MODIFICAT
     LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584
     LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349

LP74-XVI din 12.05.05, MO80-82/10.06.05 art.357

LP262-XV din 15.07.04, MO132-137/06.08.04 art.708

LP12-XV din 06.02.04, MO35-38/27.02.04 art.190

LP482 din 04.12.03, MO6-12/01.01.04 art.48

LP543 din 12.10.01, MO141/22.11.01 art.1095

LP934 din 14.04.2000, MO70/22.06.2000

LP474-XIV din 25.06.99

LP216-XIV din 12.12.98

LP96-XIV din 16.07.98

LP1374-XIII din 19.11.97

NOTĂ:

În cuprinsul legii sintagma "organele autoadministrării locale" se înlocuieşte cu sintagma "autorităţile administraţiei  publice locale" conform LP474-XIV din 25.06.99

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE.

Articolul 1. Trupele de carabinieri (trupele interne)

                   ale Ministerului Afacerilor Interne  

Trupele de carabinieri (trupele interne) sînt destinate să asigure, împreună cu poliţia sau independent, ordinea publică, apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, avutului proprietarului, prevenirea faptelor de încălcare a legii.

Trupele de carabinieri sînt componentă a Forţelor Armate şi participă la acţiunile de apărare a ţării, în condiţiile legii.

Trupele de carabinieri fac parte din structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne, fiind constituite într-un Departament îşi exercită atribuţiile sub autoritatea şi controlul acestuia pe întreg teritoriul republicii.

Ministerul Afacerilor Interne poartă întrega răspundere pentru conducerea trupelor de carabinieri, pentru organizarea executării misiunilor, pregătirea efectivului, pentru respectarea disciplinei militare şi ordinii interioare, pentru asigurarea materială, tehnică, financiară şi medicală a unităţilor.

Întreaga activitate a trupelor de carabinieri este depolitizată  şi se desfăşoară exclusiv pe baza şi în executarea legii.
     [Art.1 modificat prin LP262-XV din 15.07.04, MO132-137/06.08.04 art.708]

Articolul 2. Sarcinile principale ale trupelor de carabinieri

Trupele de carabinieri:

a) veghează permanent, potrivit legii, împreună cu poliţia, la asigurarea măsurilor pentru menţinerea ordinii de drept, apărarea drepturilor, libertăţilor fundamentale şi intereselor legitime ale cetăţenilor;

b) sprijină organele de poliţie sau activează independent în menţinerea ordinii publice şi în combaterea criminalităţii;

[Lit.b) completată prin Legea nr.474-XIV din 25.06.99]

      [Lit. c) exclusă prin L1374-XIII din 19.11.97]

[Lit. c). Cuvintele "escortarea arestaţilor şi condamnaţilor în timpul deplasării lor" se exclud de la 01.01.99, iar cuvintele "paza penitenciarelor" se exclud de la 01.01.2002 prin LP1374-XIII din 19.11.97]

d) asigură paza şi apărarea  unor obiective şi transporturi de importanţă deosebită;

e) participă la asigurarea regimului juridic stabilit pentru durata stării de urgenţă, de asediu şi de război;

f) participă la lichidarea consecinţelor avariilor sau ale situaţiilor excepţionale cu caracter natural, tehnogen ori ecologic.
      [Art.2 al.1 lit.e)-f) în redacţia LP74 din 12.05.05, MO80/10.06.05 art.357]

Folosirea trupelor de carabinieri la soluţionarea problemelor ce nu ţin nemijlocit de asigurarea ordinii publice, de apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a avutului proprietarului, de prevenirea faptelor de încălcare a legii se efectuează în exclusivitate în temeiul hotărîrii Parlamentului, iar în situaţii extreme - prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova.
    [Art.2 al.2 modificat prin LP262-XV din 15.07.04, MO132-137/06.08.04 art.708]

Articolul 3. Principiile activităţii trupelor de carabinieri

Trupele de carabinieri îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor legalităţii, conducerii centralizate şi unice, echităţii sociale, umanităţii şi respectării drepturilor persoanei.

Articolul 4. Structura trupelor de carabinieri şi

                   principiile conducerii lor

Trupele de carabinieri  sînt organizate pe principii militare şi au în structura lor Comandament al  trupelor, brigăzi  (regimente) şi batalioane teritoriale.

Structura şi  efectivul  trupelor de carabinieri se aprobă de Preşedintele Republicii Moldova.

Unităţile trupelor de carabinieri, în funcţie de misiunile lor, pot fi: mobil-operative, de pază la obiecte de importanţă deosebită, de pază la transporturi speciale, de patrulare şi santinelă.
      [Art.4 al.3 modificat prin LP1374 din 19.11.97]

Statele de organizare ale unităţilor şi subunităţilor trupelor  de carabinieri se aprobă de ministrul afacerilor interne.

Conducerea trupelor de carabinieri o exercită vice-ministrul afacerilor interne  - comandant al Departamentului Trupelor  de Carabinieri, prin intermediul comandanţilor de unităţi.

Dreptul de a da ordine unităţilor mobil-operative de carabinieri pentru executarea misiunilor în perioada stării de urgenţă îl au:

a) ministrul afacerilor interne tuturor unităţilor de carabinieri;

b) comandantul Departamentului Trupelor de Carabinieri pînă la nivel de brigadă (regiment);

c) comandantul brigăzii (regimentului), subunităţii pînă la nivel de batalion;

d) comandantul de batalion la nivel de companie.

În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, cînd există pericolul iminent al unei acţiuni care afectează securitatea naţională, ordinea constituţională sau viaţa cetăţenilor, în cazul unor calamităţi naturale sau catastrofe, unităţile şi subunităţile de  carabinieri  pot  fi utilizate şi la  iniţiativa comandanţilor de brigăzi (regimente), batalioane, care vor raporta ulterior  eşaloanelor superioare despre acţiunile întreprinse.
    [Art.4 al.6-7 modificate prin LP74 din 12.05.05, MO80/10.06.05 art.357]

Batalionul este unitatea operativă de bază a trupelor de carabinieri care asigură ordinea publică în raza unui raion sau a mai multor raioane.
    [Art.4 al.8 modificat prin LP482 din 04.12.03, MO6-12/01.01.04 art.48]

Batalionul are în subordonare un număr variabil de companii, plutoane şi grupe de carabiieri.

Compania de carabinieri asigură ordinea publică pe teritoriul unui număr variabil de comune. Ea este comandată de un ofiţer superior.

Acesta are în subordine un număr variabil de plutoane. În locul de dislocare dispune de numărul necesar de ofiţeri pentru conducerea şi controlarea serviciului şi o rezervă de militari în termen pentru necesităţi operative.

Plutonul de carabinieri asigură ordinea publică pe teritoriul a 3-5 comune. El este comandat de un ofiţer inferior. Acesta are în subordine un număr variabil de grupe de carabinieri. În locul de dislocare dispune de o rezervă de militari în termen pentru necesităţi operative.

Grupa de carabinieri asigură ordinea publică pe teritoriul unei singure comune şi se află în subordinea postului de poliţie. Grupa de carabinieri se compune din 3-5 carabinieri şi este comandată de un subofiţer (sergent), care se află  în subordinea operativă a inspectorului de sector al poliţiei.

Articolul 5. Dislocarea trupelor de carabinieri

Dislocarea trupelor de carabinieri se aprobă de către Preşedintele Republicii Moldova la propunerea ministrului afacerilor interne.

Articolul 6. Baza juridică a activităţii trupelor de carabinieri

Trupele de carabinieri se conduc în activitatea lor de Constituţie, de prezenta Lege şi de alte acte legislative, de decretele Preşedintelui Republicii Moldova, de hotărîrile Guvernului, de regulamentele militare,de ordinele şi  dispoziţiile ministrului afacerilor interne şi ale comandantului Departamentului Trupelor de Carabinieri.

La îndeplinirea misiunilor de menţinere a ordinii publice şi de combatere a criminalităţii, trupele de carabinieri se conduc şi de Legea Republicii Moldova cu privire la poliţie, de alte acte legislative care reglementează această activitate.

Relaţiile reciproce între trupele de carabinieri şi autorităţile administraţiei publice locale se întemeiază pe principiile prezentei Legi. Nimeni, în afara organelor de stat şi persoanelor oficiale autorizate direct de legislaţie, nu este în drept  să  intervină  în activitatea trupelor de carabinieri în exerciţiul funcţiunii.

Articolul 7. Obligaţia persoanelor oficiale de a sprijini trupele

                   de carabinieri în exerciţiul funcţiunii

Conducătorii organelor de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, alte persoane oficiale sînt obligaţi să nu întreprindă nimic ce ar împedica trupelor de carabinieri şi să le acorde sprijin la îndeplinirea misiunii lor.

Articolul 8. Dotarea trupelor de carabinieri

Prin grija Ministerului Afacerilor Interne, trupele de carabinieri au la dispoziţie: case de locuit şi alte clădiri necesare unităţilor şi subunităţilor militare, instituţii de învăţămînt militar, bază materială didactică, terenuri, poligoane,  mijloace materiale şi financiare, destinate instruirii şi îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

Autorităţile administraţiei  publice locale pun în mod  gratuit  la dispoziţia trupelor de carabinieri:

a) încăperi de serviciu pentru cazarea temporară a efectivului care execută serviciul de menţinere a ordinii publice în localităţile din afara locurilor de dislocare permanentă, inventar tehnic şi mijloace de telecomunicaţii;

b) mijloace de transport pentru deplasarea efectivului la şi de  la locurile de executare a serviciului;

c) terenuri şi clădiri în folosinţă permanentă sau temporară,  în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru tabere militare permanente poligoane de instrucţie, depozite, instituţii social-culturale, medicale şi sportive, gospodării agricole auxiliare.

[Alin.2 art.8 în redacţia Legii nr.474-XIV din 25.06.99]

Trupele de carabinieri  primesc cota-parte din profitul, obţiunut în activitatea de producţie, al obiectivelor cărora  le  asigură  pază militară.

Capitolul II

CONDUCEREA TRUPELOR DE CARABINIERI

Articolul 9. Competenţa ministrului afacerilor interne

Ministrul afacerilor interne:

a) conduce trupele de carabinieri de pe întreg teritoriul republicii;

b) înaintează propuneri Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului privind efectivul, structura organizatorică  şi dislocarea trupelor de carabinieri;

c) prezintă propuneri privind numirea comandantului  trupelor  de carabinieri;

d) numeşte, la  propunerea comandantului trupelor de carabinieri, locţiitorii acestuia, comandanţii de brigăzi (regimente), batalioane independente şi centre de instrucţie;

e) emite ordine, dispoziţii  şi  instrucţiuni privind  activitatea trupelor de carabinieri;

f) în condiţiile regimului juridic al stării de urgenţă formează, prin dispoziţia Preşedintelui Republicii Moldova, un stat-major comun şi numeşte comandantul localităţii date pentru conducerea şi  coordonarea acţiunilor unităţilor de carabinieri, antrenate la lichidarea consecinţelor avariilor sau ale situaţiilor excepţionale cu caracter natural, tehnogen ori ecologic, şi pentru asigurarea interacţiunii cu alte forţe atrase în acest scop.
    [Art.9 lit.f) modificată prin LP74 din 12.05.05, MO80/10.06.05 art.357]

Articolul 10. Competenţa comandantului trupelor de carabinieri

Comandantul trupelor de carabinieri este responsabil de:

a) menţinerea permanentă a gradului de mobilizare şi de  luptă  a trupelor;

b) îndeplinirea misiunilor şi îndatoririlor de serviciu, instruirea militară a trupelor;

c) aplicarea experienţei  înaintate, înaintarea  bazei  tehnico- materiale şi  asigurarea condiţiilor necesare de trai  pentru  întregul efectiv;

d) elaborarea de propuneri privind organizarea şi structura trupelor de carabinieri şi luarea de măsuri organizatorice în conformitate cu ordinile ministrului afacerilor interne;

e) elaborarea planurilor de completare a trupelor de carabinieri cu militari în termen prin recrutare sau prin contract;

f) trecerea în  rezervă a militarilor în termen în  conformitate cu ordinele ministerului afacerilor interne;

g) rezolvarea  problemelor legate de satisfacerea serviciului de către ofiţerii trupelor de carabinieri;

h) numirea ofiţerilor  în posturi  pînă la gradul de comandant de batalion, conferirea gradelor pînă la cel de maior inclusiv.

La cererea şefului Statului Major General al Forţelor Armate, comandantul trupelor de carabinieri prezintă date prevăzute de Legea cu privire la apărarea naţională.

[Art.10 al.2 introdus prin L262-XV din 15.07.04, MO132-137/06.08.04 art.708]

Articolul 11. Consiliul militar

În Departamentul Trupelor de Carabinieri se constituie Consiliul militar, organ consultativ al comandantului, care elaborează recomandări în principalele probleme de activitate.

Componenţa Consiliului militar, organizarea şi funcţionarea lui  se stabilesc în regulamentul său, aprobat de ministerul afacerilor interne.

Capitilul III

ATRIBUŢIILE ŞI DREPTURILE TRUPELOR DE CARABINIERI

Articolul 12. Atribuţiile trupelor de carabinieri

Trupele de carabinieri:

a) efectuează servicii de patrulare şi santinelă şi de menţinere a ordinii publice în raza teritorială de competenţă;

b) desfăşoară  împreună cu organele de poliţie, o activitate de prevenire a faptelor antisociale, conform ordinelor ministerului afacerilor interne;

c) participă  la menţinerea ordinii publice în timpul acţiunilor social-politice cu caracter de masă, sportive şi de altă natură;

d) asigură paza şi  apărarea unor obiecte de stat de importanţă deosebită  şi a transporturilor speciale conform listei  stabilite de Guvern;

      [Lit.e) se exclude de la 01.01.99 prin Legea nr.1374-XIII din 19.11.97]

      [Lit.f) se abrogă de la 01.01.2002 prin Legea nr.1374-XIII din 19.11.97]

g) păzesc depozitele unităţilor lor militare şi depozitele Direcţiei pentru Aprovizionarea Tehnico-Materială şi Militară a Ministerului Afacerilor Interne;

h) participă la asigurarea regimului juridic al stării de urgenţă, de asediu sau de război;
      [Art.12 lit.h) modificată prin LP74 din 12.05.05, MO80/10.06.05 art.357]

i) colaborează cu organele de poliţie la curmarea încălcărilor ordinii publice, dacă acesta au un caracter de masă, prezintă pericol pentru viaţa şi integritatea corporală a cetăţenilor, dezorganizează activitatea social-economică sau sînt orientate împotriva avutului proprietarului;

j) participă la restabilirea ordinii în caz de nesupunere în grup şi de tulburări în masă ale arestaţilor şi deţinuţilor;

k) caută în comun cu alte forţe ale Ministerului Afacerilor Interne, persoanele arestate sau condamnate care au evadat de sub pază; caută şi reţin persoanele care au pătruns în incinta obiectivelor păzite;

l) participă la stingerea incendiilor, la lichidarea consecinţelor avariilor sau ale situaţiilor excepţionale cu caracter natural, tehnogen ori ecologic în localităţi şi la obiectivele păzite;
     [Art.12 lit.l) modificată prin LP74 din 12.05.05, MO80/10.06.05 art.357]

m) păzesc şi  apără localuri  ale misiunilor diplomatice, reprezentanţelor consulare sau  ale altor reprezentanţe  ale statelor străine;

n) participă, împreună cu alte forţe ale Ministerului Afacerilor Interne, la prevenirea, neutralizarea şi la curmarea acţiunilor elementelor teroriste şi de diverisiune;

o) la declararea stării de asediu sau de război, în cooperare cu armata naţională şi trupele de grăniceri, participă, sub conducerea Statului Major General al Forţelor Armate, la operaţii (acţiuni) de apărare a ţării, în special la prevenirea acţiunilor îndreptate împotriva independenţei şi integrităţii Republicii Moldova, la paza căilor de comunicaţie, la evacuarea populaţiei din zonele supuse atacurilor, la lupta împotriva grupurilor de cercetare-diversiune etc.
     [Art.12 lit.o) modificată prin LP262-XV din 15.07.04, MO132-137/06.08.04 art.708]
    [Art. 13 lit.o) modificată prin LP543 din 12.10.01, MO141/22.11.01 art.1095]

Articolul 13. Drepturile trupelor de carabinieri

În realizarea atribuţiilor trupele de carabinieri sînt învestite cu exerciţiul autorităţii de stat.

Efectivul trupelor de carabinieri în exerciţiul  funcţiunii are dreptul:

a) să ceară cetăţenilor şi persoanelor oficiale respectarea ordinii publice, întreruperea acţiunilor ce duc la tulburarea ei sau le împiedică să-şi exercite atribuţiile, iar în cazul neîndeplinirii acestor cerinţe să aplice măsuri de constrîngere, prevăzute de lege;

b) să verifice actele de identitate ale cetăţenilor în cazul în care aceştea sînt suspecţi de comiterea unor contravenţii;

c) după caz, să conducă la poliţie persoanele care au comis contravenţii, încearcă să dispară de la locul incidentului sau care nu posedă acte de indentitate şi sînt suspecte de comiterea contravenţiilor;

[Lit.c) completată prin Legea nr.474-XIV din 25.06.99]

d) să întocmească procese-verbale, să reţină pînă la trei ore în încăperile de serviciu ale trupelor de carabinieri persoanele care au săvîrşit contravenţii împotriva obiectivelor păzite, pentru întocmirea formelor de predare a acestora organelor poliţiei, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova sau altor organe competente; să efectueze percheziţii corporale şi controlul bunurilor aflate asupra persoanelor menţionate la subpunctele b, c, şi  în prezentul subpunct;
      [Art. 13 lit.d) modificată prin LP543 din 12.10.01, MO141/22.11.01 art.1095]

[Art. 13 lit.d) completată prin Legea nr.474-XIV din 25.06.99]

e) să efectueze controlul mijloacelor de transport terestre, navale şi aeriene, ce aparţin persoanelor care au încălcat cu acestea regulile, stabilite pentru obiectivele păzite de trupele de carabinieri;

f) să intre în cazuri de neamînat în orice oră a zilei sau nopţii pe teritoriul  şi în interiorul clădirilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi altor  persoane juridice sau fizice, pentru a le examina în scopul curmării infracţiunilor ce ameninţă ordinea publică şi securitatea cetăţenilor, pentru a urmări persoanele suspecte de comiterea unor asemenea fapte, a căuta persoanele arestate sau condamnate care au evadat, iar în locuinţe pentru a curma nemijlocit infracţiunile contra vieţii şi integrităţii corporale a cetăţenilor. Despre toate cazurile de pătrundere forţată a carabinierilor  în clădirile menţionate procurorul se înştiinţează în scris în termen de douăzeci şi patru de ore;

g) să încercuiască (blocheze) raioane, localităţi, instituţii şi alte obiective pe timpul căutării persoanelor arestate sau condamnate care au evadat, urmăririi persoanelor suspecte de săvîrşirea  unor contravenţii, curmării  tulburărilor de masă şi încălcării în grup a ordinii publice, precum şi alte situaţii extraordinare;

     [Lit.h) se exclude de la 01.01.99 prin Legea nr.1374-XIII din 19.11.97]

i) să reţină militarii care au încălcat ordinea publică, să-i predea comenduirii de garnizoană sau comandanţilor de unităţi;

j) să folosească fără restricţii mijloacele de transport ce aparţin întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor sau cetăţenilor cu consimţămîntul lor (cu excepţia mijloacelor de transport ale misiunilor diplomatice, reprezentanţelor consulare şi ale altor reprezentanţe ale statelor străine, precum şi a mijloacelor de transport cu destinaţie specială) pentru a se deplasa la locul unde s-a instituit starea de urgenţă, pentru a urmări pe infractori şi a-i aduce la poliţie, pentru a-i însoţi la instituţii medicale pe cetăţenii care au nevoie de asistenţă medicală urjentă. În ultimul caz consimţămîntul  cetăţeanului proprietar al mijlocului de transport nu se cere;
    [Art.13 al.2 lit.j) modificată prin LP74 din 12.05.05, MO80/10.06.05 art.357]

k) să folosească în interes de serviciu mijloace de telecomunicaţii care aparţin întreprinderilor,instituţiilor, organizaţiilor, altor persoane juridice;

l) să primească de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii informaţiile necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu.

Daunele pricinuite persoanelor juridice şi fizice în cazurile indicate în subunctele j şi k se repară din contul mijloacelor bugetului de stat.

În timpul acţiunii regimului juridic al stării de urgenţă, de asediu sau de război  trupele de carabinieri pot fi învestite cu drepturi speciale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
     [Art.13 al.4 modificat prin LP74 din 12.05.05, MO80/10.06.05 art.357]

Capitolul IV

FOLOSIREA MIJLOACELOR SPECIALE ŞI A ARMEI DE FOC

Militarii trupelor de carabinieri au dreptul să deţină, să poarte şi să folosească mijloace speciale şi arme de foc la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu şi la apărare individuală.

Articolul 14. Folosirea mijloacelor speciale

Militarii trupelor de carabinieri au dreptul să folosească cătuşe, bastoane de cauciuc, substanţe lacrimogene, dispozitive audio-vizuale, mijloace tehnice pentru deschiderea încăperilor ocupate de infractori, pentru oprirea forţată a mijloacelor de transport, tunuri de apă şi alte mijloace speciale, procedee de luptă, cîini de serviciu, maşini blindate alte mijloace de transport în următoarele cazuri:

a) la răspingerea atacurilor asupra cetăţenilor, asupra militarilor trupelor de carabinieri şi asupra altor persoane aflate în exerciţiul funcţiunii sau la datoria obştească de menţinere a ordinii publice şi de combatere a infracţiunilor;

b) la curmarea tulburărilor de masă şi încălcării în grup a ordinii publice;

c) la respingerea atacurilor asupra unor clădiri, încăperi, construcţii şi mijloace de transport, indiferemt de apartenenţa lor, sau la eliberarea obiectivelor deja  ocupate, precum şi la respingerea atacurilor asupra locurilor de dislocare a unităţilor militare sau asupra obiectivelor păzite;

d) la reţinerea şi aducerea la sediul poliţiei sau în altă încăpere deserviciu a persoanelor ce au săvîrşit infracţiuni, la escortarea şi paza persoanelor arestate sau condamnate, dacă ele manifestă nesupunere sau opun rezistenţă militarilor trupelor de carabinieri şi altor persoane aflate în exerciţiul funcţiunii sau la datoria obştească de menţinere a ordinii publice şi de combatere a infracţiunilor, sau dacă există  destule temeiuri pentru a presupune că ele pot evada ori cauza prejudicii  cuiva, precum şi a persoanelor care  împedică intenţionat militarii trupelor de carabinieri să-şi exercite atribuţiile;

e) la curmarea  încercărilor de a  lua ostatici, la eliberarea ostaticilor;

f) la ridicarea  armelor, muniţiilor, substanţelor explozibile, chimice cu acţiune puternică şi toxice de la persoanele care le deţin în mod ilegal.

Folosirea mijloacelor speciale trebue să fie precedată de un avertisment privind intenţia recurgerii la ele şi dacă circumstanţele permit să se acorde timpul necesar pentru încetarea infracţiunii cu excepţia cazurilor de respingere a unui atac prin suprindere, de reţinere a persoanelor care au fost surprinse în momentul săvîrşirii unei infracţiuni  grave  sau  bănuite de săvîrşirea unor asemenea infracţiuni şi de eliberare a ostaticilor.

Tipul mijlocului special şi intensitatea folosirii lui se stabilesc de persoana oficială împuternicită  anume, avînduse  în vedere împrejurările create, caracterul infracţiunii şi persoana infractorului.

În  cazul  în care acţionează de unul singur carabinierul decide în  mod independent.

Se interzice folosirea mijloacelor speciale contra femeilor cu semne proeminente de sarcină, persoanelor cu semne evidente de invaliditate gravă sau a minorilor, cu excepţia cazurilor cînd  aceştea  săvîrşesc atacuri în grup sau opun rezistenţă armată.

Nomenclatorul mijloacelor speciale şi regulile de aplicare a lor se aprobă de Prezidiul Parlamentului.

Articolul 15. Folosirea armei de foc

Militarii trupelor de carabinieri au dreptul să folosească arma de foc ca măsură extremă:

a) pentru apărarea cetăţenilor şi pentru autoapărare contra unor atacuri care ameninţă iminent viaţa şi integritatea corporală a acestora precum şi pentru eliberarea ostaticilor şi a unor obiective;

b) pentru răspingerea atacului în grup sau armat asupra santinelelor asupra locurilor de dislocare a unităţilor şi subunităţilor militare, sediilor organelor de stat şi obşteşti, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi locuinţelor cetăţenilor;

c) pentru respingerea atacului asupra militarilor sau a echipelor de serviciu ale organelor Ministerului Afacerilor Interne,  asupra lucrătorilor instituţiilor penitenciare;

d) pentru reţinerea persoanei care opune rezistenţă armată sau care a fost suprinsă în momentul săvîrşirii unei infracţiuni grave, a criminalului evadat de sub pază, precum şi a pesoanei înarmate care refuză să se supună somaţiei legate de a preda arma.

Folosirea armei de  foc  trebue să fie precedată de un avertisment privind intenţia recurgerii la ea.

Arma de foc poate fi folosită fără avertizare în caz de:

- atac prin surprindere;

- opunere a rezistenţei armate;

- atac în scopul evadării prin folosirea tehnicii, a mijloacelor de transport terestre, navale şi aeriene;

- evadare prin  folosirea armei de foc, precum şi în  condiţii de vizibilitate redusă;

- eliberare a ostaticilor.

Se interzice folosirea armei de foc împotriva femeilor şi minorilor, cu excepţia cazurilor  în care ei săvîrşesc un atac armat, opun rezistenţă armată sau întreprind un atac în grup, ce ameninţă viaţa militarilor trupelor de carabinieri.

Militarii trupelor de carabinieri au dreptul să folosească arma de foc pentru a da semnal de alarmă sau a chema ajutor, precum şi pentru a face inofensiv un animal care pune în pericol viaţa şi  integritatea corporală a cetăţenilor.

În toate cazurile de folosire a armei de foc militarul trupelor de carabinieri este dator să comunice faptul comandantului nemijlocit pentru înştiinţarea ulterioară a procurorului şi să întreprindă măsurile necesare în vederea asigurării securităţii cetăţenilor,  acordării ajutorului urjent victimelor.

Capitolul V

SERVICIUL ÎN TRUPELE DE CARABINIERI.

Articolul 16. Efectivul trupelor de carabinieri

Trupele de carabinieri se alcătuiesc din militari şi salariaţi civil.

Militarii trupelor de carabinieri au grade militare semne de distincţie şi uniformă. Asupra lor se extinde  acţiunea legilor ce reglementează  serviciul militar. Militarii se călăzuesc în  activitatea lor de Regulamentul cu privire la serviciul efectivului de trupă, al corpului de sergenţi şi ofiţeri ai trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne,  aprobat de Guvern, precum  şi  de regulamentele trupelor de carabinieri.

Salariaţii civil din  trupele de carabinieri îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia muncii, cu  ordinele, dispoziţiile şi instrucţiile ministrului afacerilor interne.

Articolul 17. Serviciul în trupele de carabinieri

Trupele de carabinieri se completează cu cetăţeni  ai Republicii Moldova, încorporaţi în armată în conformitate cu legislaţia în vigoare. În funcţiile de soldaţi şi sergenţi pot fi angajaţi militarii pe bază de contract în conformitate cu ordinele ministrului afacerilor interne.

Ordinea de satisfacere a serviciului de către militarii trupelor de carabinieri, drepturile şi obligaţiile  lor, modul de conferire a gradelor, de atestare, încadrare şi trecere în rezervă este stabilit de Regulamentul cu privire la serviciul efectivului de trupă, al corpului de sergrnţi şi ofiţeri ai trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne.

Cetăţenii care se angajează în serviciul trupelor de carabinieri depun jurămînt de credinţă Republicii Moldova. Textul jurămîntului  se aprobă de Prezidiul Parlamentului.

Persoanele care se angajează în serviciul trupelor de carabinieri sînt supuse înregistrării dactiloscopice de stat obligatorii, în conformitate cu legislaţia.

[Art.17 al.4) introdus prin LP12-XV din 06.02.04, MO35-38/27.02.04 art.190]

Articolul 18. Pregătirea cadrelor pentru trupele de carabinieri

Pregătirea şi instruirea ofiţerilor pentru trupele de carabinieri se efectuează în instituţiile de învăţămînt militar ale Ministerului Afacerilor Interne, în instituţiile de învăţămînt superior din Republica Moldova şi din alte ţări.

Articolul 19. Statutul juridic al efectivului trupelor de carabinieri

Efectivul trupelor de carabinieri beneficiază de drepturile şi libertăţile cetăţenilor Republicii Moldova, cu  excepţiile şi restricţiile stabilite de legislaţie.

În timpul exercitării îndatoriilor, stabilite de prezenta Lege şi de alte acte legislative, efectivul trupelor de carabinieri  reprezintă puterea de stat şi se află sub protecţia statului.

Cerinţele legitime ale militarilor trupelor de carabinieri sînt obligatorii pentru cetăţeni şi persoanele oficiale. Nesubordonarea cerinţelor legitime ale militarilor trupelor de  carabinieri  implică răspundere conform legii.

Efectivul trupelor de carabinieri este asigurat  material, beneficiază  de înlesniri şi privilegii, care compensează greutăţile şi lipsele legate de serviciu. Aceste înlesniri şi privilegii se stabilesc de prezenta Lege, de alte acte legislative.

Articolul 20. Răspunderea efevtivului trupelor
                           de carabinieri

Efectivul trupelor de carabinieri poartă  răspundere juridică  în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În timpul satisfacerii serviciului militarii trupelor de carabinieri poartă, conform legii,  întreaga răspundere pentru neîndeplinirea îndatoriilor ce le revin.

În cazul în care militarii trupelor de carabinieri încalcă drepturile şi interesele legitime alecetăţenilor, comandanţii şi şefii lor sînt datori să ia măsuri în vederea restabilirii acestor drepturi şi interese tragerii la răspundere a vinovaţilor şi  reparării în conformitate cu legea, a daunei cauzate. În caz de dezacord cu decizia luată cetăţeanul are dreptul să se plîngă instanţelor judecătoreşti.

Capitolul VI

APĂRAREA JURIDICĂ ŞI SOCIALĂ A MILITARILOR

TRUPELOR DE CARABINIERI

Articolul 21. Apărarea juridică a militarilor trupelor
                           de carabinieri

Realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale militarilor trupelor de carabinieri şi ale membrilor familiilor acestora se asigură de către Guvern, de autorităţile administraţiei  publice locale, de conducătorii de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, de comandamentul trupelor de carabinieri.

Persoana, onarea  şi demnitatea militarului trupelor de  carabinieri sînt ocrotite de lege.

Insultarea, opunerea de rezistenţă, ameninţarea, actul de violenţă sau atentarea la viaţa lui, precum şi alte acţiuni ce-l împedică să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, atrag după sine responsabilitatea stabilită de lege.

Militarii trupelor de carabinieri nu poartă răspundere pentru dauna materială  şi fizică pricinuită infractorului în legătură cu nesupunerea sau opunerea de rezistenţă în timpul reţinerii.

Comandanţii, persoanele oficiale ale autorităţilor administraţiei publice locale, conducătorii întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor vinovate de neîndeplinirea îndatoriilor privind realizarea drepturilor,libertăţilor şi intereselor legitime ale militarilor trupelor de carabinieri şi ale membrilor familiilor acestora poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 22. Asigurarea de stat şi plăţile de compensare

                      în cazul morţii violente sau mutilării

                      militarului trupelor de carabinieri

Toţi militarii  trupelor de carabinieri sînt supuşi asigurării persoanelor de stat obligatorii pe o sumă egală cu suma mijloacelor băneşti  de întreţinere pe zece ani care se acordă din contul bugetelor respective.

În cazul în care militarul trupelor de carabinieri îşi pierde  viaţa în exerciţiul funcţiunii, familiei acestuia, persoanelor înputernicite de el li se plăteşte ajutor unic echivalent cu suma mijloacelor băneşti de  întreţinere pe zece ani ale celui căzut. În cazul morţii violente a militarului  în termen familiei acestuia, persoanelor întreţinute de el li se plăteşte un ajutor unic echivalent cu suma salariului mediu anual pe zece ani, dar nu mai mic de nivelul mediu al salariilor anuale din republică. În afară de aceasta, timp de cinci ani din ziua morţii violente a militarului trupelor de carabinieri membrilor familiei lui, persoanelor întreţinute de el li se plătesc lunar mijloacele lui băneşti de întreţinere. La expirarea a cinci ani se stabileşte pensie de urmaşi, conform legislaţiei, indiferent de mărimea compensaţiei plătite.

În caz de mutilare a militarului trupelor de carabinieri  în exerciţiul funcţiunii, de invaliditate survenită în perioada satisfacerii serviciului  sau cel mult după trei luni de la elibirarea din serviciu, sau după expirarea acestui termen, însă ca urmare a unei afecţiuni din perioada satisfacerii serviciului, el beneficiază lunar de mijloace de întreţinere pînă la restabilirea capacităţii de muncă, însă pe parcursul a cel mult zece ani. În caz de mutilare militarului  în termen i se plăteşte un ajutor unic echivalent cu suma salariului mediu anual ce l-a avut, dar nu mai mic de nivelul mediu al salariilor anuale din republică. După  expirarea a zece ani se stabileşte pensie de invaliditate.

Paguba materială  cauzată  militarului  trupelor de carabinieri  sau rudei lui apropiate în legătiră cu activitatea lui de serviciu se repară pe cele judiciară în întregime de la bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

Articolul 24. Asigurarea militarlor trupelor de

                     carabinieri cu telefon şi cu locuri

                     pentru copii în instituţiile preşcolare

Comandanţilor de unităţi şi subunităţi şi militarilor serviciilor operative din trupele de carabinieri li se instalează telefon la domiciliu în decurs de şase luni din ziua depunerii cererii, altor categorii de militari ai trupelor de carabinieri  (cu excepţia militarilor  în termen), stabilite de Guvern şi de autorităţile administraţiei publice locale, cel tîrziu după trei ani.

Militarilor trupelor de carabinieri  li se asigură  locuri  pentru copii  în  instituţiile preşcolare în termen de trei luni  de  la data depunerii cererii.

Articolul 25. Dreptul militarilor trupelor de carabinieri

                     la concediu suplimentar plătit

Militarii trupelor de carabinieri au dreptul la un concediu suplimentar, plătit, după zece ani de serviciu cu o durată de pînă  la cinci  zile, după cincisprezece ani cu o durată de pînă la zece zile, după douăzeci de ani cu o durată de pînă la cincisprezece zile.

Articolul 26. Drepturile militarilor trupelor de carabinieri

                     aflaţi în delegaţie în interes de serviciu

Militarilor trupelor de carabinieri, aflaţi în delegaţie în interes de serviciu, beneficiază de dreptul de a procura cu prioritate bilete de călătorie la toate felurile de transport, precum şi de a fi cazaţi  în hoteluri pe baza legitimaţiei de serviciu.

Articolul 27. Efectele nerespectării garanţiilor de protecţia

                      socială a militarilor trupelor de carabinieri

În cazul nerespectării garanţiilor de protecţie socială, prevăzute de prezenta Lege, militarul trupelor de carabinieri  are dreptul să primească recompensă din mijloacele bujetului respectiv.
    [Art.27 al.2) exclus prin LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584]
    [Art. 27 al.2 modificat prin LP934 din 14.04.00, MO70/22.06.00]

În cazul în care militarului trupelor de carabinieri nu i se repartizează în termenul stabilit locuri pentru copii în instituţiile preşcolare, i se plătesc din mijloacele bugetului local o recompensă echivalentă cu preţurile medii de piaţă, existente în localitatea respectivă, pentru serviciile de îngrijire a copilului.

[Se suspendă acţiunea alin.3 art.27 pentru anul 1999 prin Legea nr.216-XIV din 12.12.98]

[Se suspendă în anul 1998 acţiunea art. 27 alin. 3  prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98]

Autorităţile administraţiei publice locale pot stabili şi alte garanţii de apărare juridică a militarilor trupelor de carabinieri neprevăzute de prezenta Lege.

Capitolul VII

FINANŢAREA ŞI APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALĂ

A TRUPELOR DE CARABINIERI

Articolul 28. Finanţarea trupelor de carabinieri

Trupele de carabinieri se finanţează din contul mijloacelor speciale alocate de la bugetul de stat. La acest buget se varsă şi mijloacele ministerilor, departamentelor, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor ale căror obiective le păzesc în conformitate cu hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului. Cuantumul tarifelor pentru serviciile cu plată se stabilesc prin lege (cu indicarea serviciilor şi a mărimii taxei pentru aceste servicii), în cazul în care acestea poartă un caracter obligatoriu, sau prin hotărîre de Guvern, în celelalte cazuri.
    [Art.28 al.1) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]

Tratamentul victimelor, plata pensiilor pentru familiile militarilor căzuţi  şi pentru cei rămaşi invalizi se efectuează din contul bugetului de stat.

Articolul 29. Aprovizionarea tehnico-materială a

                     trupelor de carabinieri

Aprovizionarea tehnico-materială a trupelor de carabinieri se efectuiază din contul mijloacelor alocate de Guvern  la,  propunerea Ministerului Afacerilor Interne.

Construcţia obiectivelor sau punerea încăperilor la dispoziţia unităţilor militare ale trupelor de carabinieri în  scopul cazării, repararea acestor obiective şi deservirea lor se realizează în modul şi în conformitate cu normele stabilite de Guvern, ţinîndu-se cont de particularităţile determinate de Ministerul Afacerilor Interne, din contul bugetului de stat.

Trupele de carabinieri, care îşi îndeplinesc îndatoriile de menţinere a ordinii publice, în condiţiile instituirii regimului juridic al stării de urgenţă, se asigură cu încălcări de locuit cu servicii comunale, cu mijloace de telecomunicaţii, transport auto, combustibil şi librifianţi, cu alimentaţie suplimentară, din contul bugetului local (raionului, municipiului, comunei), care de asemenea suportă despăgubirea pierderilor materiale ale trupelor.     [Art.29 al.3 modificat prin LP74 din 12.05.05, MO80/10.06.05 art.357]
    [Art.29 al.3 modificat prin LP482 din 04.12.03, MO6-12/01.01.04 art.48]

Capitolul VIII

CONTROLUL ŞI SUPRAVEGHEREA RESPECTĂRII

LEGALITĂŢII ÎN TRUPELE DE CARABINIERI

Articolul 30. Controlul asupra respectării legalităţii în

                     trupele de carabinieri

Ministrul afcerilor interne efectuează controlul asupra folosirii raţionale a forţelor şi mijloacelor puse la dispoziţia trupelor de carabinieri, asupra gradului în care structura organizatorică corespunde volumului şi caracterului sarcinilor încredinţate lor, precum şi asupra respectării legalităţii în activitatea operativă de serviciu.

Comandantul trupelor de carabinieri şi comandanţii unităţilor asigură apărarea fermă a legalităţii de către subalterni.

Articolul 31. Supravegherea respectării legalităţii în

                      trupele de carabinieri

Supavegherea respectării întocmai şi uniforme a legalităţii în trupele de carabinieri este exercitată de către Procurorul General şi de către procirorii din subordine.

[Art.31 modificat prin Legea nr.474-XIV din 25.06.99]

Capitolul IX

RESPECTAREA NORMELOR DE DREPT INTERNAŢIONAL

Articolul 32. Respectarea de către militarii trupelor de

                     carabinieri a normelor de drept internaţional

                      la menţinerea ordinii publice

Militarii trupelor de carabinieri în exerciţiul funcţiunii respectă demnitatea personei, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor în conformitate cu  normele de drept internaţional şi obligaţiile contractuale ale Republicii Moldova în domeniul apărării drepturilor omului şi combaterii criminalităţii.

    [Art.33 se abrogă de la 01.01.2002 prin Legea nr.1374-XIII din 19.11.97]