Notă: Vezi Hot. Parl. nr.842-XII din 03.01.92 "Pentru punerea în aplicare a legii cu privire la gospodăria ţărănească (de fermier)

1. Gospodăria ţărănească (de fermier)* este în sistemul economic al republicii un subiect independent cu statut de persoană fizică, care, ca rezultat a folosirii terenurilor şi a altor bunuri, aflate în proprietate privată sau luate în arendă, produce, prelucrează şi vinde producţia agricolă.

2. Gospodăria ţărănească reprezintă o formă de activitate liberă de antreprenor, ce se realizează pe principiile avantajului economic.

4. Conducător al gospodăriei ţărăneşti poate fi oricare dintre cetăţenii Republicii Moldova care a împlinit 18 ani.

5. La organizarea producţiei şi la stăpînirea mijloacelor sale de producţie şi a produselor obţinute gospodăria ţărănească beneficiază de aceleaşi drepturi, ca şi alte forme de gospodărire în agricultură.

6. Relaţiile gospodăriei ţărăneşti cu organele administraţiei de stat, cu întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi cetăţenii se stabilesc pe baze de contracte şi se realizează prin decontări în numerar şi prin virament.

7. Conducătorii gospodăriei ţărăneşti reprezintă interesele acesteia în relaţiile cu organele administraţiei de stat, cu întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi cetăţenii.

8. Imixtiunea organelor de stat, obşteşti şi cooperatiste în activitatea economică sau de alt gen a gospodăriei ţărăneşti este interzisă.

Gospodăria ţărănească se înfiinţează pe principii benevole. Pentru ţinerea gospodăriei ţărăneşti cetăţenilor Republicii Moldova li se atribuie terenuri în proprietate privată sau li se dau în arendă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

1. Gospodăria ţărănească se înregistrează de către organele autoadministrării locale după ce i-a fost eliberat titlu de stat de proprietate asupra terenului sau după ce a fost legalizat contractul de luare în arendă a terenului.

2. După înregistrare, gospodăria ţărănească, ca producător independent, deschide cont de decontare şi alte conturi la bancă, îşi face sigiliu, stabileşte relaţii de afaceri cu alte întreprinderi, instituţii, organizaţii şi cetăţeni.

să efectueze lucrări de irigare, desecare, lucrări tehnice pentru culturile agricole şi alte lucrări de ameliorare, să construiască iazuri în corespundere cu legislaţia privind ocrotirea naturii;

să dea în arendă terenul sau o parte din el în caz de incapacitate temporară de muncă, de înscriere la o instituţie de învăţămînt sau încorporare;

să primească, în cazul înstrăinării terenului pentru nevoile statului şi ale societăţii, un alt teren echivalent, compensarea cheltuielilor şi a pierderilor, inclusiv cîştigul nerealizat.

să folosească eficient terenul conform destinaţiei lui speciale, să-i sporească fertilitatea, să înfăptuiască în complex măsuri pentru protecţia solului, să nu admită, ca urmare a activităţii sale economice, înrăutăţirea stării ecologice, atît pe terenul propriu cît şi pe terenurile altor proprietari;

să prezinte la timp organelor autoadministrării locale, în conformitate cu legislaţia funciară, informaţii privind starea terenului şi folosirea lui, inclusiv informaţii necesare pentru ţinerea cadastrului funciar;

În cazul în care obligaţiile fixate în acest articol se încalcă, conducătorii gospodăriei ţărăneşti poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Terenurile gospodăriei ţărăneşti se transmit prin moştenire şi se înstrăinează în folosul cetăţenilor Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare.

1. Bunurile gospodăriei ţărăneşti le constituie: terenul, semănăturile şi plantaţiile multianuale de pe el, casa de locuit, construcţiile gospodăreşti, instalaţiile de ameliorare şi cu altă destinaţie, vitele productive şi de muncă, păsările, maşinele agricole şi altă tehnică, utilajele, mijloacele de transport, inventarul şi alte bunuri necesare pentru activitatea gospodărească şi de altă natură.

veniturile obţinute de pe urma realizării producţiei (executării lucrărilor, prestării serviciilor), precum şi ca rezultat al altor activităţi;

1. Bunurile gospodăriei ţărăneşti aparţin tuturor membrilor ei cu drept de proprietate comună sau în diviziune.

2. Bunurile gospodăriei ţărăneşti se asigură pe principii benevole în conformitate cu legislaţia în vigoare.

1. La baza activităţii gospodăriei ţărăneşti stă munca individuală a membrilor ei. Din necesităţi de producţie pentru executarea lucrărilor în gospodărie pot fi angajaţi pe baza de contract şi alţi cetăţeni.

2. Remunerarea muncii cetăţenilor care au încheiat contracte de folosire a muncii lor se face cu prioritate, fără a fi pusă în dependenţă de rezultatele activităţii gospodăriei ţărăneşti; ea nu trebuie să fie mai mică decît plata stabilită pentru lucrătorii cu aceleaşi profesii de la întreprinderile de stat, dacă nu se prevede altfel în contract.

3. Conducătorul gospodăriei ţărăneşti este obligat să asigure securitatea muncii membrilor gospodăriei sale şi a cetăţenilor care au încheiat contracte de folosire a muncii lor.

5. Înscrierile privind activitatea de muncă a membrilor gospodăriei ţărăneşti şi a cetăţenilor care au încheiat contracte de folosire a muncii lor se fac în carnetele de muncă de către conducătorul gospodăriei ţărăneşti şi se autentifică de către organul autoadministrării locale.

6. Litigiile de muncă dintre conducătorul gospodăriei ţărăneşti, membrii ei şi cetăţenii care au încheiat contracte de folosire a muncii lor se soluţionează de instanţa judecătorească.

2. Organele de stat exercită controlul asupra activităţii gospodăriei ţărăneşti în domeniul folosirii terenului, utilizării creditelor de stat, achitării impozitelor, protecţiei muncii, profilaxiei bolilor de vite, a bolilor şi dăunătorilor plantelor, respectării legislaţiei privind ocrotirea naturii.

1. Gospodăria ţărănească are dreptul exclusiv de a dispune de producţia sa şi de a o realiza după cum crede de cuviinţă.

2. Gospodăria ţărănească îşi poate realiza producţia la preţuri achiziţie, contractuale, de piaţă şi la alte preţuri.

3. Gospodăria ţărănească poate livra producţia la export. Operaţiile de decontare cu partenerii de peste hotare se efectuează în modul stabilit de legislaţie.

1. Gospodăria ţărănească îşi procură mijloacele tehnico-materiale necesare unei activităţi normale prin intermediul sistemului organizaţiilor de aprovizionare de stat, inclusiv din contul fondurilor repartizate special gospodăriilor ţărăneşti. Totodată ea îşi poate procura mijloace tehnico-materiale la orice întreprindere, organizaţie de stat sau cooperatistă, la piaţă, la persoanele particulare, precum şi în reţeaua de comerţi cu amănuntul de stat şi cooperatistă.

2. Repararea şi deservirea tehnică a tractoarelor, tehnicii agricole şi utilajelor, camioanelor din posesia gospodăriei ţărăneşti se efectuează de către întreprinderile şi organizaţiile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă pentru prestarea serviciilor.

1. Mijloacele băneşti ale gospodăriei ţărăneşti se formează din încasarea de pe urma realizării producţiei (executării lucrărilor şi prestării serviciilor), din credite, alocaţii bugetare şi din alte venituri.

2. Pentru a-şi păstra mijloacele băneşti şi a efectua toate felurile de operaţii de decontare, creditare şi de casă, gospodăria ţărănească deschide conturi de decontare şi alte conturi, inclusiv valutar, la orice bancă la locul de înregistrare a gospodăriei.

3. Băncile acordă gospodăriei ţărăneşti, pe bază de contract, împrumuturi pe termen lung şi pe termen scurt.

4. Gospodăria ţărănească poate livra producţie, executa lucrări, presta servicii, beneficiarii (consumatorii) achitînd plata în credit, inclusiv procentele prevăzute pentru folosirea mijloacelor de împrumut.

Gospodăria ţărănească are dreptul să procure producţie, să beneficieze de lucrările şi serviciile acordate, de întreprinderi, instituţii, organizaţii şi de cetăţeni, în credit.

1. Gospodăriile ţărăneşti se pot uni (intra), pe principii benevole, pe bază de contract în cooperative şi în alte organizaţii pentru producerea, prelucrarea şi realizarea producţiei agricole, aprovizionarea tehnico-materială, pentru lucrările de construcţie, deservire tehnică, veterinară, agrochimică, asigurarea cu apă, asistenţa consultativă şi creditar-financiară.

2. Asociaţiile gospodăriilor ţărăneşti se pot constitui fie prin unirea gospodăriilor ţărăneşti de sine stătătoare, fie în cazul reorganizării colhozurilor şi sovhozurilor.

3. Asociaţia gospodăriilor ţărăneşti activează conform statutului aprobat de membrii ei, are drept de persoană juridică şi urmează a fi înregistrată la organele autoadministrării locale în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

4. Gospodăriile ţărăneşti care fac parte din asociaţie îşi păstrează independenţa, drepturile asupra terenurilor.

5. Gospodăria ţărănească are dreptul să iasă din componenţa oricărei organizaţii. La ieşirea din componenţa întreprinderii sau a organizaţiei gospodăria ţărănească are dreptul la partea ei din coproprietate.

1. Statul garantează apărarea terenurilor şi a celorlalte bunuri, transmise în proprietate sau date în arendă gospodăriei ţărăneşti, de acţiunile ilicite din partea întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi a cetăţenilor şi poartă răspundere pentru pagubele cauzate gospodăriei în legătură cu limitarea activităţii ei economice, În aceste cazuri gospodăriei ţărăneşti i se compensează pagubele pricinuite (cheltuielile, beneficiul incomplet, valoarea bunurilor pierdute sau deteriorate).

2. Membrii gospodăriei ţărăneşti, precum şi cetăţenii care au încheiat contracte de folosire a muncii lor beneficiază de asigurare socială şi de asistenţă socială în conformitate cu legislaţia în vigoare.

3. Gospodăria ţărănească poartă răspundere materială în conformitate cu legislaţia în vigoare faţă de membrii săi şi faţă de cetăţenii care au încheiat contracte de folosire a muncii lor, pentru prejudiciul cauzat acestora prin mutilarea sau zdruncinarea sănătăţii lor în procesul executării obligaţiilor de muncă.

4. Deservirea socială şi culturală a membrilor gospodăriei ţărăneşti este asigurată din contul mijloacelor proprii şi a mijloacelor fondurilor sociale de consum.

5. Perioada de muncă în gospodăria ţărănească a membrilor şi a ceteţenilor angajaţi prin contracte de folosire a muncii lor se ia în considerare la stabilirea vechimii totale de muncă şi documentelor ce confirmă achitarea plăţii lor pentru asigurarea socială.

6. Ajutoarele de stat de asigurare socială şi pensiile pentru membrii gospodăriei ţărăneşti şi cetăţenii care au încheiat contracte de folosire a muncii lor se fixează şi se plătesc în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţie.

7. Membrilor gospodăriei ţărăneşti şi cetăţenilor care au încheiat contracte de folosire a muncii lor li se acordă ajutor pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, alte indemnizaţii sau servicii specifice asigurării sociale de stat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Femeilor, membri ai gospodăriei ţărăneşti, şi femeilor care au încheiat contracte de folosire a muncii lor li se acordă concedii de maternitate, alte concedii şi înlesniri, prevăzute pentru femeile care lucrează.

terenul nu este folosit în scopuri agricole fără motive întemeiate în decursul a doi ani de la data înregistrării gospodăriei ţărăneşti;

nu rămîne nici un membru al gospodăriei ţărăneşti sau nici un moştinitor, care ar dori să continuie activitatea gospodăriei;

1. Hotărîrea privind încetarea activităţii gospodăriei ţărăneşti se adoptă de către organul autoadministrării locale, iar în cazul falimentului - de către instanţa judecătorească.

Litigiile privind încetarea activităţii gospodăriei ţărăneşti se soluţionează de către instanţa judecătorească.

2. Retragerea în modul stabilit de lege din posesia gospodăriei ţărăneşti a terenului pentru nevoile statului şi a societăţii se face cu consimţămîntul ei după ce organul autoadministrării locale i-a repartizat, la dorinţa ei, un teren echivalent.

3. În caul în care gospodăria ţărănească îşi încetează activitatea pînă la expirarea termenului de acordare a înlesnirilor fiscale, gospodăria achită suma totală a impozitului. Prevederile în cauză nu se extind asupra înlesnirilor la impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată prevăzute de Codul fiscal.

4. După încetarea activităţii gospodăriei ţărăneşti, bunurile ei sînt folosite pentru retribuirea muncii cetăţenilor angajaţi prin contracte de folosire a muncii lor, pentru achitarea vărsămintelor în bugetul de stat, restituirea împrumuturilor bancare şi achitarea cu ceilalţi creditori.

LPA841/1992 ID intern unic: 312885 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 841 din 03.01.1992
cu privire la gospodăria ţărănească (de fermier)
Publicat : 30.01.1992 în Monitorul Parlamentului Nr. 1 art Nr : 2
Abrogată prin LP1353 din 03.11.00, MO14-15/08.02.01 art.52 MODIFICAT LP493-XIV din 09.07.99, MO90-92/19.08.99 art.452 LP1592-XII din 27.02.98, MO44-46/21.05.98 art.326 Notă: Vezi Hot. Parl. nr.842-XII din 03.01.92 "Pentru punerea în aplicare a legii cu privire la gospodăria ţărănească (de fermier) Articolul 1. Noţiunea de gospodărie ţărănească (de fermier). Dispoziţii generale 1. Gospodăria ţărănească (de fermier)* este în sistemul economic al republicii un subiect independent cu statut de persoană fizică, care, ca rezultat a folosirii terenurilor şi a altor bunuri, aflate în proprietate privată sau luate în arendă, produce, prelucrează şi vinde producţia agricolă. [Art.1 pct.1 modificat prin LP1592-XII din 27.02.98] 2. Gospodăria ţărănească reprezintă o formă de activitate liberă de antreprenor, ce se realizează pe principiile avantajului economic. 3. Membri ai gospodăriei ţărăneşti sînt consideraţi membrii familiei 4. Conducător al gospodăriei ţărăneşti poate fi oricare dintre cetăţenii Republicii Moldova care a împlinit 18 ani. 5. La organizarea producţiei şi la stăpînirea mijloacelor sale de producţie şi a produselor obţinute gospodăria ţărănească beneficiază de aceleaşi drepturi, ca şi alte forme de gospodărire în agricultură. 6. Relaţiile gospodăriei ţărăneşti cu organele administraţiei de stat, cu întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi cetăţenii se stabilesc pe baze de contracte şi se realizează prin decontări în numerar şi prin virament. 7. Conducătorii gospodăriei ţărăneşti reprezintă interesele acesteia în relaţiile cu organele administraţiei de stat, cu întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi cetăţenii. 8. Imixtiunea organelor de stat, obşteşti şi cooperatiste în activitatea economică sau de alt gen a gospodăriei ţărăneşti este interzisă. Articolul 2. Înfiinţarea gospodăriei ţărăneşti Gospodăria ţărănească se înfiinţează pe principii benevole. Pentru ţinerea gospodăriei ţărăneşti cetăţenilor Republicii Moldova li se atribuie terenuri în proprietate privată sau li se dau în arendă în conformitate cu legislaţia în vigoare. Articolul 3. Înregistrarea gospodăriei ţărăneşti 1. Gospodăria ţărănească se înregistrează de către organele autoadministrării locale după ce i-a fost eliberat titlu de stat de proprietate asupra terenului sau după ce a fost legalizat contractul de luare în arendă a terenului. 2. După înregistrare, gospodăria ţărănească, ca producător independent, deschide cont de decontare şi alte conturi la bancă, îşi face sigiliu, stabileşte relaţii de afaceri cu alte întreprinderi, instituţii, organizaţii şi cetăţeni. Articolul 4. Drepturile membrilor gospodăriei ţărăneşti Membrii gospodăriei ţărăneşti au dreptul: să gospodărească de sine stătător terenul; să dispună de producţia obţinută şi de veniturile dobîndite de pe urma vînzării ei; să efectueze lucrări de irigare, desecare, lucrări tehnice pentru culturile agricole şi alte lucrări de ameliorare, să construiască iazuri în corespundere cu legislaţia privind ocrotirea naturii; să schimbe terenul cu autorizaţia organului autoadministrării locale; să dea în arendă terenul sau o parte din el în caz de incapacitate temporară de muncă, de înscriere la o instituţie de învăţămînt sau încorporare; să primească, în cazul înstrăinării terenului pentru nevoile statului şi ale societăţii, un alt teren echivalent, compensarea cheltuielilor şi a pierderilor, inclusiv cîştigul nerealizat. Articolul 5. Obligaţiile membrilor gospodăriei ţărăneşti Membrii gospodăriei ţărăneşti sînt obligaţi: să folosească eficient terenul conform destinaţiei lui speciale, să-i sporească fertilitatea, să înfăptuiască în complex măsuri pentru protecţia solului, să nu admită, ca urmare a activităţii sale economice, înrăutăţirea stării ecologice, atît pe terenul propriu cît şi pe terenurile altor proprietari; să achite la timp impozitul funciar şi arenda pentru teren; să nu încalce drepturile altor proprietari, posesori funciari sau arendaşi; să prezinte la timp organelor autoadministrării locale, în conformitate cu legislaţia funciară, informaţii privind starea terenului şi folosirea lui, inclusiv informaţii necesare pentru ţinerea cadastrului funciar; să rezolve, în modul stabilit, paguba pentru scăderea fertilităţii terenului, admisă din vina lui; să păstreze bornele de hotar şi obiectele reţelei geodezice de stat aflate pe terenul lui; să respecte organizarea teritoriului în regimul proprietăţii funciare stabilit. În cazul în care obligaţiile fixate în acest articol se încalcă, conducătorii gospodăriei ţărăneşti poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. Articolul 6. Moştenirea şi înstrăinarea terenurilor gospodăriei ţărăneşti Terenurile gospodăriei ţărăneşti se transmit prin moştenire şi se înstrăinează în folosul cetăţenilor Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare. Articolul 7. Bunurile gospodăriei ţărăneşti şu sursele dobîndirii lor 1. Bunurile gospodăriei ţărăneşti le constituie: terenul, semănăturile şi plantaţiile multianuale de pe el, casa de locuit, construcţiile gospodăreşti, instalaţiile de ameliorare şi cu altă destinaţie, vitele productive şi de muncă, păsările, maşinele agricole şi altă tehnică, utilajele, mijloacele de transport, inventarul şi alte bunuri necesare pentru activitatea gospodărească şi de altă natură. 2. Sursele de dobîndire a bunurilor gospodăriei ţărăneşti sînt: mijloacele băneşti şi materiale ale membrilor gospodăriei ţărăneşti; veniturile obţinute de pe urma realizării producţiei (executării lucrărilor, prestării serviciilor), precum şi ca rezultat al altor activităţi; cîştigurile pe care le aduc hîrtiile de valoare; creditele băncilor şi altor creditori; investiţiile capitale şi dotaţiile de la bugetul de stat; alte surse neinterzise de legislaţia în vigoare. Articolul 8. Apartenenţa bunurilor gospodăriei ţărăneşti şi asigurarea lor 1. Bunurile gospodăriei ţărăneşti aparţin tuturor membrilor ei cu drept de proprietate comună sau în diviziune. 2. Bunurile gospodăriei ţărăneşti se asigură pe principii benevole în conformitate cu legislaţia în vigoare. Articolul 9. Munca în gospodăria ţărănească 1. La baza activităţii gospodăriei ţărăneşti stă munca individuală a membrilor ei. Din necesităţi de producţie pentru executarea lucrărilor în gospodărie pot fi angajaţi pe baza de contract şi alţi cetăţeni. 2. Remunerarea muncii cetăţenilor care au încheiat contracte de folosire a muncii lor se face cu prioritate, fără a fi pusă în dependenţă de rezultatele activităţii gospodăriei ţărăneşti; ea nu trebuie să fie mai mică decît plata stabilită pentru lucrătorii cu aceleaşi profesii de la întreprinderile de stat, dacă nu se prevede altfel în contract. 3. Conducătorul gospodăriei ţărăneşti este obligat să asigure securitatea muncii membrilor gospodăriei sale şi a cetăţenilor care au încheiat contracte de folosire a muncii lor. 4. Relaţiile de muncă în gospodăria ţărănească se stabilesc de către membrii gospodăriei. 5. Înscrierile privind activitatea de muncă a membrilor gospodăriei ţărăneşti şi a cetăţenilor care au încheiat contracte de folosire a muncii lor se fac în carnetele de muncă de către conducătorul gospodăriei ţărăneşti şi se autentifică de către organul autoadministrării locale. 6. Litigiile de muncă dintre conducătorul gospodăriei ţărăneşti, membrii ei şi cetăţenii care au încheiat contracte de folosire a muncii lor se soluţionează de instanţa judecătorească. Articolul 10. Evidenţa şi sistemul dărilor de seamă în gospodăria ţărănească 1. Conducătorul gospodăriei ţărăneşti ţine evidenţa activităţii gospodăriei sale. 2. Organele de stat exercită controlul asupra activităţii gospodăriei ţărăneşti în domeniul folosirii terenului, utilizării creditelor de stat, achitării impozitelor, protecţiei muncii, profilaxiei bolilor de vite, a bolilor şi dăunătorilor plantelor, respectării legislaţiei privind ocrotirea naturii. Articolul 11. Realizarea producţiei de către gospodăria ţărănească 1. Gospodăria ţărănească are dreptul exclusiv de a dispune de producţia sa şi de a o realiza după cum crede de cuviinţă. 2. Gospodăria ţărănească îşi poate realiza producţia la preţuri achiziţie, contractuale, de piaţă şi la alte preţuri. 3. Gospodăria ţărănească poate livra producţia la export. Operaţiile de decontare cu partenerii de peste hotare se efectuează în modul stabilit de legislaţie. Articolul 12. Asigurarea tehnico-materială a gospodăriei ţărăneşti 1. Gospodăria ţărănească îşi procură mijloacele tehnico-materiale necesare unei activităţi normale prin intermediul sistemului organizaţiilor de aprovizionare de stat, inclusiv din contul fondurilor repartizate special gospodăriilor ţărăneşti. Totodată ea îşi poate procura mijloace tehnico-materiale la orice întreprindere, organizaţie de stat sau cooperatistă, la piaţă, la persoanele particulare, precum şi în reţeaua de comerţi cu amănuntul de stat şi cooperatistă. 2. Repararea şi deservirea tehnică a tractoarelor, tehnicii agricole şi utilajelor, camioanelor din posesia gospodăriei ţărăneşti se efectuează de către întreprinderile şi organizaţiile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă pentru prestarea serviciilor. Articolul 13. Mijloacele băneşti, finanţarea şi creditarea gospodăriei ţărăneşti 1. Mijloacele băneşti ale gospodăriei ţărăneşti se formează din încasarea de pe urma realizării producţiei (executării lucrărilor şi prestării serviciilor), din credite, alocaţii bugetare şi din alte venituri. 2. Pentru a-şi păstra mijloacele băneşti şi a efectua toate felurile de operaţii de decontare, creditare şi de casă, gospodăria ţărănească deschide conturi de decontare şi alte conturi, inclusiv valutar, la orice bancă la locul de înregistrare a gospodăriei. 3. Băncile acordă gospodăriei ţărăneşti, pe bază de contract, împrumuturi pe termen lung şi pe termen scurt. 4. Gospodăria ţărănească poate livra producţie, executa lucrări, presta servicii, beneficiarii (consumatorii) achitînd plata în credit, inclusiv procentele prevăzute pentru folosirea mijloacelor de împrumut. Gospodăria ţărănească are dreptul să procure producţie, să beneficieze de lucrările şi serviciile acordate, de întreprinderi, instituţii, organizaţii şi de cetăţeni, în credit. Articolul 14. Impozitul pe venitul gospodăriei ţărăneşti Impozitul pe venitul gospodăriei ţărăneşti este perceput în conformitate cu ligislaţia fiscală. Articolul 15. Activitatea în comun a gospodăriilor ţărăneşti 1. Gospodăriile ţărăneşti se pot uni (intra), pe principii benevole, pe bază de contract în cooperative şi în alte organizaţii pentru producerea, prelucrarea şi realizarea producţiei agricole, aprovizionarea tehnico-materială, pentru lucrările de construcţie, deservire tehnică, veterinară, agrochimică, asigurarea cu apă, asistenţa consultativă şi creditar-financiară. 2. Asociaţiile gospodăriilor ţărăneşti se pot constitui fie prin unirea gospodăriilor ţărăneşti de sine stătătoare, fie în cazul reorganizării colhozurilor şi sovhozurilor. 3. Asociaţia gospodăriilor ţărăneşti activează conform statutului aprobat de membrii ei, are drept de persoană juridică şi urmează a fi înregistrată la organele autoadministrării locale în modul stabilit de legislaţia în vigoare. 4. Gospodăriile ţărăneşti care fac parte din asociaţie îşi păstrează independenţa, drepturile asupra terenurilor. [Art.15 pct.4 modificat prin LP1592-XII din 27.02.98, MO44-46/21.05.98 art.326] 5. Gospodăria ţărănească are dreptul să iasă din componenţa oricărei organizaţii. La ieşirea din componenţa întreprinderii sau a organizaţiei gospodăria ţărănească are dreptul la partea ei din coproprietate. Articolul 16. Apărarea socială a gospodăriei ţărăneşti 1. Statul garantează apărarea terenurilor şi a celorlalte bunuri, transmise în proprietate sau date în arendă gospodăriei ţărăneşti, de acţiunile ilicite din partea întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi a cetăţenilor şi poartă răspundere pentru pagubele cauzate gospodăriei în legătură cu limitarea activităţii ei economice, În aceste cazuri gospodăriei ţărăneşti i se compensează pagubele pricinuite (cheltuielile, beneficiul incomplet, valoarea bunurilor pierdute sau deteriorate). 2. Membrii gospodăriei ţărăneşti, precum şi cetăţenii care au încheiat contracte de folosire a muncii lor beneficiază de asigurare socială şi de asistenţă socială în conformitate cu legislaţia în vigoare. 3. Gospodăria ţărănească poartă răspundere materială în conformitate cu legislaţia în vigoare faţă de membrii săi şi faţă de cetăţenii care au încheiat contracte de folosire a muncii lor, pentru prejudiciul cauzat acestora prin mutilarea sau zdruncinarea sănătăţii lor în procesul executării obligaţiilor de muncă. 4. Deservirea socială şi culturală a membrilor gospodăriei ţărăneşti este asigurată din contul mijloacelor proprii şi a mijloacelor fondurilor sociale de consum. 5. Perioada de muncă în gospodăria ţărănească a membrilor şi a ceteţenilor angajaţi prin contracte de folosire a muncii lor se ia în considerare la stabilirea vechimii totale de muncă şi documentelor ce confirmă achitarea plăţii lor pentru asigurarea socială. 6. Ajutoarele de stat de asigurare socială şi pensiile pentru membrii gospodăriei ţărăneşti şi cetăţenii care au încheiat contracte de folosire a muncii lor se fixează şi se plătesc în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţie. 7. Membrilor gospodăriei ţărăneşti şi cetăţenilor care au încheiat contracte de folosire a muncii lor li se acordă ajutor pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, alte indemnizaţii sau servicii specifice asigurării sociale de stat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Femeilor, membri ai gospodăriei ţărăneşti, şi femeilor care au încheiat contracte de folosire a muncii lor li se acordă concedii de maternitate, alte concedii şi înlesniri, prevăzute pentru femeile care lucrează. Articolul 17.Condiţiile de încetare a activităţii gospodăriei ţărăneşti Gospodăria ţărănească îşi încetează activitatea în cazurile în care: membrii gospodăriei hotărăsc încetarea ei; terenul nu este folosit în scopuri agricole fără motive întemeiate în decursul a doi ani de la data înregistrării gospodăriei ţărăneşti; nu rămîne nici un membru al gospodăriei ţărăneşti sau nici un moştinitor, care ar dori să continuie activitatea gospodăriei; terenul este înstrăinat în modul stabilit de lege pentru nevoile statului şi ale societăţii; gospodăria se reorganizează (are loc comasarea, absorbţia, divizarea separarea); gospodăria dă faliment. Articolul 18. Modul de încetare a activităţii gospodăriei ţărăneşti 1. Hotărîrea privind încetarea activităţii gospodăriei ţărăneşti se adoptă de către organul autoadministrării locale, iar în cazul falimentului - de către instanţa judecătorească. Litigiile privind încetarea activităţii gospodăriei ţărăneşti se soluţionează de către instanţa judecătorească. 2. Retragerea în modul stabilit de lege din posesia gospodăriei ţărăneşti a terenului pentru nevoile statului şi a societăţii se face cu consimţămîntul ei după ce organul autoadministrării locale i-a repartizat, la dorinţa ei, un teren echivalent. 3. În caul în care gospodăria ţărănească îşi încetează activitatea pînă la expirarea termenului de acordare a înlesnirilor fiscale, gospodăria achită suma totală a impozitului. Prevederile în cauză nu se extind asupra înlesnirilor la impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată prevăzute de Codul fiscal. [Art.18 pct.3 modificat prin LP493-XIV din 09.07.99, MO90-92/19.08.99 art.452] [Art.18 pct.3 modificat prin LP1592-XII din 27.02.98, MO44-46/21.05.98 art.326] 4. După încetarea activităţii gospodăriei ţărăneşti, bunurile ei sînt folosite pentru retribuirea muncii cetăţenilor angajaţi prin contracte de folosire a muncii lor, pentru achitarea vărsămintelor în bugetul de stat, restituirea împrumuturilor bancare şi achitarea cu ceilalţi creditori. PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA Mircea SNEGUR Chişinău, 3 ianuarie 1991. Nr.841-XII.