Ca rezultat al biruinţei Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie în ţara noastră au fost create premizele necesare pentru rezolvarea uneia dintre problemele sociale de cea mai mare importanţă - satisfacerea necesarului de locuinţe al oamenilor muncii.
    Traducînd în viaţă ideile leniniste ale construcţiei societăţii comuniste şi înfăptuind cursul spre ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului, Statul Sovietic realizează consecvent programul de construire a locuinţelor, elaborat de Partidul Comunist.
    Ritmurile înalte de dezvoltare a fondului obştesc de locuinţe şi de stat pe baza planurilor de stat, măsurile, pe care le ia statul pentru a înlesni construcţia de locuinţe cooperatistă şi individuală, creează condiţiile necesare pentru asigurarea dreptului cetăţenilor la locuinţă, garantat de Constituţia Uniunii R.S.S. şi de Constituţia R.S.S. Moldoveneşti.
    Asigurarea păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe, mărirea termenului lui de utilizare, ridicarea gradului de confort al caselor de locuit constituie o importantă sarcină de stat. La rezolvarea acestei sarcini participă activ organizaţiile obşteşti şi cetăţenii.
    Constituţia Uniunii R.S.S. şi Constituţia R.S.S. Moldoveneşti îi obligă pe cetăţeni să aibă o atitudine plină de grijă faţă de locuinţele ce le sînt repartizate.
    Legislaţia sovietică cu privire la locuinţe are menirea de a contribui la asigurarea dreptului cetăţenilor la locuinţă, la folosirea eficientă şi ocrotirea fondului de locuinţe.
    Articolul 1. Dreptul la locuinţă al cetăţenilor
                      R.S.S. Moldoveneşti
    În conformitate cu Constituţia Uniunii R.S.S. şi cu Constituţia R.S.S. Moldoveneşti cetăţenii R.S.S. Moldoveneşti au dreptul la locuinţă. Acest drept este asigurat prin dezvoltarea şi ocrotirea fondului obştesc şi de stat de locuinţe, prin ajutorul acordat la construcţia de locuinţe cooperatistă şi individuală, prin repartizarea dreaptă, sub control obştesc, a spaţiului locativ, care se acordă pe măsura înfăptuirii programului de construire a locuinţelor bine amenajate, precum şi prin plata redusă pentru locuinţă şi pentru serviciile comunale.
    Articolul 2. Sarcinile legislaţiei R.S.S. Moldoveneşti
                        cu privire la locuinţe
    Sarcinile legislaţiei R.S.S.Moldoveneşti cu privire la locuinţe constau în reglementarea raporturilor în domeniul locuinţelor avînd drept scop asigurarea dreptului cetăţenilor la locuinţă,garantat de Constituţia Uniunii R.S.S. şi de Constituţia R.S.S. Moldoveneşti, folosirea cuvenită şi păstrarea în bune condiţii a fondului de locuinţe, precum şi întărirea legalităţii în chestiunile privind raporturile în domeniul locuinţelor.
    Articolul 3. Legislaţia cu privire la locuinţe a Uniunii
                        R.S.S şi a R.S.S. Moldoveneşti
    Raporturile în domeniul locuinţelor în R.S.S.Moldovenească sînt reglementate de Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale şi de alte acte ale legislaţiei cu privire la locuinţe a     Uniunii R.S.S, emise în conformitate cu aceste Baze, de prezentul Cod şi de alte acte ale legislaţiei cu privire la locuinţe a R.S.S. Moldoveneşti.
    Raporturile, legate de construcţia caselor de locuit, sînt reglementate de legislaţia corespunzătoare a Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 4. Fondul de locuinţe
    Casele de locuit, precum şi încăperile de locuit din alte clădiri, aflate pe teritoriul R.S.S. Moldoveneşti, formează fondul de locuinţe.
    Din fondul de locuinţe nu fac parte acele încăperi nelocuibile din casele de locuit, care sînt destinate pentru comerţ, deservire socială şi alte scopuri cu caracter neindustrial.
    Articolul 5. Tipurile fondului de locuinţe
    Fondul de locuinţe este constituit din:
    casele de locuit şi încăperile de locuit din alte clădiri, care aparţin statului (fondul de stat de locuinţe);
    casele de locuit şi încăperile de locuit din alte clădiri, care aparţin colhozurilor şi altor organizaţii cooperatiste, asociaţiilor lor organizaţiilor sindicale şi altor organizaţii obşteşti (fondul obştesc de locuinţe);
    casele de locuit, care aparţin cooperativelor de construire a locuinţelor (fondul cooperativelor de construire a locuinţelor);
    casele de locuit şi apartamentele, aflate în proprietatea personală a cetăţenilor (fondul individual de locuinţe).
    [Art.5 alineat completat prin Ucazul nr.3187-XI din 02.02.89]
    Din fondul de locuinţe fac parte, de asemenea, casele de locuit, ce aparţin asociaţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor de stat-colhoznice şi altor asociaţii, întreprinderi şi organizaţii de stat-cooperatiste. În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale asupra acestor casese extind regulile, stabilite pentru fondul obştesc de locuinţe.
    Articolul 6. Fondul de stat de locuinţe
    Fondul de stat de locuinţe se află în administrarea Sovietelor locale de deputaţi ai norodului (fondul de locuinţe al Sovietelor locale) şi în administrarea ministerelor, comitetelor de stat şi departamentelor (fondul departamental de locuinţe).
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale casele fondului departamental de locuinţe din oraşe şi din aşezările de tip orăşenesc urmează să fie trecute treptat în administrarea Sovietelor locale de deputaţi ai norodului în modul şi în termenele, stabilite de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S. şi de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 7. Destinaţia caselor de locuit şi a încăperilor
                        de locuit
    Casele de locuit şi încăperile de locuit sînt destinate pentru domicilierea permanentă a cetăţenilor, precum şi pentru folosirea în modul stabilit în calitate de locuinţe de serviciu şi de cămine.
    Repartizarea în casele de locuit a unor încăperi pentru scopuri cu caracter industrial este interzisă.
    Articolul 8. Excluderea din fondul de locuinţe a caselor
                       de locuit şi a încăperilor de locuit
    Periodic, în termenele stabilite de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti, se face revizia stării în care se află casele de locuit din fondul de stat şi obştesc de locuinţe. Casele de locuit şi încăperile de locuit, care sînt nelocuibile, se reamenajează pentru a fi folosite în alte scopuri sau asemenea case se demolează pe baza unei hotărîri a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc (al oraşului de subordonare republicană) de deputaţi ai norodului.
    Modul de efectuare a reviziei stării tehnice şi sanitare a caselor de locuit şi încăperilor de locuit şi modul de constatare a faptului că ele sînt nelocuibile, precum şi modul de înfăptuire a reamenajării lor pentru a fi folosite în alte scopuri sau modul de demolare se stabilesc de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 9. Trecerea caselor de locuit şi a încăperilor
                        de locuit în categoria celor nelocuibile
    Trecerea caselor de locuit şi a încăperilor de locuit bune pentru domiciliere, situate în casele fondului obştesc şi de stat de locuinţe, în categoria celor nelocuibile, de regulă, nu se admite. În cazuri excepţionale trecerea caselor de locuit şi a încăperilor de locuit în categoria celor nelocuibile se poate face pe baza unei hotărîri a organelor, menţionate în prima parte a atricolului 8 din prezentul Cod. Trecerea caselor de locuit şi a încăperilor de locuit ale fondului obştesc şi departamental de locuinţe în categoria celor nelocuibile se face la propunerea ministerelor, comitetelor de stat, departamentelor şi organelor centrale respective ale organizaţiilor obşteşti.
    Trecerea caselor de locuit şi a încăperilor de locuit, care aparţin colhozurilor, în categoria celor nelocuibile se face pe baza unei hotărîri a adunării generale a membrilor colhozului sau a adunării împuterniciţilor.
    Trecerea caselor de locuit ce aparţin cooperativelor de construire a locuinţelor în categoria celor nelocuibile nu se admite.
    Trecerea unor încăperi de locuit la categoria celor nelocuibile pentru nevoile cooperativei în casele cooperativelor de construire a locuinţelor se poate efectua pe baza unei hotărîri a adunării generale a membrilor cooperativei de construire a locuinţelor, urmînd ca această hotărîre să fie aprobată de comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc (al oraşului de subordonare republicană) de deputaţi ai norodului.
    Articolul 10. Drepturile cetăţenilor de folosinţă a locuinţei
    Cetăţenii R.S.S.Moldoveneşti au dreptul de a primi, în modul stabilit, o încăpere de locuit în casele fondului obştesc sau de stat de locuinţe ori în casele cooperativelor de construire a locuinţelor.
    Încăperile de locuit în casele fondului obştesc şi de stat de locuinţe, precum şi în casele cooperativelor de construire a locuinţelor se pun la dispoziţia cetăţenilor pentru folosinţă fără termen.
    Cetăţenii sînt în drept să aibă în proprietate personală o casă de locuit (o parte de casă) în conformitate cu legislaţia Uniunii R.S.S. şi R.S.S. Moldoveneşti.
    Nimeni nu poate fi evacuat din încăperea de locuit ocupată sau limitat în dreptul de a folosi încăperea de locuit decît numai în temeiul şi în modul, prevăzute de lege.
    Nu se admite exercitarea drepturilor de folosinţă a locuinţei contrar destinaţiei lor sau care prin încălcarea drepturilor altor cetăţeni, precum şi a drepturilor unor organizaţii de stat şi obşteşti.
    Articolul 11. Obligaţiile de folosinţă a locuinţei ale cetăţenilor
    Cetăţenii sînt obligaţi să aibă o atitudine plină de grijă faţă de casa în care locuiesc, să folosească încăperea de locuit potrivit destinaţiei ei, să respecte regulile folosirii încăperilor de locuit şi regulile conveţuirii socialiste, să consume cu economie apa, gazul, energia electrică şi cea termică.
    Casele de locuit şi încăperile de locuit nu pot fi folosite de către cetăţeni în scopul înavuţirii personale, obţinerii de venituri neprovenite din muncă şi din alte scopuri de acaparare, precum şi în dauna intereselor societăţii.
    Articolul 12. Competenţa Uniunii R.S.S. în chestiunile
                          reglamentării raporturilor în domeniul
                          locuinţelor
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale de competenţa Uniunii R.S.S. în chestiunile reglementării raporturilor în domeniul locuinţelor sînt:
    1) asigurarea reglementării uniforme pe cale legislativă a raporturilor în domeniul locuinţelor;
    2) conducerea gospodăriei de locuinţe de subordonare unională, conducerea generală a gospodăriei de locuinţe de subordonare unional-republicană;
    3) stabilirea principiilor generale ale organizării şi activităţii organelor administrării de stat a gospodăriei de locuinţe;
    4) aprobarea sarcinilor de plan la reparaţia capitală a fondului de locuinţe pentru republicile unionale, pentru ministere, comitete de stat şi departamente ale Uniunii R.S.S.;
    5) promovarea politicii tehnice unice în domeniul reparaţiei fondului de locuinţe;
    6) stabilirea normativelor cheltuirii resurselor financiare şi materiale pentru exploatarea şi reparaţia fondului de locuinţe pe republicile unionale, ministere, comitete de stat şi departamente ale Uniunii R.S.S.;
    7) stabilirea modului unic al evidenţei de stat a fondului de locuinţe;
    8) stabilirea regulilor de bază ale evidenţei cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale repartizării încăperilor de locuit şi folosirii lor;
    9) stabilirea tarifului de chirie şi a înlesnirilor la plata pentru încăperile de locuit şi pentru serviciile comunale;
    10) stabilirea regulilor de bază ale organizării şi activităţii cooperativelor de construire a locuinţelor;
    11) controlul de stat asupra folosirii şi păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe şi stabilirea modului de exercitare a acestui control;
    12) rezolvarea altor chestiuni de însemnătate unională în domeniul folosirii şi asigurării păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe în conformitate cu Constituţia Uniunii R.S.S. şi cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale.
    Articolul 13. Competenţa R.S.S. Moldoveneşti în chestiunile
                         reglementării raporturilor în domeniul locuinţelor
    De competenţa R.S.S. Moldoveneşti în chestiunile reglementării raporturilor în domeniul locuinţelor, în afara competenţei Uniunii R.S.S., sînt:
    1) reglementarea pe cale legislativă a raporturilor în domeniul locuinţelor în republică;
    2) conducerea gospodăriei de locuinţe de subordonare unional-republicană şi republicană, stabilirea modului de organizare şi activitate a organelor de administrare de stat a acestei gospodării;
    3) aprobarea sarcinilor de plan pentru reparaţia capitală a fondului de locuinţe în republică;
    4) efectuarea evidenţei de stat a fondului de locuinţe pe teritoriul republicii;
    5) stabilirea modului de evidenţă a cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, a modului de acordare a încăperilor de locuit şi de folosire a lor;
    6) stabilirea modului şi termenelor de plată a chiriei şi de plată pentru serviciile comunale;
    7) stabilirea modului de organizare şi de activitate a cooperativelor de construire a locuinţelor, stabilirea drepturilor şi a obligaţiilor membrilor lor;
    8) stabilirea regulilor şi normelor de exploatare tehnică a caselor de locuit şi regulilor de folosire a teritoriilor de lîngă casă;
    9) exercitarea controlului de stat asupra folosirii şi păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe;
    10) rezolvarea altor chestiuni în domeniul folosirii şi asigurării păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe dacă ele nu sînt date în competenţa Uniunii R.S.S.
    Articolul 14. Împuternicirile Sovietelor locale de deputaţi ai
                         norodului în domeniul folosirii fondului de locuinţe
                         şi asigurării (integrităţii) păstrării lui în bune condiţii
    În conformitate cu legislaţia Uniunii R.S.S. şi R.S.S. Moldoveneşti Sovietele raionale, orăşeneşti, raionale din oraşe, de orăşel, săteşti de deputaţi ai norodului din R.S.S. Moldovenească:
    1) conduc gospodăria de locuinţe, care le este subordonată;
    2) aprobă sarcinile de plan în vederea dezvoltării gospodăriei de locuinţe a raionului, oraşului, raionului din oraş, aşezării de tip orăşenesc, Sovietului sătesc şi controlează îndeplinirea lor;
    3) asigură starea tehnică cuvenită, înfăptuirea reparaţiilor capitale şi curente ale fondului de locuinţe ce se află în administrarea Sovietului;
    4) exercită controlul asupra stării şi exploatării fondului obştesc şi departamentul de locuinţe, asupra întreţinerii caselor, care aparţin cooperativelor de construire a locuinţelor, şi a caselor, care sînt proprietate personală a cetăţenilor:
    5) ţin evidenţa cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit;
    6) repartizează fondul de locuinţe al Sovietului local respectiv de deputaţi ai norodului şi le acordă cetăţenilor încăperi de locuit în casele Sovietelor locale de deputaţi ai norodului; exercită controlul asupra corectitudinii evidenţei cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, şi asupra corectitudinii acordării încăperilor de locuit cetăţenilor în casele fondului obştesc şi departamental de locuinţe, precum şi în casele cooperativelor de construire a locuinţelor;
    7) rezolvă alte chestiuni în domeniul folosirii şi asigurării păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe în conformitate cu legislaţia Uniunii R.S.S., cu prezentul Cod şi cu altă legislaţie a R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 15. Administrarea de stat în domeniul folosirii şi
                         asigurării păstrării în bune condiţii a fondului
                         de locuinţe
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale administrarea de stat în domeniul folosirii şi asigurării păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe este exercitată de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S., de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti, de comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai norodului, de ministere, comitete de stat şi departamente, precum şi de organele de stat, special împuternicite pentru acesta în conformitate cu legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti.
    Organul de stat special împuternicit, care exercită administrarea de stat în domeniul folosirii şi asigurării păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe în R.S.S. Moldovenească, este Ministerul gospodăriei comunale şi de locuinţe al R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 16. Împuternicirile Ministerului gospodăriei comunale
                         şi de locuinţe al R.S.S. Moldoveneşti în domeniul
                         folosirii şi asigurării păstrării în bune condiţii a
                         fondului de locuinţe
    Ministerul gospodăriei comunale şi de locuinţe al R.S.S. Moldoveneşti exercită coordonarea în domeniul folosirii şi asigurării păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe.
    Actele Ministerului gospodăriei comunale şi de locuinţe al R.S.S. Moldoveneşti, emise în limitele competenţei lui, sînt obligatoare pe teritoriul R.S.S. Moldoveneşti pentru ministere, comitete de stat, departamente, pentru întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, subordonate lor, precum şi pentru comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai norodului, pentru cooperativele de construire a locuinţelor şi pentru cetăţeni.
    Articolul 17. Organele care exercită administrarea fondului
                         obştesc şi de stat de locuinţe şi a fondului cooperativelor
                         de construire a locuinţelor
    Fondul de locuinţe al Sovietelor locale de deputaţi ai norodului este administrat de comitetele lor executive şi de organele de administrare, formate de ele.
    Fondul departamental de locuinţe este administrat de ministere, comitete de stat, departamente şi de întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, subordonate lor.
    Fondul obştesc de locuinţe este administrat de organele de conducere ale colhozurilor şi ale altor organizaţii cooperatiste, ale asociaţiilor lor, de organele organizaţiilor sindicale şi ale altor organizaţii obşteşti în conformitate cu statutele (regulamentele) lor.
    Fondul cooperativelor de construire a locuinţelor este administrat de organele de conducere ale cooperativelor în conformitate cu statutele lor.
    Articolul 18. Organizaţiile de exploatare a locuinţelor
    Pentru exploatarea fondului obştesc şi de stat de locuinţe se creează organizaţii de exploatare a locuinţelor, a căror activitate este bazată pe hozrasciot.
    Organizaţiile de exploatare a locuinţelor asigură păstrarea în bune condiţii a fondului de locuinţe şi folosirea lui cuvenită, un înalt grad al deservirii cetăţenilor, controlează, de asemenea respectarea de către cetăţeni a regulilor folosirii încăperilor de locuit, întreţinerii casei de locuit şi a teritoriului de lîngă casă.
    O casă de locuit poate fi exploatată numai de o singură organizaţie de exploatare a locuinţelor. Dacă pentru exploatarea caselor fondului departamental sau obştesc de locuinţe nu poate fi creată o organizaţie de exploatare a locuinţelor, exploatarea caselor se efectuiează nemijlocit de către întreprinderea, instituţia, organizaţia respectivă.
    Articolul 19. Regulamentul-tip al organizaţiei de
                          exploatare a locuinţelor
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale Regulamentul-tip al organizaţiei de exploatare a locuinţelor se aprobă de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti sau de ministerul, comitetul de stat, departamentul Uniunii R.S.S.
    Articolul 20. Participarea organizaţiilor obşteşti a colectivelor
                          de muncă şi a cetăţenilor la administrarea fondului
                          obştesc şi de stat de locuinţe şi la asigurarea
                          păstrării lui în bune condiţii
    [Art.20 titlul completat prin Ucazul nr.3845-X din 01.11.84]
    Sindicatele, alte organizaţii obşteşt, colectivele de muncă, procedînd în conformitate cu legislaţia Uniunii RSS şi a RSS Moldoveneşti şi cu statutele (regulamentele) organizaţiilor obşteşti, precum şi cetăţenii participă la administrarea fondului de stat şi obştesc de locuinţe şi la asigurarea integrităţii lui.
    [Art.20 alineat în redacţia Ucazului nr.3845-X din 01.11.84]
    Evidenţa cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, stabilirea rîndului pentru primirea spaţiului locativ, precum şi repartizarea acestui spaţiu în casele fondului de locuinţe de stat şi obştesc se efectuiează sub controlul obştesc, asigurîndu-se publicitatea.
    Potrivit hotărîrii colectivelor de muncă ale întreprinderilor şi organizaţiilor în contractele colective pot fi prevăzute pentru muncitorii şi slujbaşii, care au dreptul de a primi cu întîetate încăperi de locuit, precum şi pentru inovatorii în muncă şi fruntaşii în producţie, care au obţinut înalţi indicatori în muncă şi participă activ la viaţa obştească, motive avantajoase de a fi consideraţi, că au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit la asigurarea cu spaţiu locativ la locul de muncă, precum şi suprafaţa spaţiului locativ, ce se repartizează în acest scop. În contractele colective poate fi prevăzută pentru inovatorii şi fruntaşii în producţie menţionaţi acordarea încăperilor de locuit cu întîetate.
    [Art. 20 alineat introdus prin Ucazul nr.1275-XI din 04.09.86]
    Articolul 21. Modul de participare a organelor de iniţiativă
                          obştească a populaţiei la administrarea fondului
                          de locuinţe şi la asigurarea păstrării lui în bune
                           condiţii
    Comitetele obşteşti săteşti, de stradă, de cartier, de imobil şi alte organe de iniţiativă obştească a populaţiei, în conformitate cu regulamentele lor, acordă ajutor organelor de stat la exploatarea fondului de locuinţe şi la asigurarea păstrării lui în bune condiţii, participă la administrarea fondului de locuinţe şi la exercitarea controlului obştesc asupra respectării de către cetăţeni a regulilor folosirii încăperilor de locuit şi ale întreţinerii caselor de locuit.
    Articolul 22. Modul de participare a cetăţenilor la administrarea
                         fondului obştesc şi de stat de locuinţe şi la asigurarea
                         păstrării lui în bune condiţii
    Cetăţenii participă la administrarea fondului obştesc şi de stat de locuinţe şi la asigurarea păstrării lui în bune condiţii, acordînd ajutor organelor de stat şi obşteşti, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor la înfăptuirea măsurilor pentru îmbunătăţirea folosirii, întreţinerea şi exploatarea cuvenită a fondului de locuinţe, înaintînd propuneri asupra acestor chestiuni.
    Articolul 23. Obligaţia organelor de stat, a întreprinderilor,
                          instituţiilor şi organizaţiilor de a ţine seama de
                          propunerile organizaţiilor obşteşti, ale colectivelor
                          de muncă şi ale cetăţenilor
    Organele de stat, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, precum şi persoanele cu funcţii de răspundere sînt obligate să ţină seama prin toate mijloacele posibile de propunerile organizaţiilor obşteşti, ale colectivelor de muncă şi ale cetăţenilor la înfăptuirea măsurilor pentru îmbunătăţirea folosirii şi a integrităţii fondului de locuinţe".
    [Art.23 în redacţia Ucazului nr.3845-X din 01.11.84]
    Articolul 24. Transferarea de către beneficiarii construcţiilor
                          în administrarea comitetelor executive ale 
                          Sovietelor locale de deputaţi ai norodului şi a
                          altor organizaţii a unei părţi din spaţiul locativ
                          în casele nou construite pentru instalarea locatarilor
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S. este în drept să stabilească temeiurile în condiţiile transferării de către beneficiarii construcţiilor în administrarea comitetelor executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai norodului şi a altor organizaţii a unei părţi din spaţiul locativ pentru instalarea locatarilor în casele nou construite pe seama investiţiilor capitale de stat, precum şi proporţiile spaţiului locativ transferat.
    Articolul 25. Repartizarea spaţiului locativ în casele,
                         construite pe sama mijloacelor transferate
                         cu titlu de participare prin cote
    Spaţiul locativ în casele, construite pe baza atragerii cu titlu de participare prin cote a mijloacelor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, se repartizează, pentru instalarea locatarilor, între participanţii la construcţie proporţional cu mijloacele transferate de ele.
    Articolul 26. Evidenţa de stat a fondului de locuinţe
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale evidenţa de stat a fondului de locuinţe se ţine după un sistem unic pentru Uniunea R.S.S. în modul, stabilit de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S.
    Articolul 27. Controlul de stat asupra folosirii şi păstrării în
                         bune condiţii a fondului de locuinţe
    Controlul de stat asupra folosirii şi păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe are drept sarcină asigurarea respectării de către toate ministerele, comitetele de stat, departamentele, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile de stat, cooperatiste şi de către alte întreprinderi, instituţii, organizaţii obşteşti, de către cooperativele de construire a locuinţelor, de către persoanele cu funcţii de răspundere şi de către cetăţeni a modului de repartizare a spaţiului locativ şi de acordare a încăperilor de locuit cetăţenilor, asigurarea respectării regulilor folosirii fondului de locuinţe şi întreţinerii lui în stare tehnică bună.
    Controlul de stat asupra folosirii şi păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe este exercitat de Sovietele de deputaţi ai norodului, de organele lor executive şi de dispoziţiile, precum şi de organele de stat, special împuternicite pentru aceasta în modul stabilit prin legislaţia Uniunii R.S.S.
    Articolul 28. Dreptul cetăţenilor la obţinerea încăperii de locuit
    Cetăţenii, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative, au dreptul de a primi pentru folosire o încăpere de locuit în casele fondului locativ de stat sau obştesc în modul, prevăzut de legislaţia Uniunii R.S.S., de prezentul Cod şi de altă legislaţie a R.S.S. Moldoveneşti. Cetăţenilor susmenţionaţi, care trăiesc permanent în centrul populat respectiv, încăperile de locuit li se acordă (dacă altceva nu este stabilit prin legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti), de regulă, sub formă de apartament separat pentru familie.
    Se consideră, că cetăţenii au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative în temeiurile, prevăzute de legislaţia Uniunii R.S.S., de prezentul Cod (articolul 30) şi de altă legislaţie a R.S.S. Moldoveneşti.
    [Art.29 exclus prin LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584]
    Articolul 30. Temeiurile pentru a considera, că cetăţenii
                          au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit
    Se consideră, că au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit cetăţenii:
    1) care sînt asiguraţi pentru fiecare membru al familiei cu spaţiu locativ sub norma, stabilită de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti şi de Consiliul republican al sindicatelor din Moldova;
    [Art.30 pct.1 completat prin Ucazul nr.2120-XI din 03.09.87]
    2) cei ce locuiesc un timp îndelungat în condiţii de subînchiriere în case ale fondului obştesc şi de stat de locuinţe sau pe baza unor contracte de închiriere a locuinţelor în case care aparţin cooperativelor de construire a locuinţelor, sau în case ale fondului individual de locuinţe şi nu au o altă încăpere de locuit;
    3) cei ce locuiesc în cămine, cu excepţia lucrătorilor sezonieri şi temporari, precum şi a cetăţenilor, care s-au instalat în ele în legătură cu studiile;
    4) cei ce locuiesc într-o casă de locuit (încăpere de locuit), care nu corespunde cerinţelor sanitare şi tehnice stabilite;
    5) cei ce locuiesc cîte două şi mai multe familii într-o singură cameră;
    6) în familia cărora este o persoană, ce suferă de o boală cronică într-o formă gravă şi care în legătură cu aceasta are nevoie să locuiască într-o cameră izolată;
    [Ar.30 pct.6 în redacţia Ucazului nr.2120-XI din 03.09.87]
    7) cei ce locuiesc în încăperi, care servesc ca locuinţe de serviciu;
    [Art.30 pct.7 introdus prin Ucazul nr.2120-XI din 03.09.87]
    8) în familia cărora există, în afară de soţi, persoane de ambele sexe mai mari de 9 ani, care sînt nevoite să locuiască într-o singură cameră, dacă obiectul contractului de închiriere a încăperii de locuit este o singră cameră, un apartament cu o cameră sau cu două camere.
    [Art.30 pct.8 introdus prin Ucazul nr.2120-XI din 03.09.87]
    Pentru invalizii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, familiile de ostaşi (partizani), căzuţi în luptă sau dispăruţi fără urmă, şi persoane echivalate cu ei în modul stabilit, pentru persoanele care s-au aflat în armata de operaţii în perioada războiului civil şi a Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi în timpul altor operaţii de luptă pentru apărarea Uniunii R.S.S., pentru partizanii războiului civil şi ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti poate să prevadă înlesniri în vederea trecerii lor în categoria celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit.
    Se poate considera, că cetăţenii au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi în ale temeiuri, prevăzute de legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 31. Evidenţa cetăţenilor, care au nevoie de
                         îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, la locul lor
                        de trai
    Evidenţa cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, se ţine, de regulă, la locul de trai - în cadrul comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş, de orăşel, sătesc de deputaţi ai norodului.
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale în cazurile şi în modul, stabilite de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S. şi de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti, cetăţenii pot fi luaţi la evidenţă şi în afara locului lor de trai.
    Articolul 32. Evidenţa cetăţenilor, care au nevoie de
                         îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, la locul
                         de muncă
    Evidenţa cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi care lucrează la întreprinderi, în instituţii, organizaţii, ce au un fond de locuinţe şi construiesc locuinţe sau participă prin cote la construcţia de locuinţe, se ţine la locul de muncă, iar la dorinţa lor - şi la locul de trai. La fel ca şi dînşii sînt luaţi la evidenţă cetăţenii, care nu mai lucrează la aceste întreprinderi, instituţii, organizaţii în legătură cu ieşirea la pensie.
    În cazurile, prevăzute de legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti, lucrătorii instituţiilor şi organizaţiilor medicale, cultural-educative, comerciale ş.a., care deservesc nemijlocit colectivul de muncă al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei respective, la dorinţa lor sînt de asemenea luaţi la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, la fel ca şi muncitorii şi slujbaşii acestui colectiv.
    Articolul 33. Modul de evidenţă a cetăţenilor, care au
                          nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit,
                          precum şi modul de întocmire a rîndului pentru
                          a li se acorda încăperi de locuit
    Modul de evidenţă a cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, precum şi modul de întocmire a rîndului pentru acordarea încăperilor de locuit cetăţenilor este stabilit prin legislaţia Uniunii R.S.S., prin prezentul Cod şi prin altă legislaţie a R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 34. Modul de luare la evidenţă a cetăţenilor, care
                          au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit
    Luarea la evidenţă a cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, la locul de trai se efectuiează printr-o hotărîre a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş, de orăşel, sătesc de deputaţi ai norodului, iar la locul de muncă - printr-o hotărîre comună a administraţiei şi a comitetului sindical ale întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.
    Cetăţeanului, luat la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, i se aduce la cunoştinţă despre aceasta în scris de către organul, care l-a luat la evidenţă.
    Listele cetăţenilor, luaţi la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, se aduc la cunoştinţa tuturor şi urmează să fie precizate în mod periodic.
    Cetăţenii, care şi-au înrăutăţit cu premeditare condiţiile de locuit prin schimbul sau partajul încăperii de locuit ocupate, prin deteriorarea sau distrugerea ei, prin instalarea altor persoane (în afară de soţi, de copii, care nu-şi au familia lor, de părinţi sau de înfietori, care din motive de sănătate au nevoie de îngrijirea din partea altora), prin înstrăinarea casei de locuit individuale (unei părţi de casă), bune pentru locuit şi cu suprafaţa suficientă pentru domiciliere, prin mutarea pentru domiciliere întru-un cămin, precum şi cetăţenii, la care nevoia de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit a apărut în urma retragerii încăperii de locuit, folosite pentru căpătarea unor venituri neprovenite din muncă (articolul 80 din prezentul Cod), se iau la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit după expirarea a cel puţin 5 ani din ziua înrăutăţirii condiţiilor de locuit.
    [Art.34 alineat în redacţia Ucazului nr.2120-XI din 03.09.87]
    Articolul 35. Menţinerea pentru cetăţeni a dreptului de
                          a se afla la evidenţa celor ce au nevoie de
                          îmbunătăţirea condiţiilor de locuit
    Dreptul de a se afla la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit se menţine pentru cetăţenii:
    1) care lipsesc temporar - pentru perioada în care li se menţine dreptul de folosire a încăperilor de locuit, afară de cazurile, prevăzute de legislaţie;
    2) în caz de trecere la un post eligibil;
    3) în caz de ieşire la pensie;
    [Art.35 pct.3) în redacţia Ucazului nr.2120-XI din 03.09.87]
    4) în cazul cînd după luarea la evidenţă li s-a acordat o încăpere de serviciu sau un loc în cămin;
    5) pentru membrii familiei în caz de deces al cetăţanului, aflat la evidenţă, dacă există temeiurile pentru a considera, că familia lui are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit;
    [Art.35 pct.5) introdus prin Ucazul nr.2120-XI din 03.09.87]
    6) în alte cazuri, stabilite prin legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti.
    În cazurile plecării la un alt loc permanent de trai a cetăţeanului, aflat la evidenţă, în locul lui se ia la evidenţă unul din membrii majori ai familiei lui, dacă nu şi-au pierdut valabilitatea temeiurile pentru a considera, că ei au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, în acest caz la locul de muncă membrul familiei se ia la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit numai dacă el lucrează la întreprinderea, instituţia, organizaţia dată.
    [Art.35 alineat în redacţia Ucazului nr.2120-XI din 03.09.87]
    Articolul 36. Temeiurile pentru scoaterea cetăţenilor de
                          la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea
                          condiţiilor de locuit
    Cetăţenii sînt scoşi de la evidenţă în cazurile:
    1) îmbunătăţirii condiţiilor de locuit, în legătură cu care fapt şi-au pierdut valabilitatea temeiurile pentru a se afla la evidenţă;
    2) plecării la domiciliu permanent într-un alt centru populat;
    3) întreruperii relaţiilor de muncă cu întreprinderea, instituţia, organizaţia de către persoana, aflată la evidenţă la locul de muncă, cu excepţia cazurilor, prevăzute în punctele 2 şi 3 ale articolului 35 din prezentul Cod;
    4) prezentării de către cetăţean a unor date, ce nu corespund realităţii privind necesitatea de a-şi îmbunătăţi condiţiile de locuit sau săvîrşirii unor acţiuni ilegale de către persoane cu funcţii de răspundere la rezolvarea chestiunii privind luarea la evidenţă;
    5) condamnării la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de şase luni, la deportare sau expulzare.
    Cetăţenii pot fi scoşi de la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi în alte cazuri, prevăzute de legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti. Scoaterea de la evidenţă se efectuează de către organul, care are dreptul de a adopta hotărîrea cu privire la luarea la evidenţă (partea întîia a articolului 34 din prezentul Cod).
    Hotărîrea adoptată i se aduce la cunoştinţă cetăţeanului în scris.
    Articolul 37. Ordinea de succesiune la acordarea
                          încăperilor de locuit cetăţenilor
    Încăperile de locuit li se acordă cetăţenilor, care se află la evidenţă şi au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, potrivit ordinii stabilite în liste, ţinîndu-se seama de data luării la evidenţă şi în dependenţă de mărimea spaţiului locativ, dat în exploatare şi eliberat în centrul populat respectiv.
    Ordinea de succesiune se stabileşte:
    pentru cetăţenii, luaţi la evidenţă la locul de trai, - de către comitetul executiv al Sovietului respectiv raional, orăşenesc, raional din oraş, de orăşel, sătesc de deputaţi ai norodului;
    pentru cetăţenii, luaţi la evidenţă la locul de muncă, - de către administraţie împreună cu comitetul sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, cu excepţia cazurilor, prevăzute de legislaţie.
    Cetăţenii, care au dreptul de întîietate şi cei cu prioritate la obţinerea încăperilor de locuit, sînt incluşi în liste aparte.
    Cetăţenii, care au primit mai înainte încăperi de locuit în ordinea de întîietate (articolul 40) sau de prioritate (punctele 2 - 4 ale articolului 41), se iau la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit potrivit cu dispoziţiile generale.
    Articolul 38. Temeiurile pentru mutarea rîndului la
                          obţinerea încăperii de locuit
    Rîndul la obţinerea încăperii de locuit poate fi trecut pe un termen posterior în cazul cetăţeanului:
    1) care a încălcat în mod premeditat disciplina de muncă:
    2) faţă de care s-au aplicat sancţii administrative sau măsuri de înrîurire obştească pentru beţie sau huliganism ori pentru sustragere în proporţii mici;
    3) care a fost condamnat pentru săvîrşirea unei infracţiuni, dacă în asemenea caz el nu urmează să fie scoc de la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în conformitate cu punctul 5 al articolului 36 din prezentul Cod;
    4) care nu se ocupă cu munca social-utilă;
    5) care a fost privat de drepturile de părinte;
    6) care a fost refuzat fără temei să primească încăperea de locuit, ce i s-a acordat în conformitate cu cerinţele articolelor 42-43 din prezentul Cod. În acest caz termenul pe care se mută rîndul nu poate fi mai mare de un an;
    7) în alte cazuri, prevăzute de legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 39. Controlul asupra stării evidenţii cetăţenilor,
                          care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de
                          locuit, la întreprinderi, instituţii, organizaţii
    Controlul asupra stării evidenţei cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit la întreprinderi, instituţii, organizaţii este exercitat de comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai norodului şi de organele respective ale sindicatelor.
    Articolul 40. Acordarea cu întîietate a încăperilor de locuit
    Printre cei ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit încăperile de locuit se acordă în primul rînd:
    1) invalizilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi familiilor de ostaşi (partizani), căzuţi în luptă sau dispăruţi fără urmă, şi persoanelor echivalate cu ei în modul stabilit;
    2) Eroilor Uniunii Sovietice, Eroilor Muncii Socialiste, precum şi persoanelor, decorate cu ordenele Slava, Slava Muncii, "Pentru slujirea Patriei în Forţele Armate ale Uniunii R.S.S." de toate cele trei clase;
    3) persoanelor, care suferă de forme grave ale unor boli cronice, enumerate în lista bolilor, aprobată în modul stabilit prin legislaţia Uniunii R.S.S., precum şi cetăţenilor, în familiile cărora sînt persoane ce suferă de bolile menţionate;
    [Art.40 pct.3 completat prin HP3780-XI din 07.03.90]
    4) persoanelor, care s-au aflat în armata de operaţii în perioada războiului civil şi a Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi în timpul altor operaţii de luptă pentru apărarea Uniunii R.S.S., partizanilor războiului civil şi ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei, precum şi altor persoane, care au participat la operaţiile de luptă pentru apărarea Uniunii R.S.S. sau la îndeplinirea datoriei internaţionaliste;
    [Art.40 pct.4 completat prin Ucazul nr.2120-XI din 03.09.87]
    5) invalizilor de muncă de grupele I şi II şi invalizilor de grupele I şi II din rîndul militarilor;
    6) familiilor persoanelor, care şi-au pierdut viaţa în exerciţiul funcţiunilor de stat sau obşteşti, îndeplinindu-şi datoria de cetăţean al Uniunii R.S.S. la salvarea unei vieţi omeneşti, la ocrotirea proprietăţii socialiste şi menţinerea ordinii de drept sau care şi-au pierdut viaţa în producţie de pe urma unui accident;
    7) muncitorilor şi slujbaşilor, care au lucrat mult timp şi conştiincios în sfera producţiei;
    8) mamelor, cărora li s-a conferit titlul de "Mamă-eroină", familiilor cu mulţi copii, familiilor care educă copii invalizi şi mamelor singure;
    [Art.40 pct.8 completat prin LP391-XII din 05.12.90]
    9) familiilor, în care s-au născut gemeni;
    10) învăţătorilor şi altor lucrători pedagogici ai şcolilor de cultură generală şi ai instituţiilor de învăţămînt profesional-tehnic.
    [Art.40 pct.10 introdus prin Ucazul nr.1174-XI din 12.07.86]
    În baza legislaţiei Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti dreptul de a primi în primul rînd încăperea de locuit poate fi acordat şi altor categorii de cetăţeni.
    Articolul 41. Acordarea prioritară a încăperilor de locuit
    Încăperile de locuit se acordă fără rînd:
    1) cetăţenilor, a căror locuinţă a devenit nelocuibilă ca urmare a unei calamităţi;
    2) persoanelor, care s-au întors dintr-o instituţie de stat pentru copii, de la rude, tutore sau curator, dacă instalarea lor pe spaţiul locativ, ocupat mai înainte, este imposibilă;
    3) persoanelor, care au absolvit aspirantura, ordinatura clinică, instituţii de învăţămînt superior, mediu de specialitate, profesional-tehnic şi alte instituţii de învăţămînt, fiind trimise la lucru conform repartizării, atunci cînd trebuie să se mute într-o altă localitate;
    4) cetăţenilor, condamnaţi în mod ilegal şi reabilitaţi ulterior, - dacă este imposibil să li se restituie încăperea de locuit, pe care o ocupau mai înainte;
    5) în alte cazuri, prevăzute de legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti.
    [Art.44¹ exclus prin LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584]
    Articolul 42. Norma spaţiului locativ
    Norma spaţiului locativ se stabileşte în mărimea de nouă metri patraţi pentru fiecare persoană. Printr-o hotărîre a Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti pentru unele oraşe poate fi stabilită o normă mai mare a spaţiului locativ.
    Încăperea de locuit se acordă în limitele normei spaţiului locativ, însă ea nu poate fi mai mică decît mărimea, stabilită de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    Unor categorii de cetăţeni li se acordă peste normă spaţiu locativ suplimentar cub formă de o cameră separată sau în plus zece metri patraţi.
Pentru cetăţenii care suferă de forme grave ale unor boli cronice, precum şi pentru cetăţenii, care prin condiţiile şi caracterul activităţii, ce o desfăşoară, au nevoie de acest spaţiu locativ, mărimea spaţiului locativ suplimentar poate fi sporită.
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale modul şi condiţiile acordării spaţiului locativ suplimentar şi lista categoriilor de cetăţeni, care au dreptul la primirea lui, se stabilesc prin legislaţia Uniunii R.S.S.
    Articolul 43. Cerinţele faţă de încăperile de locuit
    Încăperea de locuit, acordată cetăţenilor pentru domiciliere, trebuie să fie amenajată potrivit condiţiilor existente în centrul populat respectiv, să corespundă cerinţelor sanitare şi tehnice.
    Încăperile de locuit acordate trebuie să se afle în raza centrului populat respectiv.
    Nu se permite instalarea cetăţenilor în încăperile eliberate din casele avariate, din subsoluri, barăci şi alte construcţii neadaptate pentru domiciliere, precum şi în casele, care urmează să fie demolate sau trecute în categoria celor nelocuibile.
    Articolul 44. Luarea în consideraţie a intereselor
                         cetăţenilor la acordarea încăperilor de locuit
    La acordarea încăperilor de locuit nu se admite instalarea într-o cameră a persoanelor de sexe diferite în vărstă de peste nouă ani, cu excepţia soţilor.
    Încăperea de locuit se acordă, ţinîndu-se seama de starea sănătăţii cetăţeanului, iar în limita posibilităţilor - de locul lui de muncă, precum şi de alte împrejurări, ce merită atenţie. Invalizilor, bătărîrilor, celor ce suferă de boli cardiovasculare şi de alte boli grave încăperile de locuit li se acordă, de regulă, la etaje de jos sau în case cu ascensor.
    La stabilirea mărimii încăperii de locuit, ce se acordă, se ţine seama de faptul, dacă în familie este o femeie gravidă.
    Articolul 44¹. Particularităţile asigurării cetăţenilor cu
                            încăperi de locuit în casele colhozurilor şi
                           ale altor cooperative agricole
    La asigurarea cetăţenilor cu încăperi de locuit în casele colhozurilor ultimele sînt în drept să stabilească pentru colhoznici, pentru persoanele, care lucrează în colhozuri prin contract de muncă, şi pentru alţi cetăţeni, cărora li se repartizează încăperi de locuit în casele colhozurilor, temeiuri preferenţiale de a-i considera că au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative. Membrii colhozurilor şi alţi lucrători pot fi luaţi la evidenţă ca persoanele ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative şi pot fi asiguraţi cu spaţiu locativ în casele colhozurilor indiferent de domiciliul permanent în localitatea respectivă.
    Unor specialişti de înaltă calificare aparte şi altor lucrători, ţinînd seama de contribuţia lor în muncă, precum şi persoanelor invitate la lucru în colhoz li se pot repartiza încăperi de locuit în casele colhozurilor fără rînd.
    Spaţiul locativ în casele colhozurilor poate fi repartizat, depăşindu-se normele spaţiului locativ, stabilite de legislaţia RSS Moldoveneşti.
    Hotărîrile cu privire la stabilirea condiţiilor preferenţiale, prevăzute de prezentul articol, pentru asigurarea cetăţenilor cu încăperi de locuit în casele colhozurilor, precum şi cu privire la volumul spaţiului locativ, repartizat pentru asigurarea cetăţenilor cu încăperi de locuit fără rînd, se adoptă de adunarea generală a membrilor colhozurilor sau de adunarea împuterniciţilor.
    Alte cooperative agricole la asigurarea cetăţenilor cu încăperi de locuit în casele acestor cooperative se bucură de aceleaşi drepturi ca şi colhozurile.
    [Art.44¹ introdus prin Ucazul nr.3396-XI din 10.08.89]
    Articolul 45. Modul de acordare a încăperilor de locuit
                          în casele fondului de locuinţe al Sovietelor
                          locale de deputaţi ai norodului
    Încăperile de locuit în casele fondului de locuinţe al Sovietelor locale de deputaţi ai norodului li se acordă cetăţenilor de către comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş, de orăşel, sătesc de deputaţi ai norodului cu participarea comisiei obşteşti pentru locuinţe, ce se creează pe lîngă comitetul executiv, fiind alcătuită din deputaţi ai Sovietelor, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, ai colectivelor de muncă.
    Articolul 46. Modul de acordare a încăperilor de locuit
                         în casele fondului departamental de locuinţe
    Încăperile de locuit în casele fondului departamental de locuinţe li se acordă cetăţenilor pe baza hotărîrii comune a administraţiei şi a comitetului sindical ale întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, aprobate de comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş, de orăşel, sătesc de deputaţi ai norodului, iar în cazurile, prevăzute de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S., - pe baza hotărîrii comune a administraţiei şi a comitetului sindical ale întreprinderii, instituţiei organizaţiei, urmînd să se comunice ulterior comitetului executiv al Sovietului respectiv de deputaţi ai norodului faptul acordării încăperilor de locuit pentru instalarea locatarilor.
    Articolul 47. Modul de acordare a încăperilor de locuit
                         în casele fondului obştesc de locuinţe
    Încăperile de locuit în casele fondului obştesc de locuinţe li se acordă cetăţenilor pe baza hotărîrii comune a organului organizaţiei respective şi a comitetului sindical, urmînd să se comunice ulterior comitetului executiv respectiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş, de orăşel, sătesc de deputaţi ai norodului faptul acordării încăperilor de locuit pentru instalarea locatarilor.
    Articolul 48. Instalarea locatarilor în încăperile de locuit
                          din casele, predate comitetelor executive
                          ale Sovietelor locale de deputaţi ai norodului,
                          precum şi din casele, construite cu titlu de
                          participare prin cote
    Încăperile de locuit, care ce eliberează în casele predate de întreprinderile, instituţiile, organizaţiile de stat comitetelor executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai norodului, precum şi încăperile de locuit, care se eliberează în casele construite prin atragerea cu titlu de participare prin cote a mijloacelor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, se acordă în primul rînd lucrătorilor acestor întreprinderi, instituţii, organizaţii, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Modul susmenţionat de instalare a locatarilor se aplică indiferent de termenele predării sau încheierii construcţiei casei de locuit.
    Articolul 49. Instalarea locatarilor în încăperile de
locuit, devenite libere într-un apartament
    Dacă în apartamentul, în care locuiesc doi şi mai mulţi chiriaşi, s-a eliberat o cameră, ce nu este izolată de o altă încăpere de locuit, ea i se transmite chiriaşului, care ocupă încăperea alăturată.
    Dacă în apartament s-a eliberat o cameră izolată, în ea se instalează chiriaşul, care este luat la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative sau care are dreptul de a fi luat la evidenţă. Dacă nu sînt astfel de cetăţeni, atunci în încăperea eliberată se instalează locatari în modul stabilit.
    Articolul 50. Ordinul de repartiţie a încăperii de locuit
    În baza hotărîrii cu privire la acordarea încăperii de locuit în casele fondului obştesc şi de stat de locuinţe comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş, de orăşel sătesc de deputaţi ai norodului eliberează cetăţeanului ordinul de repartiţie, care este unicul temei pentru instalare în încăperea de locuit repartizată.
    Ordinul de repartiţie poate fi eliberat numai pentru o încăpere de locuit izolată şi liberă.
    Forma ordinului de repartiţie este stabilită de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale ordinele de repartiţie a încăperilor de locuit în orăşelele militare se eliberează în modul, prevăzut prin legislaţia Uniunii R.S.S.
    Articolul 51. Temeiurile şi modul de declarare a
                         ordinului de repartiţie a încăperii de
                         locuit ca fiind nevalabil
    Ordinul de repartiţie a încăperii de locuit poate fi declarat nevalabil pe cale judiciară în cazurile cînd cetăţenii au prezentat date ce nu corespund realităţii cu privire la măsura, în care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, în cazurile cînd au fost încălcate drepturile altor cetăţeni sau organizaţii la încăperea de locuit, indicată în ordinul de repartiţie, în cazurile cînd persoanele cu funcţii de răspundere au acţionat în mod ilegal la rezolvarea chestiuni acordării încăperii de locuit, precum şi în alte cazuri cînd se încalcă modul şi condiţiile de acordare a încăperilor de locuit.
    Ordinul de repartiţie poate fi declarat nevalabil în decurs de trei ani din ziua eliberării lui. O cerinţă în acest sens poate fi formulată şi după ce au trecut trei ani din ziua eliberării ordinului de repartiţie, dacă ordinul a fost eliberat în urma unor acţiuni ilegale ale persoanelor, care l-au primit.
    Articolul 52. Regulamentul cu privire la modul de
                         acordare a încăperilor de locuit
    Regulamentul cu privire la modul de acordare a încăperilor de locuit pe teritoriul R.S.S. Moldoveneşti este aprobat de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti şi de Consiliul republican al sindicatelor din Moldova.
    Articolul 53. Contractul de închiriere a încăperii de
                         locuit. Încheierea contractului de
                         închiriere a încăperii de locuit
    Contractul de închiriere a încăperii de locuit în casele fondului obştesc şi de stat de locuinţe se încheie în scris, pe baza ordinului de repartiţie a încăperii de locuit, între (locator), cel ce o dă cu chirie - organizaţia de exploatare a locuinţelor (în caz dacă ea nu există - întreprinderea, instituţia, organizaţia corespunzătoare) şi chiriaş - cetăţeanul, pe numele căruia este emis ordinul de repartiţie.
    În conformitate cu contractul de închiriere a încăperii de locuit se înfăptuieşte folosirea încăperii de locuit în casele fondului obştesc şi de stat de locuinţe.
    Contractul-tip de închiriere a încăperii de locuit, regulile folosirii încăperilor de locuit, întreţinerii casei de locuit şi a teritoriului de lîngă casă se aprobă de către Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    La raporturile, ce decurg din contractul de închiriere a încăperii de locuit, se aplică în cazurile respective şi regulile legislaţiei civile a Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 54. Obiectul contractului de închiriere
                         a încăperii de locuit
    În casele fondului obştesc şi de stat de locuinţe obiectul contractului de închiriere a încăperii de locuit este un apartament separat sau o altă încăpere de locuit izolată, care are una sau cîteva camere.
    Nu pot constitui un obiect independent al contractului de închiriere o parte de cameră sau o cameră, legată cu o altă cameră printr-o întrare comună (camere, care comunică între ele), precum şi încăperile auxiliare (bucătărie, coridor ş.a.).
    Articolul 55. Membrii familiei chiriaşului
    Membri ai familiei chiriaşului sînt soţul chiriaşului, copiii (inclusiv cei înfiaţi) atît ai chiriaşului, cît şi ai oricăruia din membrii familiei lui, părinţii (părinţii adoptivi), care locuiesc împreună cu chiriaşul. Alte persoane pot fi considerate membri ai familiei chiriaşului, dacă locuiesc permanent împreună cu chiriaşul şi duc împreună cu dînsul o gospodărie comună. Persoanele întreţinute, inapte pentru muncă sînt membri ai familiei chiriaşului, dacă locuiesc permanent împreună cu chiriaşul.
    Articolul 56. Drepturile şi obligaţiile membrilor
                          familiei chiriaşului
    Membrii familiei chiriaşului, care locuiesc împreună cu dînsul, se bucură la fel ca şi chiriaşul de toate drepturile şi le revin toate obligaţiile, ce decurg din contractul de închiriere a încăperii de locuit. Membrii majori ai familiei poartă răspundere materială solidară cu chiriaşul potrivit obligaţiilor, ce decurg din contractul de închiriere.
    Dacă cetăţenii, indicaţi în articolul 55 din prezentul Cod, nu mai sînt membri ai familiei chiriaşului, dar continuă să domicilieze în încăperea de locuit, ocupată de dînsul, ei au aceleaşi drepturi şi obligaţii, ca şi chiriaşul şi membrii familie lui.
    Articolul 57. Dreptul chiriaşului de a instala alţi cetăţeni
                          în încăperea, pe care el o ocupă
    Chiriaşul e în drept să instaleze, în modul stabilit, şi încăperea de locuit, ocupată de dînsul, pe soţul său, pe copii, pe părinţi, alte persoane, primind pentru aceasta consimţămîntul în scris al tuturor membrilor majori ai familiei sale. Pentru instalarea copiilor minori, la părinţi nu este nevoie de consimţămîntul membrilor familiei.
    Persoanele, care sau instalat într-o încăpere de locuit în conformitate cu prezentul articol, capătă dreptul de a se folosi de această locuinţă la fel ca şi celelalte persoane, care domiciliază acolo dacă în timpul instalării n-a fost o altă înţelegere între aceşti cetăţeni, chiriaş şi membrii familiei lui, care locuiesc împreună cu dînsul.
    Articolul 58. Plata pentru folosirea încăperii de locuit
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale mărimea plăţii pentru folosirea încăperii de locuit (a chiriei) în casele fondului obştesc şi de stat de locuinţe se stabileşte de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S.
    Tariful de bază se plăteşte pentru spaţiul locativ, care i se cuvine chiriaşului şi membrilor familiei lui potrivit normelor stabilite, precum şi pentru spaţiul excedentar, dacă mărimea lui nu depăşeşte pentru întreaga familie jumătate din norma spaţiului locativ, ce i se cuvine unei persoane. Plata pentru folosirea restului spaţiu locativ excedentar se face după tariful sporit, stabilit de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S. şi Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 59. Plata pentru serviciile comunale
    Plata pentru serviciile comunale (apă, gaz, energie electrică, termică şi alte servicii) se încasează în afară de chirie potrivit tarifurilor, aprobate în modul stabilit.
    Articolul 60. Modul şi termenele de plată a chiriei
                         şi pentru serviciile comunale
    Chiriaşul este obligat să plătească la timp chiria şi pentru serviciile comunale.
    Chiria se plăteşte de către chiriaş pentru fiecare lună trecută nu mai tîrziu de ziua a zecea din luna următoare.
    Articolul 61. Înlesnirile la plata chiriei şi pentru
                         serviciile comunale
    Înlesnirile la plata chiriei şi pentru serviciile comunale se stabilesc prin legislaţia Uniunii R.S.S.
    Cetăţenilor, care locuiesc în casele, ce aparţin colhozurilor, le pot fi acordate înlesniri la plata chiriei pe baza unei hotărîri a adunării generale a membrilor colhozului sau a adunării împuterniciţilor.
    Articolul 62. Folosirea fără plată a încăperii de
                         locuit cu încălzire şi lumină
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale specialiştii, care lucrează şi trăiesc în localităţile săteşti, în afara centrelor populate (iar în cazurile stabilite de legislaţia Uniunii R.S.S. - în aşezările muncitoreşti şi în alte aşezări), se folosesc fără plată de încăperea de locuit cu încălzire şi lumină. Listele categoriilor de specialişti, care sînt asiguraţi cu o astfel de încăpere, şi modul de acordare a încăperilor e locuit acestor specialişti se stabileşte de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S. şi de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 63. Menţinerea încăperii de locuit pentru
                         cetăţenii, care lipsesc temporar
    În cazul cînd chiriaşul ori membrii familiei lui lipsesc temporar, încăperea de locuit li se menţine timp de şase luni.
    Încăperea de locuit se menţine pentru chiriaş ori pentru membrul familiei lui un timp mai îndelungat:
    1) în cazul chemării la serviciul militar activ în termen - în decursul întregii perioade a serviciului militar activ, precum şi în cazul încorporării ofiţerilor din rezervă în serviciul militar activ pe un termen de pînă la trei ani - în perioada serviciului militar activ; în cazul aflării la serviciul militar activ în calitate de praporşcici, micimani şi militari reangajaţi - în decursul primilor cinci ani de aflare la serviciul militar activ;
    2) în cazul plecării temporare de la locul de trai permanent în virtutea condiţiilor şi a caracterului muncii (echipajele de nave, lucrătorii echipelor, expediţiilor geologice, de prospecţiuni ş.a.m.d.) sau în legătură cu studiile (studenţii, aspiranţii ş.a.m.d.) - în decursul întregii perioade de îndeplinire a lucrării respective sau de studii;
    3) în cazul aranjării copiilor pentru educare într-o instituţie de stat pentru copii, la rude, la tutore şi la curator - în decursul întregii perioade de aflare a lor la această instituţie, la rude, la tutore şi la curator, dacă încăperea de locuit, din care au plecat copiii, au rămas să locuiască alţi membri ai familiei. Dacă în încăperea de locuit, din care au plecat copiii, n-au rămas să locuiască alţi membri ai familiei şi în încăpere au fost instalate alte persoane sau dacă instalarea în această încăpere nu este cu putinţă din alte cauze, atunci acestor copii, după expirarea termenului aflării în instituţia de stat pentru copii, la rude, la tutore sau la curator, li se acordă o locuinţă de către comitetul executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului;
    4) în cazul aflării într-o instituţie curativă-preventivă sau la un preventoriu de tratament şi muncă ş în decursul întregii perioade de aflare în ele;
    5) în cazul absenţei în legătură cu îndeplinirea îndatoriilor de tutore sau curator - pe tot timpul îndeplinirii acestor îndatoriri;
    6) în cazul arestării - în decursul întregii perioade de aflare sub urmărire sau inculpare într-o cauză;
    7) în alte cazuri, stabilite prin legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti.
    În cazurile, indicate în punctele 1-6 ale părţii a doua din prezentul articol, dreptul de folosire a încăperilor de locuit i se menţine persoanei absente timp de şase luni din ziua expirării termenelor indicate în aceste puncte.
    [Art.63 al.4) exclus prin LP224-XIV din 16.12.98]
    Constatarea faptului că persoana a pierdut dreptul la folosirea încăperii de locuit în virtutea lipsei acestei persoane peste temeiurile stabilite se efectuează pe cale judiciară.
    Dacă chiriaşul sau membrul familiei lui au lipsit din cauze motivate mai mult de şase luni, atunci la cererea chiriaşului sau a membrului absent al familiei termenul acesta poate fi prelungit de către cel ce dă cu chirie încăperea de locuit, iar în caz de litigiu - de către instanţa judecătorească.
    Articolul 64. Dreptul la folosirea încăperii de locuit
                        în cazul lipsei temporare a chiriaşului
    Membrii familiei, care locuiesc în încăperea de locuit, al cărui chiriaş lipseşte temporar, sînt în drept să folosească pe baza condiţiilor anterioare întreaga încăpere, pe care el o ocupă.
    Totodată ei exercită toate drepturile şi poartă răspundere conform contractului de închiriere a acestei încăperi.
    Spaţiul locativ, pentru folosirea căruia cetăţeanul, ce lipseşte temporar, îşi menţine dreptul, nu se consideră spaţiu locativ excedentar.
    Lipsa temporară a chiriaşului nu-l scuteşte de îndeplinirea tuturor obligaţiilor conform contractului de închiriere a încăperii de locuit.
    Articolul 65. Rezervarea încăperii de locuit
    Încăperile de locuit, ocupate de chiriaşi şi de membrii familiilor lor, le rămîn rezervate: cînd sînt trimişi să lucreze în străinătate - pentru tot timpul aflării în străinătate, cînd pleacă la lucru în regiunile Extremului Nord şi în locurile echivalate lor - pentru întreaga perioadă de acţiune a contractului de muncă, iar în cazurile prevăzute de legislaţia Uniunii R.S.S. - pentru întreaga perioadă de aflare în regiunile Extremului Nord şi în locurile echivalate lor.
    Legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti poate să prevadă şi alte cazuri de rezervare a încăperilor de locuit.
    În cazurile, indicate în prezentul articol, comitetul executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului eliberează chiriaşului sau membrilor familiei lui un certificat de protecţie, care urmează să fie prezentat celui ce dă cu chirie încăperea de locuit. Refuzul de a elibera un certificat de protecţie poate fi atacat pa cale judiciară. Modul de rezervare a încăperii de locuit este stabilit de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    Dacă în decurs de şase luni de la expirarea termenului de rezervare chiriaşul şi membrii familiei lui nu s-au întors în încăperea de locuit rezervată, atunci contractul de închiriere a acestei încăperi poate fi desfăcut pe cale judiciară în urma acţiunii intentate de către cel ce dă cu chirie încăperea de locuit.
    Articolul 66. Folosirea încăperii de locuit rezervate
    Chiriaşii încăperilor de locuit din casa fondului obştesc şi de stat de locuinţe sînt în drept să acorde încăperile de locuit rezervate spre folosinţă subchiriaşilor sau unor locatari temporari în limitele termenului de valabilitate a certificatului de protecţie.
    Articolul 67. Evacuarea subchiriaşilor şi a locatarilor
                          temporari din încăperea de locuit rezervată
    La întoarcerea chiriaşului sau a membrului familiei lui ei sînt în drept să ceară eliberarea imediată a încăperii de locuit rezervate, indiferent de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de protecţie.
    În cazul cînd subchiriaşii sau locatarii temporari refuză să elibereze această încăpere, atunci, la cererea chiriaşului, ei urmează să fie evacuaţi pe cale judiciară fără a li se acorda o altă încăpere de locuit.
    Articolul 68. Evacuarea persoanei, care domiciliază în
                          încăperea de locuit a chiriaşului în calitate
                          de tutore sau curator
    Persoanele, care s-au instalat în încăperea de locuit a chiriaşului în calitate de tutori sau cerători, nu capătă dreptul exclusiv la această încăpere. Dacă această încăpere n-a fost dată, în modul stabilit prin lege, în seama tutorelui sau a curatorului, atunci după încetarea tutelei sau a curatelei ei urmează să fie evacuaţi pe cale judiciară fără a li se acorda o altă încăpere de locuit.
    Articolul 69. Schimbul încăperilor de locuit
    Chiriaşul încăperii de locuit este în drept, cu consimţămîntul în scris al membrilor familiei, care locuiesc împreună cu dînsul, inclusiv al celor ce lipsesc temporar, să schimbe încăperea de locuit ocupată cu un alt chiriaş sau cu un membru al cooperativei de construire a locuinţelor, inclusiv cu persoane, care locuiesc într-un alt centru populat.
    Dacă membrii familiei n-au ajuns la înţelegere asupra schimbului, oricare din ei are dreptul să ceară pe cale judiciară schimbarea forţată a încăperii ocupate pe încăperi în diferite case (apartamente).
    Schimbul încăperilor de locuit în casele întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor se admite numai cu consimţămîntul acestora. Refuzul de a da consimţămîntul pentru schimb poate fi atacat pe cale judiciară, cu excepţia cazurilor de schimbare a încăperilor de locuit în casele care aparţin colhozurilor. Consimţămîntul de a face schimb de încăperi de locuit intră în vigoare din momentul primirii ordinelor de repartiţie, eliberate de către comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai norodului (articolul 50). Refuzul de a elibera ordinul de repartiţie poate fi atacat pe cale judiciară în termen de şase luni.
    Modul de schimbare a încăperilor de locuit şi condiţiile în care nu se admite schimbul se stabilesc de legislaţia Uniunii R.S.S., de prezentul Cod şi de altă legislaţie a R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 70. Condiţiile, în care nu se admite schimbul
                          încăperilor de locuit
    Schimbul încăperilor de locuit nu se admite:
    1) dacă împotriva chiriaşului se intentează o acţiune de desfacere sau modificare a contractului de închiriere a încăperii de locuit sau de anulare a ordinului de repartiţie;
    2) dacă în privinţa unui membru al cooperativei de construire a locuinţelor a fost pusă chestiunea excluderii lui din cooperativă;
    3) dacă schimbul urmăreşte un scop de acaparare sau are un caracter fictiv;
    4) dacă în urma schimbului spaţiul locativ al chiriaşului va deveni mai mic faţă de norma, stabilită prin legislaţia R.S.S. Moldoveneşti pentru luarea la evidenţă a celor care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative;
    5) dacă una din încăperile care urmează să fie schimbate se află în casa unei întreprinderi, instituţii, organizaţii, incluse printr-o hotărîre a Sovietului Miniştrilor al Uniunii R.S.S. sau a Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti în lista întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din ramurile de cea mai mare importanţă ale economiei naţionale şi din ale căror case se admite evacuarea pe cale judiciară a muncitorilor şi slujbaşilor (împreună cu persoanele, ce locuiesc cu ei), care au întrerupt relaţiile de muncă cu întreprinderea, instituţia, organizaţia în legătură cu plecarea de la lucru din proprie iniţiativă fără motive întemeiate ori au fost concediaţi pentru încălcarea disciplinii de muncă sau pentru săvîrşirea unei infracţiuni. Cetăţenii, care au întrerupt relaţiile de muncă din alte motive, precum şi cei care au primit o încăpere nu în virtutea relaţiilor de muncă, sînt în drept să facă schimbul potrivit cu dispoziţiile generale;
    6) dacă casa (încăperea de locuit) este în pericol de a se nărui sau dacă potrivit unei hotărîri a comitetului executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului se stabileşte, că casa este în stare de avarie, că ea urmează să fie demolată sau reparată capital, ori dacă ea se transmite pentru nevoi de stat sau obşteşti;
    7) dacă încăperea de locuit este o încăpere de serviciu sau se află într-un cămin;
    8) în alte cazuri, prevăzute prin legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 71. Declararea schimbului încăperilor de locuit
                          ca fiind nevalabil
    Schimbul, săvîrşit în condiţiile, prevăzute de articolul 70 din prezentul Cod, se declară nevalabil.
    Schimbul poate fi declarat nevalabil, dacă există temeiuri, stabilite de Codul civil al R.S.S. Moldoveneşti pentru declararea tranzacţiei ca fiind nevalabilă.
    Declararea schimbului ca fiind nevalabil se efectuează pe cale judiciară.
    Articolul 72. Consecinţele declaraţiei schimbului
                          încăperilor de locuit ca fiind nevalabil
    În cazul declarării schimbului încăperilor de locuit ca fiind nevalabil părţile urmează să fie mutate în încăperile, pe care le ocupau mai înainte.
Sumele (bunurile) obţinute în mod neîntemeiat de către una din părţi la înfăptuirea schimbului, se percep spre a fi trecute la venitul statului.
    Articolul 73. Schimbul încăperilor de locuit în casele,
                         situate pe teritoriul R.S.S. Moldoveneşti
                         şi a unei alte republici unionale
    Dacă încăperea de locuit, pe care se face schimbul, se află într-o casă, situată pe teritoriul unei alte republici unionale, schimbul se înfăptuieşte în modul, prevăzut de legislaţia Uniunii R.S.S., a R.S.S. Moldoveneşti şi a republicii unionale respective.
    Articolul 74. Regulile schimbului încăperilor de locuit
    Regulile schimbului încăperilor de locuit se aprobă de către Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 75. Dreptul chiriaşului de a i se acorda o
                         încăpere de locuit mai mică decît cea pe
                         care o ocupă
    Chiriaşul, care are spaţiu locativ excedentar, ce depăşeşte normele stabilite, este în drept, cu consimţămîntul membrilor familiei, să ceară comitetului executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului, întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (în funcţie de apartenenţa casei de locuit) să-i acorde în modul stabilit o încăpere de locuit mai mică decît cea pe care o ocupă.
    Articolul 76. Dreptul chiriaşului unui apartament
                         separat de a face un demers pentru
                         instalarea altor cetăţeni în spaţiul
                         locativ excedentar
    Chiriaşul, care se foloseşte de un apartament separat, poate să facă un demers pe lîngă comitetul executiv al Sovietului local respectiv de deputaţi ai norodului, pe lîngă întreprindere, instituţie, organizaţie (în funcţie de apartenenţa casei de locuit), pentru ca în camera izolată excedentară să fie instalaţi, la libera lui alegere, alţi cetăţeni, luaţi la evidenţa celor care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. În caz de satisfacere a demersului se încheie cu persoanele susmenţionate un contract aparte de închiriere a încăperii de locuit.
    Articolul 77. Subînchirierea încăperii de locuit
    Chiriaşul încăperii de locuit este în drept cu consimţămîntul membrilor familiei, care locuiesc împreună cu dînsul, şi cu consimţămîntul celui ce dă cu chirie încăperea de locuit să dee cu titlu de subînchiriere încăperea de locuit în cazurile şi în modul, stabilite de prezentul Cod şi de altă legislaţie a R.S.S. Moldoveneşti.
    În caz de plecare temporară chiriaşul este în drept să dee cu titlu de subînchiriere tot spaţiul locativ, pe care îl ocupă, rămînînd răspunzător faţă de cel ce i-a dat cu chirie prin contract încăperea de locuit, iar în alte cazuri este în drept să dee cu titlu de subînchiriere o parte din spaţiul locativ ocupat.
    Articolul 78. Condiţiile în care nu se admite subînchirierea
    Nu se admite subînchirierea încăperii, dacă în urma instalării subchiriaşului spaţiul locativ, ce revine la fiecare locatar, va fi mai mic decît norma, stabilită în partea întîia a articolului 42 din prezentul Cod, precum şi subînchirierea locuinţelor de serviciu şi a încăperilor de locuit din cămine.
    Articolul 79. Contractul de subînchiriere
    Contractul de subînchiriere trebuie încheiat în scris, urmînd să fie înregistrat la organizaţia respectivă de exploatare a locuinţelor.
    Dacă în apartament locuiesc cîţiva chiriaşi, atunci pentru subînchirierea încăperii de locuit este necesar consimţămîntul tuturor chiriaşilor.
    Nerespectarea modului stabilit de subînchiriere a încăperii de locuit are drept consecinţă nevalabilitatea contractului de subînchiriere, iar cetăţenii, care s-au instalat, urmează să fie evacuaţi pe cale judiciară fără a li se acorda o altă încăpere de locuit.
    Articolul 80. Retragerea spaţiului locativ, care
                         este folosit pentru căpătarea unor
                         venituri neprovenite din muncă
    Dacă chiriaşul subînchiriază în mod sistematic spaţiu locativ în scopul căpătării unor venituri neprovenite din muncă, încăperea de locuit izolată, ce se subînchiriază, poate fi retrasă pe cale judiciară, iar sumele primite în mod ilicit pot fi percepute spre a fi trecute la venitul statului.
    Articolul 81. Plata pentru folosirea încăperii de locuit
                         conform contractului de subînchiriere
    Mărimea plăţii pentru folosirea încăperii de locuit şi pentru serviciile comunale conform contractului de subînchiriere se stabileşte printr-un acord între părţi, însă ea nu poate depăşi mărimea chiriei, pe care o plăteşte pentru această încăpere chiriaşul, şi a plăţii pentru serviciile comunale. Înlesnirile la plata chiriei şi pentru serviciile comunale, de care se bucură chiriaşii încăperilor de locuit, nu se extind asupra subchiriaşilor.
Subînchirierea încăperii de locuit pentru sezon în localităţile balneare se efectuează potrivit tarifurilor, stabilite de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 82. Încetarea valabilităţii contractului
                         de subînchiriere
    După ce termenul contractului de subînchiriere a expirat, subchiriaşul nu este în drept să ceară prelungirea contractului şi, la cererea chiriaşului, este obligat să elibereze încăperea ocupată cu titlu de subînchiriere. În caz dacă refuză să elibereze încăperea, el urmează să fie evacuat pe cale judiciară fără a i se acorda o altă încăpere de locuit.
Contractul de subînchiriere poate fi desfăcut înainte de termen în temeiurile, prevăzute de articolul 66 şi de partea întîia a articolului 102 din prezentul Cod.
    Dacă contractul de subînchiriere a fost încheiat fără indicarea termenului, chiriaşul este obligat să-l prevină pe subchiriaş cu trei luni înainte despre încetarea valabilităţii contractului de subînchiriere.
    Articolul 83. Locatarii temporari
    Chiriaşul şi membrii familiei, care locuiesc împreună cu dînsul, pot de comun acord, să permită, ca în încăperea de locuit, aflată în folosinţa lor, să locuiască temporar alţi cetăţeni (locatari temporari) fără a se încheia cu ei un contract de subînchiriere şi fără a se percepe de la ei plata pentru folosirea încăperii.
    Instalarea locatarilor temporari pe un termen de peste patruzeci şi cinci de zile se admite cu condiţia respectării normei spaţiului locativ stabilite în partea întîia a articolului 42 din prezentul Cod.
    Locatarii temporari sînt obligaţi să elibereze încăperea imediat la cererea chiriaşului sau a membrilor familiei lui care locuiesc împreună cu dînsul. În caz dacă refuză să elibereze încăperea, chiriaşul sau membrii familiei lui sînt în drept să ceară pe cale judiciară evacuarea locatarilor temporari fără a li se acorda o altă încăpere de locuit.
    Articolul 84. Evacuarea subchiriaşului şi a locatarilor
                         temporari în cazul încetării valabilităţii
                         contractului de închiriere a încăperii de
                         locuit
    Cetăţenii, care locuiesc în încăperea de locuit a chiriaşului pe baza unui contract de subînchiriere sau în calitate de locatari temporari, n-au dreptul exclusiv asupra acestei încăperi, indiferent de durata domicilierii.
    Odată cu încetarea valabilităţii contractului de închiriere a încăperii de locuit se desface şi contractul de subînchiriere. Subînchiriaţii, precum şi locatarii temporari, în caz dacă refuză să elibereze încăperea de locuit, urmează a fi evacuaţi pe cale judiciară fără a li se acorda o altă încăpere de locuit.
    Articolul 85. Reamenajarea şi resistematizarea încăperii
                          de locuit
    Reamenajarea şi resistematizarea încăperii de locuit şi a încăperilor auxiliare se pot înfăptui numai în scopul îmbunătăţirii confortului în locuinţă şi se admit cu consimţămîntul chiriaşului, al membrilor familiei, care locuiesc împreună cu dănsul, al celui care dă cu chirie încăperea de locuit şi cu autorizaţia comitetului executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului. În caz de dezacord dintre chiriaş şi membrii familiei, precum şi în caz de refuz din partea celui care dă cu chirie încăperea de locuit litigiul se soluţionează pe cale judiciară.
    Chiriaşul, care a reamenajat sau a resistematizat în mod neautorizat încăperea de locuit sau pe cea auxiliară, este obligat să aducă încăperea în starea anterioară pe cont propriu.
    Articolul 86. Acordarea încăperilor de locuit pentru
                         timpul reparaţiei capitale a casei de locuit
    La reparaţia capitală a casei de locuit din fondul obştesc şi de stat de locuinţe, cînd reparaţia nu poate fi efectuată fără evacuarea chiriaşului, cel ce dă cu chirie încăperea de locuit este obligat să acorde o altă încăpere de locuit chiriaşului şi membrilor familiei lui pentru timpul, cît va dura reparaţia capitală, fără a desface contractul de închiriere a încăperii ce se repară. În cazul cînd chiriaşul refuză să se mute în această încăpere, cel ce dă cu chirie încăperea de locuit poate să ceară mutarea chiriaşului pe cale judiciară.
    Încăperea de locuit, ce se acordă pe timpul reparaţiei capitale, trebuie să corespundă cerinţelor sanitare şi tehnice.
    După terminarea reparaţiei chiriaşul este în drept să instaleze, în modul stabilit, în încăperea de locuit, pe care o ocupase mai înainte.
    Chiriaşul este obligat să plătească chiria numai pentru încăperea de locuit, ce i s-a acordat pentru timpul cît va dura reparaţia capitală. Cheltuielile, legate de mutare, trebuie să fie compensate de către cel ce dă cu chirie încăperea de locuit.
    Articolul 87. Acordarea unei ale încăperi de locuit
                          în legătură cu reparaţia capitală
    În cazurile cînd încăperea de locuit, ocupată de chiriaş şi de membrii familiei lui, în urma reparaţiei capitale nu mai poate fi menţinută sau suprafaţa ei se va mări simţitor şi chiriaşul va dispune de un surplus de spaţiu locativ, chiriaşului şi membrilor familiei lui trebuie să li se acorde înainte de începerea reparaţiei capitale o altă încăpere de locuit amenajată. Dacă în urma reparaţiei capitale încăperea de locuit ce va micşora simţitor, atunci la cererea chiriaşului trebuie să se acorde lui şi membrilor familiei lui, înainte de începerea reparaţiei capitale, o altă încăpere amenajată. În caz de litigiu chestiunea se soluţionează pe cale judiciară.
    Articolul 88. Modificarea contractului de închiriere a
încăperii de locuit
    Contractul de închiriere a încăperii de locuit poate fi modificat numai cu consimţămîntul chiriaşului, membrilor familiei lui şi celui ce dă cu chirie încăperea de locuit, cu excepţia cazurilor, prevăzute de Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale, de alte acte legislative ale Uniunii R.S.S. şi de prezentul Cod.
    Articolul 89. Modificarea contractului de închiriere a
                          încăperii de locuit la cererea unui membru
                          al familiei chiriaşului
    Membrul major al familiei chiriaşului este în drept să ceară să fie încheiat cu el un contract aparte de închiriere a încăperii de locuit, dacă există pentru aceasta consimţămîntul chiriaşului şi al celorlalţi membri majori ai familiei, care locuiesc împreună cu dînsul, şi dacă spaţiul locativ ce-i revine poate fi separat sub forma unei încăperi de locuit izolate.
    Regula, stabilită de prezentul articol, nu se aplică la închirierea încăperilor de locuit în casele întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, incluse printr-o hotărîre a Sovietului Miniştrilor al Uniunii R.S.S. sau a Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti în listele întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din ramurile de cea mai mare importanţă ale economiei naţionale, din ale căror case se admite evacuarea pe cale judiciară a muncitorilor şi slujbaşilor (împreună cu persoanele care locuiesc cu ei), care au întrerupt relaţiile de muncă cu întreprinderea, instituţia, organizaţia în legătură cu plecarea de la lucru din proprie iniţiativă fără motive întemeiate sau care au fost concediaţi pentru încălcarea disciplinei de muncă ori pentru săvîrşirea unei infracţiuni, în afară de cazurile cînd cetăţeanul a primit locuinţa nu în legătură cu relaţiile de muncă sau dacă a plecat de la lucru din alte motive, decît cele indicate în prezentul articol.
    Litigiile, ce apar în legătură cu cererea de a se încheia aparte un contract de închiriere a încăperii de locuit, se soluţionează pe cale judiciară.
    Articolul 90. Modificarea contractului de închiriere a
                         încăperii de locuit la cererea chiriaşilor,
                         care se unesc într-o singură familie.
    Cetăţenii, care locuiesc în acelaşi apartament şi folosesc în acest apartament încăperile de locuit pe baza unor contracte aparte de închiriere, în cazul cînd se unesc într-o singură familie, sînt în drept să ceară de a încheia cu careva dintre ei un contract de închiriere pentru toate încăperile, pe care ei le ocupă.
Refuzul celui ce dă cu chirie încăperea de locuit de a încheia contractul de închiriere poate fi atacat pe cale judiciară.
    Articolul 91. Modificarea contractului de închiriere a încăperii de
                          locuit ca urmare a faptului că în calitate de chiriaş
                          este declarat un alt membru al familiei
    Membrul major al familiei chiriaşului poate, cu consimţămîntul chiriaşului şi al celorlalţi membri ai familiei, care locuiesc împreună cu dînsul, să ceară, ca el să fie declarat chiriaş în locul primului chiriaş, în cadrul contractului de închiriere a încăperii de locuit, încheiat mai înainte. Acelaşi drept, în caz de deces al chiriaşului, îi aparţine oricărui membru al familiei celui decedat.
    Regula, stabilită de prezentul articol, nu se aplică la închirierea încăperilor de locuit în casele întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, incluse printr-o hotărîre a Sovietului Miniştrilor al Uniunii R.S.S. sau a Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti în listele întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din ramurile de cea mai mare importanţă ale economiei naţionale, din ale căror case se admite evacuarea pe cale judiciară a muncitorilor şi slujbaşilor (împreună cu persoanele, care locuiesc cu ei), care au întrerupt relaţiile de muncă cu întreprinderea, instituţia, organizaţia în legătură cu plecarea de la lucru din proprie iniţiativă fără motive întemeiate sau care au fost concediaţi pentru încălcarea disciplinei de muncă ori pentru săvîrşirea unei infracţiuni, afară de cazul cînd chiriaşul a decedat sau dacă cetăţeanul a primit locuinţa nu în legătură cu relaţiile de muncă sau dacă a plecat de la lucru din alte motive, decît cele indicate în prezentul articol; regula nu se aplică, de asemenea, la închirierea încăperilor de locuit în casele ce aparţin colhozurilor.
Litigiile, apărute în legătură cu declaraţia unui membru al familiei drept chiriaş, se soluţionează pe cale judiciară.
    Articolul 92. Desfacerea contractului de închiriere
                         a încăperii de locuit de către chiriaş
    Chiriaşul încăperii de locuit este în drept, cu consimţămîntul membrilor familiei, să desfacă oricînd contractul de închiriere.
    În cazul plecării chiriaşului şi a membrilor familiei lui cu domiciliu permanent într-un alt centru populat sau în cazul mutării într-o altă încăpere de locuit din acelaş centru populat contractul de închiriere a încăperii de locuit se consideră desfăcut din ziua plecării sau a mutării.
    Articolul 93. Desfacerea contractului de închiriere a încăperii de
                        locuit la cererea celui care a dat-o cu chirie
    Contractul de închiriere a încăperii de locuit în casele fondului obştesc şi de stat de locuinţe poate fi desfăcut la cererea celui care a dat-o cu chirie numai în temeiurile, stabilite de lege şi numai pe cale judiciară, cu excepţia cazurilor de evacuare din casele, ce sînt în pericol de a se nărui.
    Articolul 94. Evacuarea din încăperile de locuit
    Evacuarea din încăperea de locuit, ocupată în casa fondului obştesc şi de stat de locuinţe, se admite numai în temeiurile, stabilite prin lege.
    Evacuarea se face pe cale judiciară.
    [Art.94 al.2) modificat prin LP1225 din 12.07.02, MO110/01.08.02 art.841]
    Cetăţenilor evacuaţi din încăperile de locuit li se acordă concomitent o altă încăpere de locuit, cu excepţia cazurilor menţionate în Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale.
    Articolul 95. Evacuarea cetăţenilor, urmîmd să li se
                         acorde o altă încăpere de locuit amenajată
    Cetăţenii se evacuează din casele de locuit ale fondului locativ de stat şi obştesc, urmînd să li se acorde o altă încăpere de locuit amenajată, în cazurile cînd:
    casa, în care se află încăperea de locuit, urmează să fie demolată;
    casa (încăperea de locuit) este în pericol de a se nărui;
    casa (încăperea de locuit) urmează să fie reamenajată într-o casă nelocuibilă.
    În cazurile cînd casa de copii tip familie se lichidează, părinţii-educatori trebuie să elibereze locuinţa acordată (articolul 41/1), în caz de refuz ei sînt evacuaţi, urmînd să li se acorde o altă locuinţă amenajată.
    [Art.95 modificat prin LP391 din 05.12.90]
    Articolul 96. Acordarea încăperii de locuit în legătură
                          cu demolarea sau reamenajarea casei
                          (încăperii de locuit)
    Dacă casa, în care se află încăperea de locuit, urmează să fie demolată în legătură cu retragerea lotului de pămînt pentru nevoi de stat sau obşteşti, precum şi dacă casa (încăperea de locuit) urmează să fie reamenajată într-o casă nelocuibilă, atunci cetăţenilor, evacuaţi din această casă (încăperea de locuit), le acordă o altă încăpere de locuit amenajată organizaţia de stat, cooperatistă sau o altă organizaţie obştească, căreia i se repartizează lotul de pămînt sau căreia i se transmite casa (încăperea de locuit), ce urmează a fi reamenajată.
    În alte cazuri, cînd se demolează o casă, cetăţenilor, evacuaţi din această casă, le acordă o altă încăpere de locuit amenajată organizaţia de stat, cooperatistă sau o altă organizaţie obştească, căreia în aparţine casa, ce urmează să fie demolată, iar în cazul cînd această organizaţie nu poate să acorde o altă încăpere de locuit, o pune la dispoziţie comitetul executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului.
    Articolul 97. Acordarea încăperii de locuit în legătură
                         cu evacuarea din case, care sînt în pericol
                         de a se nărui
    Dacă casa (încăperea de locuit) este în pericol de a se nărui, cetăţenilor evacuaţi din această casă (încăpere de locuit) li se acordă, printr-o hotărîrre a comitetului executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului, o altă încăpere de locuit amenajată, situată într-o casă a Sovietului local de deputaţi ai norodului sau într-o casă a organizaţiei respective de stat, cooperatiste sau a unei alte organizaţii obşteşti.
    Articolul 98. Evacuarea din orăşelele militare, urmînd
                         să se acorde o altă încăpere de locuit
    Ofiţerii, praporşicii şi micimanii reangajaţi ai Forţelor Armate ale Uniunii R.S.S. şi persoanele echivalate lor, după trecerea din serviciul militar activ în retragere sau în rezervă, precum şi persoanele, care locuiesc împreună cu dînşii, pot fi evacuaţi din încăperile de locuit, ocupate de ei în orăşelele militare, urmînd să li se acorde o altă încăpere de locuit amenajată. În acelaşi mod urmează să fie evacuate din orăşelele militare celelalte persoane, care au pierdut legătura cu Forţele Armate ale Uniunii R.S.S.
    Articolul 99. Acordarea încăperii de locuit amenajate
                          în legătură cu evacuarea
    Încăperea de locuit, acordată cetăţenilor în legătură cu evacuarea, trebuie să fie o încăpere amenajată şi să corespundă cerinţelor articolelor 42-44 din prezentul Cod.
    Dacă chiriaşul a ocupat un apartament separat sau mai mult de o cameră, trebuie să i se acorde, respectiv, un apartament separat sau o încăpere cu acelaşi număr de camere.
    Dacă chiriaşul a avut spaţiu locativ excedentar, încăperea i se acordă în conformitate cu norma prevăzută în partea întîia a articolului 42 din prezentul Cod, iar chiriaşul sau persoanei, care locuieşte împreună cu dînsul, avînd drept la spaţiu locativ suplimentar, - indicîndu-se seama de dreptul la spaţiu suplimentar.
    Încăperea de locuit, acordată cetăţeanului, trebuie să fie menţionată în hotărîrea instanţei judecătoreşti, indicîndu-se adresa acestei încăperi.
    [Art.99 al.4) modificat prin LP1225 din 12.07.02, MO110/01.08.02 art.841]
    Articolul 100. Evacuarea cetăţenilor, urmînd să li se
                           acorde o altă încăpere de locuit
    Pot fi evacuaţi, urmînd să li se acorde o altă încăpere de locuit:
    muncitorii şi slujbaşii (împreună cu persoanele care locuiesc cu ei) care au întrerupt relaţiile de muncă cu întreprinderile, instituţiile, organizaţiile din ramurile de cea mai mare importanţă ale economiei naţionale, ce le-au acordat încăperea de locuit, în legătură cu plecarea de la lucru din proprie iniţiativă fără motive întemeiate, sau care au fost concediaţi pentru încălcarea disciplinei de muncă ori pentru săvîrşirea unei infracţiuni.     În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale listele acestor întreprinderi, instituţii, organizaţii se aprobă de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S. şi de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti;
    cetăţenii, care au primit încăperi de locuit în casele colhozurilor, dacă ei au fost excluşi din rîndurile membrilor colhozului care au plecat din colhoz din proprie iniţiativă;
    cetăţenii decăzuţi din drepturile părinteşti, dacă locuiesc împreună cu copiii faţă de care au fost decăzuţi din drepturile părinteşti;
    [Art.100 alineat introdus prin LP391 din 05.12.90]
    părinţii-educatori, dacă ei sînt înlăturaţi de la educarea copiilor (articolul 41¹).
    [Art.100 alineat introdus prin LP391 din 05.12.90]
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale legislaţia Uniunii R.S.S. poate prevedea şi alte cazuri cînd cetăţenilor evacuaţi li se acordă alte încăperi de locuit.
    Articolul 101. Acordarea unei alte încăperi de locuit
                            în legătură cu evacuarea
    Încăperea de locuit, ce li se acordă cetăţenilor în legătură cu evacuarea, trebuie să corespundă cerinţelor sanitare şi tehnice şi să se afle în raza localităţii respective.
    Încăperea de locuit, acordată cetăţeanului, trebuie să fie menţionată în hotărîrea instanţei judecătoreşti cu privire la evacuarea chiriaşului, indicîndu-se adresa acestei încăperi.
    Articolul 102. Evacuarea fără a li se acorda cetăţenilor
                           o altă încăpere de locuit
    Dacă chiriaşul, membrii familiei lui sau alte persoane, care locuiesc împreună cu dînşii, distrug sistematic sau deteriorează încăperea de locuit, sau n-o folosesc după destinaţie, ori dacă prin încălcarea sistematică a regulilor de conveţuire socialistă fac imposibilă pentru alţii conveţuirea cu dînşii în acelaşi apartament sau aceiaşi casă, iar măsurile de prevenire şi de înrîurire publică n-au dat nici un rezultat, evacuarea celor vinovaţi la cererea celui care a dat cu chirie încăperea de locuit ori a altor persoane interesate se face fără a se acorda o altă încăpere de locuit.
    [Art. 102 alineat modificată prin LP391 din 05.12.90]
    Persoanele, care urmează să fie evacuate fără a li se acorda o altă încăpere de locuit, pentru că este imposibilă conveţuirea în comun, pot fi obligate de instanţa judecătorească, ca, în loc de evacuare, să schimbe încăperea ocupată pe o altă încăpere de locuit, indicată de partea, care este interesată să facă schimbul.
    Articolul 103. Evacuarea cetăţenilor din încăperile de
                            locuit, ocupate fără autorizaţie
    Persoanele, care au ocupat fără autorizaţie încăperea de locuit, sînt evacuate fără a li se acorda o altă încăpere de locuit, în modul prevăzut în partea a două a articolului 94 din prezentul Cod.
    Articolul 104. Consecinţele declarării ordinului de
                           repartiţie ca fiind nevalabil
    În cazul cînd ordinul de repartiţie a încăperii de locuit este declarat nevalabil în urma acţiunilor ilegale ale persoanelor, care au primit ordinul de repartiţie, ele urmează să fie evacuate fără a li se acorda o altă încăpere de locuit. Dacă cetăţenii, înscrişi în ordinul de repartiţie, au beneficiat mai înainte de încăperea de locuit în casa fondului obştesc şi de stat de locuinţe, trebuie să li se acorde încăperea de locuit, pe care au ocupat-o, ori o altă încăpere de locuit.
    Dacă ordinul de repartiţie a încăperii de locuit este declarat nevalabil din alte motive, cetăţenii, înscrişi în ordinul de repartiţie, trebuie să fie evacuaţi, urmînd să li se acorde încăperea de locuit, ocupată mai înainte, sau o altă încăpere de locuit.
    Articolul 105. Locuinţele de serviciu
    Locuinţele de serviciu sînt destinate pentru domicilierea cetăţenilor, care în legătură cu caracterul relaţiilor lor de muncă trebuie că trăiască la locul de lucru sau în apropierea lui. Încăperea de locuit se include în categoria locuinţelor de serviciu prin hotărîrea comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului, a ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale. În calitate de locuinţe de serviciu se repartizează, de regulă, apartamente separate.
    [Art.105 al.1) modificat prin LP278 din 07.12.12, MO6-9/11.01.12 art.32]
    Evidenţa locuinţelor de serviciu o ţin comitetele executive ale Sovietelor respective raionale, orăşeneşti, raionale din oraşe de deputaţi ai norodului., ministerele şi alte autorităţi administrative centrale
    [Art.105 al.2) modificat prin LP278 din 07.12.12, MO6-9/11.01.12 art.32]
    Articolul 106. Lista categoriilor de lucrători, cărora li
                           se pot repartiza locuinţe de serviciu
    Lista categoriilor de lucrători, cărora li se pot repartiza locuinţe de serviciu, este stabilită prin legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti.
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale în cazurile, stabilite de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S., locuinţe de serviciu pot fi acordate unor categorii de militari.
    Articolul 107. Locuinţele de serviciu în casele, ce aparţin
                           colhozurilor
    În casele, ce aparţin colhozurilor, includerea încăperilor de locuit în categoria celor de serviciu (inclusiv în casele, în care locatarii au fost instalaţi pînă la punerea în aplicare a Bazelor legislaţiei cu privire la locuinţe a uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale) şi întocmirea listei categoriilor de lucrători, cărora li se pot acorda astfel de încăperi, se fac conform hotărîrii adoptate de adunarea generală a membrilor colhozului sau de adunarea împuterniciţilor şi aprobate de comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului.
    Articolul 108. Modul de acordare şi de folosire a
                            locuinţelor de serviciu
    Modul de acordare şi de folosire a locuinţelor de serviciu se stabileşte prin legislaţia Uniunii R.S.S., prin prezentul Cod şi prin altă legislaţie a R.S.S. Moldoveneşti.
    Hotărîrea cu privire la acordarea locuinţei de serviciu se adoptă de către administraţia întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, de către consiliul de conducere al colhozului, de către organele de conducere ale altor organizaţii cooperatiste, ale asociaţiilor lor, de către organele organizaţiilor sindicale şi ale altor organizaţii obşteşti, de către comandamentul unităţii militare, în administrarea cărora se află locuinţele de serviciu.
    În conformitate cu hotărîrea adoptată locuinţa de serviciu se acordă pentru folosinţă pe baza unui ordin de repartiţie special, eliberat de comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului.
    Forma ordinului de repartiţie pentru ocuparea locuinţei de serviciu este stabilită de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    La folosirea locuinţelor de serviciu se aplică regulile cu privire la contractul de închiriere a încăperii de locuit, stabilite în articolele 53-64, 68, 75, 84-88, 91-98, 100, 102-104 din prezentul Cod.
    Articolul 109. Evacuarea din locuinţe de serviciu
    Muncitorii şi slujbaşii, care au întrerupt relaţiile de muncă cu întreprinderea, instituţia, organizaţia, precum şi cetăţenii, excluşi din rîndurile membrilor colhozului sau plecaţi din colhoz din proprie iniţiativă, urmează să fie evacuaţi din locuinţele de serviciu cu toate persoanele, care locuiesc împreună cu dînşii, fără a li se acorda o altă încăpere de locuit.
    Articolul 110. Persoanele, care nu pot fi evacuate din
                            locuinţele de serviciu, fără a li se acorda
                           o altă încăpere de locuit
    Fără a li si acorda o altă încăpere de locuit nu pot fi evacuaţi din locuinţele de serviciu:
    1) invalizii de război şi alţi invalizi din rîndurile militarilor, care au devenit invalizi în urma unei răniri, contuzii ori schilodiri în timpul apărării Uniunii R.S.S. sau în timpul îndeplinirii altor îndatoriri din cadrul serviciului militar, ori în urma unei boli, legate de aflarea pe front;
    2) participanţii la Marele Război pentru Apărarea Patriei, care au făcut parte din armata de operaţii;
    3) familiile militarilor şi partizanilor, care au căzut în luptă ori au dispărut fără urmă în timpul apărării Uniunii R.S.S. sau în timpul îndeplinirii altor îndatoriri din cadrul serviciului militar;
    4) familiile militarilor;
    5) invalizii din rîndurile corpului de soldaţi şi de comandă al organelor Ministerului afacerilor interne al Uniunii R.S.S., care au devenit invalizi în urma unei răniri, contuzii ori schilodiri în exerciţiul funcţiunii;
    [Art.110 pct.6) abrogat prin LP278 din 07.12.12, MO6-9/11.01.12 art.32]
    7) persoanele, care au fost eliberate din funcţia de legătură cu care li s-a acordat locuinţa de serviciu, dar care n-au întrerupt relaţiile de muncă cu întreprinderea, instituţia, organizaţia, ce le-a acordat această încăpere;
    8) persoanele, concediate în legătură cu lichidarea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei ori în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de lucrători;
    9) pensionarii de bătrîneţe, pensionarii personali;
    10) membrii familiei lucrătorului decedat, căruia i s-a acordat locuinţa de serviciu;
    11) invalizii de muncă de grupele I şi II, invalizii de grupele I şi II din rîndurile militarilor şi persoanelor echivalate lor;
    12) persoanele singure, care locuiesc împreună cu copii minori.
    Articolul 111. Căminele
    Pentru domicilierea muncitorilor, slujbaşilor, studenţilor, elevilor precum şi a altor cetăţeni în perioada muncii sau a învăţăturii pot fi folosite căminele. În calitate de cămine se repartizează casele de locuit, special construite sau reamenalate în acest scop. Căminele se dotează cu mobilă, cu alte obiecte de uz casnic şi de menire social-culturală, necesare pentru domiciliere, pentru exercitarea unor activităţi şi pentru odihna cetăţenilor, care locuiesc acolo.
    În conformitate cu legislaţia Uniunii R.S.S. regulamentele căminelor se aprobă de către Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti, de către ministerele, comitetele de stat şi departamentele Uniunii R.S.S. de comun acord cu organele sindicale şi comsomoliste respective.
    Articolul 112. Modul de acordare şi de folosire a
                            spaţiului locativ în cămine
    Modul de acordare şi de folosire a spaţiului locativ în cămine este stabilit prin legislaţia Uniunii R.S.S., prin prezentul Cod şi din altă legislaţie a R.S.S. Moldoveneşti.
    Spaţiul locativ din cămine li se acordă muncitorilor, slujbaşilor, studenţilor, elevilor şi altor cetăţeni pentru timpul lucrului sau învăţăturii conform unei hotărîri comune a administraţiei, comitetului sindical şi comitetului comsomolist ale întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, respectîndu-se norma stabilită pentru cămine.
    Pe baza hotărîrii cu privire la acordarea spaţiului locativ administraţia eliberează ordinului de repartiţie pentru ocuparea spaţiului locativ în cămin.
    Persoanelor, care s-au retras din cămin în legătură cu încorporarea la serviciul militar în termen, trebuie să li se acorde din nou spaţiul locativ în cămin în cazul cînd după terminarea serviciului militar ele se întorc la aceiaşi întreprindere, instituţie, organizaţie sau aşezămînt de învăţămînt.
    Articolul 113. Evacuarea din cămine
    Lucrătorii sezonieri, temporari, care au încetat să lucreze, şi persoanele, care au lucrat pe baza contractului de muncă pe termen, precum şi persoanele, care şi-au urmat studiile la instituţii de învăţămînt şi s-au retras din ele, urmează să fie evacuate fără a li se acorda o altă încăpere de locuit, din căminul, unde li s-a acordat spaţiul locativ, cînd au lucrat sau au învăţat.
    Alţi lucrători ai întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, care s-au instalat în cămin în legătură cu lucrul lor, pot fi evacuaţi fără a li se acorda o altă încăpere de locuit în cazul cînd pleacă de la lucru din proprie iniţiativă fără motive întemeiate, cînd sînt concediaţi pentru încălcarea disciplinei de muncă ori pentru săvîrşirea unei infracţiuni. Persoanele, care au încetat să lucreze din alte motive precum şi persoanele, enumerate în articolul 110 din prezentul Cod, pot fi evacuate numai cu condiţia ca să li se acorde o altă încăpere de locuit.
    Articolul 113¹. Folosirea spaţiului locativ din căminele
                             aflate la balanţa întreprinderilor
                             reorganizate şi privatizate
    Reorganizarea întreprinderii de stat, la balanţa căreia se află cămine, într-o altă formă organizatorico-juridică şi privatizarea ei ulterioară nu constituie temei pentru rezilierea contractelor de închiriere a spaţiului locativ din aceste cămine.
    Întreprinderea reorganizată şi privatizată este succesorul de drepturi şi obligaţiuni privind utilizarea căminelor şi respectarea contractelor de închiriere ce rezultă din aceasta.
Folosirea spaţiului locativ şi evacuarea din căminele aflate la balanţa întreprinderilor reorganizate şi privatizate se pot efectua în temeiul şi în modul stabilit de prezentul Cod.
    [Art.113¹ introdus prin LP567-XIII din 22.07.95]
    Articolul 114. Dreptul la obţinerea încăperii de locuit
                            în casele cooperativelor de construire a
                            locuinţelor
    Cetăţenii, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit sînt în drept să se înscrie în cooperativa de construire a locuinţelor şi să primească în această cooperativă un apartament.
    Articolul 115. Modul de evidenţă a cetăţenilor, care doresc
                           să devină membri ai unei cooperative de
                            construire a locuinţelor
    Modul de evidenţă a cetăţenilor, care doresc să devină membri ai unei cooperative de construire a locuinţelor, este stabilit prin legislaţia Uniunii R.S.S., prin prezentul Cod şi prin altă legislaţie a R.S.S. Moldoveneşti.
    Luarea la evidenţă a cetăţenilor, care doresc să devină membri au unei cooperative de construire a locuinţelor, se efectuează printr-o hotărîre a comitetului executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului de la locul de trai al acestor cetăţeni sau printr-o hotărîre comună a administraţiei şi a comitetului sindical ale întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, pe lîngă care se organizează cooperativa, la locul lor de lucru.
    Cetăţenii, care au părăsit lucrul la aceste întreprinderi, instituţii, organizaţii în legătură cu trecerea la pensie, precum şi familiile lucrătorilor, decedaţi ca urmare a unui accident în producţie sau unei boli profesionale, se iau la evidenţă la fel ca şi muncitorii şi slujbaşii acestor întreprinderi, instituţii, organizaţii.
    Articolul 116. Condiţiile de primire a cetăţenilor în
                            rîndul membrilor cooperativei de
                            construire a locuinţelor
    Condiţiile de primire a cetăţenilor în rîndul membrilor cooperativei de construire a locuinţelor se stabilesc prin legislaţia Uniunii R.S.S., prin prezentul Cod şi prin altă legislaţie a R.S.S. Moldoveneşti.
    În cooperativa de construire a locuinţelor pot fi primite persoanele care au împlinit 18 ani, locuiesc permanent în centrul populat, unde se organizează cooperativa de construire a locuinţelor, şi au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit.
    Legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti poate prevedea şi alte condiţii şi temeiuri pentru primirea în rîndul membrilor cooperativei de construire a locuinţelor.
    Articolul 117. Modul de organizare şi de activitate a
                           cooperativelor de construire a locuinţelor
    Cooperativele de construire a locuinţelor se organizează pe lîngă direcţia sau secţia respectivă a comitetului executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului sau pe lîngă întreprindere, instituţie, organizaţie.
    Modul de organizare şi de activitate a cooperativelor de construire a locuinţelor se stabileşte prin legislaţia Uniunii R.S.S., prin Statutul-model al cooperativei de construire a locuinţelor şi prin altă legislaţie a R.S.S. Moldoveneşti.
    Statutul-model al cooperativei de construire a locuinţelor se aprobă de către Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    Cooperativa de construire a locuinţelor funcţionează pe baza statutului, adoptat de adunarea generală a persoanelor, care se înscriu în cooperativă în conformitate cu Statul-model al cooperativei de construire a locuinţelor. Statutul cooperativei de construire a locuinţelor urmează să fie înregistrat la comitetul executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului de la locul în care se organizează cooperativa.
    Cetăţenii, incluşi în lista persoanelor, care urmează să fie înscrise în cooperativa de construire a locuinţelor, listă aprobată de către comitetul executiv al Sovietului de deputaţi ai norodului, se consideră membri ai cooperativei respective din momentul înregistrării statutului.
    Cetăţenii, primiţi în cooperativa de construire a locuinţelor, care funcţionează de acum, se consideră membri ai ei din momentul aprobării hotărîrii adunării generale de către comitetul executiv respectiv al Sovietului de deputaţi ai norodului.
    Cooperativele de construire a locuinţelor efectuează exploatarea şi reparaţia caselor de locuit, ce le aparţin cu drept de proprietate cooperatistă.
    Articolul 118. Controlul Sovietelor locale de deputaţi ai
                           norodului asupra activităţii cooperativelor
                           de construire a locuinţelor
    Comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai norodului exercită controlul asupra activităţii cooperativelor de construire a locuinţelor, asupra exploatării şi reparării caselor, ce le aparţin. Comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului este în drept să anuleze hotărîrea adunării generale sau a consiliului de conducere al cooperativei, dacă ea este în contradicţie cu legislaţia.
    Articolul 119. Ajutorul acordat de stat cooperativelor
                            de construire a locuinţelor
    Statul le acordă cooperativelor de construire a locuinţelor ajutor la exploatarea şi reparaţia caselor, cele aparţin, precum şi la asigurarea cu încăperi de locuit a membrilor cooperativei de construire a locuinţelor pentru perioada reparaţiei capitale, cînd reparaţia nu poate fi efectuată fără evacuarea cetăţenilor, care locuiesc în aceste case.
    Articolul 120. Transmiterea către cooperativa de construire
                           a locuinţelor a unei case de locuit de valoare
                           egală în locul celei care urmează să fie demolată
    Dacă casa, ce aparţine cooperativei de construire a locuinţelor, urmează să fie demolată în legătură cu retragerea lotului de pămînt pentru nevoile de stat sau obşteşti, cooperativei i se dă în proprietate în schimbul casei demolate o casă de locuit de valoare egală.
    Articolul 121. Acordarea încăperii de locuit membrului
                            cooperativei de construire a locuinţelor
    Persoanei, primite în cooperativa de construire a locuinţelor, i se acordă în baza hotărîrii adunării generale a membrilor cooperativei, aprobate de către comitetul executiv al Sovietului raional orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului, un apartament separat, alcătuit dintr-o cameră sau cîteva camere, potrivit cu numărul membrilor familiei sale, cu suma cotei de participare, depusă de ea, şi cu mărimea-limită a spaţiului locativ, prevăzută în Statutul model al cooperativei de construire a locuinţelor.
    În apartamentele casei cooperativei de construire a locuinţelor se instalează locatarii pe baza ordinelor de repartiţie, eliberate de comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului. Refuzul de a elibera ordinul de repartiţie poate fi atacat pe cale judiciară.
    Articolul 122. Schimbul încăperii de locuit, ocupate de
                            un membru al cooperativei, pe o altă
                            încăpere de locuit. Partajul încăperii
                            de locuit
    Membrul cooperativei este în drept, cu consimţămîntul membrilor familiei, care locuiesc împreună cu dînsul, şi cu permisiunea comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului, să schimbe încăperea de locuit, ocupată de el, pe o altă încăpere de locuit din casele Sovietelor locale, organizaţiilor de stat, cooperatiste şi altor organizaţii obşteşti, precum şi din casele altor cooperative de construire a locuinţelor, ce se află atît în acelaşi centru populat, în care locueşte dînsul, cît şi în alte centre populate, cu condiţia ca persoana, care se instalează în casa cooperativei de construire a locuinţelor, să fie primită în cooperativă, respectîndu-se modul stabilit.
    Dacă membrul cooperativei şi membrii familiei lui n-au ajuns la înţelegerea asupra schimbului, atunci membrul cooperativei, precum şi membrul familiei lui, căruia i se recunoaşte dreptul la o parte din părţile sociale acumulate, este în drept să ceară pe cale judiciară schimbul forţat al încăperii ocupate pe încăperi în diferite case (apartamente).
    Schimbul nu se admite în cazurile, indicate în articolul 70 din prezentul Cod.
    Membrul cooperativei şi soţul lui, căruia i se recunoaşte dreptul la o parte din părţile sociale acumulate, este în drept să ceară după desfacerea căsătoriei partajul încăperii de locuit ocupate, dacă li se pot repartiza camere izolate separate.
    Articolul 123. Stabilirea drepturilor şi obligaţiilor
                           locative ale membrului cooperativei de
                           construire a locuinţelor
    Drepturile şi obligaţiile membrului cooperativei de construire a locuinţelor, precum şi ale membrilor familiei lui, condiţiile folosirii şi temeiurile pentru încetarea folosirii încăperilor de locuit sînt stabilite în statutul cooperativei.
    Modul de închiriere a încăperii de locuit şi de instalare în ea a locatarilor temporari, condiţiile menţinerii dreptului la apartament în favoarea membrului temporar absent al cooperativei şi a membrilor familiei lui, modul de folosire a încăperii de locuit la împărţirea părţilor sociale acumulate şi alte condiţii de folosire a încăperilor de locuit în casa cooperativei de construire a locuinţelor trebuie să fie prevăzute în statutul cooperativei de construire a locuinţelor.
    Articolul 124. Temeiurile pentru excluderea din
                           cooperativa de construire a locuinţelor
    Membrul cooperativei de construire a locuinţelor poate fi exclus din cooperativă în cazurile:
    1) prezentării unor date, ce nu corespund realităţii şi care au servit drept bază pentru primirea în cooperativă;
    2) distrugerii sau determinării sistematice a încăperii de locuit ori folosirii ei contrar destinaţiei sau încălcării sistematice a regulilor de conveţuire socialistă, cea ce face imposibil pentru alţii domicilierea împreună cu membrul cooperativei în acelaşi apartament sau în aceiaşi casă, dacă măsurile de prevenire şi de înrîurire obştească s-au dovedit a fi zadarnice;
    3) lipsirii de drepturile de părinte, dacă domicilierea lui împreună cu copiii, faţă de care el a fost lipsit de drepturile de părinte, este declarată imposibilă;
    4) în alte cazuri, prevăzute de statutul cooperativei de construire a locuinţelor.
    Articolul 125. Folosirea casei de locuit, ce aparţine
                           cetăţeanului cu drept de proprietate
                           personală
    Cetăţenii, care au în proprietate personală o casă de locuit (o parte de casă), se folosesc de ea pentru domicilierea personală şi domicilierea membrilor familiilor lor. Ei sînt în drept să instaleze în casă alţi cetăţeni, precum şi s-o deie cu chirie pe baza condiţiilor şi în modul, stabilite prin legislaţia Uniunii R.S.S., prin prezentul Cod şi prin altă legislaţie a R.S.S. Moldoveneşti.
    Mărimea-limită a casei de locuit (a părţii de casă), ce aparţine cetăţeanului cu drept de proprietate personală, precum şi modul de folosire a casei de locuit, ce constituie proprietate comună prin cotă de participare, sînt stabilite de Codul civil al R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 126. Obligaţiile proprietarului de a asigura
                           păstrarea în bune condiţii a casei
    Cetăţenii, care au în proprietate personală o casă de locuit, sînt obligaţi să asigure păstrarea ei în bune condiţii, să facă pe contul lor reparaţia curentă şi cea capitală, să ţină în ordine teritoriul de lîngă casă.
    Dacă cetăţeanul se comportă fără spirit gospodăresc faţă de casa ce-i aparţine, apar consecinţele, prevăzute în articolul 138 din Codul civil al R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 127. Ajutorul, acordat de stat la reparaţia şi
                            amenajarea caselor de locuit, ce aparţin
                            cetăţenilor cu drept de proprietate personală
    Statul le acordă cetăţenilor, care au case de locuit în proprietate personală, ajutor la reparaţia şi amenajarea lor. Reparaţia caselor, ce aparţin cetăţenilor, se poate efectua, la dorinţa lor, de către întreprinderile de deservire socială a populaţiei.
    Articolul 128. Exercitarea controlului de către Sovietele
                            locale de deputaţi ai norodului asupra
                            întreţinerii caselor, ce aparţin cetăţenilor
                            cu drept de proprietate personală
    Comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai norodului exercită controlul asupra întreţinerii caselor, ce aparţin cetăţenilor cu drept de proprietate personală.
    Articolul 129. Garanţiile drepturilor cetăţenilor, care
                           au o casă de locuit în proprietate personală
    Casele de locuit, aflate în proprietatea personală a cetăţenilor, nu le pot fi retrase, proprietarul nu poate fi lipsit de dreptul de a folosi casa de locuit, cu excepţia cazurilor, stabilite prin legislaţia Uniunii R.S.S. şi R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 130. Drepturile şi obligaţiile membrilor
                            familiei şi foştilor membri ai familiei
                            proprietarului casei de locuit
    Membrii familiei proprietarului casei de locuit (articolul 56 din prezentul Cod), instalaţi de el în casa ce-i aparţine, sînt în drept de a se folosi, la fel ca şi dînsul, de încăperile din casă, dacă în timpul instalării lor nu s-a prevăzut altceva. Ei sînt în drept să-i instaleze pe copiii lor minori în încăperea, ce le-a fost acordată de către proprietar; instalarea altor membri ai familiei se admite numai cu consimţămîntul proprietarului. Dreptul de folosire a încăperii se menţine pentru aceste persoane şi în cazul încetării raporturilor familiale cu proprietarul casei de locuit.
    Litigiile dinte proprietar, membrii familiei lui şi foştii membri ai familiei lui cu privire la modul de folosire a încăperii şi la proporţiile de participare la cheltuieli se soluţionează pe cale judiciară.
    Articolul 131. Evacuarea membrului familiei sau a fostului
                            membru al familiei proprietarului casei de
                            locuit
    Membrul familiei sau fostul membru al familiei proprietarului casei de locuit poate fi evacuat din încăperea de locuit fără a i se acorda o altă încăpere de locuit, atunci cînd există temeiurile, prevăzute în partea întîia a articolului 102 din prezentul Cod.
    Articolul 132. Încheierea contractului de închiriere a
                            încăperii de locuit în casele, ce aparţin
                            cetăţenilor cu drept de proprietate personală
    Cetăţeanul, care are în proprietate personală o casă de locuit, este în drept să închirieze această casă sau o parte din casă unui alt cetăţean.
    Termenul de valabilitate a contractului de închiriere a încăperii de locuit şi alte condiţii de folosire a încăperii de locuit se stabilesc printr-un acord între părţi, dacă altceva nu este prevăzut de legislaţie.
    Contractul de închiriere a încăperii de locuit în casele, ce aparţin cetăţenilor cu drept de proprietate personală, se încheie în scris şi se înregistrează la comitetul executiv al Sovietului local respectiv de deputaţi ai norodului.
    Articolul 133. Plata pentru folosirea încăperii de locuit
                            şi pentru serviciile comunale în casele, ce
                            aparţin cetăţenilor cu drept de proprietate
                            personală
    Plata pentru folosirea încăperii de locuit în casele, ce aparţin cetăţenilor cu drept de proprietate personală, se stabileşte printr-un acord între părţi, dacă ea nu poate depăşi tarifurile-limită, stabilite pentru aceste case de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    Plata pentru serviciile comunale se încasează, în afară de chirie, potrivit tarifurilor aprobate în modul stabilit.
    Termenele de plată pentru folosirea încăperii de locuit şi pentru serviciile comunale se stabilesc printr-un acord între părţi.
    Articolul 134. Dreptul chiriaşului la instalarea membrilor
                           familiei sale
    Chiriaşul încăperii de locuit din casa, ce aparţine cetăţeanului cu drept de proprietate personală, este în drept să instaleze pe copiii săi minori în încăperea ce i-a fost închiriată. Dacă chiriaşul ocupă o încăpere izolată, el este în drept, cu consimţămîntul membrilor familiei care locuiesc împreună cu el, să instaleze de asemenea pe soţul său şi pe părinţii inapţi pentru muncă.
    Instalarea altor persoane se admite numai cu consimţămîntul proprietarului casei şi al membrilor familiei chiriaşului, care locuiesc împreună cu dînsul.
    Articolul 135. Modificarea contractului de închiriere
    Modificarea contractului de închiriere în casele, ce aparţin cetăţenilor cu drept de proprietate personală, se admite numai printr-un acord între părinţi, cu excepţia cazurilor, prevăzute în articolul 134 din prezentul Cod.
    În caz de deces al chiriaşului proprietarul casei este obligat să încheie pe termenul rămas un contract de închiriere cu unul din membrii majori ai familiei decedatului, care locuesc în încăperea închiriată.
    Articolul 136. Schimbul încăperilor de locuit în casele,
                            ce aparţin cetăţenilor cu drept de
                            proprietate personală
    Chiriaşul încăperii de locuit din casa, ce aparţine cetăţeanului cu drept de proprietate personală, este în drept, cu consimţămîntul proprietarului casei, să schimbe încăperea de locuit, ocupată de el, cu încăperea de locuit, ocupată de un alt chiriaş din această casă sau dintr-o casă, ce aparţine unui cetăţean cu drept de proprietate personală, transmiţîndu-se reciproc drepturile şi obligaţiile potrivit contractelor de închiriere.
    Pentru schimbul încăperii de locuit este necesar consimţămîntul în scris al membrilor majori ai familiei chiriaşului, care locuiesc împreună cu dînsul, inclusiv al celor ce lipsesc temporar, cărora li se menţine dreptul la spaţiul locativ.
    Refuzul proprietarului casei de a-şi da consimţămîntul pentru schimbul încăperilor de locuit nu poate fi contestat de către chiriaş pe cale judiciară.
    Articolul 137. Evacuarea chiriaşului pentru timpul
                           reparaţiei capitale
    În cazul cînd este necesar să se efectueze reparaţia capitală a casei, ce aparţine cetăţeanului cu drept de proprietate personală, dacă reparaţia nu poate fi efectuată fără evacuarea persoanelor, care locuiesc în casă, proprietarul casei este în drept să ceară evacuarea chiriaşilor.
    Cetăţeanul, căruia în aparţine casa cu drept de proprietate personală, nu este obligat să-i acorde chiriaşului pentru timpul reparaţiei capitale o altă încăpere.
    În cazul cînd chiriaşul refuză să elibereze încăperea de locuit proprietarului casei este în drept se ceară evacuarea lui pe cale judiciară.
    După terminarea reparaţiei proprietarul casei este obligat să le acorde persoanelor evacuate încăperea pe care ele o ocupau mai înainte sau o încăpere de valoare egală în casa ce-i aparţine, cu excepţia cazurilor, cînd în conformitate cu planul de restructurare a casei, aprobat de comitetul executiv al Sovietului local de deputaţi ai norodului, încăperea de locuit, ocupată de chiriaş, nu se va păstra.
    Articolul 138. Dreptul chiriaşului la prelungirea
                           contractului de închiriere (reconducţia)
                           a încăperii de locuit
    După ce a expirat termenul contractului de închiriere a încăperii de locuit din casa, ce aparţine cetăţeanului cu drept de proprietate personală, chiriaşul are dreptul la prelungirea contractului.
    Proprietarul casei este în drept să refuze de a prelungi contractul, prevenindu-l despre aceasta pe chiriaş cu trei luni înainte de expirarea termenului contractului, dacă încăperea este necesară pentru domicilierea proprietarului casei şi a membrilor familiei lui, precum şi în cazul neîndeplinirii sistematice de către chiriaş a obligaţiilor conform contractului. Dacă se naşte un litigiu, chestiunea se rezolvă pe cale judiciară. Chiriaşul nu este în drept să ceară prelungirea contractului, dacă contractul a fost încheiat pe un termen de cel mult un an cu angajamentul de a elibera încăperea după expirarea acestui termen.
    Articolul 139. Desfacerea contractului de închiriere
                           a încăperii de locuit de către chiriaş
    Chiriaşul încăperii de locuit din casa, ce aparţine cetăţeanului cu drept de proprietate personală, are dreptul în orice moment să desfacă contractul de închiriere a încăperii de locuit.
    Articolul 140. Desfacerea contractului de închiriere a
                           încăperii de locuit la cererea proprietarului casei
    Dacă contractul de închiriere a încăperii de locuit a fost încheiat fără indicarea unui termen, proprietarul casei este în drept să ceară desfacerea lui pe cale judiciară, cînd încăperea închiriată este necesară pentru domicilierea proprietarului casei şi a membrilor familiei lui. Despre desfacerea contractului chiriaşul trebuie să fie prevenit cu trei luni înainte.
    Dacă în mod sistematic chiriaşul nu plăteşte pentru folosirea încăperii de locuit şi pentru serviciile comunale, precum şi în temeiurile, prevăzute în partea întîia a articolului 102 din prezentul Cod, proprietarul este în drept în orice moment să ceară desfacerea contractului.
    Dacă acţiunea contractului a încetat, chiriaşul, care a refuzat să elibereze încăperea, urmează să fie evacuat împreună cu toate persoanele care domiciliază cu el, pe cale judiciară, fără a i se acorda o altă încăpere de locuit.
    Articolul 141. Modificarea sau desfacerea contractului
                           de închiriere în cazul trecerii dreptului
                           de proprietate asupra casei la o altă persoană
    În cazul cînd dreptul de proprietate asupra casei, în care se află încăperea închiriată, trece la o altă persoană, contractul de închiriere rămîne în vigoare pînă la expirarea termenului indicat în el.
    Dacă contractul de închiriere este încheiat fără indicarea termenului, noul proprietar al casei poate să-l desfacă în temeiurile şi în modul, indicate în articolele 138 şi 140 din prezentul Cod.
    Articolul 142. Dreptul la folosirea pe viaţă a încăperii
                           de locuit în casele, ce aparţin cetăţenilor
                           cu drept de proprietate personală
    Dreptul la folosirea pe viaţă a încăperii de locuit în casa, ce aparţine cetăţeanul cu drept de proprietate personală, precum şi condiţiile şi modul de folosire a acestei încăperi se stabilesc prin Codul civil al R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 143. Asigurarea cu încăperi de locuit a cetăţenilor,
                           ale căror case urmează să fie demolate în legătură
                           cu retragerea loturilor de pămînt
    În cazul demolării caselor de locuit, aflate în proprietatea personală a cetăţenilor, în legătură cu retragerea loturilor de pămînt pentru nevoile de stat şi obşteşti, acestor cetăţeni şi membrilor familiilor lor, precum şi altor cetăţeni, care locuesc în permanenţă în aceste case, li se repartizează potrivit normelor stabilite locuinţe în casele fondului obştesc şi de stat de locuinţe. Afară de aceasta, proprietarilor acestor case de locuit, la dorinţa lor, fie că li se plăteşte costul caselor, construcţiilor şi instalaţiilor demolate, fie că li se acordă dreptul de a folosi materialele rezultate din demolarea acestor case, construcţii şi instalaţii, după cum vor găsi ei de cuviinţă. La dorinţa cetăţenilor comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai norodului le asigură (în loc de a li se acorda locuinţe) posibilitatea de a se înscrie cu prioritate într-o cooperativă de construcţie a locuinţelor şi de a primi apartamente.
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale modul de acordare a locuinţelor, mărimea şi modul de compensare a costului caselor, construcţiilor şi instalaţiilor demolate sînt stabilite de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S.
    Articolul 144. Mutarea caselor de locuit şi a construcţiilor,
                            care urmează să fie demolate
    La dorinţa cetăţenilor casele de locuit şi construcţiile, care le aparţin şi care urmează să fie demolate, pot fi mutate şi restabilite într-un alt loc.
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale condiţiile în care se efectuează mutarea caselor, construcţiilor şi instalaţiilor, sînt stabilite de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S.
    Articolul 145. Construirea într-un alt loc a caselor de locuit,
                           construcţiilor şi instalaţiilor pentru cetăţenii,
                           ale căror case urmează să fie demolate
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale în cazurile, stabilite de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S., pentru cetăţenii, ale căror case urmează să fie demolate, se construesc, la dorinţa lor, case de locuit, construcţii şi instalaţii într-un alt loc şi ele se trec în proprietatea personală a acestor cetăţeni. În acest caz nu se compensează costul caselor de locuit, construcţiilor şi instalaţiilor demolate.
    Articolul 146. Asigurarea păstrării în bune condiţii a
                           fondului de locuinţe
    Organele de stat şi obşteşti, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, persoanele cu funcţii de răspundere sînt obligate să aibă grijă de păstrarea în bune condiţii a fondului de locuinţe şi de îmbunătăţirea gradului de confort al locuinţelor.
    Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, pe balanţa cărora se află fondul locativ, poartă răspundere pentru păstrarea lui în bune condiţii.
    Articolul 147. Obligaţiile celui ce dă cu chirie încăperea
                           de locuit în ce priveşte asigurarea păstrării
                           în bune condiţii a fondului de locuinţe
    Cel ce dă cu chirie încăperea de locuit este obligat să facă la timp reparaţia caselor de locuit, să asigure funcţionarea neîntreruptă a instalaţiilor tehnice ale caselor şi încăperilor de locuit, întreţinerea cuvenită a scărilor şi a altor locuri de folosinţă în comun din case şi a teritoriului de lîngă casă.
    Reparaţia capitală a fondului de locuinţe, lichidarea defecţiunilor în funcţionarea utilajului tehnic din casele de locuit şi reparaţia curentă a încăperilor de locuit, pe care urmează să le facă cel ce le dă cu chirie, se efectuează în conformitate cu regulile şi normele de exploatare tehnică a fondului de locuinţe.
    Dacă cel ce dă cu chirie încăperea de locuit nu-şi îndeplineşte obligaţiile privind reparaţia în cazuri de necesitate urgentă, aceasta îi dă chiriaşului încăperii de locuit dreptul de a efectua reparaţia şi de a pune în socoteală costul ei pe contul chiriei.
    Articolul 148. Obligaţiile cetăţenilor în ce priveşte
                            păstrarea în bune condiţii a caselor de locuit
    Cetăţenii sînt obligaţi să păstreze în bune condiţii încăperile de locuit, să aibă o atitudine plină de grijă faţă de instalaţiile de tehnică sanitară şi alte instalaţii, faţă de obiectele amenajării, să respecte regulile de întreţinere a casei de locuit şi a teritoriului de lîngă casă, regulile de securitate contra incendiilor, să respecte curăţenia şi ordinea pe scări, în cabinele ascensoarelor, în coliviile de scară şi în alte locuri de folosinţă în comun. Chiriaşii încăperilor de locuit sînt datori, de baza condiţiilor şi în modul stabilite prin legislaţia R.S.S. Moldoveneşti, să facă reparaţia curentă a încăperilor de locuit pe contul lor, iar cînd eliberează încăperea - s-o predee în starea cuvenită.

    Articolul 149. Acordarea de ajutor de către Sovietele
                           locale de deputaţi ai norodului, de către
                           întreprinderi, instituţii, organizaţii la efectuarea
                           de către cetăţeni a reparaţiei curente a încăperilor
                           de locuit
    Comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai norodului acordă ajutor cetăţenilor la efectuarea reparaţiei curente a încăperilor de locuit.
    Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, la balanţa cărora se află fondul de locuinţe, acordă de asemenea ajutor cetăţenilor la efectuarea reparaţiei curente a încăperilor de locuit.
    Articolul 150. Respectarea regulilor şi normelor unice de
                           exploatare şi reparaţie a fondului locativ
    Fondul obştesc şi de stat de locuinţe, precum şi fondul cooperativelor de construire a locuinţelor se exploatează şi se repară, respectîndu-se în mod obligator regulile şi normele unice de exploatare şi reparaţie a fondului de locuinţe.
    Articolul 151. Exploatarea şi reparaţia fondului de stat
                           de locuinţe în oraşe şi în aşezările de tip
                           orăşenesc
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale în oraşe şi în aşezările de tip orăşenesc fondul de stat de locuinţe (indiferent de apartenenţa lui departamentală) se exploatează şi se repară de către serviciile unice de exploatare a locuinţelor şi de către serviciile unice de reparaţii-construcţii, procedîndu-se în modul stabilit de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S. şi de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti.
    Articolul 152. Deservirea tehnică şi reparaţia caselor
                            fondului obştesc şi de locuinţe şi a caselor
                           cooperativelor de construire a locuinţelor
    Serviciile de stat de exploatare a locuinţelor şi de reparaţii-construcţii înfăptuiesc potrivit contractului deservirea tehnică şi reparaţia caselor fondului obştesc de locuinţe şi a caselor ce aparţin cooperativelor de construire a locuinţelor.
    Articolul 153. Organizaţia exploatării şi a reparaţiei
                            caselor de locuit, care aparţin colhozurilor,
                            sovhozurilor şi altor întreprinderi, instituţii,
                            organizaţii, aflate în localităţile săteşti
    Exploatarea şi reparaţia caselor de locuit, care aparţin colhozurilor, sovhozurilor şi altor întreprinderi, instituţii, organizaţii, aflate în localităţile săteşti, se efectuează de către serviciile lor de exploatare a locuinţelor şi de reparaţii-construcţii. În cazul cînd nu există asemenea servicii, exploatarea şi reparaţia caselor susmenţionate se pun în sarcina organizaţiilor de exploatare a locuinţelor şi de reparaţii-construcţii ale Sovietelor locale de deputaţi ai norodului.
    Articolul 154. Finanţarea cheltuielilor pentru exploatarea
                           şi reparaţia fondului de stat de locuinţe
    Cheltuielile pentru exploatarea şi reparaţia (curentă şi capitală) a fondului de locuinţe al Sovietelor locale de deputaţi ai norodului sînt finanţate pe sama mijloacelor organizaţiilor de exploatare a locuinţelor iar în cazul cînd aceste mijloace sînt insuficiente - pe sama bugetului de stat.
    Cheltuielile pentru exploatarea şi reparaţia curentă a fondului departamental de locuinţe sînt finanţate pe cama mijloacelor organizaţiilor de exploatare a locuinţelor, subordonate întreprinderilor instituţiilor, organizaţiilor, iar în cazul cînd aceste mijloace sînt insuficiente - pe cama mijloacelor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor respective. Reparaţia capitală a fondului departamental de locuinţe se efectuează pe sama mijloacelor, destinate pentru aceste scopuri, ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor respective.
    Articolul 155. Finanţarea cheltuielilor pentru exploatarea
                            şi reparaţia fondului obştesc de obştesc de
                            locuinţe şi a fondului cooperativelor de
                            construire a locuinţelor
    Cheltuielile pentru exploatarea şi reparaţia fondului obştesc de locuinţe sînt finanţate pe sama mijloacelor proprii ale proprietarilor fondului.
    Cheltuielile pentru exploatarea şi reparaţia caselor ce aparţin cooperativelor de construire a locuinţelor sînt finanţate pe sama mijloacelor cooperativelor.
    Articolul 156. Finanţarea cheltuielilor pentru exploatarea
                           şi reparaţia construcţiilor nelocuibile şi
                           a încăperilor nelocuibile din casele de locuit
    De cheltuielile legate de exploatarea şi reparaţia unor construcţii nelocuibile şi încăperi nelocuibile din casele de locuit, care se află la balanţa organizaţiilor de exploatare a locuinţelor şi sînt destinate comerţului, deservirii sociale şi altor nevoi cu caracter neindustrial, precum şi asigurarea tehnico-materială a exploatării şi reparaţiei lor se ţine cont la planificarea activităţii economice a organizaţiilor de exploatare a locuinţelor.
    Articolul 157. Asigurarea tehnico-materială a exploatării
                           şi reparaţiei fondului de locuinţe
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale resursele tehnico-materiale necesare pentru exploatarea şi reparaţia fondului obştesc şi de stat de locuinţe şi a fondului cooperativelor de construire a locuinţelor se repartizează, în conformitate cu normele consumului lor, Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti, ministerelor, comitetelor de stat şi departamentelor Uniunii R.S.S. în modul, stabilit de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S.
    Articolul 158. Răspunderea pentru folosirea necorespunzătoare
                           a fondului de locuinţe şi pentru alte încălcări
                           ale legislaţiei cu privire la locuinţe
    Persoanele ce s-au făcut vinovate:
    de încălcarea modului de luare la evidenţă a cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, a modului de scoatere de la evidenţă şi de acordare a încăperilor de locuit cetăţenilor;
    de încălcarea termenelor stabilite de instalare în casele de locuit şi în încăperile de locuit;
    de încălcarea regulilor folosirii încăperilor de locuit, întreţinerii sanitare a locurilor de folosinţă în comun, a coliviilor de scară, a ascensoarelor, scărilor, teritoriilor de lîngă case;
    de reamenajarea şi resistematizarea neautorizată a caselor de locuit şi a încăperilor de locuit şi de folosirea lor contrar destinaţiei lor;
    de încălcarea regulilor exploatării caselor de locuit, a încăperilor de locuit şi a instalaţiilor tehnice şi de întreţinerea lor fără spirit gospodăresc;
    de deteriorarea caselor de locuit, a încăperilor de locuit, a instalaţiilor şi a obiectelor lor de amenajare, -
    poartă răspundere penală, administrativă sau altă răspundere în conformitate cu legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti.
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale legislaţia Uniunii R.S.S. poate să stabilească răspunderea şi pentru alte încăperi ale legislaţiei cu privire la locuinţe.
    Articolul 159. Compensarea daunei pricinuite fondului de locuinţe
    Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, precum şi cetăţenii, care au pricinuit daune caselor de locuit, încăperilor de locuit, instalaţiilor tehnice, obiectelor amenajării sau zonelor verzi pe loturile din vecinătatea caselor, au obligaţia de a compensa dauna pricinuită.
    Compensarea daunei se efectuează în proporţiile şi în modul, stabilite prin legislaţia civilă a Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti.
    Persoanele cu funcţii de răspundere şi alţi lucrători, din a căror vină întreprinderile, instituţiile, organizaţiile au suportat cheltuieli legate de compensarea daunei, poartă răspundere materială în modul stabilit.
    Articolul 160. Modul de soluţionare a litigiilor în chestiunile locuinţelor
    Litigiile în chestiunile locuinţelor se soluţionează în conformitate cu legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti de către instanţa judecătorească, de către arbitraj, judecata arbitrilor şi de alte organe împuternicite pentru aceasta.
    [Art.160 modificat prin LP141-XIII din 07.06.94]     Articolul 161. Asigurarea cu încăperi de locuit a
                            cetăţenilor trimişi peste hotare
    În conformitate cu Bazele legislaţiei cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S. şi a republicilor unionale cetăţenii trimişi să lucreze peste hotare sînt asiguraţi acolo, unde se află, cu încăperi de locuit în modul şi pe baza condiţiilor stabilite de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S.
    Articolul 162. Tratatele internaţionale
    Dacă tratatul internaţional al Uniunii R.S.S. stabileşte alte reguli decît acelea care sînt cuprinse în legislaţia sovietică cu privire la locuinţe, se aplică regulile tratatului internaţional.
    Acelaşi mod se aplică faţă de legislaţia cu privire la locuinţe a R.S.S. Moldoveneşti, dacă în tratatul internaţional al R.S.S. Moldoveneşti sînt stabilite alte reguli decît acelea care sînt prevăzute de legislaţia cu privire la locuinţe a R.S.S. Moldoveneşti.


    Articolul 1. Dreptul la locuinţă al cetăţenilor R.S.S. Moldoveneşti
    Articolul 2. Sarcinile legislaţiei R.S.S. Moldoveneşti cu privire la
                      locuinţe
    Articolul 3. Legislaţia cu privire la locuinţe a Uniunii R.S.S şi a
                      R.S.S. Moldoveneşti
    Articolul 4. Fondul de locuinţe
    Articolul 5. Tipurile fondului de locuinţe
    Articolul 6. Fondul de stat de locuinţe
    Articolul 7. Destinaţia caselor de locuit şi a încăperilor de locuit
    Articolul 8. Excluderea din fondul de locuinţe a caselor de locuit şi
                      a încăperilor de locuit
    Articolul 9. Trecerea caselor de locuit şi a încăperilor de locuit în
                      categoria celor nelocuibile
    Articolul 10. Drepturile cetăţenilor de folosinţă a locuinţei
    Articolul 11. Obligaţiile de folosinţă a locuinţei ale cetăţenilor
    Articolul 12. Competenţa Uniunii R.S.S. în chestiunile reglamentării
                        raporturilor în domeniul locuinţelor
    Articolul 13. Competenţa R.S.S. Moldoveneşti în chestiunile
                        reglementării raporturilor în domeniul locuinţelor
    Articolul 14. Împuternicirile Sovietelor locale de deputaţi ai norodului
                        în domeniul folosirii fondului de locuinţe şi asigurării
                       (integrităţii) păstrării lui în bune condiţii
    Articolul 15. Administrarea de stat în domeniul folosirii şi asigurării
                        păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe
    Articolul 16. Împuternicirile Ministerului gospodăriei comunale şi de
                        locuinţe al R.S.S. Moldoveneşti în domeniul folosirii şi
                        asigurării păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe
    Articolul 17. Organele care exercită administrarea fondului obştesc
                        şi de stat de locuinţe şi a fondului cooperativelor de
                        construire a locuinţelor
    Articolul 18. Organizaţiile de exploatare a locuinţelor
    Articolul 19. Regulamentul-tip al organizaţiei de exploatare a locuinţelor
    Articolul 20. Participarea organizaţiilor obşteşti a colectivelor de muncă
                        şi a cetăţenilor la administrarea fondului obştesc şi de stat
                        de locuinţe şi la asigurarea păstrării lui în bune condiţii
    Articolul 21. Modul de participare a organelor de iniţiativă obştească
                        a populaţiei la administrarea fondului de locuinţe şi la
                        asigurarea păstrării lui în bune condiţii
    Articolul 22. Modul de participare a cetăţenilor la administrarea fondului
                        obştesc şi de stat de locuinţe şi la asigurarea păstrării lui în
                        bune condiţii
    Articolul 23. Obligaţia organelor de stat, a întreprinderilor, instituţiilor şi
                        organizaţiilor de a ţine seama de propunerile organizaţiilor 
                        obşteşti, ale colectivelor de muncă şi ale cetăţenilor
    Articolul 24. Transferarea de către beneficiarii construcţiilor în administrarea
                        comitetelor executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai
                        norodului şi a altor organizaţii a unei părţi din spaţiul locativ în
                        casele nou construite pentru instalarea locatarilor
    Articolul 25. Repartizarea spaţiului locativ în casele, construite pe sama
                        mijloacelor transferatecu titlu de participare prin cote
    Articolul 26. Evidenţa de stat a fondului de locuinţe
    Articolul 27. Controlul de stat asupra folosirii şi păstrării în bune condiţii a
                        fondului de locuinţe
    Articolul 28. Dreptul cetăţenilor la obţinerea încăperii de locuit
    Articolul 29. Asigurarea cu spaţiu locativ a membrilor cooperativelor
                        de construire a locuinţelor şi a cetăţenilor, care au în
                        proprietate personală o casă de locuit
    Articolul 30. Temeiurile pentru a considera, că cetăţenii au nevoie
                        de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit
    Articolul 31. Evidenţa cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea
                        condiţiilor de locuit, la locul lor de trai
    Articolul 32. Evidenţa cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea
                        condiţiilor de locuit, la locul de muncă
    Articolul 33. Modul de evidenţă a cetăţenilor, care au nevoie de
                        îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, precum şi modul de
                        întocmire a rîndului pentru a li se acorda încăperi de locuit
    Articolul 34. Modul de luare la evidenţă a cetăţenilor, care au nevoie de
                        îmbunătăţirea condiţiilor de locuit
    Articolul 35. Menţinerea pentru cetăţeni a dreptului de a se afla la
                        evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor
                        de locuit
    Articolul 36. Temeiurile pentru scoaterea cetăţenilor de la evidenţa celor
                        ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit
    Articolul 37. Ordinea de succesiune la acordarea încăperilor de locuit
                        cetăţenilor
    Articolul 38. Temeiurile pentru mutarea rîndului la obţinerea încăperii
                        de locuit
    Articolul 39. Controlul asupra stării evidenţii cetăţenilor, care au nevoie
                        de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, la întreprinderi, instituţii,
                        organizaţii
    Articolul 40. Acordarea cu întîietate a încăperilor de locuit
    Articolul 41. Acordarea prioritară a încăperilor de locuit
    Articolul 411. Asigurarea cu locuinţe a caselor de copii tip familie
    Articolul 42. Norma spaţiului locativ
    Articolul 43. Cerinţele faţă de încăperile de locuit
    Articolul 44. Luarea în consideraţie a intereselor cetăţenilor la acordarea
                        încăperilor de locuit
    Articolul 44¹. Particularităţile asigurării cetăţenilor cu încăperi de locuit
                         în casele colhozurilor şi ale altor cooperative agricole
    Articolul 45. Modul de acordare a încăperilor de locuit în casele fondului
                         de locuinţe al Sovietelor locale de deputaţi ai norodului
    Articolul 46. Modul de acordare a încăperilor de locuit în casele fondului
                        departamental de locuinţe
    Articolul 47. Modul de acordare a încăperilor de locuit în casele fondului
                        obştesc de locuinţe
    Articolul 48. Instalarea locatarilor în încăperile de locuit din casele,
                        predate comitetelor executive ale Sovietelor locale de deputaţi
                        ai norodului, precum şi din casele, construite cu titlu de participare
                         prin cote
    Articolul 49. Instalarea locatarilor în încăperile de locuit, devenite libere
                         într-un apartament
    Articolul 50. Ordinul de repartiţie a încăperii de locuit
    Articolul 51. Temeiurile şi modul de declarare a ordinului de repartiţie a
                        încăperii de locuit ca fiind nevalabil
    Articolul 52. Regulamentul cu privire la modul de acordare a încăperilor
                        de locuit
    Articolul 53. Contractul de închiriere a încăperii de locuit.
                        Încheierea contractului de închiriere a încăperii de locuit
    Articolul 54. Obiectul contractului de închiriere a încăperii de locuit
    Articolul 55. Membrii familiei chiriaşului
    Articolul 56. Drepturile şi obligaţiile membrilor familiei chiriaşului
    Articolul 57. Dreptul chiriaşului de a instala alţi cetăţeni în încăperea,
                        pe care el o ocupă
    Articolul 58. Plata pentru folosirea încăperii de locuit
    Articolul 59. Plata pentru serviciile comunale
    Articolul 60. Modul şi termenele de plată a chiriei şi pentru serviciile
                        comunale
    Articolul 61. Înlesnirile la plata chiriei şi pentru serviciile comunale
    Articolul 62. Folosirea fără plată a încăperii de locuit cu încălzire şi
                        lumină
    Articolul 63. Menţinerea încăperii de locuit pentru cetăţenii, care
                        lipsesc temporar
    Articolul 64. Dreptul la folosirea încăperii de locuit în cazul lipsei
                         temporare a chiriaşului
    Articolul 65. Rezervarea încăperii de locuit
    Articolul 66. Folosirea încăperii de locuit rezervate
    Articolul 67. Evacuarea subchiriaşilor şi a locatarilor temporari din
                        încăperea de locuit rezervată
    Articolul 68. Evacuarea persoanei, care domiciliază în încăperea
                        de locuit a chiriaşului în calitate de tutore sau curator
    Articolul 69. Schimbul încăperilor de locuit
    Articolul 70. Condiţiile, în care nu se admite schimbul încăperilor
                        de locuit
    Articolul 71. Declararea schimbului încăperilor de locuit ca fiind
                        nevalabil
    Articolul 72. Consecinţele declaraţiei schimbului încăperilor de
                        locuit ca fiind nevalabil
    Articolul 73. Schimbul încăperilor de locuit în casele, situate pe
                        teritoriul R.S.S. Moldoveneşti şi a unei alte republici
                        unionale
    Articolul 74. Regulile schimbului încăperilor de locuit
    Articolul 75. Dreptul chiriaşului de a i se acorda o încăpere de locuit
                        mai mică decît cea pe care o ocupă
    Articolul 76. Dreptul chiriaşului unui apartament separat de a face
                        un demers pentru instalarea altor cetăţeni în spaţiul
                        locativ excedentar
    Articolul 77. Subînchirierea încăperii de locuit
    Articolul 78. Condiţiile în care nu se admite subînchirierea
    Articolul 79. Contractul de subînchiriere
    Articolul 80. Retragerea spaţiului locativ, care este folosit pentru
                        căpătarea unor venituri neprovenite din muncă
    Articolul 81. Plata pentru folosirea încăperii de locuit conform
                        contractului de subînchiriere
    Articolul 82. Încetarea valabilităţii contractului de subînchiriere
    Articolul 83. Locatarii temporari
    Articolul 84. Evacuarea subchiriaşului şi a locatarilor temporari
                        în cazul încetării valabilităţii contractului de închiriere
                        a încăperii de locuit
    Articolul 85. Reamenajarea şi resistematizarea încăperii de locuit
    Articolul 86. Acordarea încăperilor de locuit pentru timpul reparaţiei
                        capitale a casei de locuit
    Articolul 87. Acordarea unei ale încăperi de locuit în legătură cu
                        reparaţia capitală
    Articolul 88. Modificarea contractului de închiriere a încăperii de locuit
    Articolul 89. Modificarea contractului de închiriere a încăperii de locuit
                        la cererea unui membru al familiei chiriaşului
    Articolul 90. Modificarea contractului de închiriere a încăperii de locuit
                        la cererea chiriaşilor, care se unesc într-o singură familie.
    Articolul 91. Modificarea contractului de închiriere a încăperii de locuit
                        ca urmare a faptului că în calitate de chiriaş este declarat
                        un alt membru al familiei
    Articolul 92. Desfacerea contractului de închiriere a încăperii de locuit
                        de către chiriaş
    Articolul 93. Desfacerea contractului de închiriere a încăperii de locuit
                        la cererea celui care a dat-o cu chirie
    Articolul 94. Evacuarea din încăperile de locuit
    Articolul 95. Evacuarea cetăţenilor, urmîmd să li se acorde o altă
                        încăpere de locuit amenajată
    Articolul 96. Acordarea încăperii de locuit în legătură cu demolarea
                        sau reamenajarea casei (încăperii de locuit)
    Articolul 97. Acordarea încăperii de locuit în legătură cu evacuarea din
                        case, care sînt în pericol de a se nărui
    Articolul 98. Evacuarea din orăşelele militare, urmînd să se acorde o
                        altă încăpere de locuit
    Articolul 99. Acordarea încăperii de locuit amenajate în legătură cu
                        evacuarea
    Articolul 100. Evacuarea cetăţenilor, urmînd să li se acorde o altă încăpere
                         de locuit
    Articolul 101. Acordarea unei alte încăperi de locuit în legătură cu evacuarea
    Articolul 102. Evacuarea fără a li se acorda cetăţenilor o altă încăpere
                         de locuit
    Articolul 103. Evacuarea cetăţenilor din încăperile de locuit, ocupate fără
                          autorizaţie
    Articolul 104. Consecinţele declarării ordinului de repartiţie ca fiind nevalabil
    Articolul 105. Locuinţele de serviciu
    Articolul 106. Lista categoriilor de lucrători, cărora li se pot repartiza
                         locuinţe de serviciu
    Articolul 107. Locuinţele de serviciu în casele, ce aparţin colhozurilor
    Articolul 108. Modul de acordare şi de folosire a locuinţelor de serviciu
    Articolul 109. Evacuarea din locuinţe de serviciu
    Articolul 110. Persoanele, care nu pot fi evacuate din locuinţele de
                          serviciu, fără a li se acorda o altă încăpere de locuit
    Articolul 111. Căminele
    Articolul 112. Modul de acordare şi de folosire a spaţiului locativ în
                          cămine
    Articolul 113. Evacuarea din cămine
    Articolul 113¹. Folosirea spaţiului locativ din căminele aflate la balanţa
                           întreprinderilor reorganizate şi privatizate
    Articolul 114. Dreptul la obţinerea încăperii de locuit în casele
                          cooperativelor de construire a locuinţelor
    Articolul 115. Modul de evidenţă a cetăţenilor, care doresc să devină
                          membri ai unei cooperative de construire a locuinţelor
    Articolul 116. Condiţiile de primire a cetăţenilor în rîndul membrilor
                          cooperativei de construire a locuinţelor
    Articolul 117. Modul de organizare şi de activitate a cooperativelor de
                          construire a locuinţelor
    Articolul 118. Controlul Sovietelor locale de deputaţi ai norodului
                          asupra activităţii cooperativelor de construire a locuinţelor
    Articolul 119. Ajutorul acordat de stat cooperativelor de construire a
                          locuinţelor
    Articolul 120. Transmiterea către cooperativa de construire a locuinţelor
                          a unei case de locuit de valoare egală în locul celei care
                          urmează să fie demolată
    Articolul 121. Acordarea încăperii de locuit membrului cooperativei de
                          construire a locuinţelor
    Articolul 122. Schimbul încăperii de locuit, ocupate de un membru al
                          cooperativei, pe o altă încăpere de locuit. Partajul încăperii
                          de locuit
    Articolul 123. Stabilirea drepturilor şi obligaţiilor locative ale membrului
                          cooperativei de construire a locuinţelor
    Articolul 124. Temeiurile pentru excluderea din cooperativa de construire
                          a locuinţelor
    Articolul 125. Folosirea casei de locuit, ce aparţine cetăţeanului cu drept
                          de proprietate personală
    Articolul 126. Obligaţiile proprietarului de a asigura păstrarea în bune
                          condiţii a casei
    Articolul 127. Ajutorul, acordat de stat la reparaţia şi amenajarea caselor
                          de locuit, ce aparţin cetăţenilor cu drept de proprietate
                          personală
    Articolul 128. Exercitarea controlului de către Sovietele locale de
                          deputaţi ai norodului asupra întreţinerii caselor, ce aparţin
                          cetăţenilor cu drept de proprietate personală
    Articolul 129. Garanţiile drepturilor cetăţenilor, care au o casă de locuit
                          în proprietate personală
    Articolul 130. Drepturile şi obligaţiile membrilor familiei şi foştilor membri
                          ai familiei proprietarului casei de locuit
    Articolul 131. Evacuarea membrului familiei sau a fostului membru al familiei
                          proprietarului casei de locuit
    Articolul 132. Încheierea contractului de închiriere a încăperii de locuit în
                          casele, ce aparţin cetăţenilor cu drept de proprietate personală
    Articolul 133. Plata pentru folosirea încăperii de locuit şi pentru serviciile
                          comunale în casele, ce aparţin cetăţenilor cu drept de proprietate
                          personală
    Articolul 134. Dreptul chiriaşului la instalarea membrilor familiei sale
    Articolul 135. Modificarea contractului de închiriere
    Articolul 136. Schimbul încăperilor de locuit în casele, ce aparţin cetăţenilor
                          cu drept de proprietate personală
    Articolul 137. Evacuarea chiriaşului pentru timpul reparaţiei capitale
    Articolul 138. Dreptul chiriaşului la prelungirea contractului de închiriere
                          (reconducţia) a încăperii de locuit
    Articolul 139. Desfacerea contractului de închiriere a încăperii de locuit de
                          către chiriaş
    Articolul 140. Desfacerea contractului de închiriere a încăperii de locuit la
                          cererea proprietarului casei
    Articolul 141. Modificarea sau desfacerea contractului de închiriere în cazul
                          trecerii dreptului de proprietate asupra casei la o altă persoană
    Articolul 142. Dreptul la folosirea pe viaţă a încăperii de locuit în casele, ce
                          aparţin cetăţenilor cu drept de proprietate personală
    Articolul 143. Asigurarea cu încăperi de locuit a cetăţenilor, ale căror case
                          urmează să fie demolate în legătură cu retragerea loturilor de
                          pămînt
    Articolul 144. Mutarea caselor de locuit şi a construcţiilor, care urmează să
                          fie demolate
    Articolul 145. Construirea într-un alt loc a caselor de locuit, construcţiilor
                          şi instalaţiilor pentru cetăţenii, ale căror case urmează să fie demolate
    Articolul 146. Asigurarea păstrării în bune condiţii a fondului de locuinţe
    Articolul 147. Obligaţiile celui ce dă cu chirie încăperea de locuit în ce
                          priveşte asigurarea păstrării în bune condiţii a fondului de
                          locuinţe
    Articolul 148. Obligaţiile cetăţenilor în ce priveşte păstrarea în bune condiţii
                          a caselor de locuit
    Articolul 149. Acordarea de ajutor de către Sovietele locale de deputaţi ai
                          norodului, de către întreprinderi, instituţii, organizaţii la
                          efectuarea de către cetăţeni a reparaţiei curente a încăperilor
                          de locuit
    Articolul 150. Respectarea regulilor şi normelor unice de exploatare şi reparaţie
                          a fondului locativ
    Articolul 151. Exploatarea şi reparaţia fondului de stat de locuinţe în oraşe şi
                           în aşezările de tip orăşenesc
    Articolul 152. Deservirea tehnică şi reparaţia caselor fondului obştesc şi de
                           locuinţe şi a caselor cooperativelor de construire a locuinţelor
    Articolul 153. Organizaţia exploatării şi a reparaţiei caselor de locuit, care
                          aparţin colhozuilor, sovhozurilor şi altor întreprinderi, instituţii,
                           organizaţii, aflate în localităţile săteşti
    Articolul 154. Finanţarea cheltuielilor pentru exploatarea şi reparaţia fondului
                          de stat de locuinţe
    Articolul 155. Finanţarea cheltuielilor pentru exploatarea şi reparaţia fondului
                          obştesc de obştesc de locuinţe şi a fondului cooperativelor de
                          construire a locuinţelor
    Articolul 156. Finanţarea cheltuielilor pentru exploatarea şi reparaţia construcţiilor
                          nelocuibile şi a încăperilor nelocuibile din casele de locuit
    Articolul 157. Asigurarea tehnico-materială a exploatării şi reparaţiei fondului
                          de locuinţe
    Articolul 158. Răspunderea pentru folosirea necorespunzătoare a fondului
                          de locuinţe şi pentru alte încălcări ale legislaţiei cu privire la
                          locuinţe
    Articolul 159. Compensarea daunei pricinuite fondului de locuinţe
    Articolul 160. Modul de soluţionare a litigiilor în chestiunile locuinţelor
    Articolul 161. Asigurarea cu încăperi de locuit a cetăţenilor trimişi
                          peste hotare
    Articolul 162. Tratatele internaţionale