STRATEGIA DE DEZVOLTARE A DOMENIULUI
TELECOMUNICAŢIILOR

prin ordinul ministrului transporturilor

şi comunicaţiilor nr. 188 din 11.11.2004 _____________Vasile ZGARDAN

Domeniul comunicaţiilor electronice reprezintă una din priorităţile dezvoltării economico-sociale a Republicii Moldova în următorii 10-15 ani.

Strategia de dezvoltare a domeniului telecomunicaţiilor (în continuare Strategia) este elaborată în vederea realizării Politicii naţionale în domeniul telecomunicaţiilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 975 din 13 septembrie 2001 şi a Hotărîrii Guvernului nr.1234 din 9 noiembrie 2004 cu privire la aprobarea Programului de telefonizare a ţării pentru anii 2005-2010.

Strategia îşi propune o sistematizare a acţiunilor în domeniul telecomunicaţiilor menite să asigure crearea condiţiilor şi formarea mecanismelor de dezvoltare continuă a sectorului pentru integrarea sa în infrastructura informaţională globală.

Strategia stabileşte modalităţile de realizare a obiectivelor şi sarcinilor de bază în reformarea telecomunicaţiilor naţionale. În procesul de elaborare s-a ţinut cont de recomandările Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT), Conferinţei Europene a Administraţiilor Poştale şi de Telecomunicaţii (CEPT), a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), de directivele Uniunii Europene şi de experienţa ţărilor Europei Centrale şi de Est.

Pe parcursul implementării strategiei, se va realiza o supervizare continuă a sectorului de telecomunicaţii pentru a identifica din timp tendinţele de schimbare şi a elabora noi căi de acţiune, adecvate noilor relaţii.

Acest document îşi propune o analiză a situaţiei actuale a sectorului de telecomunicaţii şi prezentarea unei alegeri motivate a acţiunilor ce urmează să fie întreprinse în următorii ani în acest domeniu.

1. ANALIZA SECTORULUI DE TELECOMUNICAŢII

Telecomunicaţiile au încetat să mai fie considerate un serviciu de lux, în contextul în care dreptul la comunicare şi informare este recunoscut ca drept fundamental al cetăţeanului. Sectorul de telecomunicaţii a avut în ultimii ani o evoluţie deosebit de dinamică, caracterizată prin restructurare şi liberalizare în condiţiile unor evoluţii tehnologice spectaculoase.

Piaţa telefoniei fixe a fost liberalizată în Republica Moldova începînd cu 1 ianuarie 2004. Pînă în prezent sînt înregistrate peste 10 companii autorizate să furnizeze servicii de telefonie fixă locală.

Operatorul naţional în domeniul telecomunicaţiilor este S.A. "Moldtelecom" care prin intermediul a 41 filiale prestează servicii de telefonie fixa, transport date si acces Internet, inclusiv şi acces Internet angro altor prestatori de servicii Internet (ISP). Densitatea telefoanelor fixe constituie 22%, faţă de 14,6% în anul 1998. Densitatea telefoanelor diferă esenţial în mediul rural faţă de cea din mediul urban. Astfel în localităţile rurale la 100 locuitori revin circa 13 linii de telefon, iar în cele urbane - 34,5 linii de telefon. Ponderea centralelor digitale constituie cca. 53 %.

Serviciile de telefonie mobilă au fost lansate in Moldova în standardul NMT 450i în anul 1996. În octombrie 1998 compania S.A."Voxtel" a lansat prima reţea GSM. Al doilea operator S.A. "Moldcell" a primit licenţa de prestare a serviciilor de telefonie mobilă celulară în standardul GSM în noiembrie 1999 şi a început activitatea operaţională in luna aprilie 2000. Densitatea telefoanelor mobile constituie circa 18 %, faţă de 0,3% în anul 1998. Ambele reţele de comunicaţii celulare acoperiră mai mult de 3/4 din teritoriul republicii, ceea ce asigură accesul la serviciile de telefonie mobilă celulară a peste 80% din populaţia ţării.

Politica naţională în domeniul telecomunicaţiilor adoptată în anul 2001 prevede atingerea densităţii telefonice fixe de 25% şi mobile de 15% către finele anului 2005 şi 35% şi respectiv 30% la finele anului 2010. Însă ritmul real de dezvoltare a telefoniei mobile în ultimii ani total a schimbat aceste aşteptări. Se estimează că densitatea telefoniei mobile în anul 2005 se va egala cu cea fixă sau chiar o va depăşi.

Serviciile transport date (Internet) au fost lansate începînd cu anul 1995. Pînă la 01.01.2004, 279 de companii au fost autorizate să ofere servicii în domeniul tehnologiilor informaţiei, inclusiv 72 - transport date prin reţele terestre şi/sau VSAT, 50 - servicii de IP-telefonie etc.

Serviciile transport date şi Internet au o capacitate externă de aproximativ 230 Mbps, asigurată de Moldtelecom (155 Mbps), TeleMediaGrup (34 Mbps), Sky Vision şi Moldsat-Intersat Communications (InterSat, 25 Mbps), Asociaţia ştiinţifică educaţională RENAM (16 Mb/s).

Operatorul naţional în domeniul radiodifuziunii şi TV, Întreprinderea de Stat "Radiocomunicaţii" a fost creată în 1947. La momentul actual întreprinderea prestează servicii de televiziune, radiodifuziune şi transport de date. Întreprinderea dispune de o reţea de radiodifuziune în banda de unde medii (UM), două reţele de radiodifuziune în banda de unde ultrascurte ( programul I naţional cu acoperire a teritoriului ţării de 100% şi programul II "Luceafărul" cu 90% acoperire) şi trei reţele de televiziune (reţeaua I, programul M1 cu 99% acoperire, reţeaua II, programul "Перîый канал", cu 95% acoperire şi reţeaua III cu 89% acoperire).

Activează mai multe companii de prestare a serviciilor de TV prin cablu. Printre ele cea mai semnificativă cotă pe piaţă astăzi o are întreprinderea mixtă moldo-americană "Sun-TV" S.R.L. care activează pe piaţa serviciilor de televiziune din anul 1995. La momentul actual "Sun-TV" operează o reţea de televiziune eter-cablu în standardul MMDS care acoperă mun. Chişinău.

2. OBIECTIVELE STRATEGICE

Ţinînd cont de priorităţile politicii Guvernului - în domeniul telecomunicaţiilor, precum şi de intenţia viitoarei aderări la Uniunea Europeana, de obligaţiunile asumate faţă de OMC, drept obiective care se impun în ramura telecomunicaţiilor pe parcursul reformelor sînt:

- adoptarea si dezvoltarea continuă a cadrului legislativ şi reglementar armonizîndu-l cu cel al UE, UIT şi CEPT;

- asigurarea unor condiţii egale tuturor participanţilor la piaţa liberă de telecomunicaţii, prin stabilirea regulilor de conduită, apte să asigure o competiţie eficientă şi o concurenţă loială;

- crearea unei infrastructuri moderne a telecomunicaţiilor în Republica Moldova ca factor important al revitalizării economiei naţionale şi dinamizării activităţii intelectuale a societăţii;

- integrarea telecomunicaţiilor Republicii Moldova în sistemul de telecomunicaţii european şi mondial cu respectarea specificului şi intereselor naţionale;

- asigurarea populaţiei cu o gamă largă de servicii noi de telecomunicaţii înalt calitative la preţuri accesibile.

3. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI. DIRECŢII DE ACŢIUNE

În vederea atingerii obiectivelor trasate de Politica naţională în domeniul telecomunicaţiilor, se definesc următoarele căi principale de dezvoltare a ramurii pe parcursul reformelor.

3.1. Separarea funcţiilor de administrare, reglementare şi de operare

Principiul de bază în gestionarea pieţei libere şi reformarea cadrului instituţional este separarea instituţională a funcţiilor de administrare, reglementare şi operare a domeniului telecomunicaţiilor. Reforma instituţională a început în 1993 cînd a avut loc separarea funcţiilor de operare de cele de administrare şi reglementare, prin crearea Î.S. "Moldtelecom" şi a Î.S. "Poşta Moldovei". În anul 2000 a avut loc separarea funcţiilor de administrare de cele şi reglementare prin crearea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică (denumită în continuare - ANRTI) cu completarea şi modificarea respectivă a Legii telecomunicaţiilor nr. 520-XIII din 07 iulie 1995. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor (în continuare - MTC), este autoritatea publică centrală de specialitate, care realizează politica Guvernului în domeniul telecomunicaţiilor şi determină strategia de dezvoltare a acestui domeniu.

Autoritatea care reglementează activitatea în domeniile telecomunicaţiilor şi informaticii şi implementează strategia de dezvoltare în domeniul menţionat este Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică, care este independentă de Guvern, operatori şi de organele administraţiei publice centrale.

3.2. Armonizarea cadrului legislativ şi reglementar naţional cu cel european

Acordul de Parteneriat şi Cooperare RM - UE impune îndeplinirea unui set de cerinţe şi în special, armonizarea cadrului legislativ şi reglementar naţional cu cel al UE. MTC va promova consecvent prevederile directivelor, deciziilor, recomandărilor şi rezoluţiilor UE, UIT şi CEPT în domeniul telecomunicaţiilor, ţinînd cont de specificul telecomunicaţiilor naţionale. Printre cele mai importante reglementări ale legislaţiei naţionale, pasibile de armonizare, sînt actele normative privind liberalizarea pieţei de telecomunicaţii, implementarea serviciului universal, regulile de interconectare etc. Cadrul reglementar naţional urmează a fi armonizat, în primul rînd, cu prevederile directivelor UE din noul cadru de reglementare comunitar 2002 şi în mod special cu principiile furnizării reţelelor deschise (în continuare - principiile FRD) ale UE. Aceste reglementări ţin de licenţiere şi autorizare, acces la reţele, în special la bucla locală (unbundling local loop), şi interconectarea lor, asigurarea serviciului universal, numerotarea, portabilitatea numerelor, preselectarea operatorilor la efectuarea convorbirilor telefonice, gestiunea frecvenţelor radio, standardizare, evaluarea conformităţii produselor si serviciilor, protecţia datelor personale, securitatea informaţiei.

În vederea traducerii în viaţă a programelor de armonizare a telecomunicaţiilor, MTC la implementarea tehnologiilor şi serviciilor noi:

a) va studia situaţia în ţările UE şi ţările membre ale CEPT pentru a stabili şi urma directivele comunitare;

b) va îndruma implementarea tuturor serviciilor noi de telecomunicaţii prin armonizarea lor cu cele ale ţărilor membre ale UE şi CEPT;

c) va definitiva cadrul de standardizare şi va implementa standardele acceptate în UE şi ţările membre ale CEPT.

3.3. Armonizarea principalelor componente ale sistemului naţional de telecomunicaţii cu cele ale sistemului european

3.3.1. Serviciul universal

În condiţiile economiei de piaţă un loc important îl deţine serviciul universal. Din cauza distanţelor relativ lungi de la abonatul rural pînă la centrală, asigurarea accesului la centrala telefonică prin bucla locală este mai costisitoare decît în localităţile urbane. Disproporţia dintre costurile telecomunicaţiilor şi veniturile populaţiei rurale face dificil accesul acesteia la serviciile de telecomunicaţii. În corespundere cu Directiva 2002/22/EC serviciul universal constă în prestarea unui set minim de servicii care sînt accesibile tuturor utilizatorilor finali, independent de amplasarea lor geografică, la preţuri accesibile şi la un anumit nivel de calitate. Menirea sa este asigurarea accesului la serviciile de telefonie vocală a tuturor cetăţenilor pe întreg teritoriul ţării la un preţ accesibil. Acest lucru presupune o atenţie sporită spre două direcţii:

localităţile a căror deservire presupune costuri mai ridicate pentru operatori;

persoanele cu venituri modeste (invalizi, veterani, pensionari).

Serviciul universal are în telecomunicaţii o importanţă majoră pentru corelarea obiectivelor economice şi sociale, pentru menţinerea echilibrului între liberalizarea principalelor servicii de telecomunicaţii, vitale pentru societate,şi obligaţiunea de a le suporta costurile.

Serviciile incluse în sfera serviciului universal depind de gradul de dezvoltare a telecomunicaţiilor şi periodic vor fi revăzute. La momentul actual din ele fac parte:

a) accesul la reţeaua publică de telefonie fixă, într-un punct fix;

b) serviciul de informaţii privind abonaţii şi punerea la dispoziţie a registrelor abonaţilor, accesul la serviciile de urgenţă;

c) accesul la telefoanele publice cu plată;

d) accesul la Internet.

O soluţie provizorie în prestarea serviciului universal rural pot fi şi telecentrele. În accepţie contemporană, telecentrele pot include nu numai servicii de telefonie vocală ci şi servicii Internet, poştă electronică, clase de calculatoare, săli de televiziune multiprogram etc.

ANRTI va desemna unul sau mai mulţi operatori care vor asigura serviciul universal şi vor presta unul sau mai multe servicii din pachetul minim al serviciului universal, în anumite zone sau pe întreg teritoriul ţării, în aşa mod ca să asigure tuturor locuitorilor Republicii Moldova dreptul de acces la serviciul universal pe întreg teritoriul ţării.

Condiţiile şi procedura de desemnare a operatorilor care prestează serviciul universal se stabilesc de către ANRTI, cu respectarea principiilor de eficienţă, obiectivitate, transparenţă şi nediscriminare.

Mecanismul atingerii obiectivelor serviciului universal va fi realizat prin modalităţile lui de finanţare, din fondul serviciului universal, la care vor fi obligaţi să contribuie toţi operatorii, în baza partajării costurilor nete ale serviciului universal între toţi competitorii ce vor presta servicii de telefonie vocală - fixă, mobilă şi prin IP, servicii de directorii etc.

Se recomandă ANRTI să elaboreze pe parcursul anului 2005 mecanismele de finanţare şi de control asupra investirii mijloacelor destinate serviciului universal.

3.3.2. Dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţii

Reducerea decalajului în dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţii faţă de ţările dezvoltate impune realizarea unui ritm care va asigura atingerea densităţii telefonice în reţelele fixe de 25% şi în cele mobile de 25% către 31 decembrie 2005, şi 35% şi 45% respectiv către 31 decembrie 2010. O atenţie deosebită se va acorda dezvoltării reţelelor de telecomunicaţii rurale. Întru accelerarea dezvoltării telefoniei rurale şi reducerii decalajului faţă de aria urbană, operatorul naţional va construi şi va implementa reţele de radioacces DECT şi CDMA (în banda de frecvenţă 450 MHz).

Pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a sistemului de telecomunicaţii naţional şi pentru asigurarea interoperabilităţii reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii se va limita tipurile sistemelor de comutaţie şi transmisiuni utilizate în reţeaua telefonică fixă publică a S.A. "Moldtelecom" precum şi a operatorilor alternativi. Actualmente în reţelele telefonice sînt utilizate sisteme digitale de comutaţie de tip EWSD, AXE-10, Alcatel 1000 E10, SI-2000, precum TOPEX şi ELTA. Implementarea de mai departe a acestor tipuri de echipament va ţine cont de nivelul tehnologic atins de fiecare sistem şi de experienţa acumulată pe perioada exploatării lor. Se vor întreprinde măsuri în scopul implementării celui mai performant echipament. O atenţie sporită se va acorda implementării serviciilor de bandă largă cu fir şi fără fir (WLL) astfel ca tehnologiile xDSL şi respectiv CDMA, WiFi şi WiMax. Acestea vor permite diversificarea serviciilor şi acordarea facilităţilor noi consumatorilor ca acces rapid la Internet, transfer de date la viteză de ordinul cîtorva Mbps, utilizarea aplicaţiilor multimedia şi vizionarea programelor TV.

3.3.3. Interconectarea reţelelor

Stabilirea unei pieţe libere paneuropene a telecomunicaţiilor este imposibilă fără implementarea unor principii şi condiţii unice, armonizate, pentru accesul deschis la reţelele de telecomunicaţii. Aceste principii se vor conforma celor definite în Directiva 2002/19/EC a UE privind interconectarea şi accesul reţelelor. Interconectare - legătura fizică şi logică a reţelelor de telecomunicaţii care permite utilizatorului, indiferent de reţeaua utilizată, să aibă acces la comunicarea cu orice alt utilizator.

Interconectarea reţelelor se va realiza în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la interconectare elaborat şi aprobat de ANRTI în conformitate cu cerinţele directivei sus-menţionate şi a legislaţiei naţionale. Pentru a asigura încadrarea noilor operatori intraţi în competiţie pe piaţa telecomunicaţiilor, operatorul cu situaţie dominantă pe piaţă va asigura interconectarea în termini şi condiţii nediscriminatorii, la preţuri orientate spre costuri, în corespundere cu Oferta de referinţă pentru interconectare care va fi publicată anual. ANRTI este în drept de a efectua controlul respectării reglementărilor privind interconectarea, pentru a asigura noilor operatori intraţi pe piaţă accesul în reţeaua operatorului cu situaţie dominantă pe piaţă, în mod transparent şi nediscriminatoriu.

3.3.4. Numerotarea, alocarea şi atribuirea numerelor / codurilor

Asigurarea transparenţei, condiţiilor egale şi a imparţialităţii în alocarea numerelor/codurilor sînt cerinţe primordiale în transpunerea în viaţă a principiilor liberei concurenţe pe piaţa de telecomunicaţii. Implementarea recentă a noului Plan Naţional de Numerotare (PNN), care reflectă procesul liberalizării serviciilor şi infrastructurii de telecomunicaţii şi corespunde integral cerinţelor CEPT, permite implementarea noilor servicii naţionale, încadrarea în Reţeaua Unică de Тelecomunicaţii Еuropene (RUTE), în spaţiul unic european de numerotare, precum şi intrarea noilor operatori pe piaţa de telecomunicaţii.

PNN presupune în viitorul apropiat soluţionarea sarcinilor complexe de acces uniform la serviciile de urgenţă, prin numărul 112, acceptat în ţările CEPT. Devine necesară crearea Dispeceratelor integrate de urgenţă cu un sistem operativ de telecomunicaţii, destinat anunţării, recepţionării, prelucrării şi transmiterii către serviciile solicitate a apelurilor de urgenţă, proiectarea şi implementarea platformei inteligente de telecomunicaţii şi crearea unei baze de date adecvate, în vederea asigurării apelurilor de urgenţă. Trecerea la serviciul de urgenţă 112 va fi efectuată în perioada anilor 2005-2007 în dependenţă de resursele disponibile. Pentru o perioadă de început numărul telefonic unic de apeluri de urgenţă 112 va fi utilizat în paralel cu celelalte numere telefonice naţionale pentru anunţarea urgenţelor.

Implementarea sistemului de urgenţă necesită conlucrarea MTC şi ANRTI cu ministerele (autorităţile) responsabile de asigurarea serviciilor respective de urgenţă, pompieri, poliţie, salvare etc. În vederea realizării acestei sarcini, se impune formarea unui grup de lucru interministerial, care va pregăti un program de acţiuni special care va fi propus spre aprobare la Guvern. În vederea stimulării concurenţei pieţei serviciilor de telecomunicaţii pe viitor se va introduce portabilitatea numerelor, selectarea şi preselectarea operatorului pentru apeluri telefonice interurbane şi internaţionale.

3.3.5. Strategia promovării standardizării

Standardizarea în domeniul telecomunicaţiilor constituie unul din elementele principale ale dezvoltării ramurii, contribuie la transformările economice care au loc în domeniu, asigură interesele Republicii Moldova ca stat independent şi partener în procesul de integrare interstatală, europeană şi mondială.

Obiectivele principale ale standardizării sînt asigurarea corespunderii produselor şi serviciilor din telecomunicaţii documentelor normative şi destinaţiei lor, protecţia consumatorilor prin asigurarea calităţii înalte a produselor şi serviciilor, înlăturarea barierelor tehnice în calea comerţului, asigurarea capacităţii de concurenţă pe piaţă, asigurarea compatibilităţii acestor produse. Realizarea acestor obiective necesită:

- crearea cadrului normativ;

- crearea structurii executive;

- elaborarea şi realizarea programelor de standardizare.

Cadrul normativ in domeniul telecomunicaţiilor se constituie din reglementări tehnice, standarde, norme şi prescripţii.

În legătură cu trecerea de la obligativitatea standardelor la standardizarea benevolă un rol deosebit revine elaborării şi implementării reglementărilor tehnice, care vor transpune Derectivele UE în legislaţia naţională:

- Directiva cu privire la echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii;

- Directiva cu privire la compatibilitatea electromagnetică a aparatelor electrice şi electronice;

- Directiva cu privire la echipamente de joasă tensiune;

- Directiva cu privire la echipamentele de telecomunicaţii şi staţiile de satelit ş.a.

La toate Reglementările adoptate se vor anexa listele standardelor naţionale care vor adopta standardele europene armonizate în care se vor stipula cerinţele esenţiale aplicabile pentru produsele respective.

Reglementările tehnice (Hotărîri de guvern, norme, regulamente, proceduri, clasificatoare, etc.) vor avea caracter obligatoriu pentru toţi agenţii economici care activează în domeniul telecomunicaţiilor şi poştei.

Pentru crearea cadrului normativ se preconizează:

a) inventarierea tuturor documentelor normative tehnice din domeniu, actualmente în vigoare, crearea fondului şi bazei de date a acestor documente;

b) conlucrarea, prin intermediul Organului Naţional de Standardizare(Moldova-standard), cu organismele internaţionale, europene şi regionale de standardizare (ISO/CEI, CEN, CENELEC, EASC), aderarea Republicii Moldova ca membru al Institutului European de Standardizare în Telecomunicaţii (ETSI);

c) examinarea standardelor interstatale, europene şi internaţionale, armonizarea şi preluarea lor ca standarde naţionale;

d) conlucrarea cu subdiviziunile de standardizare a organizaţiilor internaţionale europene şi regionale de specialitate (UIT, CEPT, CRC);

e) colaborarea cu serviciile de standardizare din cadrul administraţiilor de telecomunicaţii şi poştă a statelor vecine( Romănia, Rusia, Ucraina);

g) avizarea şi aprobarea prescripţiilor tehnice.

Pentru executarea lucrărilor menţionate MTC preconizează crearea si asigurarea activităţii comitetelor tehnice de standardizare (CTS) în domeniile telecomunicaţiilor, radiocomunicaţiilor şi comunicaţiilor poştale.

Pentru susţinerea activităţii CTS secretariatele lor vor fi create în cadrul întreprinderilor de bază din domeniul respectiv:

a) CTS "Telecomunicaţii" - S.A. "Moldtelecom";

b) CTS "Radiocomunicaţii" - Î.S. "Radiocomunicaţii" şi Inspectoratul de Stat al Comunicaţiilor;

c) CTS "Comunicaţii poştale" - Î.S. "Poşta Moldovei".

CTS urmează să se constituie şi să se înregistreze în sistemul Naţional de Standardizare conform standardului SM 1-1 şi să activeze conform cerinţelor stipulate în regulamentul RG-29.02.57-96.

Activitatea de standardizare se va efectua în baza Programelor de standardizare. Programele de standardizare vor fi elaborate ţinîndu-se cont de:

armonizarea sistemului de standardizare în telecomunicaţii cu cel european;

asigurarea corespunderii serviciilor prestate standardelor şi normelor tehnice, neofensivitatea lor pentru sănătatea utilizatorilor şi mediul ambiant;

priorităţile implementării noilor servicii, tehnologii şi echipamente, ridicării calităţii serviciilor prestate, de etapele de implementare a certificării obligatorii a serviciilor din telecomunicaţii şi poştă.

3.3.6. Calitatea serviciilor şi produselor

Unul din cele mai importante elemente în crearea mecanismului de asigurare a calităţii produselor şi serviciilor în telecomunicaţii şi poştă este implementarea la întreprinderile din ramură a sistemului de management al calităţii bazat pe standardele ISO 9000: 2000 şi sistemului de management total al calităţii (TQM), ţinînd cont de condiţiile specifice a fiecărui agent economic.

Instrumentele organizatorico-tehnice a asigurării calităţii şi securităţii produselor sînt standardizarea, evaluarea conformităţii produselor şi serviciilor, asistenţa metrologică, infrastructura informaţională, controlul şi supravegherea de stat.

Sistemul de evaluare a conformităţii din telecomunicaţii şi postă se preconizează a fi constituit din:

- Organismul Central de Certificare;

- Organismul de certificare al serviciilor în comunicaţii;

- Organismul de certificare a produselor din telecomunicaţii, informatică şi poştă;

- laboratoarele de încercări a produselor pentru certificare.

Certificarea produselor şi serviciilor din comunicaţii are caracter obligatoriu şi se efectuează în baza Legii cu privire la evaluarea conformităţii produselor, Legii telecomunicaţiilor şi Hotărîrii Guvernului nr. 831 din 13.08.2001.

Inspectoratul de Stat al Comunicaţiilor, în cadrul căruia activează organismele de certificare a produselor şi serviciilor, precum şi Laboratorul de încercări la compatibilitatea electromagnetică, v-a întreprinde măsuri concrete pentru a implementa şi perfecţiona sistemul de evaluare a conformităţii în comunicaţii cu scopul de a exclude pătrunderea pe piaţă a produselor şi prestarea serviciilor necalitative sau periculoase pentru utilizatori.

Strategia în domeniul asistentei metrologice are ca scop satisfacerea necesităţii agenţilor economici din ramură în asigurarea uniformităţii şi exactităţii măsurărilor. Atingerea acestor obiective se va efectua prin înzestrarea agenţilor economici din ramură cu mijloace moderne de măsurări, înregistrarea şi atestarea lor în Sistemul Naţional de Metrologie.

Măsurile principale de susţinere şi stimulare pentru prestarea serviciilor de înaltă calitate şi competitive pe piaţa internă şi externă sînt:

- adoptarea unui program privind organizarea concursurilor şi decernărea premiilor în domeniul calităţii, conferirea titlurilor de "Maestru în Сomunicaţii" etc.;

- şcolarizarea şi perfecţionarea cadrelor din ramură în domeniul gestionării sistemului de calitate a producţiei. Luînd în consideraţie că implementarea sistemelor calităţii necesită o calificare înalta a specialiştilor de toate nivelurile, cunoaşterea metodelor şi procedurilor de management al calităţii, este foarte important de a realiza un larg program privind studierea problemelor calităţii în instituţiile de învăţămînt de specialitate, la cursuri de perfecţionare;

- propagarea ideilor privind sistemele calităţii în mass-media, organizarea şi petrecerea conferinţelor, seminarelor, meselor rotunde etc.

Testarea şi măsurările parametrilor echipamentelor destinate certificării se efectuează în laboratoarele acreditate în Sistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii sau, dacă este cazul, se recunosc certificatele lor de conformitate, acordate de organismele similare ale altor ţari, în conformitate cu actele normative.

Armonizarea la acest capitol a legislaţiei în vigoare va continua, preconizîndu-se completarea concomitentă a cadrului normativ şi a reglementărilor specifice.

3.3.7. Licenţe şi autorizaţii

În vederea creării unui cadru comunitar pentru licenţele generale şi individuale în domeniul telecomunicaţiilor, Parlamentul European a adoptat Directiva 2002/20/EC, iar CEPT a emis o serie de recomandări privind implementarea prevederilor acesteia în cadrul ţărilor membre ale CEPT.

Elementele structurale ale Directivei 2002/20/EC, de care se va ţine cont, sînt:

nelimitarea numărului noilor operatori, cu excepţia cazurilor legate de utilizarea eficientă a spectrului de frecvenţe radio sau a resurselor de numerotare, în cazul existenţei unor restricţii şi pentru o anumită perioadă de timp;

prioritatea licenţelor generale, ca opuse licenţelor individuale. Regimul eliberării licenţelor trebuie să fie simplu şi cît se poate de permisiv. Unul dintre mijloacele atingerii acestui scop este clasificarea, după caz, a licenţelor individuale la grupul celor generale;

procedura armonizării condiţiilor de licenţă;

în mediul unei pieţe de telecomunicaţii deschise, operatorii se vor conforma concomitent cerinţelor esenţiale, cu prioritate celor tehnice, precum şi importanţei sociale a obiectivelor de interes public.

Regimul de licenţe asigură mijloacele corespunzătoare de supraveghere a accesului pe piaţă şi monitorizarea respectării cerinţelor impuse operatorilor. Concomitent, regimul licenţelor va favoriza în mod optim şi dezvoltarea competiţiei, deoarece el nu va impune operatorilor cerinţe necorespuzătoare nici prin intermediul condiţiilor, nici prin procedurile de eliberare a licenţelor. Modalitatea de eliberare a licenţelor pentru activitatea în domeniul telecomunicaţiilor este expusă în Regulamentul cu privire la eliberarea licenţelor, elaborat şi aprobat de ANRTI în temeiul Legii cu privire la licenţiere şi Legii telecomunicaţiilor.

3.3.8. Convergenţa tehnologiilor de telecomunicaţii, media şi informaţionale

Pentru obţinerea unor beneficii maxime din convergenţa tehnologiilor de telecomunicaţii, media şi informaţionale este necesară instituirea unui cadru legislativ adecvat şi eficient de reglementare a acestor noi servicii. În crearea cadrului legislativ permanent pentru reglementarea procesului de convergenţă, sarcina de bază este instituirea unor prescripţii relevante armonizate, care nu ar inhiba dezvoltarea sectorului, ci ar încuraja inovaţiile tehnologice. UIT a definit principiile comune ale reglementărilor specifice, în condiţiile convergenţei tehnologiilor pe plan global, care trebuie:

să fie echilibrate, clare, consecvente, previzibile, uşor de înţeles şi transparente;

să asigure tratamentul reglementar, coerent, al serviciilor esenţiale similare;

să fie nediscriminatorii faţă de toate tehnologiile şi platformele;

să favorizeze competiţia în domeniu;

să fie suficient de flexibile pentru a fi aplicabile noilor tehnologii şi servicii şi să reflecte perspectivele furnizorilor şi ale consumatorilor.

Convergenţa sectoarelor telecomunicaţiilor, media şi informaţionale în UE este acoperită de un cadru reglementar unic care include patru directive numite Directivele Specifice: directiva privind autorizarea 2002/20/EC, directiva referitor la acces 2002/19/EC, directiva serviciului universal 2002/22/EC şi directiva privind prelucrarea datelor cu caracter personal 2002/58/EC.

3.3.9. Gestionarea spectrului de frecvenţe radio

Conform Legii telecomunicaţiilor, spectrul naţional de frecvenţe radio este gestionat de Comisia de stat pentru frecvenţe radio (CSFR) care are statut de organ interdepartamental.

Comisia în cauză elaborează şi promovează strategia de stat privind distribuirea şi utilizarea spectrului de frecvenţe radio şi a poziţiilor orbitelor geostaţionare. CSFR aprobă Tabelul naţional al atribuirii benzilor de frecvenţe radio pentru necesităţile civile, de apărare şi de securitate, precum şi modul de repartizare a frecvenţelor în benzile comune de utilizare. Benzile de frecvenţe radio, preconizate pentru scopuri civile, sînt atribuite de către MTC. ISC efectuează planificarea, coordonarea (inclusiv la nivel internaţional), gestionarea şi monitorizarea frecvenţelor radio, preconizate pentru scopuri civile.

Strategia naţională privind gestionarea spectrului de frecvenţe radio este orientată spre armonizarea dezideratelor sale cu Tabelul European Comunitar de Alocare a benzilor de frecvenţe şi are ca obiectiv facilitarea implementării serviciilor paneuropene de radiocomunicaţii.

În vederea optimizării gestionării spectrului de frecvenţe radio, se preconizează automatizarea proceselor de gestionare şi monitorizare a acestuia, asigurarea compatibilităţii electromagnetice, prin extinderea controlului spectrului pe

întreg teritoriul ţării şi implementarea sistemului naţional de monitoring al spectrului de frecvenţe radioelectrice. Administrarea şi gestionarea spectrului de frecvenţe radioelectrice vor fi orientate spre asigurarea eficienţei utilizării spectrului de frecvenţe radioelectrice, asigurarea funcţionării mijloacelor radioelectrice fără perturbaţii, accelerarea implementării tehnologiilor avansate de radiocomunicaţii (3G, WiMax, Bluietooth, Wi-Fi, DVB, DAB, CDMA 450 etc.).

Administrarea şi gestionarea frecvenţelor radioelectrice se va realiza în baza principiilor obiectivitătii, transparenţei, nediscriminării, proporţionalităţii şi efectua în conformitate cu Tabelul naţional al atribuirii benzilor de frecvenţă şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

3.4. Serviciile de directorii

Concomitent cu liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor este necesară crearea cadrului reglementar pentru prestarea serviciilor de directorii într-un mediu competitiv, care să ofere garanţia "universalităţii", protecţiei datelor cu caracter personal şi protecţiei dreptului de proprietate intelectuală.

În domeniul prestării serviciilor de directorii, competiţia va permite tuturor operatorilor de telecomunicaţii să concureze pe baze egale, acordîndu-le posibilitatea de a presta, de rînd cu alte servicii din setul oferit consumatorilor, şi servicii de directorii şi va contribui la deschiderea pieţei de telecomunicaţii, fapt care va conduce la integrarea directorilor naţionale în directorii paneuropene. Serviciul de directorii al operatorilor trebuie să conţină numerele de telefoane şi alte numere ale telecomunicaţiilor fiecărui abonat, cu excepţia cazurilor cînd abonatul refuză să le facă publice.

Pentru a promova dezvoltarea serviciului de directorii la scară naţională şi europeană şi în conformitate cu prevederile directivelor UE şi CEPT, MTC va stimula pe toate căile standardizarea şi progresul serviciilor de directorii şi va întreprinde măsurile necesare pentru garantarea protecţiei datelor personale şi a drepturilor de proprietate.

Introducerea competiţiei depline în prestarea serviciilor de directorii va fi posibilă odată cu adoptarea legii cu privire la protecţia datelor personаlе.

Aplicarea serviciilor de directorii va prevedea crearea directoriilor naţionale al sistemului numerelor de abonaţi. Abonaţilor trebuie să li se ofere gratuit copii editate ale "paginilor albe" şi "paginilor de aur" locale şi dreptul de a-şi include gratuit în directorii propriile date. Serviciile de directorii urmează să fie prestate în bază de "cost-plus". Prestatorii serviciilor de directorii şi informaţionale vor oferi nu numai numerele de telefoane, dar şi numerele codurilor altor servicii de telecomunicaţii: fax, poştă electronică, telex etc.

Extrem de important este serviciul de directorii pentru serviciul universal. Se va asigura accesul abonaţilor la cel puţin un serviciu de informare telefonică, cu un directoriu complet al abonaţilor la nivel naţional. În acest context, este important ca prestatorilor de serviciu concurenţi să li se acorde accesul la directorii naţional şi european pe principii nediscriminatorii, transparente şi orientate spre costuri. Noilor operatori intraţi pe piaţa serviciilor de directorii li se va oferi accesul la informaţiile privind numele, adresele şi numerele de telefon ale consumatorilor în condiţii echitabile şi nediscriminatorii, astfel încît operatorii existenţi să nu poată abuza de situaţia lor dominantă, prin majorarea exagerată a taxelor pentru informaţiile furnizate.

Se vor publica şi vor pune gratuit la dispoziţia tuturor abonaţilor, cel puţin o dată la doi-trei ani, o carte de telefon ("pagini albe") conţinînd: numele în ordine alfabetică şi numărul de telefon al fiecărui abonat.

Cărţile de telefon vor include, de asemenea, numerele de telefon ale serviciilor de urgenţă şi ale organizaţiilor de urgenţă, informaţii generale referitoare la tarife, informaţii referitoare la orice prefixe necesare efectuării de convorbiri internaţionale, locale şi interurbane, precum şi orice alte informaţii apreciate de operatori ca fiind de interes public general.

Cărţile de telefon comerciale "pagini galbene" pot fi publicate şi distribuite în formă scrisă, electronică şi/sau în orice altă formă. Înscrierea abonaţilor în aceste cărţi de telefon comerciale este opţională. Pentru înscrierea în cărţile de telefon comerciale poate fi percepută o taxă specială. Aceste cărţi pot include şi altă informaţie despre abonat: fax, e-mail, telex etc.

Cărţile de telefon comerciale pot fi combinate cu cărţile de telefon necomerciale, acesta va delimita cele două cărţi de telefon marcînd clar fiecare secţiune sau utilizînd pagini de culori diferite.

Se va asigura utilizatorilor accesul gratuit la serviciile: de urgenţă (poliţie, salvare, pompieri şi gaz), de "operatoare" de informaţii telefonice şi "carte de telefon" satisfăcînd cerinţele rezonabile ale acestora. Se va asigura gratuit servicii de informaţii telefonice prin intermediul cărora solicitanţilor li se pot furniza informaţii referitoare la numerele abonaţilor înscrişi sau care urmează a fi înscrişi în cărţile de telefon editate (cu toate modificările sau actualizările).

3.5. Servicii prestate prin reţelele de telefoane publice (taxofoane)

În pofida dezvoltării reţelelor telefonice şi reţelelor de telefonie mobilă, telefoanele publice vor continua să joace un rol foarte important în asigurarea accesului populaţiei la serviciile telefonice, constituind o parte a serviciului universal. Pentru a ridica calitatea serviciilor prestate prin reţelele telefonice publice şi a spori densitatea telefoanelor publice, aceste servicii au fost liberalizate. Actualmente taxofoanele sînt operate cu utilizarea fiselor speciale şi cartelelor telefonice.

Tendinţa mondială în dezvoltarea serviciilor de telefonie prin taxofoanele publice este de a reduce aparatele operate prin fise şi aplicarea largă a celor cu cartele telefonice sau introducerea altor tipuri de telefoane, cu utilizarea cartelelor preplătite.

3.6. Asigurarea serviciilor de telecomunicaţii în caz de forţă majoră

Telecomunicaţiile au o importanţă vitală pentru societate în cazurile de forţă majoră, cum ar fi asigurarea ordinii publice şi a concilierii civice şi desfăşurarea intervenţiilor operative în cazul situaţiilor excepţionale. Operatorii asigură în mod obligatoriu condiţiile necesare pentru prestarea serviciilor şi utilizarea mijloacelor de telecomunicaţii în caz de forţă majoră - în ordinea priorităţilor, determinate în funcţie de termen şi de prevederile legislaţiei în vigoare.

Starea curentă a reţelelor de telecomunicaţii se va conforma prescripţiilor pentru acordarea serviciilor în caz de forţă majoră. Este necesar ca aceste prescripţii să fie aprobate pe parcursul dezvoltării telecomunicaţiilor şi apariţiei noilor operatori de telecomunicaţii. În acest scop ANRTI i se recomandă să introducă în condiţiile licenţelor cerinţe privind prestarea serviciilor şi utilizarea mijloacelor de telecomunicaţii în cazurile de forţă majoră, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

3.7. Politica tarifară

Politica tarifară este o componentă esenţială a strategiei naţionale în domeniul telecomunicaţiilor, în special în situaţia cînd competiţia este limitată. Principalul obiectiv al politicii tarifare este determinarea structurii generale şi a nivelului tarifelor la serviciile de telecomunicaţii. În acest context, politica tarifară urmăreşte atingerea unui echilibru rezonabil între interesele participanţilor la piaţă - ale operatorilor şi prestatorilor de servicii, pe de o parte, şi ale utilizatorilor, pe de altă parte.

Atingerea acestui scop se va realiza prin reglementarea tarifelor, care se va efectua prin aplicarea unui mecanism corespunzător de control, destinat prevenirii instaurării monopolurilor pe piaţa internă şi a abuzurilor acestora, în vederea asigurării concurenţei loiale şi protecţiei utilizatorilor.

Principiile de stabilire a tarifelor trebuie să corespundă următoarelor cerinţe esenţiale, armonizate cu principiile introduse în uz în UE şi CEPT:

tarifele vor fi orientate spre costuri;

stabilirea tarifelor se va face în baza unor criterii obiective;

stabilirea tarifelor va fi transparentă, ele urmînd să fie făcute publice în modul stabilit;

tarifele trebuie să garanteze accesul egal la servicii al tuturor utilizatorilor şi consumatorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

tarifele vor fi nediscriminatorii;

politica tarifară trebuie să creeze oportunităţi pentru reinvestiri şi pentru dezvoltarea serviciilor şi reţelelor.

Aceste principii implică în special:

stabilirea taxelor de acces în reţele sau pentru prestări servicii conform cerinţelor esenţiale;

calcularea costurilor reale ale serviciilor în baza unor metode unice stabilite de ANRTI, ţinîndu-se cont de recomandările UIT, OMC şi CEPT;

practicarea unor tarife diferenţiate şi justificate din punct de vedere comercial sau social, dar fără să contravină principiilor sus-menţionate;

controlul şi reglementarea minuţioasă de către ANRTI a tarifelor pentru serviciul universal;

în privinţa altor operatori de pe piaţa de telecomunicaţii - stabilirea de către ANRTI, în limitele cadrului legislativ, a unui mecanism de control al tarifelor în cazul competiţiei neloiale sau abuzului de statutul de monopolist;

reducerea generală a cheltuielilor şi sporirea eficienţei.

O problemă tipică pentru majoritatea companiilor monopoliste pe piaţa telecomunicaţiilor sînt tarifele neechitabile. Soluţionarea acestei probleme este legată de necesitatea de a menţine echilibrul între aspectele sociale şi cele comerciale a serviciilor de telefonie şi alegerea unor căi de dezvoltare care să aducă profit. Majorarea bruscă a tarifelor la serviciile de telecomunicaţii ar putea condiţiona incapacitatea de plată a unei părţi considerabile a populaţiei. Din acest motiv tarifele trebuie echilibrate treptat, pas cu pas, şi numai după analize detaliate ale proceselor care au loc în societate, în vederea prognozării efectelor acestor acţiuni.

În sistemul de plăţi şi decontări internaţionale se va urma modelul şi metodologiile de calcul ale costurilor serviciilor şi interconectărilor, stabilite prin Recomandarea UIT D.140. Trecerea la mecanismul stabilirii taxelor şi decontărilor orientate spre costuri se va efectua conform modelului specificat în Recomandarea UIT D.150. Se va ţine de asemenea cont de principiile stabilite de cel de al Doilea Forum al UIT privind politica în domeniul telecomunicaţiilor.

3.8. Privatizarea operatorilor de bază în telecomunicaţii

Privatizarea este unul dintre elementele semnificative în reformele structurale ale ramurii telecomunicaţiilor. Dezvoltarea domeniului şi, în special, a întreprinderilor de stat este practic imposibilă fără atragerea investiţiilor.

O soluţie optimă a acestei probleme ar oferi privatizarea parţială sau totală a operatorului naţional al reţelei publice comutate de telecomunicaţii - S.A. "Moldtelecom" şi restructurarea operatorului naţional al mijloacelor de radiodifuziune şi televiziune - Întreprinderea de Stat "Radiocomunicaţii". Sarcina de bază în procesul privatizării şi restructurării acestor întreprinderi este identificarea metodelor eficiente de privatizare, adecvate situaţiei lor economico-financiare, evoluţiilor economiei naţionale şi pieţei telecomunicaţiilor, precum şi alegerea timpului oportun desfăşurării acestor acţiuni. Declinul mondial al domeniului telecomunicaţiilor, experienţa obţinuta pe parcursul tentativelor nereuşite de privatizare a S.A. "Moldtelecom" demonstrează că la momentul actual privatizarea nu ar aduce la realizarea scopurilor dorite.

În condiţiile liberalizării pieţei de telecomunicaţii privatizarea ar putea avea temporar efecte negative, mai ales sub aspect social: reducerea personalului, îngheţarea salariilor, anularea facilităţilor sociale etc. Pentru ca societatea să plătească, se impune o analiză fundamentală a situaţiei şi evitarea efectelor nefavorabile.

3.9. Politica resurselor umane

Obiectivele trasate, condiţiile economiei de piaţă şi implementarea tehnologiilor şi serviciilor performante vor impune cerinţe mult mai înalte faţă de potenţialul resurselor umane angajate în domeniu, în ceea ce priveşte formarea abilităţilor manageriale ale cadrelor din conducerea de toate nivelurile, evaluarea şi selectarea specialiştilor înalt calificaţi şi eficientizarea maximă a gestionării domeniului în întregime.

În lumina recomandărilor UIT, este necesară elaborarea unui program special de dezvoltare vizînd perfecţionarea personalului managerial şi a specialiştilor de toate nivelurile, în conformitate cu cerinţele economiei moderne.

În procesul de restructurare a întreprinderilor este inevitabilă reducerea unor activităţi nerentabile. În aceste cazuri operatorii vor dezvolta alte activităţi bazate pe tehnologii avansate, care ar absorbi personalul eliberat din activităţile nerentabile. În acest scop, în întreprinderi urmează să fie create centre de instruire permanentă a cadrelor. În procesul de instruire trebuie încadraţi specialişti de toate vîrstele şi categoriile. Strategiile de dezvoltare trebuie orientate spre implementarea unei game cît mai largi de servicii şi sporirea volumului prestaţiilor, fapt ce va conduce la crearea unor noi locuri de muncă.

Climatul psihologic favorabil şi condiţiile moderne de muncă sînt factorii-cheie pentru stimularea creativităţii angajaţilor acestei sfere, care s-ar materializa în desfăşurarea unor noi activităţi şi în sporirea diversităţii spectrului de servicii, Avînd ca urmare sporirea profiturilor întreprinderilor.

3.10. Priorităţile strategiei de dezvoltare a domeniului telecomunicaţiilor pe plan extern

Strategia activităţii internaţionale în domeniul comunicaţiilor este bazată pe Concepţia politicii externe a Republicii Moldova. Unul dintre obiectivele principale strategice în activitatea internaţională a MTC este integrarea europeană şi acţiunile în vederea implementării prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, precum şi cooperarea multilaterală în cadrul organismelor internaţionale şi regionale, care facilitează procesele de integrare europeană. În acest context , MTC va elabora planul de acţiuni privind adoptarea şi implementarea acquis-lui comunitar în domeniul comunicaţiilor electronice şi va examina în continuare dezvoltarea lui.

Telecomunicaţiile, prin însăşi esenţa lor, au un caracter internaţional. La etapa actuală de dezvoltare, telecomunicaţiile s-au globalizat. De la prestarea serviciilor internaţionale prin interconectarea reţelelor naţionale ale diferitor ţări, telecomunicaţiile mondiale au trecut la globalizarea reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii, care pot fi accesate de oriunde. Concomitent, piaţa serviciilor de telecomunicaţii s-a extins de la cadrul naţional spre pieţele de telecomunicaţii regionale (CEPT) şi globale, cum este OMC. În acest context, este importantă conlucrarea cu organismele mondiale (UIT, OMC, ISO) şi cu cele europene (CEPT, ETSI) în formarea cadrului reglementar internaţional şi naţional, necesar pentru crearea societăţii informaţionale într-un mediu de telecomunicaţii competitiv.

3.10.1. Colaborarea cu organismele europene abilitate în domeniile telecomunicaţiilor

Rolul principal în traducerea în viaţă a politicii UE îi revine Conferinţei Europene a Administraţiilor Poştale şi de Telecomunicaţii (CEPT), organul european executiv în domeniul telecomunicaţiilor.

Colaborarea strînsă a organelor administraţiei publice centrale din domeniu cu structurile CEPT şi aplicarea coerentă, în condiţiile ţării noastre şi în lumina prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare cu UE, a directivelor, deciziilor, rezoluţiilor şi recomandărilor organismelor europene în domeniul telecomunicaţiilor constituie singura cale aptă să accelereze formarea cadrului legislativ pertinent pentru piaţa liberă a telecomunicaţiilor şi viitoarea integrare a reţelelor naţionale de telecomunicaţii în Reţeaua Unica de Telecomunicaţii Europene.

Eliminarea barierelor tehnice în comerţ reprezintă o condiţie de bază în introducerea competiţiei atît pe piaţa internă, cît şi pe piaţa internaţională a telecomunicaţiilor.Armonizarea standardelor şi a cadrului naţional de metrologie în telecomunicaţii cu cele ale UE şi CEPT constituie obiectivul de bază în realizarea strategiei în domeniul telecomunicaţiilor.

În acest context, un loc important în asigurarea calităţii înalte a serviciilor de telecomunicaţii îl ocupă standardele Institutului European de Standardizare în Telecomunicaţii (ETSI), destinate cu precădere construcţiei sistemelor paneuropene de telecomunicaţii precum sînt GSM, UMTS, DECT, ERMES, TETRA, DVB şi altele. Stabilirea unor relaţii strînse de colaborare între MTC şi ETSI, aderarea la ETSI ar facilita implementarea rapidă a standardelor ETSI şi ar face posibilă certificarea, în modul stabilit, a echipamentelor, reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii. Acest fapt ar spori, la rîndul său, calitatea serviciilor de telecomunicaţii care sînt conforme, în mare măsură, cu standardele institutului menţionat. Implementarea în ţară a prevederilor directivelor UE privind standardizarea şi standardele aplicate în UE şi ţările CEPT ar conduce la realizarea cu succes a politicii standardizării şi, în consecinţă, a obiectivelor strategiei în domeniul telecomunicaţiilor.

3.10.2. Colaborarea cu organismele mondiale în domeniul telecomunicaţiilor

Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, ca for mondial instituit de ONU în scopul coordonării politicilor, adoptării noilor recomandări, promovării standardizării şi dezvoltării telecomunicaţiilor pe plan mondial, deţine un rol prioritar în definirea strategiei de dezvoltare a domeniului telecomunicaţiilor. Reformarea sistemului internaţional de plăţi şi decontări, ca urmare a realizării Acordului General privind Comerţul cu Servicii (GATS - General Agrement on Trade in Services) /OMC şi ajustarea graduală a tarifelor pentru serviciile naţionale de telecomunicaţii la condiţiile pieţei OMC sînt problemele cele mai importante, în soluţionarea cărora asistenţa UIT este semnificativă.

Gestionarea şi planificarea spectrului de frecvenţe radio sînt imposibile fără aplicarea recomandărilor şi standardelor UIT.

Documentele UIT vor continua să stea la baza dezvoltării telecomunicaţiilor naţionale, atît în plan tehnic şi strategic, cît şi în plan reglementar. Rolul UIT în procesul de liberalizare a pieţei telecomunicaţiilor internaţionale rămîne a fi covîrşitor - cooperarea cu ea în implementarea acordurilor de colaborare cu OMC şi UE va accelera procesul de liberalizare a pieţei interne şi va facilita atragerea investiţiilor străine în telecomunicaţiile moldoveneşti.

În acest context, pentru telecomunicaţiile naţionale are o importanţă majoră promovarea prevederilor următoarelor documente ale UIT:

Rezoluţiile şi Recomandările celei de a treia Conferinţe Mondiale de Dezvoltare a Telecomunicaţiilor - or. Istambul, 2002;

Rezoluţiile şi Recomandările Forurilor Mondiale pentru Politica în Telecomunicaţii;

Rezoluţiile şi Recomandările Conferinţelor Mondiale privind Indicatorii în Telecomunicaţii;

Rezoluţiile şi Recomandările Conferinţelor Mondiale ale Radiocomunicaţiilor;

Reglementările Sectorului UIT de Standardizare în Telecomunicaţii;

Documentele Sectorului UIT de Reglementare.

3.10.3. Colaborarea regională

Colaborarea administraţiei de telecomunicaţii şi a operatorilor cu organismele similare din ţările CSI în cadrul CRC rămîne şi pe viitor una din direcţiile principale a politicii externe în domeniu. Soluţionarea chestiunilor privind achitările reciproce, standardizarea, asigurarea roamingului internaţional şi crearea asociaţiilor de operatori în telecomunicaţii sînt sarcinile de bază ale cooperării în cadrul CRC.

OMTC188/2004 ID intern unic: 313969 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI COMUNICAŢIILOR
ORDIN Nr. 188 din 11.11.2004
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A DOMENIULUI TELECOMUNICAŢIILOR
Publicat : 03.12.2004 în Monitorul Oficial Nr. 218-223 art Nr : 460
Aprobată: prin ordinul ministrului transporturilor şi comunicaţiilor nr. 188 din 11.11.2004 _____________Vasile ZGARDAN INTRODUCERE Domeniul comunicaţiilor electronice reprezintă una din priorităţile dezvoltării economico-sociale a Republicii Moldova în următorii 10-15 ani. Strategia de dezvoltare a domeniului telecomunicaţiilor (în continuare Strategia) este elaborată în vederea realizării Politicii naţionale în domeniul telecomunicaţiilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 975 din 13 septembrie 2001 şi a Hotărîrii Guvernului nr.1234 din 9 noiembrie 2004 cu privire la aprobarea Programului de telefonizare a ţării pentru anii 2005-2010. Strategia îşi propune o sistematizare a acţiunilor în domeniul telecomunicaţiilor menite să asigure crearea condiţiilor şi formarea mecanismelor de dezvoltare continuă a sectorului pentru integrarea sa în infrastructura informaţională globală. Strategia stabileşte modalităţile de realizare a obiectivelor şi sarcinilor de bază în reformarea telecomunicaţiilor naţionale. În procesul de elaborare s-a ţinut cont de recomandările Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT), Conferinţei Europene a Administraţiilor Poştale şi de Telecomunicaţii (CEPT), a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), de directivele Uniunii Europene şi de experienţa ţărilor Europei Centrale şi de Est. Pe parcursul implementării strategiei, se va realiza o supervizare continuă a sectorului de telecomunicaţii pentru a identifica din timp tendinţele de schimbare şi a elabora noi căi de acţiune, adecvate noilor relaţii. Acest document îşi propune o analiză a situaţiei actuale a sectorului de telecomunicaţii şi prezentarea unei alegeri motivate a acţiunilor ce urmează să fie întreprinse în următorii ani în acest domeniu. 1. ANALIZA SECTORULUI DE TELECOMUNICAŢII Telecomunicaţiile au încetat să mai fie considerate un serviciu de lux, în contextul în care dreptul la comunicare şi informare este recunoscut ca drept fundamental al cetăţeanului. Sectorul de telecomunicaţii a avut în ultimii ani o evoluţie deosebit de dinamică, caracterizată prin restructurare şi liberalizare în condiţiile unor evoluţii tehnologice spectaculoase. Piaţa telefoniei fixe a fost liberalizată în Republica Moldova începînd cu 1 ianuarie 2004. Pînă în prezent sînt înregistrate peste 10 companii autorizate să furnizeze servicii de telefonie fixă locală. Operatorul naţional în domeniul telecomunicaţiilor este S.A. "Moldtelecom" care prin intermediul a 41 filiale prestează servicii de telefonie fixa, transport date si acces Internet, inclusiv şi acces Internet angro altor prestatori de servicii Internet (ISP). Densitatea telefoanelor fixe constituie 22%, faţă de 14,6% în anul 1998. Densitatea telefoanelor diferă esenţial în mediul rural faţă de cea din mediul urban. Astfel în localităţile rurale la 100 locuitori revin circa 13 linii de telefon, iar în cele urbane - 34,5 linii de telefon. Ponderea centralelor digitale constituie cca. 53 %. Serviciile de telefonie mobilă au fost lansate in Moldova în standardul NMT 450i în anul 1996. În octombrie 1998 compania S.A."Voxtel" a lansat prima reţea GSM. Al doilea operator S.A. "Moldcell" a primit licenţa de prestare a serviciilor de telefonie mobilă celulară în standardul GSM în noiembrie 1999 şi a început activitatea operaţională in luna aprilie 2000. Densitatea telefoanelor mobile constituie circa 18 %, faţă de 0,3% în anul 1998. Ambele reţele de comunicaţii celulare acoperiră mai mult de 3/4 din teritoriul republicii, ceea ce asigură accesul la serviciile de telefonie mobilă celulară a peste 80% din populaţia ţării. Politica naţională în domeniul telecomunicaţiilor adoptată în anul 2001 prevede atingerea densităţii telefonice fixe de 25% şi mobile de 15% către finele anului 2005 şi 35% şi respectiv 30% la finele anului 2010. Însă ritmul real de dezvoltare a telefoniei mobile în ultimii ani total a schimbat aceste aşteptări. Se estimează că densitatea telefoniei mobile în anul 2005 se va egala cu cea fixă sau chiar o va depăşi. Serviciile transport date (Internet) au fost lansate începînd cu anul 1995. Pînă la 01.01.2004, 279 de companii au fost autorizate să ofere servicii în domeniul tehnologiilor informaţiei, inclusiv 72 - transport date prin reţele terestre şi/sau VSAT, 50 - servicii de IP-telefonie etc. Serviciile transport date şi Internet au o capacitate externă de aproximativ 230 Mbps, asigurată de Moldtelecom (155 Mbps), TeleMediaGrup (34 Mbps), Sky Vision şi Moldsat-Intersat Communications (InterSat, 25 Mbps), Asociaţia ştiinţifică educaţională RENAM (16 Mb/s). Operatorul naţional în domeniul radiodifuziunii şi TV, Întreprinderea de Stat "Radiocomunicaţii" a fost creată în 1947. La momentul actual întreprinderea prestează servicii de televiziune, radiodifuziune şi transport de date. Întreprinderea dispune de o reţea de radiodifuziune în banda de unde medii (UM), două reţele de radiodifuziune în banda de unde ultrascurte ( programul I naţional cu acoperire a teritoriului ţării de 100% şi programul II "Luceafărul" cu 90% acoperire) şi trei reţele de televiziune (reţeaua I, programul M1 cu 99% acoperire, reţeaua II, programul "Перîый канал", cu 95% acoperire şi reţeaua III cu 89% acoperire). Activează mai multe companii de prestare a serviciilor de TV prin cablu. Printre ele cea mai semnificativă cotă pe piaţă astăzi o are întreprinderea mixtă moldo-americană "Sun-TV" S.R.L. care activează pe piaţa serviciilor de televiziune din anul 1995. La momentul actual "Sun-TV" operează o reţea de televiziune eter-cablu în standardul MMDS care acoperă mun. Chişinău. 2. OBIECTIVELE STRATEGICE Ţinînd cont de priorităţile politicii Guvernului - în domeniul telecomunicaţiilor, precum şi de intenţia viitoarei aderări la Uniunea Europeana, de obligaţiunile asumate faţă de OMC, drept obiective care se impun în ramura telecomunicaţiilor pe parcursul reformelor sînt: - adoptarea si dezvoltarea continuă a cadrului legislativ şi reglementar armonizîndu-l cu cel al UE, UIT şi CEPT; - asigurarea unor condiţii egale tuturor participanţilor la piaţa liberă de telecomunicaţii, prin stabilirea regulilor de conduită, apte să asigure o competiţie eficientă şi o concurenţă loială; - crearea unei infrastructuri moderne a telecomunicaţiilor în Republica Moldova ca factor important al revitalizării economiei naţionale şi dinamizării activităţii intelectuale a societăţii; - integrarea telecomunicaţiilor Republicii Moldova în sistemul de telecomunicaţii european şi mondial cu respectarea specificului şi intereselor naţionale; - asigurarea populaţiei cu o gamă largă de servicii noi de telecomunicaţii înalt calitative la preţuri accesibile. 3. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI. DIRECŢII DE ACŢIUNE În vederea atingerii obiectivelor trasate de Politica naţională în domeniul telecomunicaţiilor, se definesc următoarele căi principale de dezvoltare a ramurii pe parcursul reformelor. 3.1. Separarea funcţiilor de administrare, reglementare şi de operare Principiul de bază în gestionarea pieţei libere şi reformarea cadrului instituţional este separarea instituţională a funcţiilor de administrare, reglementare şi operare a domeniului telecomunicaţiilor. Reforma instituţională a început în 1993 cînd a avut loc separarea funcţiilor de operare de cele de administrare şi reglementare, prin crearea Î.S. "Moldtelecom" şi a Î.S. "Poşta Moldovei". În anul 2000 a avut loc separarea funcţiilor de administrare de cele şi reglementare prin crearea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică (denumită în continuare - ANRTI) cu completarea şi modificarea respectivă a Legii telecomunicaţiilor nr. 520-XIII din 07 iulie 1995. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor (în continuare - MTC), este autoritatea publică centrală de specialitate, care realizează politica Guvernului în domeniul telecomunicaţiilor şi determină strategia de dezvoltare a acestui domeniu. Autoritatea care reglementează activitatea în domeniile telecomunicaţiilor şi informaticii şi implementează strategia de dezvoltare în domeniul menţionat este Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică, care este independentă de Guvern, operatori şi de organele administraţiei publice centrale. 3.2. Armonizarea cadrului legislativ şi reglementar naţional cu cel european Acordul de Parteneriat şi Cooperare RM - UE impune îndeplinirea unui set de cerinţe şi în special, armonizarea cadrului legislativ şi reglementar naţional cu cel al UE. MTC va promova consecvent prevederile directivelor, deciziilor, recomandărilor şi rezoluţiilor UE, UIT şi CEPT în domeniul telecomunicaţiilor, ţinînd cont de specificul telecomunicaţiilor naţionale. Printre cele mai importante reglementări ale legislaţiei naţionale, pasibile de armonizare, sînt actele normative privind liberalizarea pieţei de telecomunicaţii, implementarea serviciului universal, regulile de interconectare etc. Cadrul reglementar naţional urmează a fi armonizat, în primul rînd, cu prevederile directivelor UE din noul cadru de reglementare comunitar 2002 şi în mod special cu principiile furnizării reţelelor deschise (în continuare - principiile FRD) ale UE. Aceste reglementări ţin de licenţiere şi autorizare, acces la reţele, în special la bucla locală (unbundling local loop), şi interconectarea lor, asigurarea serviciului universal, numerotarea, portabilitatea numerelor, preselectarea operatorilor la efectuarea convorbirilor telefonice, gestiunea frecvenţelor radio, standardizare, evaluarea conformităţii produselor si serviciilor, protecţia datelor personale, securitatea informaţiei. În vederea traducerii în viaţă a programelor de armonizare a telecomunicaţiilor, MTC la implementarea tehnologiilor şi serviciilor noi: a) va studia situaţia în ţările UE şi ţările membre ale CEPT pentru a stabili şi urma directivele comunitare; b) va îndruma implementarea tuturor serviciilor noi de telecomunicaţii prin armonizarea lor cu cele ale ţărilor membre ale UE şi CEPT; c) va definitiva cadrul de standardizare şi va implementa standardele acceptate în UE şi ţările membre ale CEPT. 3.3. Armonizarea principalelor componente ale sistemului naţional de telecomunicaţii cu cele ale sistemului european 3.3.1. Serviciul universal În condiţiile economiei de piaţă un loc important îl deţine serviciul universal. Din cauza distanţelor relativ lungi de la abonatul rural pînă la centrală, asigurarea accesului la centrala telefonică prin bucla locală este mai costisitoare decît în localităţile urbane. Disproporţia dintre costurile telecomunicaţiilor şi veniturile populaţiei rurale face dificil accesul acesteia la serviciile de telecomunicaţii. În corespundere cu Directiva 2002/22/EC serviciul universal constă în prestarea unui set minim de servicii care sînt accesibile tuturor utilizatorilor finali, independent de amplasarea lor geografică, la preţuri accesibile şi la un anumit nivel de calitate. Menirea sa este asigurarea accesului la serviciile de telefonie vocală a tuturor cetăţenilor pe întreg teritoriul ţării la un preţ accesibil. Acest lucru presupune o atenţie sporită spre două direcţii: localităţile a căror deservire presupune costuri mai ridicate pentru operatori; persoanele cu venituri modeste (invalizi, veterani, pensionari). Serviciul universal are în telecomunicaţii o importanţă majoră pentru corelarea obiectivelor economice şi sociale, pentru menţinerea echilibrului între liberalizarea principalelor servicii de telecomunicaţii, vitale pentru societate,şi obligaţiunea de a le suporta costurile. Serviciile incluse în sfera serviciului universal depind de gradul de dezvoltare a telecomunicaţiilor şi periodic vor fi revăzute. La momentul actual din ele fac parte: a) accesul la reţeaua publică de telefonie fixă, într-un punct fix; b) serviciul de informaţii privind abonaţii şi punerea la dispoziţie a registrelor abonaţilor, accesul la serviciile de urgenţă; c) accesul la telefoanele publice cu plată; d) accesul la Internet. O soluţie provizorie în prestarea serviciului universal rural pot fi şi telecentrele. În accepţie contemporană, telecentrele pot include nu numai servicii de telefonie vocală ci şi servicii Internet, poştă electronică, clase de calculatoare, săli de televiziune multiprogram etc. ANRTI va desemna unul sau mai mulţi operatori care vor asigura serviciul universal şi vor presta unul sau mai multe servicii din pachetul minim al serviciului universal, în anumite zone sau pe întreg teritoriul ţării, în aşa mod ca să asigure tuturor locuitorilor Republicii Moldova dreptul de acces la serviciul universal pe întreg teritoriul ţării. Condiţiile şi procedura de desemnare a operatorilor care prestează serviciul universal se stabilesc de către ANRTI, cu respectarea principiilor de eficienţă, obiectivitate, transparenţă şi nediscriminare. Mecanismul atingerii obiectivelor serviciului universal va fi realizat prin modalităţile lui de finanţare, din fondul serviciului universal, la care vor fi obligaţi să contribuie toţi operatorii, în baza partajării costurilor nete ale serviciului universal între toţi competitorii ce vor presta servicii de telefonie vocală - fixă, mobilă şi prin IP, servicii de directorii etc. Se recomandă ANRTI să elaboreze pe parcursul anului 2005 mecanismele de finanţare şi de control asupra investirii mijloacelor destinate serviciului universal. 3.3.2. Dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţii Reducerea decalajului în dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţii faţă de ţările dezvoltate impune realizarea unui ritm care va asigura atingerea densităţii telefonice în reţelele fixe de 25% şi în cele mobile de 25% către 31 decembrie 2005, şi 35% şi 45% respectiv către 31 decembrie 2010. O atenţie deosebită se va acorda dezvoltării reţelelor de telecomunicaţii rurale. Întru accelerarea dezvoltării telefoniei rurale şi reducerii decalajului faţă de aria urbană, operatorul naţional va construi şi va implementa reţele de radioacces DECT şi CDMA (în banda de frecvenţă 450 MHz). Pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a sistemului de telecomunicaţii naţional şi pentru asigurarea interoperabilităţii reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii se va limita tipurile sistemelor de comutaţie şi transmisiuni utilizate în reţeaua telefonică fixă publică a S.A. "Moldtelecom" precum şi a operatorilor alternativi. Actualmente în reţelele telefonice sînt utilizate sisteme digitale de comutaţie de tip EWSD, AXE-10, Alcatel 1000 E10, SI-2000, precum TOPEX şi ELTA. Implementarea de mai departe a acestor tipuri de echipament va ţine cont de nivelul tehnologic atins de fiecare sistem şi de experienţa acumulată pe perioada exploatării lor. Se vor întreprinde măsuri în scopul implementării celui mai performant echipament. O atenţie sporită se va acorda implementării serviciilor de bandă largă cu fir şi fără fir (WLL) astfel ca tehnologiile xDSL şi respectiv CDMA, WiFi şi WiMax. Acestea vor permite diversificarea serviciilor şi acordarea facilităţilor noi consumatorilor ca acces rapid la Internet, transfer de date la viteză de ordinul cîtorva Mbps, utilizarea aplicaţiilor multimedia şi vizionarea programelor TV. 3.3.3. Interconectarea reţelelor Stabilirea unei pieţe libere paneuropene a telecomunicaţiilor este imposibilă fără implementarea unor principii şi condiţii unice, armonizate, pentru accesul deschis la reţelele de telecomunicaţii. Aceste principii se vor conforma celor definite în Directiva 2002/19/EC a UE privind interconectarea şi accesul reţelelor. Interconectare - legătura fizică şi logică a reţelelor de telecomunicaţii care permite utilizatorului, indiferent de reţeaua utilizată, să aibă acces la comunicarea cu orice alt utilizator. Interconectarea reţelelor se va realiza în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la interconectare elaborat şi aprobat de ANRTI în conformitate cu cerinţele directivei sus-menţionate şi a legislaţiei naţionale. Pentru a asigura încadrarea noilor operatori intraţi în competiţie pe piaţa telecomunicaţiilor, operatorul cu situaţie dominantă pe piaţă va asigura interconectarea în termini şi condiţii nediscriminatorii, la preţuri orientate spre costuri, în corespundere cu Oferta de referinţă pentru interconectare care va fi publicată anual. ANRTI este în drept de a efectua controlul respectării reglementărilor privind interconectarea, pentru a asigura noilor operatori intraţi pe piaţă accesul în reţeaua operatorului cu situaţie dominantă pe piaţă, în mod transparent şi nediscriminatoriu. 3.3.4. Numerotarea, alocarea şi atribuirea numerelor / codurilor Asigurarea transparenţei, condiţiilor egale şi a imparţialităţii în alocarea numerelor/codurilor sînt cerinţe primordiale în transpunerea în viaţă a principiilor liberei concurenţe pe piaţa de telecomunicaţii. Implementarea recentă a noului Plan Naţional de Numerotare (PNN), care reflectă procesul liberalizării serviciilor şi infrastructurii de telecomunicaţii şi corespunde integral cerinţelor CEPT, permite implementarea noilor servicii naţionale, încadrarea în Reţeaua Unică de Тelecomunicaţii Еuropene (RUTE), în spaţiul unic european de numerotare, precum şi intrarea noilor operatori pe piaţa de telecomunicaţii. PNN presupune în viitorul apropiat soluţionarea sarcinilor complexe de acces uniform la serviciile de urgenţă, prin numărul 112, acceptat în ţările CEPT. Devine necesară crearea Dispeceratelor integrate de urgenţă cu un sistem operativ de telecomunicaţii, destinat anunţării, recepţionării, prelucrării şi transmiterii către serviciile solicitate a apelurilor de urgenţă, proiectarea şi implementarea platformei inteligente de telecomunicaţii şi crearea unei baze de date adecvate, în vederea asigurării apelurilor de urgenţă. Trecerea la serviciul de urgenţă 112 va fi efectuată în perioada anilor 2005-2007 în dependenţă de resursele disponibile. Pentru o perioadă de început numărul telefonic unic de apeluri de urgenţă 112 va fi utilizat în paralel cu celelalte numere telefonice naţionale pentru anunţarea urgenţelor. Implementarea sistemului de urgenţă necesită conlucrarea MTC şi ANRTI cu ministerele (autorităţile) responsabile de asigurarea serviciilor respective de urgenţă, pompieri, poliţie, salvare etc. În vederea realizării acestei sarcini, se impune formarea unui grup de lucru interministerial, care va pregăti un program de acţiuni special care va fi propus spre aprobare la Guvern. În vederea stimulării concurenţei pieţei serviciilor de telecomunicaţii pe viitor se va introduce portabilitatea numerelor, selectarea şi preselectarea operatorului pentru apeluri telefonice interurbane şi internaţionale. 3.3.5. Strategia promovării standardizării Standardizarea în domeniul telecomunicaţiilor constituie unul din elementele principale ale dezvoltării ramurii, contribuie la transformările economice care au loc în domeniu, asigură interesele Republicii Moldova ca stat independent şi partener în procesul de integrare interstatală, europeană şi mondială. Obiectivele principale ale standardizării sînt asigurarea corespunderii produselor şi serviciilor din telecomunicaţii documentelor normative şi destinaţiei lor, protecţia consumatorilor prin asigurarea calităţii înalte a produselor şi serviciilor, înlăturarea barierelor tehnice în calea comerţului, asigurarea capacităţii de concurenţă pe piaţă, asigurarea compatibilităţii acestor produse. Realizarea acestor obiective necesită: - crearea cadrului normativ; - crearea structurii executive; - elaborarea şi realizarea programelor de standardizare. Cadrul normativ in domeniul telecomunicaţiilor se constituie din reglementări tehnice, standarde, norme şi prescripţii. În legătură cu trecerea de la obligativitatea standardelor la standardizarea benevolă un rol deosebit revine elaborării şi implementării reglementărilor tehnice, care vor transpune Derectivele UE în legislaţia naţională: - Directiva cu privire la echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii; - Directiva cu privire la compatibilitatea electromagnetică a aparatelor electrice şi electronice; - Directiva cu privire la echipamente de joasă tensiune; - Directiva cu privire la echipamentele de telecomunicaţii şi staţiile de satelit ş.a. La toate Reglementările adoptate se vor anexa listele standardelor naţionale care vor adopta standardele europene armonizate în care se vor stipula cerinţele esenţiale aplicabile pentru produsele respective. Reglementările tehnice (Hotărîri de guvern, norme, regulamente, proceduri, clasificatoare, etc.) vor avea caracter obligatoriu pentru toţi agenţii economici care activează în domeniul telecomunicaţiilor şi poştei. Pentru crearea cadrului normativ se preconizează: a) inventarierea tuturor documentelor normative tehnice din domeniu, actualmente în vigoare, crearea fondului şi bazei de date a acestor documente; b) conlucrarea, prin intermediul Organului Naţional de Standardizare(Moldova-standard), cu organismele internaţionale, europene şi regionale de standardizare (ISO/CEI, CEN, CENELEC, EASC), aderarea Republicii Moldova ca membru al Institutului European de Standardizare în Telecomunicaţii (ETSI); c) examinarea standardelor interstatale, europene şi internaţionale, armonizarea şi preluarea lor ca standarde naţionale; d) conlucrarea cu subdiviziunile de standardizare a organizaţiilor internaţionale europene şi regionale de specialitate (UIT, CEPT, CRC); e) colaborarea cu serviciile de standardizare din cadrul administraţiilor de telecomunicaţii şi poştă a statelor vecine( Romănia, Rusia, Ucraina); g) avizarea şi aprobarea prescripţiilor tehnice. Pentru executarea lucrărilor menţionate MTC preconizează crearea si asigurarea activităţii comitetelor tehnice de standardizare (CTS) în domeniile telecomunicaţiilor, radiocomunicaţiilor şi comunicaţiilor poştale. Pentru susţinerea activităţii CTS secretariatele lor vor fi create în cadrul întreprinderilor de bază din domeniul respectiv: a) CTS "Telecomunicaţii" - S.A. "Moldtelecom"; b) CTS "Radiocomunicaţii" - Î.S. "Radiocomunicaţii" şi Inspectoratul de Stat al Comunicaţiilor; c) CTS "Comunicaţii poştale" - Î.S. "Poşta Moldovei". CTS urmează să se constituie şi să se înregistreze în sistemul Naţional de Standardizare conform standardului SM 1-1 şi să activeze conform cerinţelor stipulate în regulamentul RG-29.02.57-96. Activitatea de standardizare se va efectua în baza Programelor de standardizare. Programele de standardizare vor fi elaborate ţinîndu-se cont de: armonizarea sistemului de standardizare în telecomunicaţii cu cel european; asigurarea corespunderii serviciilor prestate standardelor şi normelor tehnice, neofensivitatea lor pentru sănătatea utilizatorilor şi mediul ambiant; priorităţile implementării noilor servicii, tehnologii şi echipamente, ridicării calităţii serviciilor prestate, de etapele de implementare a certificării obligatorii a serviciilor din telecomunicaţii şi poştă. 3.3.6. Calitatea serviciilor şi produselor Unul din cele mai importante elemente în crearea mecanismului de asigurare a calităţii produselor şi serviciilor în telecomunicaţii şi poştă este implementarea la întreprinderile din ramură a sistemului de management al calităţii bazat pe standardele ISO 9000: 2000 şi sistemului de management total al calităţii (TQM), ţinînd cont de condiţiile specifice a fiecărui agent economic. Instrumentele organizatorico-tehnice a asigurării calităţii şi securităţii produselor sînt standardizarea, evaluarea conformităţii produselor şi serviciilor, asistenţa metrologică, infrastructura informaţională, controlul şi supravegherea de stat. Sistemul de evaluare a conformităţii din telecomunicaţii şi postă se preconizează a fi constituit din: - Organismul Central de Certificare; - Organismul de certificare al serviciilor în comunicaţii; - Organismul de certificare a produselor din telecomunicaţii, informatică şi poştă; - laboratoarele de încercări a produselor pentru certificare. Certificarea produselor şi serviciilor din comunicaţii are caracter obligatoriu şi se efectuează în baza Legii cu privire la evaluarea conformităţii produselor, Legii telecomunicaţiilor şi Hotărîrii Guvernului nr. 831 din 13.08.2001. Inspectoratul de Stat al Comunicaţiilor, în cadrul căruia activează organismele de certificare a produselor şi serviciilor, precum şi Laboratorul de încercări la compatibilitatea electromagnetică, v-a întreprinde măsuri concrete pentru a implementa şi perfecţiona sistemul de evaluare a conformităţii în comunicaţii cu scopul de a exclude pătrunderea pe piaţă a produselor şi prestarea serviciilor necalitative sau periculoase pentru utilizatori. Strategia în domeniul asistentei metrologice are ca scop satisfacerea necesităţii agenţilor economici din ramură în asigurarea uniformităţii şi exactităţii măsurărilor. Atingerea acestor obiective se va efectua prin înzestrarea agenţilor economici din ramură cu mijloace moderne de măsurări, înregistrarea şi atestarea lor în Sistemul Naţional de Metrologie. Măsurile principale de susţinere şi stimulare pentru prestarea serviciilor de înaltă calitate şi competitive pe piaţa internă şi externă sînt: - adoptarea unui program privind organizarea concursurilor şi decernărea premiilor în domeniul calităţii, conferirea titlurilor de "Maestru în Сomunicaţii" etc.; - şcolarizarea şi perfecţionarea cadrelor din ramură în domeniul gestionării sistemului de calitate a producţiei. Luînd în consideraţie că implementarea sistemelor calităţii necesită o calificare înalta a specialiştilor de toate nivelurile, cunoaşterea metodelor şi procedurilor de management al calităţii, este foarte important de a realiza un larg program privind studierea problemelor calităţii în instituţiile de învăţămînt de specialitate, la cursuri de perfecţionare; - propagarea ideilor privind sistemele calităţii în mass-media, organizarea şi petrecerea conferinţelor, seminarelor, meselor rotunde etc. Testarea şi măsurările parametrilor echipamentelor destinate certificării se efectuează în laboratoarele acreditate în Sistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii sau, dacă este cazul, se recunosc certificatele lor de conformitate, acordate de organismele similare ale altor ţari, în conformitate cu actele normative. Armonizarea la acest capitol a legislaţiei în vigoare va continua, preconizîndu-se completarea concomitentă a cadrului normativ şi a reglementărilor specifice. 3.3.7. Licenţe şi autorizaţii În vederea creării unui cadru comunitar pentru licenţele generale şi individuale în domeniul telecomunicaţiilor, Parlamentul European a adoptat Directiva 2002/20/EC, iar CEPT a emis o serie de recomandări privind implementarea prevederilor acesteia în cadrul ţărilor membre ale CEPT. Elementele structurale ale Directivei 2002/20/EC, de care se va ţine cont, sînt: nelimitarea numărului noilor operatori, cu excepţia cazurilor legate de utilizarea eficientă a spectrului de frecvenţe radio sau a resurselor de numerotare, în cazul existenţei unor restricţii şi pentru o anumită perioadă de timp; prioritatea licenţelor generale, ca opuse licenţelor individuale. Regimul eliberării licenţelor trebuie să fie simplu şi cît se poate de permisiv. Unul dintre mijloacele atingerii acestui scop este clasificarea, după caz, a licenţelor individuale la grupul celor generale; procedura armonizării condiţiilor de licenţă; în mediul unei pieţe de telecomunicaţii deschise, operatorii se vor conforma concomitent cerinţelor esenţiale, cu prioritate celor tehnice, precum şi importanţei sociale a obiectivelor de interes public. Regimul de licenţe asigură mijloacele corespunzătoare de supraveghere a accesului pe piaţă şi monitorizarea respectării cerinţelor impuse operatorilor. Concomitent, regimul licenţelor va favoriza în mod optim şi dezvoltarea competiţiei, deoarece el nu va impune operatorilor cerinţe necorespuzătoare nici prin intermediul condiţiilor, nici prin procedurile de eliberare a licenţelor. Modalitatea de eliberare a licenţelor pentru activitatea în domeniul telecomunicaţiilor este expusă în Regulamentul cu privire la eliberarea licenţelor, elaborat şi aprobat de ANRTI în temeiul Legii cu privire la licenţiere şi Legii telecomunicaţiilor. 3.3.8. Convergenţa tehnologiilor de telecomunicaţii, media şi informaţionale Pentru obţinerea unor beneficii maxime din convergenţa tehnologiilor de telecomunicaţii, media şi informaţionale este necesară instituirea unui cadru legislativ adecvat şi eficient de reglementare a acestor noi servicii. În crearea cadrului legislativ permanent pentru reglementarea procesului de convergenţă, sarcina de bază este instituirea unor prescripţii relevante armonizate, care nu ar inhiba dezvoltarea sectorului, ci ar încuraja inovaţiile tehnologice. UIT a definit principiile comune ale reglementărilor specifice, în condiţiile convergenţei tehnologiilor pe plan global, care trebuie: să fie echilibrate, clare, consecvente, previzibile, uşor de înţeles şi transparente; să asigure tratamentul reglementar, coerent, al serviciilor esenţiale similare; să fie nediscriminatorii faţă de toate tehnologiile şi platformele; să favorizeze competiţia în domeniu; să fie suficient de flexibile pentru a fi aplicabile noilor tehnologii şi servicii şi să reflecte perspectivele furnizorilor şi ale consumatorilor. Convergenţa sectoarelor telecomunicaţiilor, media şi informaţionale în UE este acoperită de un cadru reglementar unic care include patru directive numite Directivele Specifice: directiva privind autorizarea 2002/20/EC, directiva referitor la acces 2002/19/EC, directiva serviciului universal 2002/22/EC şi directiva privind prelucrarea datelor cu caracter personal 2002/58/EC. 3.3.9. Gestionarea spectrului de frecvenţe radio Conform Legii telecomunicaţiilor, spectrul naţional de frecvenţe radio este gestionat de Comisia de stat pentru frecvenţe radio (CSFR) care are statut de organ interdepartamental. Comisia în cauză elaborează şi promovează strategia de stat privind distribuirea şi utilizarea spectrului de frecvenţe radio şi a poziţiilor orbitelor geostaţionare. CSFR aprobă Tabelul naţional al atribuirii benzilor de frecvenţe radio pentru necesităţile civile, de apărare şi de securitate, precum şi modul de repartizare a frecvenţelor în benzile comune de utilizare. Benzile de frecvenţe radio, preconizate pentru scopuri civile, sînt atribuite de către MTC. ISC efectuează planificarea, coordonarea (inclusiv la nivel internaţional), gestionarea şi monitorizarea frecvenţelor radio, preconizate pentru scopuri civile. Strategia naţională privind gestionarea spectrului de frecvenţe radio este orientată spre armonizarea dezideratelor sale cu Tabelul European Comunitar de Alocare a benzilor de frecvenţe şi are ca obiectiv facilitarea implementării serviciilor paneuropene de radiocomunicaţii. În vederea optimizării gestionării spectrului de frecvenţe radio, se preconizează automatizarea proceselor de gestionare şi monitorizare a acestuia, asigurarea compatibilităţii electromagnetice, prin extinderea controlului spectrului pe întreg teritoriul ţării şi implementarea sistemului naţional de monitoring al spectrului de frecvenţe radioelectrice. Administrarea şi gestionarea spectrului de frecvenţe radioelectrice vor fi orientate spre asigurarea eficienţei utilizării spectrului de frecvenţe radioelectrice, asigurarea funcţionării mijloacelor radioelectrice fără perturbaţii, accelerarea implementării tehnologiilor avansate de radiocomunicaţii (3G, WiMax, Bluietooth, Wi-Fi, DVB, DAB, CDMA 450 etc.). Administrarea şi gestionarea frecvenţelor radioelectrice se va realiza în baza principiilor obiectivitătii, transparenţei, nediscriminării, proporţionalităţii şi efectua în conformitate cu Tabelul naţional al atribuirii benzilor de frecvenţă şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. 3.4. Serviciile de directorii Concomitent cu liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor este necesară crearea cadrului reglementar pentru prestarea serviciilor de directorii într-un mediu competitiv, care să ofere garanţia "universalităţii", protecţiei datelor cu caracter personal şi protecţiei dreptului de proprietate intelectuală. În domeniul prestării serviciilor de directorii, competiţia va permite tuturor operatorilor de telecomunicaţii să concureze pe baze egale, acordîndu-le posibilitatea de a presta, de rînd cu alte servicii din setul oferit consumatorilor, şi servicii de directorii şi va contribui la deschiderea pieţei de telecomunicaţii, fapt care va conduce la integrarea directorilor naţionale în directorii paneuropene. Serviciul de directorii al operatorilor trebuie să conţină numerele de telefoane şi alte numere ale telecomunicaţiilor fiecărui abonat, cu excepţia cazurilor cînd abonatul refuză să le facă publice. Pentru a promova dezvoltarea serviciului de directorii la scară naţională şi europeană şi în conformitate cu prevederile directivelor UE şi CEPT, MTC va stimula pe toate căile standardizarea şi progresul serviciilor de directorii şi va întreprinde măsurile necesare pentru garantarea protecţiei datelor personale şi a drepturilor de proprietate. Introducerea competiţiei depline în prestarea serviciilor de directorii va fi posibilă odată cu adoptarea legii cu privire la protecţia datelor personаlе. Aplicarea serviciilor de directorii va prevedea crearea directoriilor naţionale al sistemului numerelor de abonaţi. Abonaţilor trebuie să li se ofere gratuit copii editate ale "paginilor albe" şi "paginilor de aur" locale şi dreptul de a-şi include gratuit în directorii propriile date. Serviciile de directorii urmează să fie prestate în bază de "cost-plus". Prestatorii serviciilor de directorii şi informaţionale vor oferi nu numai numerele de telefoane, dar şi numerele codurilor altor servicii de telecomunicaţii: fax, poştă electronică, telex etc. Extrem de important este serviciul de directorii pentru serviciul universal. Se va asigura accesul abonaţilor la cel puţin un serviciu de informare telefonică, cu un directoriu complet al abonaţilor la nivel naţional. În acest context, este important ca prestatorilor de serviciu concurenţi să li se acorde accesul la directorii naţional şi european pe principii nediscriminatorii, transparente şi orientate spre costuri. Noilor operatori intraţi pe piaţa serviciilor de directorii li se va oferi accesul la informaţiile privind numele, adresele şi numerele de telefon ale consumatorilor în condiţii echitabile şi nediscriminatorii, astfel încît operatorii existenţi să nu poată abuza de situaţia lor dominantă, prin majorarea exagerată a taxelor pentru informaţiile furnizate. Se vor publica şi vor pune gratuit la dispoziţia tuturor abonaţilor, cel puţin o dată la doi-trei ani, o carte de telefon ("pagini albe") conţinînd: numele în ordine alfabetică şi numărul de telefon al fiecărui abonat. Cărţile de telefon vor include, de asemenea, numerele de telefon ale serviciilor de urgenţă şi ale organizaţiilor de urgenţă, informaţii generale referitoare la tarife, informaţii referitoare la orice prefixe necesare efectuării de convorbiri internaţionale, locale şi interurbane, precum şi orice alte informaţii apreciate de operatori ca fiind de interes public general. Cărţile de telefon comerciale "pagini galbene" pot fi publicate şi distribuite în formă scrisă, electronică şi/sau în orice altă formă. Înscrierea abonaţilor în aceste cărţi de telefon comerciale este opţională. Pentru înscrierea în cărţile de telefon comerciale poate fi percepută o taxă specială. Aceste cărţi pot include şi altă informaţie despre abonat: fax, e-mail, telex etc. Cărţile de telefon comerciale pot fi combinate cu cărţile de telefon necomerciale, acesta va delimita cele două cărţi de telefon marcînd clar fiecare secţiune sau utilizînd pagini de culori diferite. Se va asigura utilizatorilor accesul gratuit la serviciile: de urgenţă (poliţie, salvare, pompieri şi gaz), de "operatoare" de informaţii telefonice şi "carte de telefon" satisfăcînd cerinţele rezonabile ale acestora. Se va asigura gratuit servicii de informaţii telefonice prin intermediul cărora solicitanţilor li se pot furniza informaţii referitoare la numerele abonaţilor înscrişi sau care urmează a fi înscrişi în cărţile de telefon editate (cu toate modificările sau actualizările). 3.5. Servicii prestate prin reţelele de telefoane publice (taxofoane) În pofida dezvoltării reţelelor telefonice şi reţelelor de telefonie mobilă, telefoanele publice vor continua să joace un rol foarte important în asigurarea accesului populaţiei la serviciile telefonice, constituind o parte a serviciului universal. Pentru a ridica calitatea serviciilor prestate prin reţelele telefonice publice şi a spori densitatea telefoanelor publice, aceste servicii au fost liberalizate. Actualmente taxofoanele sînt operate cu utilizarea fiselor speciale şi cartelelor telefonice. Tendinţa mondială în dezvoltarea serviciilor de telefonie prin taxofoanele publice este de a reduce aparatele operate prin fise şi aplicarea largă a celor cu cartele telefonice sau introducerea altor tipuri de telefoane, cu utilizarea cartelelor preplătite. 3.6. Asigurarea serviciilor de telecomunicaţii în caz de forţă majoră Telecomunicaţiile au o importanţă vitală pentru societate în cazurile de forţă majoră, cum ar fi asigurarea ordinii publice şi a concilierii civice şi desfăşurarea intervenţiilor operative în cazul situaţiilor excepţionale. Operatorii asigură în mod obligatoriu condiţiile necesare pentru prestarea serviciilor şi utilizarea mijloacelor de telecomunicaţii în caz de forţă majoră - în ordinea priorităţilor, determinate în funcţie de termen şi de prevederile legislaţiei în vigoare. Starea curentă a reţelelor de telecomunicaţii se va conforma prescripţiilor pentru acordarea serviciilor în caz de forţă majoră. Este necesar ca aceste prescripţii să fie aprobate pe parcursul dezvoltării telecomunicaţiilor şi apariţiei noilor operatori de telecomunicaţii. În acest scop ANRTI i se recomandă să introducă în condiţiile licenţelor cerinţe privind prestarea serviciilor şi utilizarea mijloacelor de telecomunicaţii în cazurile de forţă majoră, în conformitate cu legislaţia în vigoare. 3.7. Politica tarifară Politica tarifară este o componentă esenţială a strategiei naţionale în domeniul telecomunicaţiilor, în special în situaţia cînd competiţia este limitată. Principalul obiectiv al politicii tarifare este determinarea structurii generale şi a nivelului tarifelor la serviciile de telecomunicaţii. În acest context, politica tarifară urmăreşte atingerea unui echilibru rezonabil între interesele participanţilor la piaţă - ale operatorilor şi prestatorilor de servicii, pe de o parte, şi ale utilizatorilor, pe de altă parte. Atingerea acestui scop se va realiza prin reglementarea tarifelor, care se va efectua prin aplicarea unui mecanism corespunzător de control, destinat prevenirii instaurării monopolurilor pe piaţa internă şi a abuzurilor acestora, în vederea asigurării concurenţei loiale şi protecţiei utilizatorilor. Principiile de stabilire a tarifelor trebuie să corespundă următoarelor cerinţe esenţiale, armonizate cu principiile introduse în uz în UE şi CEPT: tarifele vor fi orientate spre costuri; stabilirea tarifelor se va face în baza unor criterii obiective; stabilirea tarifelor va fi transparentă, ele urmînd să fie făcute publice în modul stabilit; tarifele trebuie să garanteze accesul egal la servicii al tuturor utilizatorilor şi consumatorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; tarifele vor fi nediscriminatorii; politica tarifară trebuie să creeze oportunităţi pentru reinvestiri şi pentru dezvoltarea serviciilor şi reţelelor. Aceste principii implică în special: stabilirea taxelor de acces în reţele sau pentru prestări servicii conform cerinţelor esenţiale; calcularea costurilor reale ale serviciilor în baza unor metode unice stabilite de ANRTI, ţinîndu-se cont de recomandările UIT, OMC şi CEPT; practicarea unor tarife diferenţiate şi justificate din punct de vedere comercial sau social, dar fără să contravină principiilor sus-menţionate; controlul şi reglementarea minuţioasă de către ANRTI a tarifelor pentru serviciul universal; în privinţa altor operatori de pe piaţa de telecomunicaţii - stabilirea de către ANRTI, în limitele cadrului legislativ, a unui mecanism de control al tarifelor în cazul competiţiei neloiale sau abuzului de statutul de monopolist; reducerea generală a cheltuielilor şi sporirea eficienţei. O problemă tipică pentru majoritatea companiilor monopoliste pe piaţa telecomunicaţiilor sînt tarifele neechitabile. Soluţionarea acestei probleme este legată de necesitatea de a menţine echilibrul între aspectele sociale şi cele comerciale a serviciilor de telefonie şi alegerea unor căi de dezvoltare care să aducă profit. Majorarea bruscă a tarifelor la serviciile de telecomunicaţii ar putea condiţiona incapacitatea de plată a unei părţi considerabile a populaţiei. Din acest motiv tarifele trebuie echilibrate treptat, pas cu pas, şi numai după analize detaliate ale proceselor care au loc în societate, în vederea prognozării efectelor acestor acţiuni. În sistemul de plăţi şi decontări internaţionale se va urma modelul şi metodologiile de calcul ale costurilor serviciilor şi interconectărilor, stabilite prin Recomandarea UIT D.140. Trecerea la mecanismul stabilirii taxelor şi decontărilor orientate spre costuri se va efectua conform modelului specificat în Recomandarea UIT D.150. Se va ţine de asemenea cont de principiile stabilite de cel de al Doilea Forum al UIT privind politica în domeniul telecomunicaţiilor. 3.8. Privatizarea operatorilor de bază în telecomunicaţii Privatizarea este unul dintre elementele semnificative în reformele structurale ale ramurii telecomunicaţiilor. Dezvoltarea domeniului şi, în special, a întreprinderilor de stat este practic imposibilă fără atragerea investiţiilor. O soluţie optimă a acestei probleme ar oferi privatizarea parţială sau totală a operatorului naţional al reţelei publice comutate de telecomunicaţii - S.A. "Moldtelecom" şi restructurarea operatorului naţional al mijloacelor de radiodifuziune şi televiziune - Întreprinderea de Stat "Radiocomunicaţii". Sarcina de bază în procesul privatizării şi restructurării acestor întreprinderi este identificarea metodelor eficiente de privatizare, adecvate situaţiei lor economico-financiare, evoluţiilor economiei naţionale şi pieţei telecomunicaţiilor, precum şi alegerea timpului oportun desfăşurării acestor acţiuni. Declinul mondial al domeniului telecomunicaţiilor, experienţa obţinuta pe parcursul tentativelor nereuşite de privatizare a S.A. "Moldtelecom" demonstrează că la momentul actual privatizarea nu ar aduce la realizarea scopurilor dorite. În condiţiile liberalizării pieţei de telecomunicaţii privatizarea ar putea avea temporar efecte negative, mai ales sub aspect social: reducerea personalului, îngheţarea salariilor, anularea facilităţilor sociale etc. Pentru ca societatea să plătească, se impune o analiză fundamentală a situaţiei şi evitarea efectelor nefavorabile. 3.9. Politica resurselor umane Obiectivele trasate, condiţiile economiei de piaţă şi implementarea tehnologiilor şi serviciilor performante vor impune cerinţe mult mai înalte faţă de potenţialul resurselor umane angajate în domeniu, în ceea ce priveşte formarea abilităţilor manageriale ale cadrelor din conducerea de toate nivelurile, evaluarea şi selectarea specialiştilor înalt calificaţi şi eficientizarea maximă a gestionării domeniului în întregime. În lumina recomandărilor UIT, este necesară elaborarea unui program special de dezvoltare vizînd perfecţionarea personalului managerial şi a specialiştilor de toate nivelurile, în conformitate cu cerinţele economiei moderne. În procesul de restructurare a întreprinderilor este inevitabilă reducerea unor activităţi nerentabile. În aceste cazuri operatorii vor dezvolta alte activităţi bazate pe tehnologii avansate, care ar absorbi personalul eliberat din activităţile nerentabile. În acest scop, în întreprinderi urmează să fie create centre de instruire permanentă a cadrelor. În procesul de instruire trebuie încadraţi specialişti de toate vîrstele şi categoriile. Strategiile de dezvoltare trebuie orientate spre implementarea unei game cît mai largi de servicii şi sporirea volumului prestaţiilor, fapt ce va conduce la crearea unor noi locuri de muncă. Climatul psihologic favorabil şi condiţiile moderne de muncă sînt factorii-cheie pentru stimularea creativităţii angajaţilor acestei sfere, care s-ar materializa în desfăşurarea unor noi activităţi şi în sporirea diversităţii spectrului de servicii, Avînd ca urmare sporirea profiturilor întreprinderilor. 3.10. Priorităţile strategiei de dezvoltare a domeniului telecomunicaţiilor pe plan extern Strategia activităţii internaţionale în domeniul comunicaţiilor este bazată pe Concepţia politicii externe a Republicii Moldova. Unul dintre obiectivele principale strategice în activitatea internaţională a MTC este integrarea europeană şi acţiunile în vederea implementării prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, precum şi cooperarea multilaterală în cadrul organismelor internaţionale şi regionale, care facilitează procesele de integrare europeană. În acest context , MTC va elabora planul de acţiuni privind adoptarea şi implementarea acquis-lui comunitar în domeniul comunicaţiilor electronice şi va examina în continuare dezvoltarea lui. Telecomunicaţiile, prin însăşi esenţa lor, au un caracter internaţional. La etapa actuală de dezvoltare, telecomunicaţiile s-au globalizat. De la prestarea serviciilor internaţionale prin interconectarea reţelelor naţionale ale diferitor ţări, telecomunicaţiile mondiale au trecut la globalizarea reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii, care pot fi accesate de oriunde. Concomitent, piaţa serviciilor de telecomunicaţii s-a extins de la cadrul naţional spre pieţele de telecomunicaţii regionale (CEPT) şi globale, cum este OMC. În acest context, este importantă conlucrarea cu organismele mondiale (UIT, OMC, ISO) şi cu cele europene (CEPT, ETSI) în formarea cadrului reglementar internaţional şi naţional, necesar pentru crearea societăţii informaţionale într-un mediu de telecomunicaţii competitiv. 3.10.1. Colaborarea cu organismele europene abilitate în domeniile telecomunicaţiilor Rolul principal în traducerea în viaţă a politicii UE îi revine Conferinţei Europene a Administraţiilor Poştale şi de Telecomunicaţii (CEPT), organul european executiv în domeniul telecomunicaţiilor. Colaborarea strînsă a organelor administraţiei publice centrale din domeniu cu structurile CEPT şi aplicarea coerentă, în condiţiile ţării noastre şi în lumina prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare cu UE, a directivelor, deciziilor, rezoluţiilor şi recomandărilor organismelor europene în domeniul telecomunicaţiilor constituie singura cale aptă să accelereze formarea cadrului legislativ pertinent pentru piaţa liberă a telecomunicaţiilor şi viitoarea integrare a reţelelor naţionale de telecomunicaţii în Reţeaua Unica de Telecomunicaţii Europene. Eliminarea barierelor tehnice în comerţ reprezintă o condiţie de bază în introducerea competiţiei atît pe piaţa internă, cît şi pe piaţa internaţională a telecomunicaţiilor.Armonizarea standardelor şi a cadrului naţional de metrologie în telecomunicaţii cu cele ale UE şi CEPT constituie obiectivul de bază în realizarea strategiei în domeniul telecomunicaţiilor. În acest context, un loc important în asigurarea calităţii înalte a serviciilor de telecomunicaţii îl ocupă standardele Institutului European de Standardizare în Telecomunicaţii (ETSI), destinate cu precădere construcţiei sistemelor paneuropene de telecomunicaţii precum sînt GSM, UMTS, DECT, ERMES, TETRA, DVB şi altele. Stabilirea unor relaţii strînse de colaborare între MTC şi ETSI, aderarea la ETSI ar facilita implementarea rapidă a standardelor ETSI şi ar face posibilă certificarea, în modul stabilit, a echipamentelor, reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii. Acest fapt ar spori, la rîndul său, calitatea serviciilor de telecomunicaţii care sînt conforme, în mare măsură, cu standardele institutului menţionat. Implementarea în ţară a prevederilor directivelor UE privind standardizarea şi standardele aplicate în UE şi ţările CEPT ar conduce la realizarea cu succes a politicii standardizării şi, în consecinţă, a obiectivelor strategiei în domeniul telecomunicaţiilor. 3.10.2. Colaborarea cu organismele mondiale în domeniul telecomunicaţiilor Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, ca for mondial instituit de ONU în scopul coordonării politicilor, adoptării noilor recomandări, promovării standardizării şi dezvoltării telecomunicaţiilor pe plan mondial, deţine un rol prioritar în definirea strategiei de dezvoltare a domeniului telecomunicaţiilor. Reformarea sistemului internaţional de plăţi şi decontări, ca urmare a realizării Acordului General privind Comerţul cu Servicii (GATS - General Agrement on Trade in Services) /OMC şi ajustarea graduală a tarifelor pentru serviciile naţionale de telecomunicaţii la condiţiile pieţei OMC sînt problemele cele mai importante, în soluţionarea cărora asistenţa UIT este semnificativă. Gestionarea şi planificarea spectrului de frecvenţe radio sînt imposibile fără aplicarea recomandărilor şi standardelor UIT. Documentele UIT vor continua să stea la baza dezvoltării telecomunicaţiilor naţionale, atît în plan tehnic şi strategic, cît şi în plan reglementar. Rolul UIT în procesul de liberalizare a pieţei telecomunicaţiilor internaţionale rămîne a fi covîrşitor - cooperarea cu ea în implementarea acordurilor de colaborare cu OMC şi UE va accelera procesul de liberalizare a pieţei interne şi va facilita atragerea investiţiilor străine în telecomunicaţiile moldoveneşti. În acest context, pentru telecomunicaţiile naţionale are o importanţă majoră promovarea prevederilor următoarelor documente ale UIT: Rezoluţiile şi Recomandările celei de a treia Conferinţe Mondiale de Dezvoltare a Telecomunicaţiilor - or. Istambul, 2002; Rezoluţiile şi Recomandările Forurilor Mondiale pentru Politica în Telecomunicaţii; Rezoluţiile şi Recomandările Conferinţelor Mondiale privind Indicatorii în Telecomunicaţii; Rezoluţiile şi Recomandările Conferinţelor Mondiale ale Radiocomunicaţiilor; Reglementările Sectorului UIT de Standardizare în Telecomunicaţii; Documentele Sectorului UIT de Reglementare. 3.10.3. Colaborarea regională Colaborarea administraţiei de telecomunicaţii şi a operatorilor cu organismele similare din ţările CSI în cadrul CRC rămîne şi pe viitor una din direcţiile principale a politicii externe în domeniu. Soluţionarea chestiunilor privind achitările reciproce, standardizarea, asigurarea roamingului internaţional şi crearea asociaţiilor de operatori în telecomunicaţii sînt sarcinile de bază ale cooperării în cadrul CRC. Dezvoltarea comunicaţiilor în ţările din bazinul Mării Negre se va efectua în lumina documentelor aprobate în cadrul CEMN (Colaborarea Economică în Bazinul Mării Negre), urmînd direcţiile principale de cooperare stipulate în "Planul de acţiuni pentru dezvoltarea comunicaţiilor în CEMN", în vederea creării unui sistem regional de comunicaţii de mărime eficientă, care ar combina programele naţionale de telecomunicaţii cu cele regionale. Republica Moldova intenţionează să dezvolte şi pe viitor, pe principiile avantajului reciproc, colaborarea şi cooperarea în acest domeniu cu Romănia şi Ucraina. Difuzarea programelor de televiziune şi radiodifuziune, cooperarea în operarea fibrei optice internaţionale, gestionarea traficului de tranzit, echilibrarea tarifelor pentru telecomunicaţiile internaţionale, perfectarea mecanismului de achitări reciproce, coordonarea frecvenţelor radioelectrice, asigurarea în limitele teritoriului ţării noastre a roamingului internaţional pentru comunicaţiile mobile şi serviciile globale constituie principalele direcţii de colaborare a ţării noastre cu statele vecine. 4. DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN RADIOCOMUNICAŢII 4.1. Servicii de radiodifuziune şi televiziune Piaţa mijloacelor de difuzare a programelor de televiziune şi radiodifuziune este liberalizată. Instituţiile audiovizualului în Republica Moldova beneficiază cît de serviciile prestate prin reţelele statale de televiziune şi radiodifuziune operate de Î.S. "Radiocomunicaţii" atît şi prin mijloace tehnice proprii exploatarea cărora este autorizată prin licenţă eliberată de ANRTI. 4.2. Radiodifuziunea sonoră terestră Ţinînd cont de consumul înalt de energie al staţiilor ce funcţionează în benzile de unde medii (MW) şi scurte (HF), se vor implementa tehnologii cu consum redus de energie. Se va efectua tranziţia treptată la radiodifuziunea digitală terestră (T-DAB) în benzile de frecvenţe conform Acordului de la Wiesbaden din anul 1995, prin care Republicii Moldova i s-au alocat două blocuri de frecvenţe, cu frecvenţele centrale de 1468,368 MHz şi, respectiv, 225,648 MHz şi conform rezoluţiilor Conferinţei Regionale Radiocomunicaţii UIT cu privire la planificarea radio şi televiziunii digitale. Tempul dezvoltării ei va fi determinat de accesibilitatea echipamentelor de recepţie digitale, precum şi de solicitările operatorilor şi utilizatorilor. Implementarea radiodifuziunii digitale pe scară largă va fi posibilă după apariţia pe piaţa internă a radioreceptoarelor digitale la un preţ accesibil pentru majoritatea populaţiei. În scopul dezvoltării radiodifuziunii FM în banda de frecvenţe 87,5 -108 MHz este necesară scoaterea din exploatare a emiţătoarelor de televiziune care funcţionează pe canalele 4 şi 5. În calitate de experiment, în cîteva localităţi din Republica Moldova frecvenţele din banda menţionată se utilizează cu puteri reduse pentru radiodifuziune. 4.3. Televiziunea terestră În vederea satisfacerii cerinţelor populaţiei cu programe de televiziune, se menţine acoperirea integrală a teritoriului naţional prin difuzarea programului naţional de televiziune, cu modernizarea echipamentelor din reţele şi acoperirea zonelor cu recepţie nesigură. Сa obiectiv al implementării tehnologiilor avansate, se va favoriza dezvoltarea serviciilor de televiziune multipunct - multicanal în standardele MMDS, LMDS şi MVDS, lucru care va contribui considerabil la sporirea calităţii şi a numărului de programe de televiziune recepţionate. MTC va susţine tendinţa generală de migrare a televiziunii terestre de la cea analogică, tradiţională, la cea digitală. Dezvoltarea televiziunii digitale în Republica Moldova este necesară în scopul majorării numărului de programe, ridicării calităţii imaginii şi sunetului, precum şi utilizării mai eficiente a spectrului de frecvenţe radio. În prezent ţările europene lucrează intensiv la coordonarea benzilor de frecvenţe pentru televiziunea digitală şi majoritatea lor au aprobat programe speciale de activitate în acest domeniu. Trecerea la televiziunea digitală trebuie efectuată treptat cu efectuarea preventivă a unui volum necesar de testări în teren. În Republica Moldova implementarea serviciilor de televiziune digitală va fi realizată în banda de frecvenţe 790-862 MHz (canalele 61-69). Fluxul digital poate transmite pînă la 6 programe TV digitale în dependenţă de calitatea dorită a imaginii în cadrul unui canal TV existent (analogic). În prezent prestarea serviciilor TV multiprogram în RM este dezvoltată practic numai în zonele urbane, implementarea în practică a televiziunii digitale va duce la crearea unui serviciu multiprogram mai calitativ atît în zonele urbane cît şi în cele rurale. Standardul DVB-T (Digital Video Broadcasting - Terrestrial) care se presupune să fie implementat este unul dintre cel mai perspectiv. Acest standard ţine cont de particularităţile construcţiei oraşelor mari cît şi de iregularităţile reliefului. Comparativ cu alte standarde digitale, DVB-T permite recepţia mobilă a programelor digitale cu calitate înaltă, ce este condiţionată de proprietatea de reflecţii multiple ale semnalului. Astfel, televiziunea digitală reprezintă o treaptă nouă în dezvoltarea mijloacelor de televiziune, ce va asigura prestarea unor noi genuri de servicii de calitate înaltă. Prestarea serviciilor de televiziune şi/sau radiodifuziune, construirea şi întreţinerea tehnică a reţelei de televiziune şi/sau de radiodifuziune prin cablu, precum şi difuzarea programelor prin aceste reţele către utilizatorii acestor programe sînt genuri de activitate autorizate prin licenţe. Pentru îmbunătăţirea calităţii recepţionării programelor de televiziune va fi implementat în paralel standardul european de televiziune "PAL" în sistemele televiziunii prin cablu. 4.4. Reţele şi servicii de radiocomunicaţii mobile Dezvoltarea reţelelor şi implementarea serviciilor mobile în Republica Moldova se efectuează în conformitate cu recomandările CEPT, UIT şi Memorandumurilor internaţionale în domeniul radiocomunicaţiilor. Serviciul de telefonie celulară mobilă este dezvoltat în standardul GSM în benzile de frecvenţe conform Tabelului naţional de atribuire a benzilor de frecvenţe radio. Concomitent cu eliberarea benzilor de frecvenţe relevante standardul GSM se va extinde treptat şi în banda 1800 MHz. Rămînînd la discreţia operatorilor termenii de realizare, reţelele sistemului GSM vor urma calea evoluţionistă spre servicii multimedia implementînd la solicitarea pieţei tehnologiile intermediare spre generaţia a treia UMTS cum sînt GPRS, EDGI. Eliberarea benzii de frecvenţă de 450MHz utilizate anterior de sistemul de telefonie analogică NMT 450i a făcut posibilă alocarea acestui spectru de frecvenţe pentru sistemul de radioacces şi telefonie mobilă în standardul CDMA2000 numit IMT MC 450. În banda 2.4 GHz se implementează tehnologiile de radio acces de tipul Bluetooth şi Wi-Fi. În dependenţă de nivelul de pregătire a pieţei pentru asimilarea serviciilor multimedia se va decide asupra numărului şi termenilor de eliberare a licenţelor de operare a reţelei celulare mobile de generaţia trei IMT-2000. Vor fi dezvoltate serviciile de radiotelefonie mobilă prin reţele cu acces multiplu de tip trunked standardul European TETRA, precum şi serviciile în standardul DECT. Reţelele de radiotelefonie mobilă prin reţele cu acces multiplu de tip trunked vor fi dezvoltate în benzile de frecvenţe relevante conform TNABF preponderent ca reţele departamentale. De asemenea, strategia de dezvoltare a telecomunicaţiilor prevede universalizarea serviciilor de radio-paging şi îmbunătăţirea calităţii lor, precum şi implementarea sistemului paneuropean de radiomesagerie ERMES. Dezvoltarea serviciilor de radiomesagerie se va efectua prin extinderea reţelelor de radio-paging, care vor acorda şi serviciul de roaming internaţional. 4.5. Radiocomunicaţiile prin satelit Republica Moldova este parte la Convenţia EUTELSAT care ca şi INTELSAT, INMARSAT, INTERSPUTNIK, GLOBALSTAR, SKYBRIDGE TELEDESIC este o organizaţie internaţională ce prestează servicii de telecomunicaţii prin satelit. Conform planului de asignare a poziţiilor orbitale, Republica Moldova deţine poziţia sa în spaţiul cosmic, pe care poate lansa un satelit de sine stătător sau în comun cu statele, cărora li s-au atribuit aceeaşi poziţie: Polonia, Romănia şi altele. Se prevede implementarea serviciilor de radiocomunicaţii personale mobile prin satelit (GMPCS). Pentru implementarea serviciilor este necesară aderarea Republicii Moldova la Memorandumul MoU GMPCS, adoptarea măsurilor în vederea armonizării legislaţiei Republicii Moldova cu privire la asigurarea respectării cerinţelor MoU GMPCS (privind circulaţia liberă a terminalelor etc.). În ţara noastră serviciile de radiocomunicaţii mobile prin satelit se vor dezvolta în condiţiile liberei concurenţe, pe baza activităţilor operatorilor naţionali. Caracterul global al acestor tipuri de servicii necesită adoptarea unor măsuri pentru armonizarea reglementărilor interne specifice cu hotărîrile respective ale CEPT, Consiliului European pentru Reglementări în Telecomunicaţii ECTRA (European Commitee for Telecommunications Regulatory Affairs ) şi UIT. În prezent, activitatea de prestare a serviciilor prin staţii VSAT (Very Small Aperture Terminal) este liberalizată şi constituie obiectul licenţierii. Serviciul de tipul SNG (portal pentru transmiterea ştirilor prin satelit - Satellite News Gathering) constituie obiectul autorizării temporare, legate, ca regulă, de anumite evenimente cu semnificaţie politică, culturală sau sportivă. Termenul unei astfel de autorizaţii este, în mod uzual, de la cîteva ore pînă la cîteva zile, în funcţie de durata evenimentului. Implementarea serviciilor de televiziune şi radiodifuziune prin satelit va fi corelată cu digitalizarea sistemelor şi îmbunătăţirea calităţii semnalului transmis şi recepţionat. În Republica Moldova dezvoltarea radiodifuziunii prin satelit se va desfăşura în paralel cu dezvoltarea televiziunii prin satelit. Călăuzindu-se de politica europeană de tranziţie de la monopolism la libera competiţie în radiocomunicaţii, MTC va semna, în condiţiile legii, acorduri de operare cu organizaţiile internaţionale care prestează servicii prin satelit. Tehnologiile sateliţilor geostaţionari de radiodifuziune şi televiziune soluţionează problema asigurării utilizatorilor cu programe de televiziune şi radiodifuziune, atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional, de o calitate destul de înaltă şi cu cheltuieli minime. Televiziunea şi radiodifuziunea prin satelit se vor dezvolta în funcţie de solicitările producătorilor de programe. Abrevieri ANRTI - Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică; APC - Acordul de Parteneriat şi Cooperare; ATBT - Acordul cu privire la Barierele Tehnice în Comerţ (Agreement on Technical Barriers to Trade); CRC - Comunitatea Regională în Comunicaţii; CEMN - Colaborarea Economică în bazinul Mării Negre; CEPT - Conferinţa Europeană a Administraţiilor Poştale şi de Telecomunicaţii - (European Conference of Postal and Telecommunications Administrations); CEN - Comitetul European pentru Standardizare (European Committee for standardization); CENELEC - Comitetul European pentru Standardizări Electronice (European Committee for Electrotechnical Standardization); DECT - telecomunicaţii digitale europene fără fir (Digital European Cordless Telecommunications); DVB-T - televiziunea digitală terestră (Digital Video Broadcasting - Terrestrial); ERC - Consiliul European de Radiocomunicaţii (European Radiocommunication Committee); ERMES - sistemul european de radiomesagerie (European Radio Message System); ECTRA - Consiliul European pentru Reglementări în Telecomunicaţii (European Committee for Telecommunications Regulatory Affairs); ETSI - Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii (European Telecommunications Standardization Institute); FRD- Furnizarea Reţelei Deschise; GMPCS - sistemul global de comunicaţii personale (Global Mobile Personal Communication System); GATS - Acordul General privind Comerţul cu Servicii (General Agreement on Trade in Services); GSM - sistemul global mobil (Global System for Mobile); ISDN - reţelele digitale de servicii integrate; ISC - Inspectoratul de Stat al Comunicaţiilor; LMDS - serviciul de distribuire locală de tip multipunct (Local multipoint Distribution Service) MMDS - sistemul multicanal de distribuire de tip multipunct (Multichannel Multipoint Distribution System); MTC - Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor; MVDS - sistemul de tip multipunct de distribuire a programelor de televiziune (Multipoint Video Distribution System); OIS (ISO) - Organizaţia Internaţională de Standardizare (International Standardization Organization); OMC (WTO) - Organizaţia Mondială a Comerţului (World Trade Organization); PNN - Planul naţional de numerotare; RUTE - Reţeaua Unică de Telecomunicaţii Europene; T-DAB - radiodifuziunea digitală terestră (Terrestrial Digital Audio Broadcasting); TETRA - radiotrunchi transeuropean (Trans European Trunked Radio); UIT - Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor; UMTS - sistemul universal de telecomunicaţii mobile (Universal Mobile Telecommunications System); UE - Uniunea Europeană.