dar pînă la primirea parchetului în natură, precum şi după expirarea termenului indicat în autorizaţia sau bonul de exploatare a pădurii; recoltarea sau colectarea masei lemnoase după sistarea sau încetarea dreptului de folosinţă în conformitate cu   pct.22-25 ale Regulilor de eliberare a lemnului pe picior în păduri 10 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă tăiată sau colectată
5 Perfectarea cu întîrziere a autorizaţiilor sau bonurilor de exploatare a pădurii pentru tăierea deja executată permisă în conformitate cu pct.63 al Regulilor de eliberare a lemnului pe picior în păduri 10 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă recoltată
6 Lăsarea arborilor pe picior în sectoare de pădure compacte cu suprafaţa mai mare de 0,1 ha 2 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă rămasă
7 Lăsarea arborilor pe picior în grupe cu suprafaţa de pînă la 0,1 ha şi a arborilor solitari sau a sectoarelor brăcuite prin tăieri selective în parchetele destinate tăierilor  rase 4 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă rămasă
8 Netransportarea în termenul stabilit (inclusiv termenele de prelungire) a masei lemnoase din parchete, din locurile în care se efectuează lucrări de curăţare a sectoarelor pentru depozite silvice, drumuri forestiere, construcţii, edificii şi instalaţii, precum şi lăsarea, pe un termen de peste 4 luni, a masei lemnoase accidentale de-a lungul drumurilor forestiere 7 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă respectivă
9 Transportarea, descărcarea sau prelucrarea masei lemnoase pînă la atestare, în cazul eliberării lemnului conform cantităţii de masă lemnoasă recoltată 7 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă respectivă
10 Transportarea masei lemnoase la un loc care nu este indicat în autorizaţia sau bonul de exploatare a pădurii ori în biletul silvic, în cazul tuturor tipurilor de evidenţă 3 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă transportată
11 Secţionarea iraţională a masei lemnoase, cînd volumul lemnului de lucru recoltat este cu peste 10% sub indicii din autorizaţia sau bonul de exploatare a pădurii 2 mărimi ale preţului de piaţă al masei lemnoase secţionate iraţional
12 Tăierea (extragerea) arborilor doborîţi de vînt, rupţi de zăpadă ori uscaţi fără autorizaţia sau bonul de exploatare a pădurii 5 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior  pentru masa lemnoasă tăiată (extrasă)
13 Nimicirea mărcilor sau a numerelor de pe arbori şi cioate 0,5 din mărimea preţului masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă recoltată sau preconizată spre recoltare de pe care au fost nimicite semnele respective
14 Depăşirea cotelor stabilite de eliberare a masei lemnoase 5 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă respectivă (în cazul cînd depăşirea cotei de eliberare este mai mare decît o unitate rotunjită)
15 Recoltarea produselor lemnoase auxiliare, efectuarea folosinţelor accesorii şi altor folosinţe silvice fără primirea biletului silvic sau cu încălcarea termenelor şi regulilor de folosire 5 mărimi ale preţului la produsele silvice şi serviciile respective la momentul încălcării
16 Defrişarea neautorizată a cioatelor 3 mărimi ale preţului cioatelor recoltate
17 Curăţarea necalitativă sau cu întîrziere a parchetelor de resturi de exploatare (inclusiv în cazul depăşirii intervalului de 10 zile de la tăierea arborilor şi pînă la curăţare în perioada de primăvară-vară); curăţarea insuficientă a parchetelor exploatate pe timp de iarnă pînă la începutul perioadei de pericol incendiar; poluarea cu resturi de exploatare a pădurilor şi terenurilor împădurite în cadrul lucrărilor de curăţare a terenurilor pentru drumuri, depozite silvice şi pentru alte scopuri, precum şi poluarea benzilor, cu lăţimea de 50 m, limitrofe acestor obiecte şi drumurilor forestiere 5 mărimi ale costului lucrărilor de curăţare a parchetelor de resturi de exploatare sau lucrărilor de igienizare, calculat conform fişelor tehnologice în vigoare ale întreprinderii silvice, precum şi 5 mărimi ale altor cheltuieli normative aprobate în modul stabilit
18 Lăsarea în parchet a arborilor suspendaţi 7 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru lemnul arborilor suspendaţi
19 Lăsarea în pădure, pe perioada de vară, a lemnului de răşinoase necojit în termenul stabilit, a lemnului de foioase fără decojire parţială, dacă masa lemnoasă menţionată nu a fost prelucrată cu insecticide, iar în depozite primare, finale şi alte depozite nu este stivuită în corespundere cu standardele, instrucţiunile şi recomandările în vigoare 5 mărimi ale preţului masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă respectivă
20 Lăsarea cioatelor cu înălţimea mai mare de 1/3 din diametrul secţiunii, iar la tăierea arborilor cu diametrul sub 30 cm - cu înălţimea mai mare de 10 cm 1 mărime a preţului masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă din arborii respectivi
21 Neîndeplinirea cerinţelor indicate în contract privind demolarea construcţiilor, edificiilor, instalaţiilor şi altor obiecte, recultivarea terenurilor fondului forestier afectate în procesul recoltării masei lemnoase sau altor resurse forestiere, precum şi neexecutarea clauzelor privind aducerea drumurilor existente în stare bună, potrivită pentru utilizare conform destinaţiei 2 mărimi ale costului lucrărilor de demolare a construcţiilor, edificiilor, instalaţiilor şi de aducere a acestor terenuri şi drumuri în starea corespunzătoare
22 Cesiunea ilicită a drepturilor de folosinţă, acordate beneficiarului forestier conform autorizaţiei sau bonului de exploatare a pădurii 10 mărimi ale preţului masei lemnoase pe  picior pentru masa lemnoasă şi alte produse forestiere, indicate în autorizaţia sau în bonul de exploatare a pădurii şi cesionate ilicit altor beneficiari

    Notă:
    1. Pentru încălcările prevăzute la pct.1, 3-5 şi 21 ale prezentei anexe, comise pe sectoarele din cadrul fondului ariilor naturale protejate de stat, precum şi în alte păduri cu regim special de protecţie (art.36 alin.(4) din prezentul cod), mărimile despăgubirilor indicate se dublează.
    2. Cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea Regulilor de eliberare a lemnului pe picior în păduri se calculează pornind de la taxele minime pentru lemnul eliberat pe picior după prima categorie de taxe (indiferent de faptul la care categorie de taxe este raportată parcela ori sectorul în care a fost comisă încălcarea), fără aplicarea coeficienţilor de reducere. În acest caz, diferenţierea masei lemnoase în lemn de lucru şi lemn de foc nu se efectuează, evidenţa se ţine cu coajă, iar pentru întreg volumul de lemn se aplică taxa stabilită pentru masa lemnoasă pe picior de categoria de grosime medie.
    3. La calcularea cuantumului despăgubirilor indicate în pct.15, 17, 21 se folosesc fişele tehnologice şi mărimile cheltuielilor normative de resurse materiale şi umane.
    4. Achitarea despăgubirilor, indicate la pct.17-21 ale prezentei anexe nu îi scuteşte pe beneficiarii forestieri de lichidarea încălcărilor în termenul stabilit. În caz de neîndeplinire a acestei cerinţe, despăgubirile se stabilesc repetat pînă la lichidarea deplină a încălcărilor.
    [Anexa 16 introdusă prin LPC327/18.07.03, MO200/19.09.03, art.771]