Munca este un segment deosebit al relaţiilor interumane, care în orice stat constituie cea mai esenţială componentă pentru garantarea unui anumit nivel al calităţii vieţii. Aceste relaţii reprezintă un proces dinamic, reglementat de un sistem legislativ echilibrat şi armonizat cu normele de drept internaţional. Sistemul legislativ ce reglementează relaţiile de muncă în Republica Moldova se constituie din prevederile Constituţiei, Codului muncii, altor legi şi acte normative care conţin norme ale dreptului muncii. Asigurarea aplicării dispoziţiilor Codului muncii, actelor legislative şi altor acte normative referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor, potrivit Legii nr. 140-XV din 10 mai 2001, este obiectivul principal al Inspecţiei Muncii.

Acest obiectiv impune Inspecţia Muncii să menţină sub control modul în care se respectă cadrul legal de reglementări în domeniul muncii şi să întreprindă acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din acest domeniu.

Pentru realizarea acestui obiectiv şi pentru a asigura activitatea sa, Inspecţia Muncii, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 735 din 16 iunie 2003, dispune de un efectiv de personal de 121 unităţi care este repartizat după cum urmează.

Aparatul Inspecţiei Muncii - 28 unităţi de personal.

Personalul inspectoratelor teritoriale de muncă - 93 unităţi, divizat în 35 inspectorate teritoriale de muncă desconcentrate în fiecare raion, în municipiile Chişinău şi Bălţi şi în UTA Găgăuzia. Efectivul de personal de care dispune fiecare inspectorat teritorial de muncă se reprezintă în felul următor.

ITM municipiul Chişinău-17 unităţi de personal; ITM municipiul Bălţi - 6 unităţi de personal; ITM Cahul, ITM Edineţ, ITM Orhei, ITM UTA Găgăuzia cîte 3 unităţi de personal; în celelalte inspectorate teritoriale de muncă sînt prevăzute cîte 2 unităţi de personal (un inginer şi un jurist sau economist).

Repartizarea de mai sus a efectivului de personal al Inspecţiei Muncii este stabilită în statele de personal, aprobate de ministrul muncii şi protecţiei sociale.

În prezent în Inspecţia Muncii activează 112 persoane. Din acestea 108 persoane au atribuţii de inspector de muncă. Toţi inspectorii de muncă au studii superioare. Din aceştia au studii tehnice (ingineri constructori, electricieni, mecanici şi de alte calificări) 53 persoane, studii juridice - 44 persoane şi studii economice - 11 persoane. Din numărul personalului cu atribuţii de inspector de muncă - 20 sînt femei. Acestea au calificativul după cum urmează: ingineri - 2 persoane, jurişti-13 persoane, economişti-5 persoane.

Structura organizaţională a Inspecţiei Muncii este reflectată în anexa 1 la prezentul Raport.

În sensul obiectivelor ce revin Inspecţiei Muncii, sînt pasibile de control toate întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, care desfăşoară activităţi legale pe teritoriul Republicii Moldova. Excepţie constituie Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul Situaţii Excepţionale, Departamentul Trupelor de Grăniceri, Departamentul instituţiilor penitenciare ale Ministerului Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

În anul 2003, în 25471 întreprinderi, instituţii, organizaţii din Republica Moldova, care au depus rapoarte statistice, au activat 763588 salariaţi, din care 398251 femei, iar 945 persoane sub 18 ani.

Conform datelor statistice, cel mai mare număr de întreprinderi au activat în "Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul". Partea cea mai mare a salariaţilor, 145507 la număr au fost angajaţi în "Agricultură şi silvicultură". Cele mai multe femei au fost angajate în "Învăţămînt".

Numărul întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi numărul salariaţilor existenţi în scripte în anul 2003, prin prisma activităţilor, sînt reflectate în anexa 2 la prezentul Raport.

Urmărind realizarea obiectivelor sale, Inspecţia Muncii şi subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2003 a efectuat 7005 controale privind respectarea legislaţiei şi altor acte normative în domeniul muncii în întreprinderi, instituţii, organizaţii. Din acestea, 3643 controale au avut în vizor modul în care se respectă legislaţia şi alte acte normative referitoare la relaţiile de muncă, iar 3362 controale au urmărit modul în care se respectă legislaţia şi alte acte normative de protecţie a muncii. Numărul controalelor care revine în mediu unui inspectorat teritorial de muncă este de 200 controale. Controalele întreprinse au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care au fost înregistrate 60884 încălcări ale prevederilor legale. Tot în acestea, de către inspectorii de muncă au fost dispuse măsuri pentru conformarea şi respectarea normelor de drept din domeniul muncii.

Indicatori referitori la activitatea Inspecţiei Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă în anul 2003 sînt reflectaţi în anexele 3 şi 4 la prezentul Raport.

Concomitent cu controalele ordinare Inspecţia Muncii a întreprins şi o serie de controale cu caracter specific, numărul cărora se integrează în numărul total de controale efectuate.

În domeniul agriculturii au fost supuşi controlului 294 agenţi economici cu un personal scriptic de 17192 salariaţi, inclusiv 8039 femei.

În urma controalelor efectuate au fost constatate circa 3000 de cazuri de încălcări a legislaţiei şi altor acte normative din domeniul muncii.

Despre cele depistate pe parcursul controalelor întreprinse a fost informat Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Pentru asigurarea remedierii situaţiei de protecţie a muncii în agricultură a fost emis şi remis şefilor direcţiilor raionale agricole Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 195 din 03.09.2003 "Cu privire la măsurile de protecţie a muncii".

În învăţămînt controlului au fost supuse 68 instituţii subordonate Ministerului Educaţiei, la care activează 2955 salariaţi din care 2507 femei.

În urma controalelor efectuate în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale au fost constatate 776 încălcări. În vederea prevenirii accidentelor de muncă a fost dispusă oprirea temporară pînă la remedierea abaterilor de la prevederile legale a 79 de echipamente tehnice ce prezentau pericol deosebit de accidentare.

Controalele efectuate au arătat că, în majoritatea instituţiilor de învăţămînt situaţia protecţiei muncii nu corespunde cerinţelor actelor normative ce reglementează acest domeniu. Despre situaţia constatată în urma controalelor Inspecţia Muncii a informat Ministerul Educaţiei, care luînd atitudinea corespunzătoare a elaborat un plan de activitate în scopul realizării măsurilor de ameliorare continuă a protecţiei muncii în instituţiile de învăţămînt, în comun cu sindicatul de ramură a organizat şi a desfăşurat acţiuni cu caracter instructiv şi informaţional care vizează căile de asigurare a protecţiei muncii. În continuare Ministerul Educaţiei urmează să elaboreze şi să aplice Regulamentul cu privire la organizarea protecţiei muncii în instituţiile de învăţămînt, instrucţiuni de protecţie a muncii şi alte acte care să soluţioneze problemele de protecţie a muncii.

De către inspectorii de muncă au fost efectuate controale privind respectarea actelor legislative şi altor acte normative din domeniul muncii la întreprinderile care desfăşoară activităţi de captare, epurare şi distribuire a apei.

Au fost controlate 31 întreprinderi din 26 raioane şi municipii din ţară şi întocmite 31 procese-verbale de control. La întreprinderile controlate activează 2916 salariaţi din care 862 femei. În urma controalelor au fost constatate 623 încălcări. În vederea remedierii au fost realizate diverse acţiuni, printre care oprirea temporară pînă la remedierea abaterilor de la prevederile legale a 62 utilaje, maşini şi instalaţii ce prezentau pericol deosebit de accidentare, precum şi aplicarea a 26 sancţiuni pentru nerespectarea actelor legislative şi altor acte normative din domeniul muncii. În rezultat, în comun cu specialişti din Asociaţia Republicană "Apă-Canal", Inspecţia Muncii a realizat un şir de măsuri cu caracter instructiv în vederea definirii căilor de soluţionare a problemelor de protecţie a muncii cu care se confruntă întreprinderile din această ramură.

La solicitarea Ministerului Economiei inspectorii de muncă au desfăşurat controale la întreprinderile de prelucrare a produselor de carne. Controlului au fost supuşi 75 agenţi economici, la care activează 6550 salariaţi, din care 2830 sînt femei. În urma acţiunilor de control au fost scoase la iveală 779 cazuri de încălcare a legislaţiei şi altor acte normative din domeniul muncii. Despre rezultatele controalelor a fost informat Ministerul Economiei.

În acelaşi context au fost efectuate controale la agenţi economici antrenaţi în transportul de pasageri.

În comun cu reprezentanţi ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, ai inspectoratelor fiscale, ai Casei Naţionale de Asigurări Sociale au fost întreprinse controale pentru testarea mărimii salariului. Controlului au fost supuşi mai mult de 150 unităţi economice.

În rezultatul controalelor întreprinse de Inspecţia Muncii au fost constatate diferite încălcări ale actelor legislative şi normative. În particular, printre cele mai frecvente încălcări ale Codului muncii enumerăm:

- utilizarea forţei de muncă fără întocmirea contractului individual de muncă în modul stabilit de legislaţie (Titlul III Contractul individual de muncă, art. 47, 49, 55, 85, 86);

- nerespectarea duratei legale a timpului de muncă (Titlul IV, Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art.95 - 105, 107,109, 110, 111);

- angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim prevăzut de legislaţie, neefectuarea plăţilor compensatorii (Titlul V, Salarizarea şi normarea muncii, art. 128 alineatul (2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);

- desfăşurarea activităţii fără a deţine autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii; admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de protecţie a muncii; exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de protecţie, ceea ce creează situaţii accidentogene sau pericol iminent de accidentare (Titlul IX, Protecţia muncii, art. 225, 226, 229 - 243).

Toate încălcările depistate în rezultatul controalelor sînt elemente constituante ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitor mecanisme de conformare la prevederile legale.

În scopul prevenirii unor eventuale accidente de muncă inspectorii de muncă au dispus oprirea din funcţiune a 1598 obiective (secţii, sectoare, echipamente tehnice), exploatarea cărora prezenta pericol iminent de accidentare şi acţiuni de înlăturare sau reducere a riscurilor ce determinau pericolul de accidentare. Indicatori referitori la numărul obiectivelor sistate de inspectorii de muncă sînt reflectaţi în anexa 5 la prezentul Raport.

Pentru comiterea încălcărilor depistate în rezultatul controalelor efectuate, cît şi pentru combaterea ilegalităţilor din domeniul muncii, inspectorii de muncă au întocmit şi au înaintat instanţelor de judecată 5089 procese-verbale cu privire la contravenţia administrativă.

Potrivit informaţiilor parvenite în inspectoratele teritoriale de muncă şi în aparatul Inspecţiei Muncii de la instanţele judecătoreşti, în urma examinării de către acestea a proceselor-verbale cu privire la contravenţia administrativă au fost sancţionate administrativ prin aplicarea amenzii 3200 persoane cu funcţii de răspundere. Indicatori referitori la numărul proceselor-verbale cu privire la contravenţia administrativă întocmite de inspectorii de muncă şi examinarea acestora în instanţele judecătoreşti în anul 2003 sînt reflectaţi în anexa 6 la prezentul Raport.

Valoarea totală a amenzilor constituie circa 244,349 mii lei. Din diferite motive circa 36 la sută din procesele-verbale cu privire la contravenţia administrativă înaintate instanţelor de judecată nu sînt examinate în termen.

Raportînd valoarea amenzilor la numărul persoanelor cu funcţii de răspundere, cărora le-a fost aplicată sancţiunea administrativă, se observă cu uşurinţă că în mediu valoarea amenzii constituie circa 75 lei. Această sumă nu poate reprezenta obiectiv valoarea prejudiciilor aduse salariaţilor prin utilizarea ilegală a muncii, prin neplata în termen a salariilor, prin nerespectarea normelor referitoare la timpul de muncă şi odihnă şi altele.

O altă atribuţie a Inspecţiei Muncii şi inspectoratelor teritoriale de muncă şi una din metodele de menţinere sub control a nivelului de protecţie a muncii este autorizarea funcţionării persoanelor juridice şi fizice din punct de vedere al protecţiei muncii. În acest context, inspectoratele teritoriale de muncă în perioada de referinţă au examinat cererile şi documentele prezentate de diferiţi agenţi economici şi au eliberat 1235 autorizaţii de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii (1071 autorizaţii de funcţionare totală şi 164 - autorizaţii de funcţionare parţială). Indicatori referitori la autorizaţiile de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii eliberate de ITM în anul 2003 sînt reflectaţi în anexa 7 la prezentul Raport.

Şirul agenţilor economici care încalcă legea este echivalent cu numărul de controale efectuate. Practic, toţi agenţii economici controlaţi încalcă unele sau alte aspecte ale legislaţiei din domeniul muncii. Aceasta denotă o atitudine nerespectuoasă faţă de drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă, ceea ce se confirmă şi de statisticile din domeniul protecţiei muncii.

Potrivit statisticilor, în anul raportat 18714 salariaţi au fost ocupaţi în condiţii de muncă necorespunzătoare normelor igienico-sanitare, ce constituie 2,45 la sută din numărul total al salariaţilor. Din numărul total al salariaţilor ocupaţi în condiţii de muncă ce nu corespund normelor igienico-sanitare 7478 sînt femei. Situaţia condiţiilor de muncă, inclusiv a condiţiilor de muncă a femeilor, sînt reflectate în anexele nr. 8 şi nr. 9 la prezentul Raport.

Pe parcursul anului 2003 pentru realizarea măsurilor de protecţie a muncii întreprinderile, instituţiile, organizaţiile au cheltuit în ansamblu circa 79582214 lei. Date referitoare la cheltuielile pentru protecţia muncii se conţin în anexa nr. 10 la prezentul Raport.

În perioada raportată, la scară naţională s-a înregistrat un număr total de 662 accidentaţi, proveniţi din accidente de muncă, ce determină un indice de frecvenţă de 0,87 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi).

Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr. 11 şi nr. 12 la prezentul Raport.

Numărul total de om-zile de incapacitate temporară de muncă al accidentaţilor a fost de 20398, determinînd un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă pentru accidente de muncă de 32,95 (număr de om-zile de incapacitate temporară de muncă ce revin la un accidentat).

De către inspectorii de muncă cu atribuţii de control în domeniul protecţiei muncii au fost cercetate împrejurările şi cauzele care au condus la producerea accidentelor de muncă, în urma cărora au fost accidentate mortal - 45 persoane, iar grav - 109 persoane. Dosarele de cercetare a acestor evenimente au fost adresate organelor de urmărire penală.

Producerea accidentelor de muncă este cauzată, în mare parte, de încălcarea cerinţelor de protecţie a muncii. Cea mai mare pondere în producerea accidentelor de muncă mortale revine activităţilor de construcţii. La desfăşurarea acestui gen de activităţi au fost accidentaţi mortal 10 persoane. O pondere de 8 persoane accidentate mortal revine activităţilor agricole. Asemănătoare este şi ponderea agriculturii şi industriei de construcţii în producerea accidentelor de muncă grave. Numărul accidentaţilor proveniţi din accidente de muncă mortale şi grave, în raport cu anul 2002, reprezintă o creştere de 73 la sută - accidentaţi mortal şi de 58 la sută accidentaţi grav.

Pierderile materiale suportate de întreprinderi, instituţii, organizaţii, în urma accidentelor de muncă, în anul 2003 se estimează la circa 3111524 lei, din care 32,56 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 10,69 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 37,72 la sută sînt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 19,03 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.

În anul 2003 au fost înregistrate noi cazuri de îmbolnăvire profesională, cauzată de condiţiile de muncă nefavorabile din întreprinderi, a 37 persoane.

Pentru realizarea anumitor garanţii stabilite de legislaţie, în anul raportat au beneficiat de înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile de muncă 76767 salariaţi, din care 38384 femei. Înlesnirile şi sporurile pentru condiţii nefavorabile de muncă sînt reflectate în anexele nr. 13 şi nr. 14 la prezentul Raport.

O altă latură a activităţii Inspecţiei Muncii este examinarea petiţiilor cetăţenilor. În această ordine de idei, compartimentele structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspecţiei Muncii au examinat 799 petiţii în care se solicita soluţionarea diferitor probleme ce ţin de domeniul reglementat de legislaţie şi alte acte normative referitoare la muncă şi la protecţia muncii.

Un rol esenţial în succesul activităţilor de inspecţie este planificarea şi utilizarea fondului timpului de muncă. În anul 2003 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.

Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 11734 zile. Aceasta constituie 56 la sută din fondul timpului de muncă. Pentru examinarea petiţiilor total au fost consumate 1452 zile sau 7 la sută din fondul timpului de muncă. La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 957 zile-om, ceea ce constituie 5 la sută din fondul timpului de muncă.

Timpul utilizat de inspectorii de muncă pentru efectuarea unui control variază de la un inspectorat teritorial de muncă la altul şi este cuprins de la o zi pînă la două pentru controale ce vizează protecţia muncii şi relaţiile de muncă. În mediu un control se realizează în 1,7 zile.

Întru realizarea prevederilor legislaţiei muncii şi sporirea eficienţei activităţii de inspecţie a fost încheiat Acorduri de colaborare cu Casa Naţională de Asigurări Sociale. Problemele aplicării legislaţiei muncii şi ale activităţii Inspecţiei Muncii au fost luate în dezbateri în cadrul şedinţelor organelor de conducere ale Confederaţiei Naţionale a Patronatului, Confederaţiei Sindicatelor Independente din Republica Moldova "Solidaritate", Comisiei Naţionale pentru Consultări şi Negocieri Colective.

Au fost realizate acţiuni de informare a populaţiei prin diferite mijloace mass-media despre căile cele mai eficiente de aplicare a Codului muncii şi despre activitatea Inspecţiei Muncii. În această ordine de idei au fost acordate interviuri şi publicate informaţii în diverse publicaţii periodice centrale şi locale, printre care enumerăm "Nezavisimaia Moldova", "Moldova Suverană", "BUSINESS info", "Кишиневский oбoзреватель", "Flux", "Vocea Poporului" şi alte publicaţii. Specialişti din cadrul Inspecţiei Muncii au participat în cadrul unor emisiuni radiofonice şi televizate.

Activitatea de control întreprinsă de Inspecţia Muncii scoate în evidenţă o serie de probleme în aplicarea Codului muncii, altor acte legislative şi normative din domeniul muncii şi protecţiei muncii pe care le înfruntă majoritatea întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor.

Cea mai importantă problemă o  constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei şi altor acte normative ce reglementează raporturile de muncă. Aceasta generează, la rîndul său, atitudine nerespectuoasă faţă de prevederile legale. Problema în cauză este specifică în cele mai multe cazuri unităţilor economice cu un efectiv de personal mic şi afectează, mai cu seamă, legislaţia referitoare la protecţia muncii. Soluţionarea inadecvată şi insuficientă a problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă se întîlneşte frecvent şi la întreprinderi cu un efectiv de personal mai mare de 50 de salariaţi, însă care nu dispun de serviciul sau specialistul pentru protecţia muncii, sau funcţiile acestuia sînt cumulate de alţi specialişti.

Controalele întreprinse de inspectorii de muncă denotă, că în majoritatea cazurilor încălcările legislaţiei se comit cu acordul tacit al salariaţilor, motivat de frica de a-şi pierde locul de muncă şi de lipsa unei protecţii reale a colectivului de muncă sau a sindicatului.

O anumită dificultate în aplicarea legislaţiei muncii rămîne şi în continuare cadrul normativ de protecţie a muncii, depăşit din toate punctele de vedere, care nu mai corespunde nici tehnologiilor aplicate, nici echipamentelor de muncă utilizate, nici noilor forme de organizare şi dirijare a proceselor de muncă, şi nici altor exigenţe caracteristice economiei de piaţă.

Inspecţia Muncii acordă atenţie deosebită activităţilor legate de formarea inspectorilor de muncă şi supravegherea activităţilor desfăşurate de aceştia. În acest context au fost dispuse acţiuni de monitorizare a activităţii inspectoratelor teritoriale de muncă. Obiectivul acestor acţiuni este de a evalua activitatea inspectorilor de muncă şi de a asigura sporirea nivelului de pregătire a inspectorilor de muncă, a eficacităţii şi calităţii activităţilor de inspecţie. La realizarea acestor acţiuni şi-au dat concursul atît specialişti din cadrul Inspecţiei Muncii cît şi specialişti din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

În procesul de supraveghere a activităţii inspectoratelor teritoriale de muncă, de rînd cu anumiţi indicatori de activitate obţinuţi pe parcursul anului, s-au constatat şi anumite lacune şi rezerve nevalorificate. Acestea ţin de organizareaactivităţilor de inspecţie, de planificarea controalelor, de operativitatea efectuării controalelor. Se simte insuficienţă de pregătire în unele materii ce ţin de obiectivul controalelor, ceea ce conduce la diminuarea calităţii controalelor. Nu este acţionat pe măsura necesară mecanismul "legăturii inverse". Practic inspectorii de muncă obţin cu dificultate informaţii de la angajatori despre situaţia în întreprinderile unde deja s-a efectuat controlul, despre remedierea încălcărilor şi conformarea la legislaţie în termenii stabiliţi în procesele-verbale de control întocmite anterior.

Una din rezervele potenţiale ale inspectoratelor teritoriale de muncă este realizarea mai activă şi mai insistentă a mecanismelor legale pentru asigurarea respectării legislaţiei muncii - anularea autorizaţiilor de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii, atunci cînd nu se respectă condiţiile pentru care acestea au fost eliberate, constatarea încălcărilor care constituie contravenţii administrative şi înaintarea proceselor-verbale cu privire la contravenţia administrativă în instanţele de judecată, sesizarea organelor de urmărire penală, organelor de licenţiere şi alte mecanisme. Tot aici se înscrie mobilizarea spre o colaborare mai eficientă cu uniunile sindicale din teritoriu şi cu alte organe şi instituţii cu atribuţii de control, cu organizaţii neguvernamentale interesate în asigurarea aplicării legislaţiei şi altor acte normative care reglementează relaţiile de muncă.

Inspecţia Muncii resimte o deosebită insuficienţă de mijloace de prelucrare automată a datelor, de mijloace operative de comunicaţii, de echipamente de intervenţie şi de măsurare necesare controalelor de protecţie a muncii. Inspecţia Muncii suportă lipsa mijloacelor de transport. Numărul efectivului de personal asigură doar eficacitatea minimal posibilă a activităţilor de inspecţie. Cu un asemenea efectiv practic este imposibil să fie acoperite cu controale eficiente toate aspectele legislaţiei şi altor acte normative care reglementează relaţiile de muncă. Suplimentar la acestea se mai suprapune şi antrenarea inspectorilor de muncă de către autorităţile administraţiei publice locale în activităţi improprii, (şedinţe, diverse acţiuni, seminare) care nu au nici o tangenţă cu atribuţiile Inspecţiei Muncii şi ale inspectorilor de muncă. Acestea constituie circa 4 la sută din timpul predestinat activităţilor de inspecţie.

Rezultatele activităţilor de inspecţie vorbesc elocvent despre aplicarea anevoioasă şi respectarea insuficientă de către angajatori a legislaţiei şi altor acte normative ce reglementează relaţiile de muncă. Aceasta este condiţionată de atitudinea nepăsătoare a unor salariaţi faţă de drepturile legale pe care le deţin şi a unor angajatori faţă de onorarea obligaţiunilor legale aferente raporturilor de muncă, precum şi de responsabilitatea juridică insuficientă. Atitudinea menţionată poate fi influenţată adecvat prin înăsprirea considerabilă a responsabilităţii juridice a persoanelor care au obligaţia de a respecta legislaţia şi alte acte normative din domeniul muncii. În acest context, Inspecţia Muncii a elaborat şi înaintat de mai multe ori proiecte de lege pentru modificarea unor acte legislative. Aceste proiecte vizau abordarea mult mai diferenţiată a faptelor ce constituie contravenţie administrativă în domeniul muncii şi înăsprirea esenţială a responsabilităţii juridice a persoanelor cu funcţii de răspundere care încalcă legislaţia muncii. Unul din proiectele menţionate a fost aprobat de către Parlament în prima lectură şi prin Hotărîrea nr. 850-XV din 14 februarie 2002 a fost remis Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi pentru îmbunătăţire şi includere în proiectul noului Cod contravenţional. În august 2003 a fost prezentat pentru examinare şi promovare Centrului Creaţie Legislativă un alt proiect similar. Acesta a fost examinat la 26 mai 2004 în şedinţa Guvernului şi urmează să fie îmbunătăţit şi promovat spre aprobare.

Deşi există şi anumite probleme, despre care s-a menţionat mai sus, rezultatele obţinute, confirmă că activitatea Inspecţiei Muncii reprezintă un proces complex în derulare care cere eforturi şi coerenţă în acţiuni.

Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor Inspecţiei Muncii, stabilite de Lege, Inspecţia Muncii şi în continuare va fi preocupată de soluţionarea problemelor şi valorificarea rezervelor menţionate. Urmează să fie întreprinse acţiuni mai intense şi mai concrete de colaborare constructivă cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea excluderii atitudinii tolerante faţă de agenţii economici din raioanele respective care comit ilegalităţi în raporturile de muncă. Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi mai integră a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor, or acestea sînt obiectivele Inspecţiei Muncii stabilite de Codul muncii, alte acte legislative şi normative din domeniul muncii, precum şi de Legea privind Inspecţia Muncii.

Inspector General

de Stat al Muncii                                        Dumitru STĂVILĂ

iunie 2004

Anexa nr.1

la Raportul de activitate a Inspecţiei Muncii

pe anul 2003

Anexa 1 la RAP.doc

Anexa nr.2                                  

la Raportul de activitate a Inspecţiei Muncii

pe anul 2003  

Numărul întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi numărul

salariaţilor existenţi în scripte în anul 2003

Anexa nr. 3    

la Raportul de activitate a Inspecţiei Muncii

pe anul 2003    

Indicatori referitori la activitatea Inspecţiei Muncii în anul 2003

    

                                 Anexa nr. 4

la Raportul de activitate al Inspecţiei Muncii

pe anul 2003        

Indicatori referitori la numărul controalelor întreprinse

de inspectorii de muncă în anul 2003

Anexa nr. 5                                                          

la Raportul de activitate al Inspecţiei Muncii

pe anul 2003                                                    

Indicatori referitori la numărul obiectivelor sistate de inspectorii

de muncă în anul 2003

Anexa nr. 6    

la Raportul de activitate a Inspecţiei Muncii

pe anul 2003

Indicatori referitori la procesele verbale cu privire la contravenţia

administrativă întocmite de inspectorii de muncă şi examinarea acestora

în instanţa de judecată în anul 2003

Anexa nr. 7      

la Raportul de activitate al Inspecţiei Muncii

pe anul 2003                                                                                  

Indicatori referitori la autorizaţiile eliberate de către inspectoratele

teritoriale de muncă  în anul 2003

Anexa nr. 8    

la Raportul de activitate a Inspecţiei Muncii

pe anul 2003            

                

Situaţia condiţiilor de muncă                                                          

Anexa nr. 9    

la Raportul de activitate a Inspecţiei Muncii

pe anul 2003                                

Situaţia condiţiilor de muncă a femeilor

Anexa nr. 10    

la Raportul de activitate a Inspecţiei Muncii

pe anul 2003

Cheltuieli pentru protecţia muncii, lei

Anexa nr. 11                                    

la Raportul de activitate al Inspecţiei Muncii

pe anul 2003            

Numărul de accidentaţi în muncă şi pierderile materiale aferente

accidentelor de muncă                            

Anexa nr. 12                                      

la Raportul de activitate a Inspecţiei Muncii

pe anul 2003                              

                                        

Repartizarea accidentaţilor în muncă pe împrejurări şi cauze

Anexa nr. 13

la Raportul de activitate a Inspecţiei Muncii

pe anul 2003                                                                  

Înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile de muncă

Anexa nr. 14                        

la Raportul de activitate a Inspecţiei Muncii

pe anul 2003                            

                

Înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile

de muncă acordate femeilor