Componenta esenţială prin care orice stat asigură garantarea unui anumit nivel al calităţii vieţii o constituie munca. Relaţiile de muncă reprezintă un proces dinamic. Echitatea acestor relaţii este condiţionată de modul în care se aplică şi se respectă sistemul legislativ ce reglementează în domeniul muncii (prevederile Constituţiei, Codului muncii, altor legi şi acte normative care conţin norme ale dreptului muncii). Asigurarea aplicării dispoziţiilor legale referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor, este obiectivul principal al Inspecţiei Muncii.

Acest obiectiv impune Inspecţia Muncii să menţină sub control modul în care se respectă cadrul legal de reglementări în domeniul muncii şi să întreprindă acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din acest domeniu.

Realizarea acestui obiectiv, cît şi asigurarea activităţii Inspecţiei Muncii sînt determinate de efectivul de personal cu care este încadrată. Conform Hotărîrii Guvernului nr. 735 din 16 iunie 2003, Inspecţia Muncii dispune de un efectiv de personal de 121 unităţi care este repartizat după cum urmează.

Aparatul Inspecţiei Muncii - 28 unităţi de personal.

Personalul inspectoratelor teritoriale de muncă - 93 unităţi, divizat în 35 inspectorate teritoriale de muncă desconcentrate în fiecare raion, în municipiile Chişinău, Bălţi şi în UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri). Efectivul de personal de care dispune fiecare inspectorat teritorial de muncă se reprezintă în felul următor.

ITM municipiul Chişinău 17 unităţi de personal.

ITM municipiul Bălţi 5 unităţi de personal.

ITM Orhei, ITM Cahul, ITM Edineţ, ITM UTA Găgăuzia cîte 3 unităţi de personal.

În celelalte inspectorate teritoriale de muncă sînt prevăzute cîte 2 unităţi de personal (un inginer şi un jurist sau economist).

Repartizarea de mai sus a efectivului de personal al Inspecţiei Muncii este stabilită prin Statele de personal, aprobate de ministrul muncii şi protecţiei sociale.

La momentul actual în Inspecţia Muncii sînt încadrate 112 persoane cu atribuţii de inspector de muncă. Toţi inspectorii de muncă au studii superioare. Din aceştia au studii tehnice (ingineri constructori, electricieni, mecanici şi de alte calificări) 58 persoane, studii juridice - 41 persoane şi studii economice - 13 persoane. Din numărul personalului cu atribuţii de inspector de muncă - 21 sînt femei. Acestea au calificativul după cum urmează: ingineri - o persoană, jurişti 14 persoane, economişti 5 persoane.

Structura organizaţională a Inspecţiei Muncii este reflectată în anexa nr. 1 la prezentul Raport.

Atribuţiile de control ale Inspecţiei Muncii, se extind asupra tuturor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, care desfăşoară activităţi legale pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv asupra organelor administraţiei publice locale şi centrale. Excepţie fac Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul Situaţii Excepţionale, Departamentul Trupelor de Grăniceri, Departamentul instituţiilor penitenciare ale Ministerului Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

În anul 2004, în 48928 întreprinderi, instituţii, organizaţii din Republica Moldova, care au fost antrenate în sondaje statistice, au activat 839894 salariaţi, din care 429526 femei, iar 945 persoane sub 18 ani. Cei mai mulţi salariaţi în număr de 663074 persoane au fost angajaţi în întreprinderi cu un efectiv mai mare de 20 unităţi de personal.

Numărul întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi numărul salariaţilor existenţi în scripte în anul 2004, prin prisma activităţilor, sînt reflectate în anexa nr. 2 la prezentul Raport.

Realizîndu-şi obiectivele şi urmărind asigurarea îndeplinirii Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 "Renaşterea economiei - Renaşterea Ţării", Inspecţia Muncii şi subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2004 a efectuat 7086 controale privind respectarea legislaţiei şi altor acte normative în domeniul muncii în întreprinderi, instituţii, organizaţii. Din numărul total al acestora, 3627 controale au urmărit modul în care se respectă legislaţia şi alte acte normative referitoare la relaţiile de muncă, iar 3459 controale au vizat modul în care se respectă legislaţia şi alte acte normative de protecţie a muncii. În mediu unui inspectorat teritorial de muncă îi revine 196 controale efectuate. Controalele întreprinse au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care au fost înregistrate 71139 cazuri de încălcare a prevederilor legale şi dispuse de către inspectorii de muncă măsuri necesare pentru asigurarea respectării normelor de drept din domeniul muncii.

Indicatori referitori la activitatea Inspecţiei Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă în anul 2004 sînt reflectaţi în anexele nr. 3 şi 4 la prezentul Raport.

Complementar controalelor ordinare, Inspecţia Muncii a întreprins şi o serie de controale specificate pe două direcţii: monitorizarea riscurilor de accidentare la efectuarea diverselor activităţi economice şi monitorizarea modului de achitare a salariilor. Numărul acestora este înglobat în numărul total de controale efectuate.

Monitorizînd riscurile de accidentare la efectuarea lucrărilor de primăvară, la creşterea şi recoltarea cerealelor, fructelor şi legumelor timpurii, inspectoratele teritoriale de muncă au supus controlului 363 agenţi economici cu un personal scriptic de 35204 salariaţi, inclusiv 18900 femei. În urma controalelor efectuate au fost constatate circa 5632 de cazuri de încălcare a legislaţiei şi altor acte normative din domeniul muncii şi dispuse măsuri concrete de conformare şi prevenire.

Acţiuni de control în comun cu reprezentanţii Confederaţiei Sindicatelor Libere din Moldova "Solidaritate" au fost întreprinse la instituţiile de reconfortare a copiilor. Controlului au fost supuse 12 instituţii încadrate cu un efectiv de 434 salariaţi din care 302 femei. Avînd în vedere caracterul sezonier al activităţii instituţiilor în cauză, majoritatea încălcărilor depistate au fost lichidate, conform prescripţiilor inspectorilor de muncă, imediat sau în termeni restrînşi.

De către inspectorii de muncă au fost efectuate controale privind respectarea actelor legislative şi normative din domeniul muncii în 31 unităţi economice care efectuează lucrări de construcţie. La momentul controlului în unităţile respective activau 2099 salariaţi, din care 312 salariaţi sînt femei. Controalele întreprinse au dezvăluit un şir de încălcări ale legislaţiei şi diverse neajunsuri de ordin organizatoric şi tehnic. În vederea remedierii au fost dispuse elaborarea şi realizarea unor planuri concrete de protecţie a muncii şi de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.

Controale au fost întreprinse şi la agenţii economici din industria materialelor de construcţie. În acest domeniu controlului au fost supuse 51 unităţi economice cu un efectiv de personal de 1981 salariaţi, din care 376 femei. În urma controalelor au fost constatate circa 840 încălcări ale legislaţiei.

În contextul monitorizării modului de achitare a salariilor controlului au fost supuse mai mult de 400 întreprinderi cu restanţe la plata salariului.

Controale specifice au fost întreprinse şi la agenţii economici titulari de licenţă privind prestarea serviciilor de taximetrie în raza municipiului Chişinău. Controlului au fost supuse 10 întreprinderi cu un număr total de 2122 salariaţi, din care 90 sînt femei.

O serie de controale cu caracter specific au fost realizate de Inspecţia Muncii în comun cu reprezentanţi ai organelor procuraturii şi ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Controale, care au avut drept obiectiv modul de încadrare în muncă, au fost întreprinse în comun cu unele agenţii teritoriale de ocupare a forţei de muncă.

Activităţile de control întreprinse de Inspecţia Muncii demonstrează că angajatorii comit continuu aceleaşi încălcări ale actelor legislative şi normative. Cel mai frecvent sînt comise încălcări ale normelor legale referitoare la:

- contractul individual de muncă - iniţierea relaţiilor de muncă şi utilizarea forţei de muncă fără respectarea procedurilor stabilite de legislaţie (Titlul III Contractul individual de muncă, art. 47, 49, 55, 85, 86);

- durata timpului de muncă - depăşirea duratei legale a timpului de lucru, caracterizată prin nerespectarea dreptului la durata redusă a timpului de muncă, de repartizarea prejudicioasă şi contrar legislaţiei a timpului de muncă în cadrul săptămînii şi altele (Titlul IV Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art. 95 - 105, 107,109, 110, 111);

- salarizare - angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim stabilit de stat; nerespectarea modalităţilor de salarizare prevăzute de legislaţie; neefectuarea plăţilor compensatorii;  încălcarea termenelor legale de plată a salariilor şi altele (Titlul V Salarizarea şi normarea muncii, art. 128 alineat (2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);

- protecţia muncii - desfăşurarea activităţii fără a deţine autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii; admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de protecţie a muncii; prestarea muncii în condiţii de risc sporit; aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase; neasigurarea echipamentului de protecţie; amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate; exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de protecţie, ceea ce creează pericol de accidentare  (Titlul IX Protecţia muncii, art. 225, 226, 229 - 243).

Încălcările depistate în rezultatul controalelor reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitor mecanisme de conformare la prevederile legale.

Urmărind prevenirea unor eventuale accidente de muncă şi boli profesionale inspectorii de muncă au dispus oprirea din funcţiune a 1459 obiective (secţii, sectoare, echipamente tehnice), exploatarea cărora prezenta pericol iminent de accidentare sau de îmbolnăvire profesională. Concomitent au dispus acţiuni concrete de înlăturare sau reducere a riscurilor ce determinau pericolul de accidentare. Indicatori referitori la numărul obiectivelor sistate de inspectorii de muncă sînt reflectaţi în anexa nr.5 la prezentul Raport.

Pentru comiterea încălcărilor, depistate în rezultatul controalelor efectuate, cît şi în vederea combaterii ilegalităţilor din domeniul muncii, inspectorii de muncă au întocmit şi au înaintat instanţelor de judecată 3641 procese-verbale cu privire la contravenţia administrativă.

Potrivit informaţiilor parvenite în inspectoratele teritoriale de muncă şi în aparatul Inspecţiei Muncii de la instanţele judecătoreşti, în urma examinării de către acestea a cazurilor cu privire la contravenţia administrativă au fost sancţionate administrativ prin aplicarea amenzii 2468 persoane cu funcţii de răspundere.

Valoarea totală a amenzilor constituie mai mult de 223 mii lei. Din diferite motive circa 20 la sută din procesele-verbale cu privire la contravenţia administrativă înaintate instanţelor de judecată nu sînt examinate în termen. Indicatori referitori la procesele-verbale cu privire la contravenţia administrativă întocmite de inspectorii de muncă şi examinarea acestora în instanţele judecătoreşti în anul raportat sînt reflectaţi în anexa nr. 6 la prezentul Raport.

Valoarea medie a amenzilor aplicate în anul 2004 a constituit circa 90 lei. Aceasta nu poate fi comparată obiectiv cu valoarea prejudiciilor aduse salariaţilor prin utilizarea ilegală a muncii, prin neplata în termen a salariilor, prin nerespectarea normelor referitoare la timpul de muncă şi odihnă şi altele. Întru înăsprirea responsabilităţii juridice pentru încălcarea legislaţiei muncii, Inspecţia Muncii a elaborat şi promovat spre aprobare proiectul Legii de modificare şi completare a unor acte legislative. Legea în cauză a fost adoptată de către Parlament la 2 iunie 2005.

Concomitent Inspecţia Muncii a adresat 2 sesizări la Comisariatul de Poliţie care aveau drept subiect aplicarea muncii forţat, 3 sesizări au fost adresate organelor de procuratură iar 8 sesizări au fost expediate în adresa Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în vederea pornirii urmăririi penale pentru refuzul de a îndeplini legea (temei art. 331 Cod penal şi art. 269 Cod procedură penală).

O altă atribuţie a Inspecţiei Muncii şi inspectoratelor teritoriale de muncă este autorizarea funcţionării persoanelor juridice şi fizice din punct de vedere al protecţiei muncii. În acest context, inspectoratele teritoriale de muncă în perioada de referinţă au examinat cererile şi documentele prezentate de diferiţi agenţi economici şi au eliberat 2100 autorizaţii de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii (1950 autorizaţii de funcţionare totală şi 150 - autorizaţii de funcţionare parţială).  Din momentul adoptării Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 75 din 2 februarie 1999 "Cu privire la autorizarea funcţionării persoanelor juridice şi fizice din punct de vedere al protecţiei muncii" au fost autorizaţi 6992 agenţi economici (în anul 1999 au fost eliberate 1099 autorizaţii, în anul 2000 - 807 autorizaţii, în anul 2001 - 611 autorizaţii, în anul 2002 - 1140, în anul 2003 - 1235). Indicatori referitori la autorizaţiile de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii eliberate de ITM în anul 2004 sînt reflectaţi în anexa nr. 7 la prezentul Raport.

Potrivit unui sondaj statistic, la 5663 de agenţi economici cu un efectiv mai mare de 20 unităţi de personal,  în anul raportat au fost ocupaţi în condiţii de muncă necorespunzătoare normelor igienico-sanitare 18442 salariaţi. Aceasta constituie 2,8 la sută din numărul total al salariaţilor angajaţi la aceste întreprinderi. Din numărul total al salariaţilor ocupaţi în condiţii de muncă ce nu corespund normelor igienico-sanitare 7608 sînt femei. Situaţia condiţiilor de muncă, inclusiv a condiţiilor de muncă a femeilor sînt reflectate în anexele nr. 8 şi nr. 9 la prezentul Raport.

Pe parcursul anului 2004 pentru realizarea măsurilor de protecţie a muncii agenţii economici, vizaţi în statistici, au cheltuit în ansamblu circa 100184767 lei. Date referitoare la cheltuielile pentru protecţia muncii se conţin în anexa nr. 10 la prezentul Raport.

În perioada raportată, la agenţii economici cuprinşi în sondajul statistic, s-a înregistrat un număr total de 664 accidentaţi proveniţi din accidente de muncă, ce determină un indice de frecvenţă de 0,97 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi).

Numărul total de om-zile de incapacitate temporară de muncă al accidentaţilor a fost de 20398, determinînd un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă pentru accidente de muncă de 30,74 (număr de om-zile de incapacitate temporară de muncă ce revin la un accidentat).

De către inspectorii de muncă cu atribuţii de control în domeniul protecţiei muncii în anul raportat au fost cercetate împrejurările şi cauzele care au condus la producerea accidentelor de muncă, în urma cărora au fost accidentate mortal - 46 persoane, iar grav - 98 persoane. Producerea accidentelor de muncă este cauzată, în mare parte, de încălcarea cerinţelor de protecţie a muncii. Cea mai mare pondere în producerea accidentelor de muncă mortale revine activităţilor agricole, în care au fost accidentate mortal 10 persoane. În industria prelucrătoare au fost accidentate mortal  6 persoane. Ponderea accidentaţilor mortal în activităţi de construcţii constituie 5 persoane. Tot 5 persoane au fost accidentate mortal în activităţi de transporturi, depozitare şi comunicaţii. Numărul accidentelor de muncă mortale şi grave, în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, manifestă tendinţă de creştere. Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, produse la agenţii economici acoperiţi de sondajul statistic,  precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr. 11 şi nr. 12 la prezentul Raport.

Pierderile materiale în urma accidentelor de muncă suportate de agenţii economici, vizaţi în statistici, în anul 2004 se estimează la circa 3576383 lei, din care 29,58 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 7,5 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 22,5 la sută sînt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 40,39 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.

În anul 2004 au fost înregistrate noi cazuri de îmbolnăvire profesională, cauzată de condiţiile de muncă nefavorabile din întreprinderi, a 17 persoane.

Pentru realizarea anumitor garanţii stabilite de legislaţie, în anul raportat au beneficiat de înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile de muncă 90243 salariaţi, din care 48307 femei. Înlesnirile şi sporurile pentru condiţii nefavorabile de muncă sînt reflectate în anexele nr. 13 şi nr. 14 la prezentul Raport.

O altă latură a activităţii Inspecţiei Muncii este examinarea petiţiilor cetăţenilor. În această ordine de idei, unităţile structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspecţiei Muncii au examinat 1212 petiţii, care au avut drept obiect soluţionarea diferitor probleme ce ţin de muncă şi de protecţia muncii, precum şi  sesizarea asupra diferitor încălcări comise de agenţii economici.

Un rol esenţial în succesul activităţilor de inspecţie este planificarea şi utilizarea fondului timpului de muncă. În anul 2004 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.

Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 11608 zile. Aceasta constituie 53 la sută din fondul timpului de muncă. Pentru examinarea petiţiilor total au fost consumate 1838 zile sau 9 la sută din fondul timpului de muncă. La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 884 zile-om, ceea ce constituie 4 la sută din fondul timpului de muncă.

Timpul utilizat de inspectorii de muncă pentru efectuarea unui control variază de la un inspectorat teritorial de muncă la altul. În mediu un control se realizează în 1,7 zile.

Anumite acţiuni de orientate spre dezrădăcinarea încălcării legislaţiei muncii au fost realizate pe baza Acordurilor bilaterale în comun cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor. Probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii au fost luate în dezbateri în şedinţele Confederaţiei Sindicatelor Libere din Republica Moldova "Solidaritate", Comisiei Naţionale pentru Consultări şi Negocieri Colective.

S-au realizat acţiuni de informare a populaţiei prin diferite mijloace mass-media despre cele mai eficiente metode de aplicare a Codului muncii şi despre activitatea Inspecţiei Muncii. În această ordine de idei au fost acordate interviuri şi publicate informaţii în diverse publicaţii periodice centrale şi locale, printre care enumerăm "Nezavisimaia Moldova", "Moldova Suverană", "Vocea poporului", "Patria mea" raionul Făleşti, "Est-Curier" raionul Criuleni, "Călăraşii" raionul Călăraşi, "Etnoplus" raionul Basarabeasca, "Farul Nistrean" raionul Rezina, şi alte publicaţii. Specialişti din cadrul Inspecţiei Muncii au participat în emisiuni radiofonice şi televizate.

Toate acţiunile de inspecţie întreprinse în anul trecut scot în evidenţă, în linii mari, o tendinţă slab sesizabilă de conformare şi respectare a legislaţiei. Totodată se întîlneşte frecvent persistenţa atitudinii nerespectuoase a angajatorilor faţă de onorarea obligaţiunilor reglementate de legislaţia muncii. Aceasta generează o serie de probleme comune mai multor  întreprinderi, instituţii, organizaţii în aplicarea Codului muncii, altor acte legislative şi normative din domeniul muncii şi protecţiei muncii.

Cea mai importantă problemă o constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei ce reglementează raporturile de muncă. Problema în cauză caracterizează în fond agenţii economici cu un efectiv de personal mic. Soluţionarea inadecvată şi insuficientă a problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă este frecventă şi la întreprinderi cu un efectiv de personal mai mare de 50 de salariaţi, însă care nu dispun de serviciul sau specialistul pentru protecţia muncii, sau funcţiile acestuia sînt cumulate de alţi specialişti fără pregătire în materie de protecţie a muncii.

O altă problemă în aplicarea legislaţiei o constituie încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor, reprezentanţilor acestora sau a sindicatului. Astfel de încălcări poartă un caracter latent şi sînt dificil de remediat.

Îşi lasă amprenta negativă în aplicarea legislaţiei muncii şi cadrul normativ de protecţie a muncii, care nu mai corespunde exigenţelor actuale.

În vederea lichidării unor lacune în aplicarea legislaţiei din domeniul muncii, Inspecţia Muncii a contribuit la elaborarea un şir de acte normative.

În acest context a fost elaborat Regulamentul - Cadru de organizare şi funcţionare a comitetelor pentru protecţia muncii. Regulamentul în cauză a fost aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 18 din 01.04.2004 şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 112-118 din 16.07.2004. A fost elaborat proiectul Hotărîrii Guvernului RM despre distribuirea materialelor igienico-sanitare de protecţie. Proiectul nominalizat este înaintat Guvernului RM pentru aprobare (nr. 19/1401 din 14.12.2004). Se află la etapa finalizării proiectul unei noi redacţii a Regulamentului de cercetare a accidentelor de muncă.

Inspecţia Muncii acordă atenţie formării inspectorilor de muncă şi supravegherii activităţilor desfăşurate de aceştia. Astfel pentru pregătirea inspectorilor de muncă au fost organizate 4 seminare instructiv didactice. La realizarea acestor acţiuni şi-au dat concursul atît specialişti din cadrul Inspecţiei Muncii cît şi specialişti din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Un seminar a fost oferit de Inspecţia Muncii din Regatul Belgia. Se întreprind cu regularitate acţiuni de monitorizare a activităţii inspectoratelor teritoriale de muncă. Obiectivul acestor acţiuni este de a evalua activitatea inspectorilor de muncă şi de a asigura sporirea nivelului de pregătire a inspectorilor de muncă, a eficacităţi şi calităţii activităţilor de inspecţie.

În procesul de supraveghere a activităţii inspectoratelor teritoriale de muncă, de rînd cu anumiţi indicatori de activitate obţinuţi pe parcursul anului, s-au constatat şi anumite lacune şi rezerve nevalorificate. Acestea ţin de organizarea activităţilor de inspecţie, de planificarea controalelor, de operativitatea efectuării controalelor. Se simte insuficienţă de pregătire în unele materii ce ţin de obiectivul controalelor, ceea ce conduce la diminuarea calităţii controalelor. Nu este acţionat pe măsura necesară mecanismul "legăturii inverse".

Asupra operativităţii şi calităţii activităţilor de inspecţie influenţează insuficienţa mijloacelor de transport, a mijloacelor de comunicaţie a tehnicii de calcul şi de birou şi a altor dotări indispensabile activităţii de inspecţie. Numărul efectivului de personal asigură doar eficacitatea minimal posibilă a activităţilor de inspecţie. Cu efectivul existent este dificil, practic imposibil, să fie acoperite cu controale eficiente toate aspectele legislaţiei şi altor acte normative care reglementează relaţiile de muncă. Suplimentar la acestea se mai suprapune şi antrenarea inspectorilor de muncă de către autorităţile administraţiei publice locale în activităţi improprii (şedinţe, diverse acţiuni, seminare) care nu au nici o tangenţă cu atribuţiile Inspecţiei Muncii şi ale inspectorilor de muncă. În anul raportat, pentru acestea au fost consumate circa 12 la sută din timpul predestinat activităţilor de inspecţie.

O altă problemă este ostilitatea manifestată de angajatori faţă de inspectorii de muncă. În acest context inspectorii de muncă la efectuarea controalelor deseori nu întîlnesc înţelegerea cuvenită a angajatorului, în unele cazuri chiar sînt brutalizaţi şi ameninţaţi. Sînt înregistrate şi cazuri de agresare fizică violentă a inspectorilor de muncă în exercitarea atribuţiilor lor. Aceste şi alte acţiuni de împiedicare a inspectorilor de muncă în exercitarea funcţiilor fac să se menţină fenomenul "muncii la negru", caracterizat de abateri şi încălcări a legislaţiei din domeniul muncii.

Inspecţia Muncii de mai multe ori a solicitat sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, însă în teritoriu este dificil de a obţine acest sprijin de la reprezentanţii organelor de menţinere a ordinii de drept la momentul oportun.

Deşi există şi anumite probleme, despre care s-a menţionat mai sus, rezultatele obţinute, confirmă că activitatea Inspecţia Muncii reprezintă un proces complex în derulare care cere eforturi şi coerenţă în acţiuni.

Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor Inspecţiei Muncii, stabilite de Lege, este oportun şi necesar ca Inspecţia Muncii să-şi menţină şi în continuare orientarea spre dezvoltarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri de respectare a legislaţiei muncii, aplicarea cărora să fie mult mai convenabilă angajatorilor decît tolerarea încălcărilor dispoziţiilor legale din acest domeniu.

Inspectoratele teritoriale de muncă urmează să întreprindă acţiuni mai active şi mai concrete de colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea excluderii neînţelegerilor vis-a-vis de atribuţiile inspectoratelor teritoriale de muncă, excluderii atitudinii tolerante faţă de agenţii economici din raioanele respective, care comit ilegalităţi în raporturile de muncă.

Inspectorii de muncă urmează să depună eforturi în vederea autoinstruirii şi sporirii calităţilor profesionale.

În continuare Inspecţia Muncii va fi preocupată de soluţionarea problemelor şi valorificarea rezervelor menţionate, ceea ce va contribui la sporirea nivelului calitativ al controalelor. Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi mai integră a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor, or acestea sînt obiectivele Inspecţiei Muncii stabilite de Codul muncii, alte acte legislative şi normative din domeniul muncii, precum şi de Legea privind Inspecţia Muncii.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    anexa nr.7

    anexa nr.8

    anexa nr.9

    anexa nr.10

    anexa nr.11

    anexa nr.12

    anexa nr.13

    anexa nr.14