OMAIAA198/2005
ID intern unic:  315692
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE
ORDIN Nr. 198
din  22.08.2005
cu privire la aprobarea Regulamentului privind producerea,
testarea, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire,
săditor pomicol şi bacifer
Publicat : 24.03.2006 în Monitorul Oficial Nr. 47-50     art Nr : 168

   
Abrogat prin OMAIA191 din 14.09.16, MO347-352/07.10.16 art.1637


    Întru executarea prevederilor art. 16 din Legea cu privire la pomicultură nr. 728-XIII din 6 februarie 1996 şi art. 6 din Legea despre seminţe nr. 659-XIV din 29 octombrie 1999,
ORDON:
1. Se aprobă Regulamentul privind producerea, testarea, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire, săditor pomicol şi bacifer.
2. Se aprobă ordinul Ministerului nr.22 din 28.02.2001 "Cu privire la producerea, testarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor pomicol".
3. Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
4. Controlul asupra executării prezentului ordin îl va exercita dl Anatolie Spivacenco, viceministru.

MINISTRUL AGRICULTURII
ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE                                       Anatolie GORODENCO

Chişinău, 22 august 2005.
Nr. 198.

Anexă
la ordinul Ministerului Agriculturii şi
Industriei Alimentare
nr. 198  din 22.08.2005
REGULAMENTUL TEHNIC PRIVIND PRODUCEREA,
TESTAREA, CERTIFICAREA
ŞI COMERCIALIZAREA MATERIALULUI
 DE
ÎNMULŢIRE, SĂDITOR POMICOL ŞI BACIFER
(În redacţia nouă)
DISPOZIŢII  GENERALE
1. Prezentul Regulament reprezintă ansamblul regulilor şi condiţiilor obligatorii ce reglementează activitatea în domeniul producerii, testării virusologice, certificării calităţii şi comercializării materialului săditor pomicol şi bacifer în conformitate cu Legea cu privire la pomicultură  nr.728-XIII din 6 februarie 1996, Legea despre seminţe nr.659-XIV din 29 octombrie 1999.
2. Scopurile aplicării prezentelor reglementări  sînt:
- respectarea de către agenţii economici din domeniu a legislaţiei în vigoare şi tehnologiei din ramură;
- asigurarea producătorilor de fructe şi pomuşoare cu material săditor de calitate biologică corespunzătoare;
- menţinerea caracteristicilor valoroase ale soiului;
- facilitarea unui comerţ  unitar cu material săditor, dotării şi răspunderii producătorilor şi furnizorilor în scopul asigurării pieţei cu material săditor calitativ în condiţii de concurenţă;
- producerea, testarea virusologică, controlul calităţii, certificarea şi comercializarea materialului săditor în baza  normelor prevăzute de standardele naţionale şi reglementările internaţionale.
3. Prezentul Regulament stabileşte:
- cerinţele unice faţă de toţi producătorii a materialului de înmulţire, săditor pomicol şi bacifer;
- schema tehnologică de obţinere şi multiplicare a materialului săditor pomicol şi bacifer sănătos;
-  categoriile materialului săditor;
-  modalitatea testării solului la densitatea nematozilor-vectori ai viruşilor şi probelor vegetale la infectarea cu viroze;
- modalitatea certificării plantaţiilor-mamă şi materialului săditor pomicol şi bacifer.
4. Controlul materialului săditor pomicol se efectuează de către Inspectoratul de Stat pentru Seminţe (în continuare - ISS) şi subdiviziunile lui teritoriale prin monitorizarea şi supravegherea agenţilor economici licenţiaţi în producerea şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor pomicol şi bacifer, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu normele tehnice, instrucţiunile, regulamentele aprobate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova (în continuare - MAIA al RM).
5. Testarea solului la prezenţa nematorilor-vectori ai viruşilor şi a probelor vegetale la prezenţa viruşilor se efectuează de o organizaţie independentă pentru controlul fitosanitar din cadrul instituţiei ştiinţifice de specialitate, abilitată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi acreditată în conformitate cu legislaţia în vigoare. În cazurile discutabile ISS poate readresa probele selectate pentru testare altor laboratoare de profil acreditate.
6. Instituţia ştiinţifică de specialitate abilitată de MAIA poartă răspundere pentru puritatea fitosanitară şi puritatea clonelor iniţiale în plantaţiile-mamă de bază.
7. Producerea şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor se efectuează în baza licenţei de activitate, eliberată în modul stabilit în conformitate cu Legea privind licenţierea unor genuri de activitate nr.451-XV din 30.07.2001.
8. Agenţii economici, persoanele fizice şi juridice, cărora le-a fost eliberată licenţa pentru producerea şi comercializarea materialului săditor, sînt incluşi în Registrul producătorilor de seminţe al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
9. Agenţii economici poartă răspundere pentru respectarea legislaţiei în vigoare şi tehnologiei din ramură, puritatea fitosanitară şi puritatea soiurilor materialului săditor multiplicat.
10. Inspectoratul Principal de Stat pentru Carantina Fitosanitară al RM supraveghează importul materialului săditor pomicol şi bacifer în scopul depistării obiectelor de carantină şi obiectelor deosebit de periculoase pentru republică.
11. Pentru efectuarea recunoaşterii plantaţiilor-mamă pomicole şi bacifere de altoi, portaltoi şi pomilor seminceri, a şcolilor de puieţi, cîmpului II a pepinierei, anual, prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare se numesc aprobatori.
1. CLASIFICAREA MATERIALULUI DE ÎNMULŢIRE ŞI SĂDITOR A CULTURILOR POMICOLE
Pentru determinarea etapelor de multiplicare, stării fitosanitare şi calităţii  materialului săditor se introduc următoarele categorii:
-  categoriile etapelor de multiplicare (categorie biologică) - "Prebază", "Bază", "Certificat", "Standard";
-  categoriile stării fitosanitare (statutul fitosanitar)  -  "Liber de virusuri" şi "Testat la virusuri";
-  categoriile de calitate  -  "Calitatea I" şi "Calitatea II".
1.1. CATEGORIILE  ETAPELOR  DE  MULTIPLICARE
1.1.1. Categoria "Prebaza" - descendenţii vegetativi ai unei plante selectate după tipul soiului ori al clonei şi în lipsa garantată a bolilor virotice, bolilor similare lor, cancerului bacterian, precum şi altor boli periculoase, dăunătorilor şi a obiectelor de carantină.
Materialul de categoria "Prebază" se produce numai la Institutul de Cercetări pentru Pomicultură (în continuare - ICP).
Plantele de această categorie se întreţin în condiţii ce exclud reinfectarea lor cu viroze şi cancer bacterian care sînt destinate pentru producerea materialului săditor de categoria "Bază".
1.1.2. Categoria "Bază"  este materialul vegetal de o înaltă calitate, pur ca soi, liber de boli virotice şi boli similare lor, cancer bacterian şi alte boli periculoase, crescut în condiţii ce exclud reinfectarea lor.
Plantele de categoria "Bază" sînt destinate pentru fondarea  plantaţiilor-mamă de categoria "Bază" în scopul producerii materialului săditor de categoria "Certificat".
1.1.3. Categoria "Certificat"  este materialul săditor pur ca soi, liber de virusuri, cancer bacterian şi alţi patogeni periculoşi, obţinut prin multiplicarea vegetativă a plantelor de categoria "Bază" în condiţii ce exclud reinfectarea cu virusuri, cancer bacterian şi alţi  patogeni periculoşi.
Materialul săditor de categoria "Certificat" este destinat pentru fondarea plantaţiilor-mamă de categoria "Certificat"(cu excepţia plantaţiilor-mamă de altoi),  precum şi a plantaţiilor industriale pentru producerea fructelor.
Materialul săditor utilizat la fondarea plantaţiilor-mamă de categoria "Certificat" se multiplică la ICP, cu respectarea condiţiilor unde se exclude reinfectarea lor.
1.1.4. Categoria "Standard" este materialul săditor liber de virusuri, cancer bacterian şi alte boli  deosebit de periculoase, obţinut prin multiplicarea vegetativă a plantelor de categoria "Certificat" şi este destinat numai pentru fondarea plantaţiilor industriale de producere a fructelor.
1.2.  CATEGORIILE  DE  STARE  FITOSANITARĂ
Materialul săditor pomicol de categoriile "Prebază", "Bază", "Certificat" şi "Standard", în dependenţă de starea fitosanitară, se împart în următoarele categorii.
1.2.1. Categoria "Liber de virusuri" este materialul liber de toate virozele descrise pentru această cultură şi bolile similare lor.
1.2.2. Categoria "Testat la virusuri" este materialul vegetal testat prin metode de laborator la prezenţa celor mai răspîndite viroze pentru cultura dată.
1.3.  CATEGORIILE  DE  CALITATE
Materialul săditor de categoria "Certificat" şi "Standard" se determină după particularităţile morfologice, capacitatea de creştere şi conform Standardelor în vigoare în Republica Moldova, după calitate se divizează în categoriile "Calitatea I" şi "Calitatea II".
2. ATRIBUIREA CATEGORIILOR DE CALITATE MATERIALULUI SĂDITOR POMICOL
La înfiinţarea plantaţiilor-mamă de categoria "Bază" pe parcursul primilor 2 ani se permite în cazuri excepţionale repararea şi mărirea suprafeţei plantaţiilor pe acelaşi teren, cu menţinerea categoriei materialului de înmulţire.
Pomilor altoiţi pe portaltoi generativ (puieţi) li se atribuie o categorie mai joasă cu o unitate faţă de altoi. De exemplu: altoi "Bază"Ăportaltoi generativ ă pom "Certificat".
Pomilor altoiţi pe portaltoi vegetativ li se atribuie o categorie mai joasă cu o unitate faţă de componenţi. De exemplu: altoi "Bază"Ăportaltoi "Certificat"ă pom "Standard".
Butaşilor înrădăcinaţi, stolonilor de căpşun şi marcotelor speciilor pomicole li se atribuie categoria mai joasă faţă de plantaţia-mamă de unde au fost colectaţi.
3. SCHEMA OBŢINERII MATERIALULUI SĂDITOR
Schema obţinerii şi producerii materialului săditor certificat este prezentată în anexa nr. 1 şi include următoarele etape:
- selectarea vizuală a plantelor sănătoase, pure ca soi, cu parametrii agrobiologici înalţi - candidaţi ai clonelor sănătoase;
- testarea probelor de soiuri selectate în condiţii de laborator, seră şi în cîmp în scopul depistării clonelor libere de virusuri şi boli similare lor. Dacă în limita unui soi nu
s-au depistat plante sănătoase, el se tratează prin metoda de terapie termică sau  in vitro cu testarea ulterioară în laborator, seră şi cîmp. În cazul în care terapia a fost aplicată contra unui virus concret, testarea ulterioară poate fi limitată la verificarea lipsei acestui virus.
4. ÎNREGISTRAREA  CLONELOR  LIBERE DE VIRUSURI  ŞI CANCER BACTERIAN
Plantele sănătoase selectate pentru multiplicare se includ în Registrul clonelor fitosanitare al ISS al RM în baza următoarelor documente:
-  Actul de aprobare a purităţii soiului (anexele nr. 11-1 - 11-6);
-  Actul de testare  la lipsa virozelor şi bolilor similare lor (anexa nr. 10 );
-  Actul controlului fitosanitar (anexa nr. 8);
-  Nota informativă privind elaborarea clonei fitosanitare (de la elaborator).
În baza documentelor sus-menţionate ISS adoptă decizia de acordare a categoriei biologice şi dreptului de multiplicare.
5. CONDIŢIILE DE CREARE ŞI ÎNTREŢINERE A PLANTAŢIILOR-MAMĂ
5.1. CONDIŢIILE DE CREARE ŞI ÎNTREŢINERE A PLANTAŢIILOR-MAMĂ DE CATEGORIA "PREBAZĂ"
Plantele selectate şi/ori însănătoşite se multiplică limitat în condiţii ce exclud reinfectarea lor, se sădesc izolat în containere şi se întreţin în sere reci-biodepozitarii, protejate de insecte-vectori ai virusurilor prin plase dense speciale sau se introduc şi se întreţin în condiţii aseptice in vitro.
Plantaţia-mamă de categoria "Prebază" poate fi creată şi în cîmpul, unde în ultimii 5-6 ani nu s-au cultivat culturi bacifere, căpşun, pomicole, viţă de vie, trandafir şi alte culturi, care pot fi afectate de cancerul bacterian.
Solul pentru plantaţiile-mamă de culturi sîmburoase, bacifere şi căpşun trebuie se fie liber de nematozi-vectori ai virusurilor indicaţi în anexa nr. 3.
Plantaţia-mamă de categoria "Prebază" trebuie se fie izolată de plantaţiile necertificate şi nesupravegheate cu cel puţin 100 m pentru culturile sămînţoase şi cel puţin 300 m pentru culturile sîmburoase, bacifere, căpşun  şi să fie întreţinute într-un regim fitosanitar strict.
Fiecare plantă de categoria "Prebază" (cu excepţia clonelor de căpşun) se testează anual la prezenţa virozelor mecanic transmisibile, indicate în anexa nr. 3, şi se etichetează cu eticheta de culoare albă cu fîşie violetă pe diagonală.
Termenele de exploatare a plantaţiilor-mamă pe culturi:
- sămînţoase                               10-12 ani;
- sîmburoase                              8-10 ani;
- bacifere                                         5 ani;
- căpşun                                           2 ani.
Plantaţiile-mamă de categoria "Prebază" se creează şi se întreţin numai la instituţiile ştiinţifice de stat de specialitate, abilitate de MAIA al RM.
5.2. CONDIŢIILE DE CREARE ŞI ÎNTREŢINERE A PLANTAŢIILOR-MAMĂ DE CATEGORIA "BAZĂ"
Plantaţiile-mamă de categoria "Bază" se creează pe  loturile unde ultimii 5 - 6 ani nu s-au cultivat specii bacifere, căpşun, pomicole, viţă de vie, trandafir şi alte specii care se afectează de cancerul bacterian. Sectoarele destinate pentru crearea plantaţiilor-mamă de categoria "Bază" ale culturilor pomicole sîmburoase, bacifere şi căpşun trebuie să fie libere de nematozi-vectori ai virusurilor. Plantaţiile-mamă de această categorie trebuie să fie izolate în spaţiu de plantaţiile necertificate şi nesupravegheate la distanţa nu mai puţin de 100 m pentru speciile sămînţoase şi 300 m - pentru speciile sîmburoase, bacifere şi căpşun.
La al 2-3-lea an după plantare în plantaţiile-mamă pentru ramuri-altoi se efectuează aprobarea soiurilor pentru înlăturarea posibilelor amestecuri.
Plantaţiile-mamă de categoria "Bază" trebuie să fie întreţinute pe loturi fără  buruieni cu un regim strict fitosanitar în condiţii ce exclud reinfectarea lor.
Controlul fitosanitar al plantelor din plantaţia-mamă de categoria "Bază" va fi efectuat prin:
- cercetări vizuale anuale ale plantaţiilor-mamă - în lunile mai-iunie şi august-septembrie;
- retestare la prezenţa virozelor prin metode de laborator - o dată în 5 ani sau 20 la sută din numărul total de pomi în fiecare an pentru culturile sămînţoase şi tufele de zmeur;
- o dată în 3 ani - pentru culturile sîmburoase sau 33 la sută din numărul total în fiecare an;
-  anual - 100 din fiecare 10000 plante pentru portaltoaie vegetative;
-  anual fiecare pom semincer  în perioada de înmugurire şi coacere a fructelor la speciile sîmburoase.
În plantaţiile-mamă de căpşun de categoria "Bază" în primul an de vegetaţie se efectuează cercetarea vizuală a tuturor plantelor. Plantele cu simptome suspecte se lichidează. Dacă numărul de plante cu simptome vizuale este mai mare de 0,1 la sută, plantaţia-mamă nu este certificată.
Aprobarea repetată a plantelor în plantaţiile-mamă de categoria "Bază" se efectuează în cazul în care un soi concret  trebuie multiplicat în anul curent.
Termenul de exploatare a plantaţiilor-mamă de categoria "Bază" se stabileşte din ziua aprobării şi funcţionează timp de:
- 10-12 ani - pentru culturile sămînţoase, inclusiv portaltoaiele vegetative şi generative;
- 8-10 ani - pentru culturile sîmburoase, inclusiv portaltoaiele vegetative şi generative;
- 5 ani - pentru culturile bacifere;
- 2 ani  - pentru căpşun.
Plantele de categoria "Bază" se etichetează cu etichetă albă.
Se interzice categoric cultivarea în plantaţiile-mamă de categoria "Bază" a altor culturi agricole.
Plantaţiile-mamă de categoria "Bază" îmburuienite nu sînt certificate.
Plantaţiile-mamă de categoria "Bază" se creează şi se întreţin la instituţiile ştiinţifice de stat de specialitate.
Se permite fondarea marcotierei şi plantaţiilor-mamă bacifere de categoria "Bază" în pepinierele specializate, în exclusivitate cu materialul ICP, cu respectarea  tuturor cerinţelor descrise în prezentul Regulament.
5.3. CONDIŢIILE DE CREARE ŞI ÎNTREŢINERE A PLANTAŢIILOR-MAMĂ DE CATEGORIA "CERTIFICAT"
Plantaţiile-mamă de categoria "Certificat" se creează pe loturile unde ultimii 5-6 ani nu s-au cultivat culturi bacifere, căpşun, pomicole, viţă de vie, trandafir şi alte culturi care se afectează de cancerul bacterian. Sectoarele destinate pentru plantaţiile-mamă de culturi sîmburoase, bacifere şi căpşun, trebuie să fie libere de nematozi-vectori ai viruşilor. Plantaţiile-mamă de categoria "Certificat" trebuie să fie izolate spaţial de plantaţiile necertificate şi nesupravegheate la distanţa de 100 m pentru speciile sămînţoase şi 300 m pentru speciile sîmburoase, bacifere şi căpşun.
Termenul de exploatare a plantaţiilor-mamă de categoria "Certificat" se stabileşte din ziua aprobării şi durează:
- 10 ani - pentru speciile sămînţoase, inclusiv portaltoaiele vegetative şi generative;
- 8 ani - pentru speciile sîmburoase, inclusiv portaltoaiele vegetative şi generative;
- 5 ani - pentru culturile bacifere;
- 2 ani - pentru căpşun.
Fiecare soi, înainte de multiplicare, se supune aprobării repetate. Dacă soiul în anul curent nu este multiplicat, pomii din plantaţia-mamă pentru ramuri-altoi ai acestuia nu se supun aprobării şi materialul nu este certificat.
Plantaţiile-mamă de categoria "Certificat" trebuie să se afle sub un control fitosanitar strict, efectuat de către inspectorii subdiviziunilor teritoriale ale ISS, de specialiştii în protecţia plantelor şi de experţii angajaţi la specialităţile de profil.
Anual, plantaţiile-mamă ale culturilor pomicole şi bacifere de categoria "Certificat" se cercetează vizual în lunile mai-iunie şi august-septembrie.
Retestarea se efectuează prin metode  de laborator:
- o dată în perioada totală de exploatare sau anual - 10% din pomi pentru ramuri-altoi de culturi sămînţoase;
- anual - 100 din fiecare 10000 plante pentru portaltoaiele  vegetative şi generative ale speciilor sămînţoase, sîmburoase şi zmeurului;
- anual - 25% din numărul total de pomi pentru ramuri altoi la culturile sîmburoase;
-  anual - fiecare pom semincer al speciilor sîmburoase în timpul înmuguririi şi coacerii fructelor.
În plantaţia-mamă de căpşun de categoria "Certificat" în primul an de vegetaţie se efectuează cercetarea vizuală. Toate plantele cu simptome suspecte pe frunze se lichidează. Dacă numărul de plante  cu simptome este mai mare de 1% - plantaţia-mamă nu este certificată.
Se interzice cultivarea în plantaţia-mamă de categoria "Certificat" a altor culturi agricole.
Plantaţiile-mamă de categoria "Certificat" îmburuienite nu sînt certificate.
Plantaţiile-mamă de portaltoi vegetativ, create cu material săditor de import de categoria "Certificat", sînt certificate după confirmarea statutului lor fitosanitar  de către  laboratoarele specializate acreditate.
Plantaţiile-mamă de ramuri altoi de categoria "Certificat" se creează şi se întreţin numai la instituţiile ştiinţifice de stat de specialitate acreditate şi abilitate în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
5.4. CONDIŢIILE DE PRODUCERE A MATERIALULUI SĂDITOR DE CATEGORIA "CERTIFICAT"
Producerea materialului săditor de categoria "Certificat" se efectuează conform standardelor în vigoare ale RM şi cu respectarea următoarelor condiţii obligatorii:
- plantarea şi cultivarea culturilor sîmburoase, bacifere şi  căpşunului pe loturi libere de nematozi-vectori ai virusurilor;
- izolarea spaţială a sectoarelor de plantaţiile necertificate cu cel puţin 20 m pentru culturile pomicole şi 100 m - pentru culturile bacifere şi căpşun;
-  etichetarea obligatorie cu etichete albastre a pomilor altoiţi în cîmpul II al pepinierei;
-  aprobarea purităţii soiurilor;
- controlul fitosanitar prin metoda observaţiilor vizuale în lunile mai-iunie, august-septembrie şi la scoaterea materialului săditor, efectuat de inspectorii din teritoriu al ISS cu angajarea experţilor cu specializarea de profil ai ICP şi ai altor laboratoare specializate acreditate.
În cazul depistării simptomelor bolilor virotice  la pestede 0,1 %  de plante cercetate, organele de control sînt în drept să aleagă probe pentru analizele de laborator.
Materialul săditor pomicol de categoria "Certificat" poate fi produs de către agenţii economici şi juridici licenţiaţi cu utilizarea materialului de înmulţire bacifer şi a ramurilor-altoi ale soiurilor de categoria "Bază", procurate de la ICP şi a portaltoaielor de aceeaşi categorie din ICP sau din pepinierele specializate licenţiate. Producătorii materialului săditor pomicol de categoria "Certificat" trebuie să dispună de personal instruit, cîmpuri şi alte condiţii care permit îndeplinirea tuturor cerinţelor  prezentului Regulament.
Cîmpurile îmburuienite ale pepinierei, pe care se cultivă materialul săditor de categoria "Certificat" nu se supun certificării.
Materialul săditor de categoria "Certificat" se etichetează cu etichete de culoare albastră.
5.5. CONDIŢIILE DE PRODUCERE A MATERIALULUI SĂDITOR  POMICOL DE CATEGORIA "STANDARD"
Materialul săditor pomicol de categoria "Standard" se produce cu respectarea următoarelor condiţii obligatorii:
- creşterea materialului săditor bacifer, portaltoaielor vegetative ale culturilor sîmburoase pe loturi libere de nematozi-vectori ai virusurilor;
-  izolarea spaţială de plantaţiile necertificate cu cel puţin de 5 m;
- controlul fitosanitar efectuat de inspectorii ISS din teritoriu prin cercetarea vizuală a tuturor pomilor altoiţi cu scopul depistării simptomelor de viroze şi alte boli periculoase;
- aprobarea purităţii soiurilor;
- întreţinerea sectorului fără buruieni.
Materialul săditor de categoria "Standard" este destinat pentru crearea livezilor industriale de producere a fructelor şi pomuşoarelor.
Se interzice fondarea plantaţiilor-mamă cu material săditor de categoria "Standard".
Pomii altoiţi de categoria "Standard" se etichetează cu etichete de culoare galben.
6. CONTROLUL FITOSANITAR LA PRODUCEREA MATERIALULUI SĂDITOR CERTIFICAT
Starea fitosanitară a pepinierelor licenţiate în producerea materialului săditor certificat al culturilor pomicole şi bacifere se determină prin cercetări vizuale a tuturor cîmpurilor pepinierei în scopul depistării simptomelor de viroze şi alte boli periculoase. Cercetările se efectuează în timpul vegetaţiei în mai-iunie pentru depistarea bolilor virotice, care provoacă simptome clare pe frunze şi în august-septembrie - pentru depistarea simptomelor de tipul îngălbenirii şi a bolilor care afectează fructele.
Controlul fitosanitar se efectuează în timpul scoaterii puieţilor, pomilor altoiţi, marcotelor şi arbuştilor fructiferi pentru depistarea simptomelor vizibile de cancer bacterian.
Toate categoriile plantaţiilor-mamă de ramuri-altoi, precum şi cîmpurile I şi II şi şcoala de butaşi trebuie să fie libere de boli şi dăunători sezonieri (anexa nr. 3).
Cercetările sînt efectuate de către inspectorii teritoriali ale ISS şi protecţiei plantelor, precum şi experţii angajaţi ai laboratorului de virusologie al ICP. Pe parcursul cercetărilor sînt selectate probe vegetale pentru analiza ulterioară de laborator la prezenţa virusurilor. Selectarea probelor vegetale se efectuează în prezenţa reprezentantului pepinierei cercetate cu întocmirea documentelor corespunzătoare (anexa nr. 9). Probele se selectează în perioada răcoroasă a zilei, se ambalează în pungi de polietilenă şi se prezintă la laboratoarele specializate acreditate pentru testare în termen de 48 ore.
În paralel cu controlul sanitar se efectuează aprobarea plantaţiei.
7. TESTAREA CULTURILOR POMICOLE ŞI BACIFERE  LA  PREZENŢA VIROZELOR
Schema de certificare a materialului săditor sănătos prevede următoarele metode de testare:
- de laborator;
- de seră;
- de cîmp.
7.1. METODELE DE TESTARE DE LABORATOR
Metodele de testare de laborator includ:
- metode imunologice moderne ale analizei imunoenzimatice (ELISA) şi microscopiei imunoelectronice (MIE);
-  metode moleculare genetice de depistare a virusurilor cu utilizarea reacţiei în lanţ a polimerazei (PCR-RT).
Metodele enumerate sînt utilizate la depistarea virusurilor mecanic-transmisibile ale culturilor pomicole şi bacifere, atît la obţinerea plantelor devirozate, cît şi la retestarea plantaţiilor-mamă pe parcursul exploatării.
Maladiile provocate de fitoplasme sînt diagnosticate pe secţiuni ultrafine cu cercetarea ulterioară la microscopul electronic.
Plantele iniţiale, selectate ca rezultat al testării prin metode de laborator la lipsa virusurilor mecanic-transmisibile se clasifică ca "Testate la virusuri".
7.2. METODELE DE TESTARE DE SERĂ
Metodele de testare de seră prevăd verificarea probelor de culturi pomicole, bacifere şi căpşun la prezenţa virozelor şi bolilor similare lor cu utilizarea plantelor indicatoare anuale, bienale şi perene (anexa nr.  4).
Testarea cu infectarea plantelor-indicatoare ierbacee de un an se efectuează prin mărunţirea definitivă a frunzelor acestora cu extractul mugurilor îmbobociţi, a ţesuturilor petalelor, a frunzelor sau a  lăstarilor în creştere ai probelor cercetate. Rezultatele, observaţiile şi testarea se aplică în a 7-ea şi a 24-a zi de la infectare.
Testarea prin utilizarea puieţilor de piersic este utilizată la obţinerea clonelor devirozate ale culturilor sîmburoase. Pentru aceasta pe puieţii sănătoşi ai soiurilor culturale de piersic (sau soiul Elberta sau GF-305), crescuţi în condiţii de seră în ghiveciuri, la vîrsta de 60 de zile se altoiesc 2-3 muguri sau porţiuni de scoarţă a mostrei cercetate. Vîrfurile puieţilor se înlătură. Se altoiesc cîte 3 puieţi pentru fiecare mostră. Rezultatele, observaţiile şi testarea se aplică după 3-4 luni de la infectare.
Testarea culturilor bacifere se efectuează pe soiurile - indicatoare ale acestor culturi. Pentru aceasta, de pe lăstarul indicatorului se separă scoarţa cu dimensiunile 2 x 20mm. În acest loc se aplică lăstarul soiului cercetat cu scoarţa separată de dimensiuni identice şi se bandajează strîns cu peliculă. Partea posterioară a lăstarului soiului cercetat se plasează în eprubete  cu apă. Rezultatele, observaţiile şi testarea se aplică la a 30-45-ea zi de la infectare.
Soiurile care  nu  manifestă simptome de viroze la plantele indicatori sînt clasificate ca  "Libere de  virusuri".
Testarea căpşunului se efectuează pe clone diferite de Fragaria  vesca  şi pe soiurile de căpşun indicate în anexa nr. 4. Indexarea  se efectuează prin  altoirea porţiunii medii a frunzei soiului testat în locul porţiunii medii lichidate a frunzei plantei-indicator. Se utilizează cîte 3 indicatori pentru fiecare mostră. Evidenţa simptomelor - la 2-3 săptămîni după altoire. Plantele care nu manifestă simptome la indicator după altoire sînt clasificate ca "Libere de virusuri".
7.3. TESTAREA ÎN CÎMP (DE  BAZĂ)
Toate soiurile şi portaltoaiele culturilor pomicole, care, în urma analizelor ELISA, MIE, PCR şi a testelor prin indicatorii ierbacei şi puieţii de piersic, au manifestat rezultate negative, sînt supuse testării de bază. Aceasta se efectuează în pepiniera specială de testare prin metoda altoirii duble sau prin infectarea în masă a indicatorilor lemnoşi. Pentru aceasta pe planta-indicator de un an, altoită pe puieţi liberi de virusuri sau pe portaltoaie vegetative se altoiesc cîte 4-6 muguri sau porţiuni de scoarţă ale probei cercetate. Fiecare probă este altoită pe 3 plante- indicator plus o plantă- indicator neinfectată. În cazul în care testarea este efectuată prin metoda altoirii duble pe puieţi liberi de viroze sau pe portaltoi clonal, la 5-7 cm înălţime, se altoieşte mugurele indicatorului. Peste o săptămînă mai jos de mugurele indicator se altoieşte mugurele probei cercetate. Pentru fiecare probă se altoiesc 4-5 puieţi plus un puiet - indicator neinfectat în calitate de martor.
Termenele testării - de la 1,5 ani (depistarea simptomelor pe frunze) pînă la 2 recolte pentru indexarea la viroze şi boli similare care afectează fructele.
La testul de bază se depistează toate virozele şi bolile similare cunoscute la culturile pomicole la momentul actual. Soiurile şi portaltoaiele care nu provoacă simptome la testarea de bază sînt calificate ca "Libere de virusuri".
Lista indicatorilor lemnoşi şi a virozelor şi bolilor similare lor depistate sînt indicate în anexa nr. 4.
8. TESTAREA SOLULUI LA PREZENŢA NEMATOZILOR - VECTORI  AI  VIRUŞILOR
Analiza solului la prezenţa nematozilor - vectori ai viruşilor se efectuează primăvara sau toamna pe loturile destinate pentru înfiinţarea plantaţiilor-mamă ale culturilor sîmburoase, bacifere, căpşun, precum şi pe loturile destinate pentru creşterea puieţilor şi pomilor altoiţi de culturi sîmburoase.
Selectarea şi analiza probelor de sol se efectuează de către colaboratorii laboratorului de virusologie al ICP şi ai altor laboratoare  specializate acreditate. Pentru caracterizarea unui sector, pe o suprafaţă de un hectar se testează 5 probe de sol. Pentru aceasta de pe fiecare hectar sînt selectate 25 de probe repartizate uniform pe sectorul cercetat. Fiecare probă este colectată la adîncimile de 20, 40 şi 60 cm. Masa totală a probelor este de 400-500 g. Apoi cele 5 probe se adună, formînd o probă comună. Fiecare probă este plasată în pungă de polietilenă, etichetată, cu indicarea denumirii gospodăriei, locului lotului şi suprafeţei lui. Probele se păstrează la rece şi se prezintă pentru analize în termen de 48 ore. Suprafaţa cercetată  include  şi zona de asigurare de 10 m pe perimetru.
Selectarea probelor de sol se efectuează în prezenţa specialiştilor ISS din teritoriu şi agentului economic sau a reprezentantului lui cu întocmirea documentelor corespunzătoare (anexa nr.  6).
9. MĂSURILE DE PREVENIRE A REINFECTĂRII
Condiţia de bază la întreţinerea şi multiplicarea clonelor fitosanitar sănătoase  este protecţia sigură de reinfectare cu viroze, fitoplasme,  cancer bacterian şi alte boli periculoase (anexa nr.3). În scopul profilaxiei reinfectării sînt necesare:
-  neadmiterea prezenţei afidelor, ţicadelor şi altor insecte - vectori ai virusurilor şi a fitoplasmelor  în plantaţiile devirozate;
- întreţinerea solului în plantaţiile-mamă de ramuri-altoi libere de virusuri ca ogor negru ori înţelenit;
- fondarea plantaţiilor-mamă devirozate cu respectarea izolării spaţiale de plantaţiile necertificate;
- efectuarea anuală a tăierii scurte a speciilor culturilor sîmburoase destinate pentru ramuri-altoi cu lichidarea obligatorie a mugurilor florali;
- plantarea culturilor sîmburoase, bacifere şi căpşunului pe loturi libere de nematozi - vectori ai virusurilor;
- efectuarea în pepinieră pe parcursul vegetaţiei a cercetării vizuale a portaltoaielor din cîmpul I şi a pomilor altoiţi din cîmpul II (această cercetare este raţional de efectuat odată cu aprobarea);
-   etichetarea strictă a materialului săditor în cîmpul doi a pepinierei.
Plantaţiile semincere, libere de virusuri, trebuie să fie înregistrate oficial. Pomii seminceri trebuie să fie retestaţi anual prin metode de laborator la prezenţa virozelor transmisibile prin seminţe. Recoltarea seminţelor speciilor sîmburoase, îndeosebi de cireş şi vişin Mahaleb, la care 2 viroze de bază se transmit prin  polen şi procentul de transmitere a virozei este foarte înalt, se efectuează de la fiecare pom aparte şi amestecarea seminţelor pentru un lot mai mare se permite numai după retestarea adăugătoare  a pomilor seminceri.
Termenul de exploatare a pomilor destinaţi pentru seminţe este de 10 - 12 ani.
În scopul limitării răspîndirii cancerului bacterian la producerea materialului săditor pomicol şi bacifer certificat, inspectorii serviciului teritorial al ISS, ai protecţiei plantelor şi experţii specialităţilor de profil efectuează un control strict în plantaţiile  cîmpurilor pepinierelor.
În plantaţiile-mamă de categoria "Bază" şi "Certificat", prin cercetare vizuală, se controlează portaltoaiele vegetative şi generative ale culturilor pomicole şi bacifere. Aceste cercetări sînt efectuate în timpul colectării marcotelor, studiindu-se vizual 100 de plante din 10000.
În cazul depistării simptomelor vizibile  de cancer bacterian la peste 0,1% din plantele cercetate, plantaţiile-mamă nu se certifică. Dacă numărul plantelor infectate este mai mic de 0,1%, marcotele, primăvara, înainte de plantare, se prelucrează  pentru profilaxie  cu preparate antitumorice.
Pomii altoiţi, butaşii de coacăz şi agriş de categoria "Certificat" şi "Standard" destinaţi pentru crearea plantaţiilor industriale de producere a fructelor şi puieţii destinaţi  pentru producerea  pomilor altoiţi certificaţi ai speciilor pomicole sînt controlaţi vizual pentru depistarea simptomelor vizibile de cancer bacterian în timpul scoaterii lor.
Dacă numărul de pomi infectaţi este mai mare de 1 la sută, materialul săditor nu este certificat şi nu se comercializează.
Dacă numărul plantelor infectate este mai mic de 1%, puieţii altoiţi fără simptome  vizibile, primăvara, înainte de plantare, se prelucrează pentru profilaxie  cu preparate antitumorice.
Toate plantele cu simptome vizibile de cancer bacterian sînt lichidate.
Se interzice categoric importul şi exportul materialului săditor pomicol, bacifer şi de trandafir cu simptome vizibile de cancer bacterian.
10. CONTROLUL DE STAT LA PRODUCEREA MATERIALULUI SĂDITOR CERTIFICAT AL  CULTURILOR POMICOLE  ŞI BACIFERE
Controlul asupra producerii materialului săditor certificat al culturilor pomicole şi bacifere este efectuat de Inspectoratul de Stat pentru Seminţe, care:
- verifică documentaţia primară la selectarea şi obţinerea clonelor fitosanitare pure ca soi ale culturilor pomicole şi bacifere libere de virusuri şi boli similare lor;
- efectuează aprobarea plantaţiilor-mamă şi a cîmpurilor pepinierelor la puritatea soiurilor;
- supraveghează corectitudinea colectării mostrelor de sol pentru testarea la prezenţa nematozilor-vectori ai virusurilor şi a colectării probelor vegetale pentru testarea de laborator la prezenţa virozelor;
- eliberează agenţilor economici licenţiaţi Autorizaţii de înfiinţare a plantaţiilor şi (sau) producere a materialului săditor certificat, a culturilor pomicole şi arbuştilor fructiferi.
Eliberarea Autorizaţiei de înfiinţare a plantaţiilor-mamă se efectuează în baza documentelor prevăzute de prezentul Regulament:
- proiectul fondării cîmpurilor plantaţiilor-mamă;
- actul cu rezultatele testării solului la prezenţa nematozilor-vectori ai virusurilor;
- actul de provenienţă a materialului săditor sau Certificatul de corespundere, cu indicarea categoriei biologice şi a statutului fitosanitar.
Pentru obţinerea Autorizaţiei de producere a pomilor altoiţi, agenţii economici trebuie să prezinte:
- actul de testare a solului la prezenţa nematozilor-vectori ai virusurilor (pentru culturile sîmburoase);
- Certificatul de corespundere cu indicarea categoriei biologice şi statutului fitosanitar sau contractul de vînzare-cumpărare a materialului pentru multiplicarea soiurilor pomicole.
La multiplicarea clonelor sănătoase I.S.S. efectuează monitoringul strict al deplasării materialului pentru multiplicare şi a materialului săditor produs în gospodăriile pepinieristice licenţiate.
În baza examinării documentaţiei primare, registrelor pepinierei şi rezultatelor testării solului şi probelor vegetale I.S.S eliberează etichete şi certificate.
11. CERTIFICAREA OFICIALĂ A MATERIALULUI SĂDITOR POMICOL ŞI ARBUŞTILOR FRUCTIFERI
Certificarea materialului săditor se efectuează în cazul îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute de prezentul Regulament şi normele actelor normativ-tehnice  (standardelor în vigoare).
Se supune certificării numai materialul săditor condiţionat, ambalat, cu aprobarea în cîmp.
Certificarea se efectuează la solicitarea producătorilor licenţiaţi pentru producerea şi comercializarea materialului săditor, care depun Declaraţie pentru certificare la ISS.
Certificatul se eliberează în caz, dacă materialul săditor corespunde următoarelor condiţii generale:
-  are acte  de provenienţă;
-  are acceptul deţinătorului;
-  cultura a fost inspectată şi aprobată;
- rezultatele testelor corespund normelor pentru categoria respectivă;
-  au fost achitate tarifele prevăzute pentru certificare.
Pentru certificarea  oficială se vor elibera două tipuri de documente:
-  certificat de corespundere a categoriei biologice (anexele nr. 12-1 - 12-7);
-  eticheta oficială (anexa nr. 13).
Certificatul de corespundere a categoriei biologice  se întocmeşte în 2 exemplare - un exemplar la depunătorul Declaraţiei pentru certificare şi un exemplar pentru ISS din teritoriu.
Certificatul de corespundere a categoriei biologice  este documentul oficial pentru seminţe şi materialul săditor certificat, destinat circulaţiei şi comercializării acestora în Moldova. El se imprimă cu înscris negru pe hîrtie roz şi cuprinde informaţie despre valoarea biologică  a materialului săditor, starea fitosanitară ş.a.
Certificatele vor fi eliberate de ISS din teritoriu pentru loturile de material săditor şi seminţe, care corespund condiţiilor prevăzute în prezentul Regulament şi cerinţelor standardelor naţionale în vigoare.
Certificatele se eliberează:
-  pentru plantaţiile-mamă de ramuri-altoi - pînă la 5.07;
-  pentru plantaţia seminceră - 1.06 -  15.09 (în dependenţă de specie şi viabilitatea seminţelor în timpul păstrării lor);
- pentru marcotieră şi drajonieră - pînă la 1.09;
-  pentru pomii altoiţi şi butaşii de coacăz şi agriş - pe parcursul a 7 zile după recoltare;
-  pentru căpşun - pînă la 1.08.
Certificatele sînt valabile pînă la 31 mai a anului următor.
Etichetele oficiale se eliberează numai solicitanţilor certificării şi vor putea fi utilizate numai de ei, care sînt obligaţi să ţină evidenţa numărului de etichete, seriei şi numărului de ordine ale  etichetelor primite, folosite, deteriorate, pierdute sau dispărute, pe care le vor oficializa la cererea şi dispoziţia ISS.
12. MARCAREA  OFICIALĂ
Fiecare ambalaj  sau pachet se marchează cu o etichetă oficială, care este totodată certificatul oficial al seminţelor sau materialului săditor din ambalajul respectiv şi o plombă, eliberate de ISS din teritoriu.
Prezenţa etichetelor oficiale demonstrează că materialul săditor ambalat a fost produs conform normelor tehnice în vigoare, controlat şi certificat de ISS din teritoriu.
Dacă materialul săditor devine ulterior necorespunzător cerinţelor calităţii, ISS retrage atît etichetele (certificatele) utilizate oficial, cît şi cele neutilizate.
Etichetele sînt editate la comanda ISS din teritoriu, cheltuielile vor fi suportate de depunătorul Declaraţiei pentru certificare.
13. COMERCIALIZAREA  MATERIALULUI  SĂDITOR
După recoltarea materialului săditor se procedează  la fasonarea, sortarea, ambalarea şi marcarea acestuia în conformitate cu actele tehnico-normative în vigoare.
Materialul săditor se depozitează în vederea păstrării peste iarnă, urmărindu-se menţinerea identităţii şi a unei stări corespunzătoare de viabilitate şi sănătate. Depozitarea se efectuează în loturi din acelaşi soi şi categorie biologică.
Transportul materialului săditor se efectuează cu protejarea lui împotriva deshidratării.
Determinarea indicilor tehnici de calitate ai materialului săditor se efectuează prin metodele stabilite în actele tehnico-normative în vigoare.
Comercializarea materialului săditor se efectuează în baza unui contract de vînzare-cumpărare, încheiat între producător şi cumpărător cu specificarea detaliată a cerinţelor de calitate a materialului săditor în conformitate cu legislaţia  în vigoare.
Comercializarea  materialului săditor se efectuează numai ambalat şi marcat cu etichete-tip, care atestă identitatea, autenticitatea şi calitatea acestuia.
Materialul săditor, care se livrează en gros, trebuie să fie însoţit de următoarele documente:
a) Certificat de calitate, eliberat de agentul economic producător, întocmit în baza certificatului de corespundere a categoriei biologice prin care se garantează puritatea  soiului, puritatea categoriei biologice şi corespunderea calităţii în conformitate cu actele normative în vigoare sau condiţiile prevăzute în contract. În acest act se menţionează, prin semnătura cumpărătorului, că materialul săditor a fost preluat pe baza recepţiei făcute de acesta şi se încadrează în parametrii de calitate prezentaţi, iar cantitatea preluată este cea înscrisă. Modelul certificatului de calitate este expus în anexa nr. 14;
b) Certificat fitosanitar, eliberat de Inspectoratul pentru Carantina Fitosanitară, în cazul în care se efectuează exportul materialului săditor.
La livrarea cu amănuntul, eticheta oficială serveşte drept document de calitate şi stare fitosanitară.
Agenţii economici care comercializează şi cei care procură material săditor au obligaţia de a păstra copiile documentelor eliberate timp de 5 ani pentru arbuştii fructiferi şi 10 ani - pentru speciile pomicole.
14. GARANŢII
Producătorii materialului săditor garantează puritatea soiului, categoriei biologice şi corespunderea calităţii în conformitate cu actele tehnico-normative în vigoare.

    anexa nr.1
    anexa nr.2
    anexa nr.3
   
anexa nr.4
    anexa nr.5
    anexa nr.6
    anexa nr.7
    anexa nr.8
    anexa nr.9
    anexa nr.10
    anexa nr.11-1
    anexa nr.11-2
    anexa nr.11-3
    anexa nr.11-4
    anexa nr.11-5
    anexa nr.11-6
    anexa nr.12-1
    anexa nr.12-2
    anexa nr.12-3
    anexa nr.12-4
    anexa nr.12-5
    anexa nr.12-6
    anexa nr.12-7
    anexa nr.13
    anexa nr.14