HGA1406/2005
ID intern unic:  314815
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1406
din  30.12.2005
cu privire la aprobarea Programului de alimentare cu apă
şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova
pînă în anul 2015
Publicat : 06.01.2006 în Monitorul Oficial Nr. 1-4     art Nr : 10

   
Abrogată prin HG199 din 20.03.14, MO72-77/28.03.14 art.222

    MODIFICAT
   
HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455
    HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437

    În scopul restabilirii şi dezvoltării sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, prestării unor servicii de bună calitate consumatorilor, soluţionării problemelor ce ţin de utilizarea raţională şi păstrarea resurselor acvatice, protecţia mediului înconjurător, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015 (se anexează).
2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale de toate nivelurile, în comun cu furnizorii serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi agenţii economici din teritoriu, vor întreprinde acţiuni concrete întru realizarea programului nominalizat, conform termenelor stabilite.
3. Agenţia pentru Dezvoltare Regională, la etapa elaborării proiectelor de bugete anuale şi a indicatorilor pentru Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu, va prezenta Ministerului Finanţelor propuneri privind întocmirea programelor de investiţii capitale pe beneficiari şi obiecte finanţate de la buget, reieşind din priorităţile programului în cauză.
4. Se propune autorităţilor administraţiei publice locale de toate nivelurile, în temeiul programului menţionat, să asigure:
elaborarea şi aprobarea, în termen de 6 luni, a programelor locale de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din teritoriul  administrat,  care vor fi coordonate cu autoritatea publică centrală de specialitate;
argumentarea anuală a necesarului de mijloace financiare ce urmează a fi alocate de la bugetul de stat;
atragerea altor mijloace financiare, inclusiv private, care să suplimenteze sumele alocate de la bugetul de stat şi de la cele locale.
5. Se stabileşte că finanţarea lucrărilor aferente obiectelor construite din nou se va efectua în modul următor:
sistemele magistrale interraionale de alimentare cu apă, canalizare şi staţiile de epurare a apelor uzate - preponderent din contul bugetului de stat, cu atragerea mijloacelor financiare locale şi externe;
reţelele de distribuţie a apei potabile şi cele de canalizare - din contul bugetelor locale şi din investiţiile agenţilor economici din teritoriu;
conductele de branşament la reţelele de alimentare cu apă şi racordurile de canalizare - din contul agenţilor economici şi al populaţiei.
6. Autorităţile administraţiei publice locale vor înfiinţa în toate localităţile în care funcţionează sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare structuri specializate pentru gestionarea şi exploatarea serviciilor respective, indiferent de sursele  financiare din care au fost construite.
7. Elaborarea studiilor de fezabilitate şi încheierea contractelor de achiziţie publică de lucrări se vor efectua în temeiul Regulamentului cu privire la achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1123 din 15 septembrie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.204-207, art. 1181).
8. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei pentru Dezvoltare Regională, care va raporta Guvernului despre mersul realizării ei de două ori pe an, către 20 iulie şi 15 decembrie.
9. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 519 din 23 aprilie 2002 "Cu privire la aprobarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2006" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 59-61, art. 607).

PRIM-MINISTRU                                                   Vasile TARLEV
Contrasemnează:
Ministrul ecologiei şi 
resurselor naturale                                                    Constantin Mihailescu
Ministrul finanţelor                                                   Mihail Pop
Ministrul sănătăţii şi
protecţiei sociale                                                        Ion Ababii

Chişinău, 30 decembrie 2005.
Nr. 1406.

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.1406
din  30 decembrie 2005
PROGRAMUL
de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor
din Republica Moldova pînă în  anul 2015
I. INTRODUCERE
Asigurarea populaţiei cu apă potabilă de bună calitate constituie unul din factorii primordiali ai securităţii naţionale a ţării, ţinînd cont de faptul că cca 20% din morbidităţile înregistrate sînt provocate de calitatea necorespunzătoare a apei. Problema vizată este una dintre cele mai stringente cu care se confruntă societatea, fiind în permanenta atenţie a conducerii de vîrf a statului şi Guvernului.
Apa potabilă este un element indispensabil pentru activitatea vitală a populaţiei. De calitatea şi cantitatea ei, precum şi de alimentarea fără întreruperi cu apă depinde starea sănătăţii şi nivelul sanitaro-epidemiologic al poporului, amenajarea mediului ambiant, stabilitatea funcţionării serviciilor din sfera comunală şi socială.
Alt factor primordial al activităţii vitale îl constituie funcţionarea stabilă a sistemelor de evacuare a apelor uzate, utilizarea deşeurilor cu diminuarea impactului lor asupra mediului înconjurător.
Obiectivele trasate cu mai mult de 25 ani în urmă privind asigurarea centralizată a populaţiei cu apă nu sînt îndeplinite în fond - nu a fost atins nivelul  necesar de fiabilitate (tehnic şi sanitaro-epidemiologic). În prezent, peste 50% din populaţia ţării utilizează în scopuri potabile apa care nu corespunde exigenţelor sanitare. Din cauza lacunelor existente în activitatea de protecţie a apelor, epurării sub nivel a apelor uzate continuă poluarea intensivă a bazinelor de apă, degradarea surselor de apă, fapt ce conduce la înrăutăţirea calităţii apelor subterane. Finanţarea insuficientă  cronică a dezvoltării sistemelor de alimentare cu apă condiţionează reducerea permanentă a volumelor de reparaţie, reconstrucţii şi reutilări tehnice, de completare a rezervelor de reactive, dezinfectante, utilaj şi materiale.
Problema ce ţine de modernizarea, reutilarea tehnică şi dezvoltarea sistemelor comunale de alimentare cu apă şi canalizare s-a transformat din problemă tehnică în financiar-economică.
În ultimii ani au fost întreprinse un şir de măsuri privind ameliorarea lucrărilor în acest sector important al economiei naţionale.
Cu susţinerea instituţiilor internaţionale financiar-bancare au fost  renovate peste 100 km reţele de apeduct în mun. Chişinău, renovat apeductul Bădraji-Edineţ, precum şi reţelele orăşeneşti şi de distribuţie în or. Călăraşi, reconstruite şi reparate apeductele într-un şir de localităţi rurale, cum sînt: Сhircăieşti, Borceag, Stăuceni, Baccealia, Hiliuţi, Feteşti, Cneazevca, Mihailovca, Alexeevca, Marchet, Oneşti, Negrea, Pervomaiscoe, Strîmbeni, Surchiceni, Negurenii Noi, Ţibirica, Pituşca, Pociumbăuţi şi altele.
Au fost create întreprinderi specializate prestatoare de servicii de alimentare cu apă şi canalizare, subordonate  autorităţilor administraţiei publice locale.
Programul de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015 (în continuare - Program) include obiectele principale şi strategia de asigurare a funcţionării stabile a sistemelor şi complexelor din domeniul vizat.
Programul este parte componentă a unui complex de procese reciproc condiţionate de asanare a surselor de alimentare cu apă şi de majorare a fiabilităţii tehnice şi sanitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, reflectate în Planul naţional de acţiune pentru sănătate în relaţie cu mediul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.487 din 19 iunie 2001, ce include Programul "Apă şi Sănătate", în care este stipulată necesitatea elaborării unei politici de stat în domeniu şi sînt specificate unele acţiuni prioritare, în Programul Naţional "Satul Moldovenesc" şi în alte acte normative.
Prezentul Program inserează şi concretizează căile de soluţionare a problemelor expuse în direcţiile strategice ale dezvoltării social-economice a Republicii Moldova pînă în anul 2015, cuprinzînd 43 de localităţi urbane (municipii şi oraşe) cu populaţia totală de circa 1 mil. 500 mii locuitori şi 556 localităţi rurale (comune şi sate), cu populaţia totală de circa 2 mil. 100 mii locuitori.
Obiectivul de bază al Programului rezidă în soluţionarea unui complex de probleme reciproc condiţionate, cu caracter organizaţional, tehnic, economic şi juridic, soluţionarea cărora va asigura funcţionarea stabilă şi continuă a sistemelor comunale centralizate şi descentralizate de alimentare cu apă şi canalizare.
Scopurile principale ale Programului sînt următoarele:
contribuirea la creşterea bunăstării şi ocrotirea sănătăţii populaţiei;
folosirea raţională a apei;
protecţia mediului înconjurător;
protecţia de poluare şi epuizare a surselor de alimentare cu apă;
gestionarea raţională a investiţiilor capitale;
ameliorarea calităţii serviciilor prestate consumatorilor;
sporirea eficienţei economice  a activităţii întreprinderilor din sectorul de alimentare cu apă şi canalizare;
reducerea, pînă în anul 2015, cu 50% a populaţiei (cca 1,0 mil. locuitori)  care nu are acces la sursele de apă sigură.
Ţinînd cont de situaţia economică a Republicii Moldova, lucrările privind modernizarea şi dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare propuse urmează a fi realizate în trei etape:
etapa întîi - lucrări cu cheltuieli mici, prevăzînd renovarea sistemelor existente, în baza argumentărilor studiilor de fezabilitate, pînă în anul 2008;
etapa a doua - modernizarea şi dezvoltarea, pînă în anul 2009;
etapa a treia - modernizarea şi dezvoltarea, pînă în anul 2015.
II. STAREA  ACTUALĂ A SISTEMELOR ŞI INSTALAŢIILOR
1. Starea actuală a  sistemelor şi instalaţiilor de alimentare cu apă
Starea resurselor acvatice. Captările de apă
Resursele acvatice ale Republicii Moldova reprezintă o reţea dezvoltată de rîuri, cu lungimea de peste 16000 km, inclusiv cele mai mari Nistru - cu lungimea de 630 km şi Prut - cu lungimea de 695 km (pe teritoriul Republicii Moldova), avînd un debit anual de 13,6 km3, şi surse subterane (peste 6200 fîntîni arteziene). În republică funcţionează 541 sisteme de alimentare cu apă, dintre care numai 46% corespund exigenţelor igienice şi 3% dispun de autorizaţii necesare pentru funcţionare.
Drept sursă tradiţională de alimentare cu apă potabilă a localităţilor din Republica Moldova au servit totdeauna apele subterane. Construcţia fîntînilor arteziene a permis asigurarea cu apă a unei părţi neînsemnate din populaţie. Doar 17% din locuitorii de la sate sînt asiguraţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă, ceilalţi folosesc apă din fîntîni şi izvoare. Pe teritoriul republicii fîntînile tradiţionale, adică apele freatice, vor rămîne încă mult timp principalele surse pentru alimentarea cu apă potabilă. În prezent, în calitate de surse descentralizate de alimentare cu apă, se folosesc circa 150 mii fîntîni, care utilizează apele freatice, a căror calitate, în majoritatea cazurilor, este nesatisfăcătoare din cauza conţinutului  mărit de nitraţi, sulfaţi, cloruri, sodiu, mineralizare şi duritate înaltă.
În ultimii ani, s-a înregistrat pretutindeni o creştere a conţinutului de nitraţi şi a  mineralizării  apelor freatice, ceea ce a avut impact asupra calităţii apelor din fîntîni.
Cel mai mare pericol îl prezintă poluarea cu nitraţi, cauzată de starea sanitară nefavorabilă  a teritoriului, constatată în 76% din fîntîni şi 50% din izvoare.
Sînt inutilizabile, în calitate de sursă de apă potabilă, peste 83% din fîntîni şi 50% din izvoare.
Actualmente, 67% din apeductele existente în localităţile rurale nu corespund exigenţelor igienice, aflîndu-se în stare nesatisfacătoare. Doar 20% din sursele subterane de alimentare cu apă, analizate în prezentul Program, din 77 localităţi rurale, au calitatea apei corespunzătoare exigenţelor normative şi pot fi folosite ca surse de alimentare centralizată cu apă menajer-potabilă. În celelalte surse, calitatea apei nu corespunde exigenţelor normative conform următorilor indici: reziduu fix, duritate generală, fluor, fier, cloruri, sulfaţi, culoare.
Cercetările efectuate de Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă  relevă o dependenţă relativă a  maladiilor specifice ale populaţiei de calitatea apei, mai ales în localităţile în care lipsesc sisteme centralizate de alimentare cu apă.
Conform datelor Ministerului Sănătăţii, alimentarea cu apă a localităţilor este asigurată: în proporţie de 30 % - din sursele de suprafaţă şi 70 % - din ape subterane. Populaţia rurală se alimentează exclusiv din ape subterane, iar populaţia urbană - în proporţie de
40 % - din rîul Nistru,  12 % - din  rîul Prut, 3 % - din alte surse de suprafaţă şi 45 % - din ape subterane.
Potrivit gradului de poluare, rîul Nistru este de clasa 2 - poluare moderată, rîul Prut, în amonte de or. Ungheni - de clasa 2, în aval - de clasa 3.
Cauzele principale de poluare a apelor de suprafaţă sînt următoarele:
lipsa, în unele localităţi, a staţiilor de epurare a apelor uzate sau funcţionarea  nesatisfăcătoare a celor existente şi evacuările de ape uzate neepurate;
scurgerile, în caz de avarie,  la întreprinderi;
spălarea îngrăşămintelor, pesticidelor şi altor poluanţi de pe teritoriul depozitelor şi gunoiştilor neamenajate;
aratul terenurilor în zonele de protecţie a bazinelor acvatice  pînă la linia malului;
evacuarea  apelor meteorice neepurate.
În ultimii ani, se constată un proces de îmbunătăţire a calităţii apelor de suprafaţă ale rîurilor mari, conform indicatorilor sanitaro-chimici, şi o înrăutăţire - conform celor microbiologici.
Apele subterane de profunzime se caracterizează, în general, prin condiţii favorabile de formare a resurselor naturale, dar se înregistrează înrăutăţirea calităţii apelor subterane conform unui şir de indici în urma acţiunii obiectelor gospodăriei urbane, lipsei controlului necesar al exploatării acestora, lipsei zonelor amenajate de protecţie sanitară.
Peste 50% din fîntînile arteziene utilizate ca surse subterane de apă, examinate în Program, nu corespund standardelor privind calitatea apei potabile şi se caracterizează printr-un conţinut mărit de reziduu fix, duritate totală, fluor, fier, amoniac, hidrogen sulfurat, cloruri, sulfaţi etc.
Majoritatea fîntînilor arteziene nu corespund exigenţelor normativelor tehnico-sanitare de exploatare, nu se perfectează paşapoartele respective şi nu se fac măsurările necesare referitor la schimbarea debitelor acestora.
Într-un şir de fîntîni arteziene s-a produs colmatarea mecanică, chimică şi biologică a filtrelor ori nisiparea fîntînilor, ceea ce a condus la micşorarea debitului acestora.
Randamentul sistemului (fîntînă - pompă) constituie 40-50%, fapt ce generează majorarea  consumului de energie electrică cu  15-20%.
Deşi, practic, toate fîntînile arteziene sînt înzestrate cu debitmetre, gradul de contorizare a apei distribuite din fîntîni nu depăşeşte 15-20%, ceea ce conduce la captarea necontrolată a apei şi risipa acesteia.
Tratarea apei. Instalaţii, apeducte, reţele
Schemele tehnologice existente ale staţiilor de tratare a apelor de suprafaţă reprezintă un model clasic de tratare fizico-chimică şi dezinfectare în instalaţii necesare pentru alimentarea cu apă potabilă de calitate.
După tratare, dezinfectarea apei se efectuează prin clorurare. În principiu, lipsesc instalaţiile de tratare a apelor pentru spălarea filtrelor şi instalaţiile de deshidratare şi utilizare a nămolului staţiilor de epurare. Staţiile de tratare a apei funcţionează, însă, din cauza exploatării  îndelungate, toate necesită reparaţie capitală şi modernizare, iar schemele tehnologice de tratare a apei - renovare.
Majoritatea staţiilor de tratare a apei, a căror capacitate era calculată reieşind din volumul apei utilizate, în prezent nu sînt încărcate, capacităţile lor au mari consumuri de energie şi necesită noi parametri de funcţionare, implementare a utilajului şi dispozitivelor care ar  garanta fiabilitate maximă în exploatare.
Apa din sursele existente, captată şi utilizată în scopuri potabile, nu este tratată în baza unor scheme tehnologice. În majoritatea cazurilor, apa din fîntînile arteziene nu este supusă unor procedee de potabilizare, conform cerinţelor GOST 2874-82 "Apă potabilă" şi cerinţelor OMS referitor la calitatea apei potabile.
Instalaţiile existente de clorurare nu corespund,  în general, exigenţelor contemporane, avîndu-se în vedere protecţia aerului atmosferic, ceea  ce prezintă pericol pentru viaţa nu numai a personalului de deservire, dar şi a populaţiei.
Conform schemei existente de captare şi pompare  a apei subterane pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei în apă potabilă, precum şi ale obiectelor industriale din ţară, în funcţie de amplasarea localităţii faţă de sursă şi de nivelurile de altitudine, se utilizează următoarele sisteme:
cu pompare direct  în reţeaua de alimentare cu apă - schema cea mai energointensivă;
cu pompare în rezervoare de presiune sau în reţeaua cu contrarezervoare - o schemă mai economă.
Conductele şi reţelele de alimentare cu apă, confecţionate din ţevi de oţel, fontă şi asbociment, exploatate timp de 35-40 ani, necesită renovare din cauza uzurii avansate şi pierderilor mari de apă, care constituie cca 35-40%, iar în unele localităţi ating cota de 55-60 %.
În unele oraşe reţelele existente de alimentare cu apă au diametre mici, condiţionînd mari pierderi de presiune în legătură cu necesitatea dezvoltării acestora. În alte localităţi, însă, din cauza micşorării volumului de apă consumat reţelele cu diametre mari conduc la înrăutăţirea calităţii apei.
Procesele de biocoroziune şi pătrunderea  impurităţilor prin etanşările de calitate inadecvată, oscilaţiile presiunii în reţea, deconectările repetate ale energiei electrice cauzează, în principal, poluarea secundară a apei la transportare.
Mai puţin de 50% din localităţi au capacităţi de acumulare corespunzătoare exigenţelor, în celelalte cazuri volumul rezervoarelor este insuficient pentru alimentarea fără întreruperi a locuitorilor cu apă.
Construcţia rezervoarelor ar asigura continuitatea alimentării cu apă în volumele necesare. Captarea, alimentarea şi consumul apei nu sînt contorizate în măsură  deplină.
Starea  actuală a sistemelor şi instalaţiilor de canalizare
Sistemele comunale centralizate de canalizare se exploatează în 74 de  localităţi urbane şi 126 localităţi rurale. Capacitatea de proiect a acestor sisteme constituie 767 mii m3/24h, lungimea reţelelor - 2,07 mii km.
Sistemele de canalizare existente în localităţile din Republica Moldova au fost realizate în baza unor proiecte şi scheme de dezvoltare a teritoriului şi de amplasare în zonele economice a obiectelor economiei naţionale, a întreprinderilor industriale, a forţelor de producţie, a schemelor de folosire complexă a resurselor de apă, care, actualmente, şi-au pierdut actualitatea şi necesită reactualizare, conform schemelor complexe corectate şi noilor planuri generale de dezvoltare a  localităţilor.
Schemele tehnologice ale staţiilor de epurare a apelor uzate se împart în două grupe:
grupă întîi - epurarea mecanică şi biologică fără epurarea completă a apelor uzate (43% din staţiile de epurare);
grupa a doua - epurarea mecanică şi biologică cu epurare completă în iazurile biologice. Epurarea biologică a apelor uzate se efectuează cu filtre biologice (12% din staţiile de epurare) şi în aerotancuri.
După epurare, clorurarea apelor deversate se efectuează cu aparate învechite, care nu sînt fiabile în exploatare.
În prezent, capacitatea reală totală a staţiilor de epurare este de 727,3 mii m3/24h, iar volumul apelor uzate colectate (în anul 2004) a constituit doar cca 200 mii m3/24h.  Din cauza exploatării de lungă durată, 100  km de reţele urmează a fi renovate, 20 km - construite din nou.
Actualmente, se află în funcţiune 100 staţii de pompare a apelor uzate, trei dintre care sînt în stare de avarie (oraşele Hînceşti, Ungheni şi Basarabeasca). În 10 localităţi apele uzate se pompează la staţiile de epurare ale altor oraşe.
Staţiile de epurare şi pompare nu sînt  încărcate în măsură  deplină, de aceea se impune modernizarea schemelor tehnologice, iar instalaţiile de pompare şi refulare a aerului necesită renovare cu scopul reducerii cheltuielilor pentru energia electrică, deoarece cota energiei electrice în suma totală a cheltuielilor  constituie în medie 34%. La staţiile de epurare nu se respectă tehnologia epurării din cauza neuniformităţii debitului apelor uzate şi deconectării frecvente a energiei electrice. S-a schimbat şi componenţa apelor uzate, 75% revenind apelor menajere. În multe cazuri exploatarea sistemelor comunale este nesatisfăcătoare din cauza nivelului redus de calificare al specialiştilor angajaţi şi lipsei mijloacelor adecvate de control.
În perioada 2002-2004 au fost implementate proiecte pentru restabilirea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în 144 localităţi urbane şi rurale. Costul lucrărilor s-a cifrat la 247,5 mil.lei. 
   
[Capitolul II, pct.1 modificat prin HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437]
III.  REZERVELE DE EXPLUATARE A APELOR SUBTERANE
DE PROFUNZIME ŞI CALITATEA LOR
Pe teritoriul  Republicii Moldova au o răspîndire largă următoarele orizonturi şi complexe acvifere:
1. Apele subterane ale straturilor acvifere aluviale cuaternare (alQIV)  în văile rîurilor Nistru şi Prut.
2. Apele subterane ale straturilor acvifere pontice - N2p.
3. Apele subterane ale straturilor acvifere nedezmembrate ale  meoticului şi sarmatului superior (NiS3 -m).
4. Orizontul acvifer al  sarmatului mediu (NiS2).
5. Complexul acvifer al  baden-sarmatului inferior (N1S1+b3).
6. Orizontul acvifer al  sarmatului inferior şi mediu (N1S1+2).
7. Apele subterane ale complexului acvifer cretacic-silurian (K2S+S).
8. Apele subterane ale straturilor acvifere vend- recifale (V1+R3).
Conform datelor Asociaţiei de Stat "AGeoM", rezervele apelor subterane, la 1 ianuarie 2005, constituiau:
(mii m3/24h)

A B C1 Total
1000,9 1014,76 410,8 2246,46

Rezervele exploataţionale ale apelor subterane au fost calculate pentru  durata  de exploatare  de 27-28 ani (104 /24h).
Un şir de captări de apă în teritoriul dintre Nistru şi Prut  din Republica Moldova deja funcţionează pe baza rezervelor exploataţionale  neaprobate, adică termenul de amortizare al captărilor de apă a expirat. În legătură cu aceasta, conform datelor Asociaţiei de Stat "AGeoM", este necesar de a reaproba rezervele exploataţionale la peste 40 captări de apă (Mitocul Nou, Ceadîr-Lunga, Anenii Noi, Micăuţi, Sîngerei, Făleşti, Gura Căinarului, Criuleni, Taraclia, Teleneşti, Căuşeni, Nisporeni, Ştefan Vodă, Briceni, Edineţ, Drochia).
Captările de apă amplasate pe malul rîului Nistru şi rîului Prut pot să funcţioneze fără limitarea duratei de exploatare (oraşele Soroca, Rezina, Otaci, Leova şi Ungheni).
În raport calitativ, apele subterane pe teritoriul Republicii Moldova se divizează în 3 categorii: care corespund integral GOST 2874-82 "Apă potabilă", corespund convenţional şi nu corespund cerinţelor normative.
Apele subterane care corespund convenţional standardului includ în conţinutul lor atare componenţi  cum sînt: reziduu fix, fier total, duritate totală, cu valori mai mari decît normele stabilite, dar care sînt în limitele permise de Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice.
    [Capitolul III, al.7 modificat prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455]
În majoritatea lor, apele subterane de profunzime nu corespund  GOST 2874-82 "Apă potabilă" prin concentraţia de reziduu fix, fluor, hidrogen sulfurat, duritate totală, fier total etc. şi necesită ori amestec cu alte ape, ori tratare corespunzătoare şi aducerea conţinutului componenţilor la exigenţele normative.
Principalele probleme în ceea ce priveşte calitatea apelor subterane sînt următoarele:
conţinutul mărit de fluor (16 mg/l) - în raioanele Glodeni, Făleşti, Ungheni, Călăraşi, Hînceşti, Căuşeni, Criuleni, Nisporeni şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri);
conţinutul de natriu (200-560 mg/l) şi amiac (2-10 mg/l) - în toate zonele;
conţinutul de stronţiu (7-14 mg/l)  - în or.Orhei şi mun.Chişinău;
conţinutul de hidrogen sulfurat (3-20 mg/l) - în raioanele Ungheni, Hînceşti şi Căuşeni, mun.Chişinău şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri);
conţinutul de fier (1-2,5 mg/l) - în mun.Bălţi, raioanele Făleşti, Edineţ, Sîngerei şi Cahul.
V. VOLUMUL LUCRĂRILOR DE MODERNIZARE ŞI DEZVOLTARE
A SISTEMELOR COMUNALE CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU
APĂ ŞI CANALIZARE ÎN LOCALITĂŢILE URBANE




VII. AMELIORAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ
ŞI CANALIZARE ÎN LOCALITĂŢILE RURALE
Selectarea criteriilor şi stabilirea  etapelor de asigurare a populaţiei rurale cu apă potabilă
Asigurarea populaţiei cu apă potabilă se prevede a fi  realizată în trei etape:
etapa întîi - livrarea apei potabile populaţiei reieşind din necesitatea fiziologică a omului de 6 l/om în 24h - anii 2005-2009; inventarierea fîntînilor, stabilirea surselor de poluare şi lichidarea fîntînilor poluate; curăţirea, reparaţia, asigurarea zonelor de protecţie a fîntînilor în conformitate cu normele în vigoare - anii 2005-2007;
etapa a doua - construcţia sistemelor  centralizate de alimentare cu apă - anii 2007-2015.
În localităţile rurale în care lipsesc surse de apă potabilă se prevede construcţia unor sisteme de alimentare centralizată cu apă  pentru nevoile sociale, în scopul satisfacerii necesităţilor igienice ale omului, asigurării curăţeniei în încăperi, îmbunătăţirii stării sanitare a localităţii, precum şi satisfacerii necesităţilor zootehnice (alimentarea, adăparea şi întreţinerea adecvată a animalelor). Sistemul de distribuţie a apei poate fi compus din linii magistrale cu rezervoare ori castel de apă şi o reţea de distribuţie cu puncte speciale  de branşare a consumatorilor şi evidenţa consumului de apă. În  perspectivă reţelele pot fi extinse;
etapa a treia - construcţia, în caz de necesitate, a staţiilor de tratare a apelor subterane cu capacităţi mici,  executate în totalitate de uzină - anii 2007-2010.
Concomitent cu măsurile stipulate în prezentul Program, va continua construcţia şi reconstrucţia apeductelor finanţate de Fondul de Investiţii  Sociale din Moldova (au fost date în exploatare 28 obiecte, se află în curs de construcţie şi proiectare 13 obiecte).
Măsuri privind evacuarea şi epurarea apelor uzate
Asigurarea populaţiei de la sate cu sisteme centralizate de alimentare cu apă necesită colectarea şi epurarea apelor uzate, precum şi prelucrarea sedimentului. În prezent, complexele de epurare a apelor uzate existente în localităţile rurale nu funcţionează (este deconectată alimentarea cu energie electrică, utilajul este demontat), deşi consumatori  de apă există.
Din această cauză fiecare gospodărie privată, instituţie (spitale, şcoli şi grădiniţe de copii) soluţionează  individual problemele ce ţin de canalizare, construind sisteme descentralizate de colectare şi evacuare a apelor uzate. Starea deplorabilă a  haznalelor, transformarea complexului zootehnic din gospodărie colectivă în gospodărie privată prezintă un pericol serios de poluare a surselor de alimentare cu apă. În prima etapă (anii 2006-2009), ameliorarea situaţiei ce s-a creat în sectorul canalizării necesită soluţionarea următoarelor probleme:
organizarea  evacuării apelor uzate prin sisteme centralizate de canalizare, cu epurarea lor în staţii de epurare în localităţile rurale cu un număr al populaţiei de peste 4,5 mii locuitori şi pentru localităţile amplasate în zona de protecţie a apelor rîurilor Prut şi Nistru, prin construcţia de staţii, acolo unde acestea lipsesc, modernizarea şi reconstrucţia celor existente;
colectarea apelor uzate în rezervoare speciale, cu transportarea lor ulterioară la staţiile de epurare existente, în localităţile cu un volum al apelor uzate evacuate de 10 -50 m3/24 h.
Volumul investiţiilor capitale pentru construcţia, modernizării şi dezvoltarea
sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în  localităţile rurale

Nr.d/o Denumirea raionului, municipiului,numărul de localităţi Populaţia(mii locuitori) Total(mii lei) Inclusiv pe anii: Inclusiv surse de finanţare:
2006-2009 2010-2015 bugetul de stat şi bugetele unităţilor  administrativ-
teritoriale
credite şigranturi defalcări de la populaţieşi agenţi economici
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Anenii Noi,  10 sate 27,1 17735 10000 7735 2730 13230 1775
2. Basarabeasca, 6 sate 17,7 22163 9973 12190 5550 14400 2213
3. Briceni, 10 sate 32,3 11300 6300 5000 1885 8285 1130
4. Cahul, 53 sate 83,7 74798 37399 37399 29330 37990 15810
5. Cantemir, 16 sate 28,8 16200 4860 11340 9330 5250 1620
6. Călăraşi, 2sate 11,5 36833 16575 20258 13259 19891 3863
7. Căuşeni, 7 sate 13,5 27935 18158 9777 2935 22205 2795
8. Cimişlia,  20 sate 37,5 10630 4250 6380 6400 3170 1060
9. Criuleni, 9 sate 16,0 25752 20602 5150 2860 20317 3235
10. Donduşeni, 4 sate 11,5 11337 5000 6337 1200 9003 1134
11. Drochia, 1 sate 13,5 38868 25264 13604 18005 16975 3888
12. Dubăsari, 13 sate 34,0 18685 14014 4671 2565 14255 1905
13. Edineţ, 16 sate 31,5 18260 7304 10956 7770 8660 1830
14. Făleşti, 35 sate 54,3 8407 3360 5047 836 6734 2569
15. Floreşti, 27 sate 45,0 21770 11000 10770 1285 6765 2180
16. Glodeni, 18 sate 44,0 22917 9167 13750 4727 15893 2297
17. Hînceşti, 19 sate 44,7 63710 38226 25484 6710 50630 6370
18. Ialoveni, 20 sate 65,8 37885 26520 11365 11460 22640 3785
19. Leova, 18 sate 34,4 79300 31720 47580 32900 38470 7930
20. Nisporeni, 21 sate 46,3 18725 9725 9000 3520 13330 1875
21. Orhei, 18 sate 27,7 31875 22312 9563 4695 23995 3740
22. Rezina, 40 sate 43,2 21300 10000 11300 5950 13220 2130
23. Rîşcani, 12 sate 30,1 25653 17102 8551 4214 18876 2563
24. Sîngerei, 25 sate 50,7 36300 24200 12100 11683 20987 3630
25. Soroca, 13 sate 19,1 38529 17338 21191 17290 17384 3855
26. Străşeni, 22 sate 62,3 37825 18900 18925 13600 20440 3785
27. Şoldăneşti, 7 sate 11,9 18572 12072 6500 2430 14280 1862
28. Ştefan Vodă, 23 sate 67,5 35774 26830 8944 1424 30776 3574
29. Taraclia, 4 sate 3,2 10090 7568 2522 1220 7860 1010
30. Teleneşti, 16 sate 31,4 27300 15015 12285 6500 18070 5435
31. Ungheni, 1 sat 5,1 37800 9450 28350 13680 20340 3780
32. Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri), 21 sate 88,1 71240 53430 17810 19678 44442 7120
33. Mun.Chişinău , 12 sate 18,2 71000 35000 36000 21400 42500 7100
34. Mun. Bălţi, 1 sat   530 300 230 477 - 53
  Total: 530 sate 1152 1066998 586669 480329 302438 657863         106697

Notă: Lista localităţilor rurale concrete incluse în Program, ce urmează a fi asigurate cu apă şi canalizare, sînt specificate în anexă.

Ţinînd cont de finanţarea insuficientă a lucrărilor ce ţin de dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi colectare a apelor uzate  în localităţile rurale în perioada de referinţă, ameliorarea situaţiei create este posibilă prin îmbunătăţirea în continuare a calităţii apelor folosite din fîntîni.
Fîntînile poluate vor fi închise, iar construcţia fîntînilor noi se va efectua cu respectarea legislaţiei în vigoare.
În scopul alimentării cu apă potabilă de calitate a populaţiei din localităţile rurale, conform normei de 6 l/om în 24h, în perioada 2006-2009 se prevede:
Nr.d/o Raioane Reconstrucţia şi construcţia fîntînilor noi Achiziţionarea unităţilor de transport auto specializat
unităţi mii lei unităţi mii lei
1. Cahul 10 100 -- ---
2. Călăraşi 40 350 1 100
3. Căuşeni 50 400 2 200
4. Drochia 40 350 1 100
5. Edineţ 40 350 -- ---
6. Făleşti 25 200 1 100
7. Glodeni 35 300 1 100
8. Hînceşti 70 600 2 200
9. Orhei 10 100 -- ---
10. Rîşcani 20 150 1 100
11. Străşeni 60 500 1 100
  Total   3400 10 1000

Conform prezentului Program, în localităţile  rurale în care nu se planifică construcţia staţiilor de epurare a apelor uzate, se prevede extinderea parcului de transport auto specializat pentru transportarea apelor uzate la staţiile de  epurare în funcţiune ale oraşelor şi satelor.

Nr.d/o Întreprinderile prestatoare de servicii din localităţile: Numărul unităţilor de transport auto specializat
unităţi mii lei
1. Glodeni 1 100
2. Făleşti 1 100
3. Căuşeni 1 100
4. Costeşti 1 100
5. Otaci 1 100
6. Nisporeni 1 100
7. Cantemir 1 100
8. Orhei 1 100
9. Comrat 1 100
10. Vulcăneşti 1 100
11. Alexandrerfeld 1 100
12. Cricova 1 100
13. Călăraşi 2 200
14. Ceadîr-Lunga 2 200
15. Congaz 2 200
16. Cahul 2 200
17. Taraclia 2 200
  Total: 22 2200

Pentru  ameliorarea situaţiei ce s-a creat în  localităţile  rurale, se impune:
crearea unor structuri specializate în prestarea serviciilor de  alimentare cu apă şi canalizare, exploatarea sistemelor centralizate, subordonate primăriilor;
elaborarea în fiecare localitate a unui program local de acţiuni în vederea aducerii în bunăstare a fîntînilor şi a izvoarelor în baza schemelor aprobate;
cercetarea tuturor surselor de apă  fiabile, amplasate în zonele de consum şi în afara hotarelor zonelor populate, elaborînd scheme de amplasare a fîntînilor de captare şi a izvoarelor;
înzestrarea cu apometre a tuturor utilizatorilor de apă din sistemele centralizate;
crearea zonelor de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu  apă;
stabilirea tarifelor pentru apa consumată din sistemele comunale, care ar acoperi cheltuielile de întreţinere;
încheierea contractelor între operatorii de exploatare din localităţile rurale şi întreprinderile specializate de alimentare cu apă şi canalizare din oraşe privind deservirea, repararea sistemelor centralizate, precum şi asigurarea cu apă potabilă din alte surse;
completarea parcului de transport auto  specializat cu unităţi pentru aducerea apei şi curăţirea haznalelor în localităţile rurale.
VIII. PERFECŢIONAREA BAZEI NORMATIVE-JURIDICE
 ŞI INSTITUŢIONALE A ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR
DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE
În perioada 2006-2009 va continua reorganizarea şi perfecţionarea structurii instituţionale a întreprinderilor din ramură, în scopul perfecţionării activităţii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.
Se prevede:
reorganizarea tuturor întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare în asociaţii comerciale, funcţionînd în bază de contract cu consumatorul şi proprietarul înfrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare;    
elaborarea şi aprobarea Listei întreprinderilor de alimentare cu apă potabilă (obiecte deosebit de importante ale activităţii vitale), care pot fi concesionate în modul stabilit;
crearea societăţilor pe acţiuni, în care pachetul de control al acţiunlor aparţin statului, pentru efectuarea construcţiei şi exploatării ulterioare a apeductelor interraionale;
includerea în sfera de activitate a întreprinderilor a deservirii sistemelor interioare de alimentare cu apă şi canalizare ale fondului locativ în bază de contract încheiat cu întreprinderile de gestionare a fondului locativ, asociaţiile de locatari şi proprietarii caselor individuale;
crearea pe lîngă Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă a unui sistem de informaţie a populaţiei privind calitatea apei potabile  şi educarea  unei atitudini grijulii a consumatorilor faţă de sursele de apă;
elaborarea sau modificarea actelor legislative din domeniu, conform listei specificate în tabelul nr.1.
În cadrul realizării prezentului Program va derula un proces stabil de perfecţionare a bazei normative în domeniul gospodăriei apelor şi se vor efectua un şir de cercetări.
Obiectivele principale ale acestor lucrări sînt următoarele:
ajustarea normelor şi regulilor în vigoare la cele europene şi internaţionale. Graţie optimizării consumului de apă, normele consumului de apă vor fi stabilite la nivelul celor europene - 120-160 l/pers. în 24 h şi va fi interzisă utilizarea apei potabile pentru irigarea teritoriilor şi zonelor verzi;
crearea unor condiţii adecvate pentru a stimula economisirea apei şi a energiei electrice, realizarea măsurilor de protecţie a apei, elaborarea şi aplicarea facilităţilor economice pentru întreprinderile industriale ecologic fiabile;
asigurarea fiabilităţii tehnice şi sanitaro-epidemiologice a sistemelor;
optimizarea regimurilor de funcţionare a sistemelor şi staţiilor de pompare;
implementarea tehnologiilor avansate, utilizarea utilajului şi materialelor moderne, executate în totalitate, de uzine:
utilizarea instalaţiilor individuale şi colective pentru tratarea suplimentară a apei folosite în scopuri alimentare în localităţile nefavorabile, ca măsură temporară pentru îmbunătăţirea urgentă a condiţiilor vitale ale populaţiei;
elaborarea normativelor  privind calitatea apelor uzate, evacuate în bazinele de apă, asigurarea echilibrului dintre nivelul exigenţelor şi posibilităţile economiei naţionale, excluderea prevalării indicilor de calitate ai apelor uzate epurate asupra indicilor de calitate ai apei potabile, corespunderea indicilor calităţii apelor uzate limitelor testărilor prin metode tradiţionale ale controlului de laborator;
inventarierea şi aprobarea rezervelor de ape subterane;
efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi elaborări tehnice privind producerea biogazului şi utilizarea nămolurilor  în calitate de îngrăşăminte organice.
Lista actelor normative şi studiilor ştiinţifice care urmează a fi elaborate pînă în anul 2009 este specificată în tabelul nr.2.
Tabelul nr.1
Lista
actelor legislative ce urmează a fi elaborate şi modificate pînă în anul 2009

Nr.
d/o
Denumirea actelor legislative Scopul elaborării sau modificării Executori Termen de executare
1. Legea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare Stabilirea bazelor  juridice ale activităţii, organizarea relaţiilor reciproce cu autorităţile  administraţiei publice locale, exigenţele de bază faţă de calitatea serviciilor prestate, bazele  privatizării, evidenţei  instrumentale şi politicii tarifare Agenţia pentru Dezvoltare Regională 2006-2007
2. Legea  condominiului în   fondul locativ(modificare) Excluderea divergenţelor în ceea priveşte plata pentru deservirea   reţelelor interioare, încheierea contractelor directe cu proprietarii apartamentelor şi reglementarea evidenţei  instrumentale în conformitate cu legislaţia în vigoare Agenţia pentru Dezvoltare Regională 2006
3. Codul fiscal (completări şi modificări) Modificarea normelor în vigoare privind   impozitarea mijloacelor destinate  reparaţiei reţelelor şi  întreţinerii lor în bunăstare.  Art. 27 al Codului fiscal urmează a fi modificat în partea ce ţine de sistemele  de alimentare cu apă şi  canalizare Agenţia pentru Dezvoltare Regională 2006-2007
4. Legea privind calitatea apei potabile Substituirea GOST 2874-82 Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale 2006-2006

Tabelul nr.2
LISTA
actelor normative şi studiilor ştiinţifice care urmează a fi
elaborate pînă în anul 2009

Nr.
d/o
Denumirea actelor normative şi studiilor ştiinţifice Responsabil de elaborare Termen de executare
1. Normative în construcţii. Alimentarea cu apă. Reţele şi instalaţii exterioare Agenţia pentru Dezvoltare Regională, Universitatea Tehnică a Moldovei 2006
2. Normative în construcţii. Canalizarea. Reţele şi instalaţii exterioare Agenţia pentru Dezvoltare Regională, Universitatea Tehnică a Moldovei 2006
3. Normative în construcţii. Instalaţii interioare de alimentare cu apă şi canalizare Agenţia pentru Dezvoltare Regională, Universitatea Tehnică a Moldovei   2006
4. Reguli şi normative sanitaro-epidemiologice privind supravegherea sanitară a surselor de apă potabilă Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale 2006- 2007
5. Inventarierea rezervelor de ape subterane Asociaţia de Stat "AGeoM" 2009
6. Elaborarea programelor tematice şi manualelor pentru organizarea sistemului de perfecţionare profesională a specialiştilor în tratarea apei şi epurarea apelor uzate Universitatea Tehnică a Moldovei 2006
7. Organizarea cursurilor de perfecţionare a inginerilor specialişti în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare Universitatea Tehnică a Moldovei Permanent
8. Elaborarea Regulamentul privind fiabilitatea şi stabilitatea surselor şi sistemelor de alimentare cu apă în condiţii de situaţii excepţionale Agenţia pentru Dezvoltare Regională, Departamentul Situaţii Excepţionale 2006-2007
9. Elaborarea standardelor de calitate a apelor reziduale din surse punctiforme Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale 2006-2007
10. Elaborarea Regulamentului de conservare sau lichidare a surselor de apă subterană Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale 2006

În perioada de referinţă se impune efectuarea unui complex de măsuri privind ameliorarea activităţii financiare a întreprinderilor comunale de alimentare cu apă şi canalizare.
Se prevede:
a trece, pînă în anul 2009 la prestarea serviciilor comunale de alimentare cu apă şi canalizare doar în bază de contract încheiat direct cu consumatorii, stipulînd drepturile şi obligaţiile părţilor;  
a finaliza, pînă în anul 2009, contorizarea integrală a consumatorilor de apă, a obţine acumularea în volum de 100% a plăţilor ce urmează a fi achitate de consumatori, sporind exigenţele faţă de răuplatnici;
a atrage, prin proiecte  investiţionale, din toate sursele de finanţare, mijloace  extrabugetare pentru realizarea Programului, precum şi:
de la bugetul de stat - cel puţin 10%;
de la  bugetele locale - 15-20%;
a scuti veniturile obţinute în procesul exploatării sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare de impozitul pe profit în decursul duratei de achitare, pentru a  rambursa în termen creditele acordate.
IX.  MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCUNJURĂTOR
Sistemele şi instalaţiile de alimentare cu apă şi canalizare constituie obiecte de protecţie a mediului şi, totodată, surse  potenţiale de poluare a mediului. De aceea, la proiectarea, construcţia şi exploatarea lor, este necesar să fie respectate un şir de condiţii, care ar permite reducerea la minimum a impactului negativ al numitelor obiective asupra mediului înconjurător.
Măsuri privind folosirea raţională şi protecţia resurselor acvatice
Măsurile în cauză contribuie la prevenirea poluării bazinelor acvatice şi folosirea raţională a resurselor de apă, argumentarea schemelor adoptate de alimentare cu apă, evacuarea  şi epurarea apelor uzate, avînd drept scop perfecţionarea:
tehnologiilor cu consum sporit de apă prin înlocuirea lor cu tehnologii avînd un consum mic sau care exclud utilizarea apei;
sistemelor de alimentare cu apă,  cu utilizarea maximă a schemelor circulante şi fără scurgeri;
controlului asupra consumului  de apă;
normelor şi normativelor privind consumul de apă;
tehnologiilor de tratare a apei, cu utilizarea reactivelor  şi dezinfectanţilor eficienţi;
metodelor de epurare a apelor uzate, care ar asigura micşorarea conţinutului substanţelor  nocive sub nivelul concentraţiei maxime admisibile (CMA);
schemelor de evacuare organizată şi a metodelor de epurare a apelor meteorice;
contorizării volumului apelor uzate evacuate;
implementării tehnologiilor, cu utilizarea recirculaţiei apei;
controlului analitic al surselor de apă în sectoarele în amonte  şi în aval de apele reziduale în receptorii naturali.
Propuneri privind prevenirea scurgerilor de avarie ale apelor uzate
În scopul prevenirii situaţiilor de avarie se impune:
instalarea conductelor duble pentru debranşarea la timp a tronsoanelor avariate;
utilizarea utilajului şi conductelor rezistente la coroziune şi abraziune, provocate de substanţele lichide agresive;
construirea rezervoarelor pentru acumularea scurgerilor de avarie şi  apelor uzate;
îndiguirea terenurilor şi zonelor de amplasare a instalaţiilor tehnologice la care sînt posibile scurgeri de avarie ale apelor uzate;
elaborarea şi coordonarea schemelor de acţiune în situaţii de avarie.
Măsuri privind protecţia apelor subterane
În scopul protecţiei apelor subterane se preconizează următoarele măsuri:
evacuarea eficientă a apelor meteorice de pe teritoriile  întreprinderilor şi localităţilor;
ridicarea artificială a cotelor de nivel ale teritoriului inundabil;
crearea ecranelor impermeabile şi perdelelor de etanşare;
obturarea fîntînilor care nu mai funcţionează sau  conservarea lor;
respectarea strictă a limitelor aprobate de utilizare a apei, micşorarea volumului de captare a apei;
amenajarea şi respectarea zonelor sanitare de protecţie;
organizarea observărilor de regim asupra nivelului şi calităţii apelor subterane;
evidenţa consumului de ape subterane.
Zonele şi fîşiile de protecţie a apei
Una din măsurile principale de protecţie a apei contra poluării şi epuizării bazinelor acvatice este delimatarea zonelor de protecţie şi a fîşiilor de protecţie din preajma bazinului.
Zona de protecţie a obiectului acvatic este teritoriul adiacent acvatoriului pentru care se stabileşte un regim special de folosire.
În limitele zonei de protecţie a bazinului acvatic pe malurile obiectului  se evidenţiază o fîşie de protecţie a apei de lîngă mal, utilizarea căreia este strict limitată.
Pentru sursele de alimentare cu apă potabilă  se creează suplimentar o zonă de protecţie sanitară în baza proiectului de  amenajare a prizei de apă.
X. REALIZAREA PROGRAMULUI
Pentru realizarea prezentului Program se prevăd următoarele investiţii capitale:
municipii şi oraşe -   4 097 561  mii lei, inclusiv:
  alimentarea cu apă -2 516 961 mii lei;
  canalizarea -  1 580 600 mii lei;
localităţile rurale - 1 066 998 mii lei, inclusiv:
  alimentare cu apă - 713 549 mii lei;
  canalizarea - 353 449 mii lei.
Total - 5164559 mii lei.
Surse de finanţare planificată  pentru oraşe şi municipii
(mil.lei)
Nr.
d/o
Sursa de finanţare Alimentarea cu apă Canalizarea Total
1. Bugete de toate nivelurile 773 493 1266
2. Credite şi granturi organizaţiilor financiare internaţionale 1744 1088 2832
  TOTAL: 2517 1581 4098
  inclusiv elaborări ştiinţifice, de investigaţii şi normative 50 32 82

Surse  de finanţare planificată  pentru localităţile rurale  
(mil.lei)
Nr.
d/o
Sursa de finanţare Alimentarea cu apă Canalizarea Total
1. Bugete de toate nivelurile 203 100 303
2. Credite bancare, mijloace ale programelor  şi fondurilor internaţionale 440 218 658
3. Contribuţia populaţiei 71 35 106
  Total: 714 353 1067

Acoperirea cheltuielilor pentru realizarea prezentului Program şi  achitarea dobînzii aferente creditelor se efectuează din contul:
plăţilor consumatorilor, asigurate prin colectări în volum de 100%;
creditelor preferenţiale.
Termenul de rambursare a creditului este de 10-12 ani.
Realizarea Programului de contorizare a debitelor şi consumurilor de apă, inclusiv la consumatorii individuali, va permite reducerea cheltuielilor pentru exploatarea sistemelor şi acumularea mijloacelor financiare.  
Coordonarea lucrărilor ce ţin de implementarea Programului, determinarea direcţiilor prioritare şi obiectelor, controlul asupra utilizării conform destinaţiei a mijloacelor investite sînt puse în seama Agenţiei pentru Dezvoltare Regională, în comun cu Ministerul Finanţelor.
Direcţiile prioritare de implementare şi selectarea obiectelor şi localităţilor ţin de componenţa Agenţiei pentru Dezvoltare Regională în comun cu Ministerul Sănătăţii  şi organizaţiile neguvernamentale de profil.
Realizarea Programului se va efectua paralel în trei  direcţii:
perfecţionarea bazei legislative şi normative,  cercetări ştiinţifice, acţionare şi privatizare;
elaborarea proiectelor, desfăşurarea licitaţiilor privind construcţia tuturor obiectelor din cadrul Programului,  executarea concretă a lucrărilor;
crearea, în localităţile în care funcţionează sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, a serviciilor municipale specializate pentru gestionarea şi exploatarea sistemelor respective.
Lucrările de modernizare şi dezvoltare a  sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare  în localităţile urbane se propune a fi  executate în două etape:
etapa întîi -  lucrări cu cheltuieli mici:
reconstrucţia captărilor de apă în funcţiune;
amenajarea zonelor de  protecţie sanitară în  perimetrul de regim sever;
reconstrucţia rezervoarelor pentru optimizarea funcţionării sistemului şi alimentarea garantată cu apă în caz de situaţii excepţionale;
contorizarea mai rapidă a consumurilor;
etapa a  doua:
extinderea captărilor de ape subterane;
construcţia staţiilor de capacitate  mică de tratare a apelor subterane pentru potabilizarea apei;
construcţia staţiilor de pompare şi a instalaţiilor de dezinfectare cu utilizarea utilajului modern;
extinderea numărului de rezervoare;
reconstrucţia tronsoanelor deteriorate ale reţelelor prin utilizarea unor materiale moderne, cu un termen de exploatare de cel puţin 50 ani;
modernizarea staţiilor de tratare a apei potabile şi a celor de epurare a apelor uzate, ajustînd capacităţile lor la volumele de evacuare a apelor;
reconstrucţia tronsoanelor deteriorate ale reţelelor de canalizare.
Asigurarea populaţiei rurale cu apă potabilă se prevede a fi realizată în trei etape:
etapa întîi - livrarea apei către populaţie,  în scopuri exclusiv potabile. prin transportarea ei în recipiente sau reconstrucţia şi construcţia fîntînilor de mină;
etapa a doua - construcţia sistemelor centralizate de alimentare cu apă;
etapa a treia - construcţia (în caz de necesitate) staţiilor de tratare a apelor subterane, cu capacităţi mici, executate în totalitate de uzină.

Obiecte şi măsuri prioritare
Nr.
d/o
Denumire de obiecte şi măsuri Criteriile de determinare Volumul investiţiilor capitale (mil.lei) Termen de realizare
1 2 3 4 5
  Alimentarea cu apă      
1. Executarea lucrărilor cu cheltuieli mici în fiecare din cele 43 localităţi urbane:reconstrucţia captărilor de apă existente, inclusiv renovarea pompelor submersibile la fîntînile arteziene (cca 100 unităţi);amenajarea zonelor sanitare în perimetrul 1 (cca  350 unităţi);reutilarea staţiilor de pompare, inclusiv renovarea pompelor (cca 150 unităţi);ermetizarea rezervoarelor;contorizarea sistemelor de consum al apei, inclusiv consumatori individuali (76470 contoare);modernizarea tehnologiilor şi a staţiilor de tratare a apei potabile, fără întreruperea ciclului de producţie   737,6 2006-2009
2. Restabilirea apeductului interraional Soroca-Bălţi  şi modernizarea staţiilor de pompare Aprovizionarea cu apă potabilă a localităţilor din nordul ţării 120,0 2006-2007
3. Reconstrucţia reţelelor şi instalaţiilor de apeduct în mun. Bălţi   51,5 2006-2009
4. Apeductul interraional Cahul-Vulcăneşti- Taraclia Calitatea apei în sursele subterane existente, epuizarea orizonturilor acvifere (or. Vulcă-neşti). Nivelul de morbiditate a populaţiei (or. Cahul şi or.Tarac-lia). Asigurarea cu apă potabilă a 96860  locui-tori, inclusiv  la sate - 24960 135,0 2006-2009
5. Sistemul de alimentare cu apă a or. Nisporeni, cu implementarea proiectului - pilot pentru tratarea apelor din sursele subterane, eliminînd hidrogenul sulfurat şi azotul amoniacal prin metoda biologică Calitatea apei în sursa subterană  existentă, nivelul de morbiditate a populaţiei, asigurarea cu apă potabilă a 16200  locuitori 13,025,0 2006-2009
2010-2015
6. Apeductul interraional Chişinău-Străşeni-Călăraşi Calitatea apei în sursele subterane existente (or. Străşeni şi or. Călăraşi). Epuizarea orizonturilor acvifere (or. Călăraşi). Nivelul de morbiditate a  populaţiei, asigurarea cu apă potabilă a  17000 locuitori din or. Călăraşi 35,035,0 2006-2009
2010-2015
7. Construcţia staţiilor de epurare a apelor uzate în oraşele: Soroca Lipsa staţiei de epurare a apelor uzate.Epurarea s-a efectuat pe teritoriul Ucrainei 33,0 2006-2009
  Rezina Apele uzate se pompează la staţia de epurare din or. Rîbniţa 8,0 2006
  Şoldăneşti Staţia de epurare este în stare de avarie 10,0 2007-2009
8. Reconstrucţia staţiilor de pompare a apelor uzate şi a  conductelor sub presiune în oreşele:HînceştiBasarabeascaUngheni Sub stare avariatăSub stare avariatăSub stare avariată 4,52,73,6 2006-2007
2006-2007
2006-2009
         
9. Restabilirea şi construcţia reţelelor de canalizare în or. Otaci Lipsa sistemului centralizat  de colectare a apelor uzate 6,04,5 2006-2009
2010-2015
10. Instalaţii de prelucrare a nămolului la staţia de epurare a apelor uzate  în mun. Chişinău Reducerea emisiilor de metan în atmosferă 315,0 2006-2009

[Capitolul 10 modificat prin HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437]

Anexă
la  Programul de alimentare
cu apă şi de canalizare a localităţilor
din Republica Moldova pînă în anul 2015
LISTA  
localităţilor rurale incluse în Program şi care
urmează a fi asigurate cu apă şi canalizare