    MODIFICAT
    HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437
    HG452 din 24.03.08, MO63-65/28.03.08 art.422

    În conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova faţă de Organizaţia Mondială a Comerţului şi ţinînd cont de necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu cerinţele Uniunii Europene, precum şi întru asigurarea unui nivel adecvat al calităţii produselor autohtone, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Dinamica evoluţiei economice mondiale, precum şi importanţa procesului de globalizare condiţionează, în mod inevitabil, necesitatea armonizării sistemelor de reglementare şi a infrastructurii aferente, întru promovarea producţiei şi comerţului la nivel global. Or, apartenenţa Republicii Moldova la ţările care s-au angajat să implementeze şi să respecte practicile OMC şi ale UE în ceea ce priveşte comerţul internaţional impune şi o revizuire a sistemului propriu MSTQ (din engleză Metrology, Standardization, Testing and Quality-Metrologie, Standardizare şi Calitate/Acreditare), care reprezintă unul dintre pilonii de bază ai funcţionalităţii relaţiilor comerciale. Principiul liberei circulaţii a bunurilor necesită elaborarea unui cadru legislativ-normativ coerent care ar asigura eliminarea barierelor de limitare a comerţului, nu doar a celor ce ţin de tarife şi de restricţionare cantitativă, dar a tuturor acţiunilor cu efecte similare, în special a celor ce ţin de infrastructura calităţii, prin stabilirea unui sistem de evaluare a calităţii eficient, competent, sigur şi avînd la bază definirea clară a principiilor fundamentale. Crearea unui mediu favorabil şi a premiselor adecvate pentru atingerea performanţelor în ceea ce priveşte calitatea produselor implică inerent promovarea unei culturi avansate europene în această ordine de idei.

Un sistem eficient de reglementare în domeniul vizat este necesar pentru protecţia consumătorilor şi a statului, pe de o parte, şi pentru evitarea impunerii unor restricţii şi bariere inutile în desfăşurarea activităţii antreprenoriale, pe de altă parte, aximomatică fiind, în acest sens, existenţa a două elemente fundamentale: reguli şi monitorizări excelente.

Optimizarea reglementărilor tehnice depinde foarte mult de infrastructura calităţii, ale cărei elemente-cheie sînt următoarele: standardizarea (pentru reguli), inspecţia şi acreditarea (pentru monitorizare), certificarea (pentru atestarea conformităţii sau neconformităţii) şi încercările (pentru verificarea parametrilor în condiţii de laborator). Sistemul ce întruneşte toate aceste elemente este numit pe scurt sistemul MSTQ.

În multe ţări sistemele avansate de măsurări reprezintă una din forţele motrice pentru dezvoltarea industriei, iar multiplele oportunităţi de testare se utilizează pentru fabricarea noilor produse. Un sistem MSTQ eficient contribuie, de asemenea, la dezvoltarea sectorului de producere a echipamentului de măsurare. Serviciile ce ţin de măsurare constituie cca 8% din PIB în orice ţară dezvoltată sau în curs de dezvoltare.

În vederea creării unor condiţii favorabile pentru reprezentanţii mediului antreprenorial şi ai administraţiei publice în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor, este necesară promovarea unei culturi europene avansate prin elaborarea metodologiilor tehnice, dezvoltarea resurselor de muncă şi a industriei, inclusiv prin implicarea cercetărilor din sfera ştiinţei şi inovării.

Actualmente, cînd globalizarea pe plan mondial devine tot mai persistentă, toate ţările industriale urmează să armonizeze sistemele sale de reglementare şi infrastructura calităţii, în scopul dezvoltării producţiei şi comerţului. Moldova s-a angajat, de asemenea, să aplice practicile OMC şi ale Uniunii Europeane în domeniul vizat. Sistemul MSTQ, existent în Moldova, nu este pe deplin compatibil cu sistemul internaţional.

Perfecţionarea sistemului necesită investiţii majore în bunuri imobile, echipament şi dezvoltarea resurselor umane, precum şi în reorganizarea instituţiilor existente şi modificarea actelor legislative privind MSTQ. Infrastructura îmbunătăţită impune, la rîndul ei, o dezvoltare conceptual nouă a reglementărilor tehnice şi a sistemelor de protecţie a consumatorilor. Luînd în considerare situaţia actuală, se simte necesitatea imperioasă a unei finanţări considerabile din partea organismelor internaţionale.

Propunerile şi măsurile care vor fi elaborate în conformitate cu prezenta Concepţie, vor lua în considerare, în primul rînd, interesele producătorilor autohtoni şi, pe cît posibil, vor exclude barierele ce apar în calea promovării mărfurilor autohtone pe piaţa naţională.

Legea nr. 590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.11-12, art.116), care stabileşte bazele juridice, sociale, economice şi organizatorice ale activităţii de standardizare în Republica Moldova, descrie Sistemul Naţional de Standardizare, prevede controlul şi supravegherea de stat a respectării prevederilor documentelor normative ce ţin de standardizare.

Legea nr. 866-XIV din 10 martie 2000 privind barierele tehnice în calea comerţului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.65-67, art.462), care stabileşte reguli a căror respectare, în procesul de elaborare, adoptare şi aplicare a reglementărilor tehnice, a standardelor şi a procedurilor de evaluare a conformităţii, nu creează dificultăţi la circuitul liber al produselor pe piaţa naţională şi cea mondială, asigurînd, totodată, protecţia pieţei naţionale de produse periculoase, falsificate şi de calitate inferioară, inclusiv de import.

Legea nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.141-145, art.566), care stabileşte cadrul legal pentru evaluarea conformităţii produselor, în scopul asigurării securităţii naţionale, evitării fraudelor, apărării drepturilor, protecţiei vieţii, eridităţii, sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, protecţiei mediului. Domeniul legii cuprinde toate produsele plasate pe piaţă şi/sau utilizate în Republica Moldova.

Hotărîrea Guvernului nr.702 din 4 iunie 2002 "Privind trecerea la standardizarea voluntară" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.74, art.796). Prin hotărîrea în cauză a fost aprobată lista autorităţilor administrării publice centrale abilitate cu dreptul de a stabili condiţii obligatorii pentru produse, procese, servicii, pe domenii de activitate, responsabile de elaborarea reglementărilor tehnice, a fost instituită Comisia interdepartamentală de supraveghere a procesului de conversiune a standardelor obligatorii în reglementări tehnice şi standarde voluntare şi aprobată componenţa ei nominală.

Hotărîrea Guvernului nr.873 din 30 iulie 2004 "Cu privire la aprobarea Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.132-137, art.1046). Prin această hotărîre au fost stipulate 103 reglementări tehnice care necesită a fi elaborate pînă în anul 2007.

Activitatea de reglementare tehnică în Republica Moldova se desfăşoară de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, conform competenţelor stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr.702 din 4 iunie 2002 "Privind trecerea la standardizarea voluntară" şi Hotărîrea Guvernului nr.873 din 30 iulie 2004 "Cu privire la aprobarea Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice", precum şi prin regulamentele proprii de activitate, aprobate de Guvern.

Administrarea şi coordonarea activităţii de standardizare, colaborarea cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, asociaţiile obşteşti, comitetele tehnice de standardizare şi agenţii economici, participarea la activitatea de standardizare internaţională şi regională sînt exercitate de către Organismul Naţional de Standardizare. La momentul actual, conform Legii Republicii Moldova nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare, funcţiile Organismului Naţional de Standardizare sînt delegate Serviciului Standardizare şi Metrologie.

Unele funcţii ale Serviciului Standardizare şi Metrologie, care este organ central de specialitate al administraţiei publice şi nu are dreptul de a presta servicii cu plată, sînt delegate Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie - întreprindere de stat din subordinea Serviciului Standardizare şi Metrologie.

Organismul Naţional de Standardizare (actualmente - Serviciul Standardizare şi Metrologie) este învestit de Guvern cu dreptul de a reprezenta Republica Moldova în organizaţiile internaţionale, interstatale şi regionale de standardizare, precum şi de a încheia acorduri de colaborare în domeniile respective cu organizaţiile de profil din alte ţări.

Colaborarea internaţională a Republicii Moldova în domeniul standardizării contribuie la dezvoltarea economiei de piaţă, extinderea comerţului exterior, consolidarea relaţiilor economice şi tehnico-ştiinţifice ale Republicii Moldova cu ţările străine, creşterea calităţii produselor indigene şi a competitivităţii acestora pe piaţa mondială.
Scopurile principale ale acestei colaborări sînt următoarele:

Legea metrologiei nr.647-XIII din 17 noiembrie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.13, art.124), care stabileşte bazele metrologiei legale şi are drept obiectiv asigurarea uniformităţii şi exactităţii măsurărilor, protejarea persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma lor de organizare juridică, împotriva efectelor nocive ale măsurărilor incorecte sau false.

Activitatea de metrologie se desfăşoară în baza Sistemului Naţional de Metrologie în cadrul căruia Baza Naţională de Etaloane este componenta lui primordială. Prin intermediul Bazei Naţionale de Etaloane se efectuează etalonările respective în economia naţională, încercări în scopul aprobărilor de model ale mijloacelor de măsurare, verificări ale mijloacelor de măsurare. Or, actuala Bază Naţională de Etaloane nu asigură pe deplin necesităţile economiei naţionale, îndeosebi în domeniul evidenţei resurselor energetice, ecologice, ocrotirii sănătăţii, securităţii, ştiinţei etc.

Organismul Naţional de Metrologie este învestit de Guvern cu dreptul de a reprezenta Republica Moldova în organizaţiile internaţionale, regionale, interstatale de metrologie, precum şi de a încheia acorduri de colaborare în domeniul metrologiei cu organizaţiile de profil din alte state.

Din anul 1995 Republica Moldova este membru corespondent al Organizaţiei Internaţionale de Metrologie Legală, avînd dreptul de utilizare a documentelor şi recomandărilor acestei organizaţii, din anul 1997 - membru cu drepturi depline al Organizaţiei Regionale de Metrologie - COOMET şi din 1992 - al Comitetului Internaţional în Standardizare, Metrologie şi Certificare al CSI.

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 1646 din 31 decembrie 2003 "Cu privire la crearea sistemului de acreditare în domeniul evaluării conformităţii produselor" este desemnat Organismul de Acreditare Unic, aprobat Regulamentul Consiliului de acreditare în domeniul evaluării conformităţii produselor şi nominalizaţi membrii acestuia, care reprezintă toate părţile interesate, aprobat Regulamentul Comisiei de Apel, iar Ministerul Economiei şi Comerţului este desemnat în calitate de coordonator al activităţii Organismului de Acreditare.

Actualmente, Organismul de Acreditare este Întreprindere de Stat - Centrul de acreditare în domeniul evaluării conformităţii produselor, cu statut propriu, aprobat de Ministerul Economiei şi Comerţului, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat din Moldova. Conducătorul Organismului de Acreditare este numit prin ordinul ministrului economiei şi comerţului.

Sistemul calităţii şi procedurile Organismului de Acreditare sînt parţial ajustate la cerinţele standardului ISO 17011, care este în curs de implementare. Acreditarea se realizează, de regulă, în baza prevederilor standardelor din seria EN 45000 şi seria ISO 17000; criteriile respective pot fi simplificate şi/sau extinse în cazul în care se aplică în sectoare concrete ale industriei sau în alte domenii, precum şi în cazul în care este necesar să fie luate în considerare anumite cerinţe specifice, precum sînt cele ce se referă la sănătate şi la securitate.

Actualmente, Organismul de Acreditare nu dispune de susţinere financiară permanentă din partea Guvernului, ceea ce i-ar asigura independenţă şi stabilitate financiară, după cum prevăd standardele internaţionale. În prezent, defalcările de 5% percepute de la organismele de evaluare a conformităţii acreditate, conform Legii nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare (art.20, lit.c), nu sînt destinate pentru susţinerea dezvoltării sistemului de acreditare, după cum s-ar cuveni. Procesul de acreditare nu are o bază solidă privind trasabilitatea măsurărilor, deoarece acreditarea laboratoarelor metrologice nu este ajustată la standardele europene şi internaţionale (ISO 17025, ISO 17011). Nu are bază de date nici documentaţia naţională şi internaţională în domeniu, nici organismele de evaluare a conformităţii acreditate. În situaţia actuală, sub aspect legislativ, Organismul de Acreditare nu este organism unic, după cum este prevăzut în Hotărîrea Guvernului nr.1646 din 31 decembrie 2003 "Cu privire la crearea sistemului de acreditare în domeniul evaluării conformităţii produselor", iar forma lui organizatorico-juridică nu este de "Instituţie", precum se stabileşte în lege, dar "Întreprindere de Stat".

La 8 iunie 2005, la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Europene pentru Acreditare, Organismul de Acreditare a semnat contractul de colaborare cu Cooperarea Europeană de Acreditare, precum şi contracte de colaborare cu organismele naţionale de acreditare din Ucraina şi Turcia.

Legea nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, care stabileşte cadrul legal al procesului respectiv, în scopul asigurării securităţii naţionale, evitării fraudelor, apărării drepturilor, protecţiei vieţii, eredităţii, sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, protecţiei mediului. Acţiunea legii se extinde asupra tuturor produselor plasate pe piaţă şi/sau asupra celor utilizate în Republica Moldova;

Hotărîrea Guvernului nr.1469 din 30 decembrie 2004 "Privind aprobarea Nomenclatorului produselor din domeniul reglementat, supuse certificării conformităţii obligatorii" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.1-4, art.14), în care sînt specificate produsele cu condiţii obligatorii ce urmează a fi respectate spre a putea fi plasate pe piaţă, în scopul asigurării securităţii naţionale, evitării fraudelor, apărării drepturilor, protecţiei vieţii, eredităţii, sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, protecţiei mediului.

Evaluarea conformităţii are drept scop precizarea directă sau indirectă a faptului că sînt respectate condiţiile aplicabile (drept proceduri de evaluare a conformităţii pot fi considerate încercările, inspecţia, verificarea, certificarea, declaraţia de conformitate a produselor etc.). Procesele de evaluare a conformităţii decurg din anumite reguli stabilite în cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor.

Sistemul Naţional de Asigurare a Conformităţi Produselor este constituit din Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţi Produselor, autorităţile (acreditate şi desemnate) de reglementare, laboratoarele de încercări, organismele de certificare a produselor, serviciilor, personalului, sistemelor de management al calităţii şi al mediului. Activităţile de evaluare a conformităţii produselor în cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţi Produselor sînt coordonate de către Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, funcţiile căruia le exercită actualmente Serviciul Standardizare şi Metrologie.

În cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţi Produselor se desfăşoară activităţi de evaluare a conformităţii atît în domeniul reglementat, cît şi în cel nereglementat. Domeniul reglementat reprezintă ansamblul activităţilor economice şi al produselor aferente acestora, pentru care sînt stabilite cerinţe obligatorii specifice privind condiţiile de plasare pe piaţă şi/sau de utilizare a acestor produse. Prin urmare, din domeniul reglementat fac parte produsele care prezintă pericol sub aspectul asigurării securităţii naţionale, evitării fraudelor, apărării drepturilor, protecţiei vieţii, sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, protecţiei mediului. Nomenclatorul produselor din domeniul reglementat, supuse certificării conformităţii obligatorii, a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1469 din 30 decembrie 2004. Nomenclatorul va fi periodic actualizat, pe măsura elaborării şi implementării reglementărilor tehnice, ţinînd cont de rezultatele ştiinţifice obţinute în ţară şi peste hotare.

Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, în comun cu autorităţile de reglementare, poartă răspundere pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii produselor. Sub acest aspect, se va ţine cont de faptul dacă organismele desemnate sînt competente, din punct de vedere tehnic, să efectueze procedurile de evaluare a conformităţii şi dacă pot demonstra un nivel adecvat de independenţă şi imparţialitate. Seria de standarde EN 45000 şi activitatea de acreditare constituie instrumente importante la desemnarea organismelor sus-numite, conform Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor. Astfel, organismele de evaluare a conformităţii, care solicită desemnarea, trebuie să fie în prealabil acreditate de către Organismul de Acreditare.

În scopul aplicării practicilor europene de asigurare a conformităţii, precum şi al sporirii responsabilităţii producătorilor (furnizorilor) pentru conformitatea produselor cu cerinţele prescrise sau declarate, în Republica Moldova a fost introdus mecanismul de asigurare a conformităţii produselor prin declaraţia de conformitate a producătorului (furnizorului) pe propria responsabilitate, care în timpul cel mai apropiat urmează a fi supus încă unei etape de ajustare la cerinţele europene.

Marca naţională de conformitate SM, stabilită prin art.23 al Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, reprezintă un simbol grafic, care indică faptul că produsul a fost proiectat şi fabricat în conformitate cu cerinţele obligatorii, supus procedurilor de evaluare a conformităţii şi constituie un instrument aplicabil pieţei interne, destinat tuturor consumatorilor, agenţilor economici, reprezentanţilor din domeniul industriei, inspectorilor şi autorităţilor publice responsabile de supravegherea pieţei. Aplicarea mărcii de conformitate SM este obligatorie pentru toate produsele din domeniul reglementat, specificate în Nomenclatorul produselor din domeniul reglementat supuse certificării conformităţii obligatorii.

Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor este învestit de către Guvern cu dreptul de a reprezenta Republica Moldova în organizaţiile regionale şi internaţionale în domeniul evaluării conformităţii şi de a încheia acorduri în domeniile respective. Stabilirea şi extinderea relaţiilor internaţionale în domeniul evaluării conformităţii contribuie la eliminarea barierelor tehnice în calea comerţului, la consolidarea relaţiilor economice şi la sporirea competitivităţii produselor moldoveneşti pe piaţa mondială.

Certificatele de conformitate emise în cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţi Produselor sînt recunoscute de statele-membre ale CSI, în baza acordurilor bilaterale de recunoaştere reciprocă a rezultatelor evaluării conformităţii, încheiate de Republica Moldova cu fiecare dintre statele-membre ale CSI (inclusiv a rapoartelor de încercări, a certificatelor de conformitate şi a mărcilor naţionale de conformitate). Astfel, produsele moldoveneşti, exportate în statele-membre ale CSI, sînt supuse, la destinaţie, unor proceduri simplificate de identificare şi evaluare a conformităţii, fiind recunoscute rezultatele laboratoarelor de încercări şi organismelor de certificare din Republica Moldova.

Actualmente, legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu oferă o definiţie exhaustivă a termenului "supravegherea pieţei". Se utilizează îmbinarea de cuvinte "supravegherea de stat asupra respectării de către agenţii economici a prevederilor documentelor normative de standardizare".

În prezent, supravegherea de stat asupra respectării prevederilor actelor normative de standardizare este efectuată de mai multe organe abilitate cu funcţii de control. Delimitarea strictă a funcţiilor de control între organele de control nu este prevăzută de actele legislative şi normative în vigoare.

Conform Legii nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare, controlul şi supravegherea de stat asupra respectării actelor normative de standardizare revin Organismului Naţional de Standardizare şi altor autorităţi ale administraţiei publice expres împuternicite. Inspectoratele din cadrul autorităţilor subordonate Guvernului coordonează, în mod obligatoriu, cu Ministerul Economiei şi Comerţului graficele anuale şi trimestriale de control planificat.

Colaborarea internaţională în domeniul supravegherii de stat asupra respectării cerinţelor prescrise sau declarate pentru produse şi servicii se asigură prin intermediul Comitetului Interstatal în Standardizare, Metrologie şi Certificare al ţărilor CSI, inclusiv al Comisiei ştiinţifico-tehnice în domeniul metodologiei şi organizării activităţii de supraveghere a respectării reglementărilor tehnice. Este elaborată baza normativă privind efectuarea controlului inofensivităţii produselor reciproc livrate şi modul de interacţiune a organelor de control în respectarea standardelor.

Studierea practicii europene în domeniul supravegherii pieţei se efectuează şi prin participarea la grupul "MARS" (Market Surveillance), creat în cadrul Comitetului de dezvoltare a comerţului al Comisiei Economice pentru Europa al ONU, unul din obiectivele căruia rezidă în elaborarea recomandărilor privind cele mai bune practici de supraveghere a pieţei utilizate în ţările regiunii respective.

perfecţionarea cadrului juridic prin operarea modificărilor în Legea nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare şi Legea nr.866-XIV din 10 martie 2000 privind barierele tehnice în calea comerţului, luînd în considerare obiectivul strategic de integrare europeană şi, respectiv, necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană (în acest caz concret - cu Directiva 98/34/CE privind procedura de furnizare a informaţiilor în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice), precum şi necesitatea restructurării instituţionale a întregului sistem MSTQ;

crearea şi perfecţionarea cadrului tehnic legislativ în domeniu prin elaborarea şi actualizarea reglementărilor tehnice respective, inclusiv prin includerea în legislaţia naţională a Directivelor Uniunii Europene, care vor asigura elaborarea unui cadru legislativ adecvat în domeniul vizat;

instituirea în cadrul autorităţilor de reglementare a unor servicii speciale responsabile de elaborarea reglementărilor tehnice. Activitatea de reglementare tehnică va constitui una din activităţile de bază ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice;

elaborarea software-ului specializat pentru monitorizarea şi coordonarea lucrărilor de elaborare a reglementărilor tehnice, precum şi pentru asigurarea legăturii permanente a organului central de specialitate al administraţiei publice, responsabil de coordonarea domeniului infrastructurii calităţii şi evaluării conformităţii, cu autorităţile de reglementare;

desemnarea organului central de specialitate al administraţiei publice care va asigura administrarea şi coordonarea domeniului ce ţine de infrastructura calităţii şi evaluarea conformităţii şi va fi responsabil de elaborarea strategiilor şi a politicilor în domeniu, inclusiv standardizarea naţională;

creşterea gradului de aplicare a standardelor naţionale, în calitate de instrumente obţinute prin consens, necesare pentru toate părţile interesate, inclusiv pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru consumatori, avînd în vedere principiile activităţii de standardizare şi caracterul voluntar al aplicării standardelor naţionale;

elaborarea, conform regulilor standardizării europene şi internaţionale, a standardelor naţionale originale, în funcţie de necesităţile economiei naţionale, în special în vederea respectării cerinţelor privind protecţia sănătăţii şi asigurarea securităţii oamenilor şi a mediului;

îmbunătăţirea comunicării şi schimbului de informaţii în domeniul standardizării între Organismul Naţional de Standarizare şi instituţiile implicate, pe de o parte, şi organizaţiile europene, internaţionale şi regionale de standardizare, pe de altă parte, în scopul diseminării informaţiilor în mod eficient şi competent;

perfecţionarea cadrului juridic prin operarea modificărilor şi completărilor în Legea metrologiei nr.647-XIII din 17 noiembrie 1995, în scopul armonizării legislaţiei naţionale cu cerinţele expuse în Legea Metrologiei D1 a Organizaţiei Internaţionale de Metrologie Legală, ţinînd cont de exigenţele Directivei 2004/22/CE cu referire la mijloacele de măsurare;

elaborarea şi aprobarea unui act legislativ special de reglementare a domeniului acreditării, prin care să fie desemnat Organismul Naţional Unic de Acreditare, aprobat Regulamentul de funcţionare şi stabilită forma respectivă de organizare juridică, ca, de exemplu, Agenţia Naţională de Acreditare - instituţie publică, abilitată cu asigurarea independenţei şi imparţialităţii, pentru a cîştiga credibilitatea la nivel naţional şi internaţional, precum şi cu asigurarea stabilităţii financiare şi disponibilităţii resurselor necesare pentru buna funcţionare, în conformitate cu standardele internaţionale de acreditare;

semnarea de către Organismul de Acreditare a Acordului de recunoaştere multilaterală, încheiat cu Cooperarea Europeană de Acreditare, şi participarea în activităţi de colaborare la nivel european şi internaţional în domeniul acreditării, inclusiv cu Forumul Internaţional de Acreditare şi Cooperarea Internaţională privind Acreditarea Laboratoarelor, respectarea prevederilor Protocolului la Acordul menţionat şi semnarea acordului cu Forumul Internaţional de Acreditare, Cooperarea Internaţională privind Acreditarea Laboratoarelor;

ajustarea infrastructurii şi documentaţiei Organismului de Acreditare la practicile şi cerinţele standardelor europene şi internaţionale în domeniul acreditării, utilizarea unui sistem informaţional integrat în activitatea curentă de acreditare, perfecţionare şi schimburi internaţionale;

introducerea în legislaţia naţională a Deciziei Consiliului Uniunii Europene 93/465/EEC din 22 iulie 1993 privind modulele pentru diferite faze ale procedurilor de evaluare a conformităţii şi regulile de aplicare a marcajului de conformitate CE, care urmează a fi aplicate în Directivele privind armonizarea tehnică;

separarea funcţiilor de evaluare a conformităţii de cele de supraveghere a pieţei în instituţiile în care acest lucru este necesar, în vederea evitării conflictului de interese şi asigurării imparţialităţii şi obiectivităţii acţiunilor întreprinse. Eliminarea paralelismelor şi dublărilor nejustificate între reglementările privind evaluarea conformităţii produselor. Eliminarea activităţii de evaluare a conformităţii produselor din obiectul de activitate al ministerelor, inspectoratelor şi agenţiilor guvernamentale de reglementare, în scopul evitării tendinţei de suprareglementare;

armonizarea procedurilor existente prin implementarea procedurilor europene pentru evaluarea conformităţii produselor, în baza principiilor Abordării Globale (Global Approach), precum şi stabilirea unor metode şi proceduri clare de certificare (certificare a conformităţii produselor, sistemelor de management al calităţii), examinare de tip, examinare de proiect, inspecţie şi încercări, armonizate cu practicile europene;

încurajarea organismelor de certificare a sistemelor de management al calităţii în pregătirea materialelor publicitare şi de informare (documente de orientare şi ghiduri de implementare), necesare implementării şi certificării sistemelor de management al calităţii, difuzarea acestora agenţilor economici. Tematica acestor materiale trebuie să se axeze pe problemele ce ţin de aspectele aplicării procedurilor de evaluare a conformităţii, a tehnicilor de asigurare a calităţii, a avantajelor şi a metodologiilor de implementare şi menţinere a sistemelor de management al calităţii, conform standardelor internaţionale ISO seria 9000, în scopul impulsionării/stimulării implementării de către întreprinderile autohtone a sistemelor de management al calităţii, conform standardelor internaţionale ISO seria 9000 versiunea 2000;

întreprinderea acţiunilor în vederea ridicării responsabilităţii organismelor de evaluare a conformităţii pentru procedurile aplicate şi rezultatele evaluării conformităţii emise, în condiţiile reducerii implicării terţelor părţi în activitatea antreprenorială şi sporirii responsabilităţi producătorilor;

crearea unui web-site cu tematica MSTQ, pentru promovarea informaţiei şi asigurarea accesului liber al părţilor interesate la informaţia din domeniu. Este necesară, de asemenea, instituirea unui forum pe Internet al autorităţilor de reglementare, al organismelor desemnate şi notificate şi al companiilor producătoare de produse în domeniul reglementat de Directivele Uniunii Europene pentru identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul de evaluare a conformităţii;

identificarea iniţiativei private în vederea asocierii structurilor acreditate pentru a corespunde cerinţelor pieţei, precum şi în scopul desfăşurării activităţilor de încercări şi certificare, cu respectarea cerinţelor ce ţin de competitivitate. În acest sens, se impune crearea asociaţiilor de laboratoare (de exemplu, MoldLAB, similar EuroLAB), precum şi a organismelor de certificare;

optimizarea cadrului instituţional în domeniul supravegherii pieţei şi consolidarea capacităţilor de efectuare a ei, în special în ceea priveşte protecţia vieţii, sănătăţii şi combaterea practicilor înşelătoare. Crearea şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a impactului produselor şi instalaţiilor asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor;

existenţa unui cadru legal privind activitatea de standardizare şi reglementare tehnică: Legea nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare, Legea nr.866-XIV din 10 martie 2000 privind barierele tehnice în calea comerţului, Legea nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, Hotărîrea Guvernului nr.702 din 4 iunie 2002 "Privind trecerea la standardizarea voluntară", Hotărîrea Guvernului nr.873 din 30 iulie 2004 "Cu privire la aprobarea Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice";

delimitarea funcţiilor şi desemnarea autorităţilor responsabile de elaborarea reglementărilor tehnice (Hotărîrea Guvernului nr.702 din 4 iunie 2002 "Privind trecerea la standardizarea voluntară", Hotărîrea Guvernului nr.873 din 30 iulie 2004 "Cu privire la aprobarea Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice").

reprezentativitatea susţinerii financiare a activităţii de standardizare din partea agenţilor economici, inclusiv a întreprinderilor businessului mic şi mijlociu este destul de joasă, aceştia fiind reprezentaţi insuficient în cadrul comitetelor tehnice naţionale de standardizare;

poziţia geografică favorabilă şi posibilitatea adoptării standardelor europene şi internaţionale în calitate de standarde naţionale prin intermediul standardelor rom\x01+ne SR, standardelor interstatale GOST şi ale altor ţări (DSTU, STB, GOST R etc.), în limbile rom\x01+nă şi rusă;

extinderea pe un termen nedeterminat a perioadei de tranziţie de la standarde obligatorii în reglementări tehnice la standarde voluntare, drept urmare a nerealizării Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice şi a Programului de adoptare a standardelor europene armonizate cu Directivele Uniunii Europene;

neîndeplinirea de către Organismul Naţional de Standardizare a tuturor condiţiilor de acceptare a sa în calitate de membru partener al Comitetului European de Normalizare, inclusiv urmare a nesoluţionării de către autorităţile cu funcţii de reglementare a problemei ce ţine de situaţiile de conflict apărute din cauza necorespunderii dintre prevederile actelor normative emise şi conţinutul documentelor de standardizare;

finanţarea de la bugetul de stat nu acoperă în suficientă măsură nici necesităţile de bază, nici cele axate pe dezvoltare, în vederea executării Programului de dezvoltare a Sistemului Naţional de Etaloane pe anii 2003-2008, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1169 din 29 septembrie 2003;

a intrat în vigoare legislaţia privind acreditarea în domeniul evaluării conformităţii produselor: Legea nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, Hotărîrea Guvernului nr.1646 din 31 decembrie 2003 "Cu privire la crearea sistemului de acreditare" etc.;

efectuarea supravegherii pieţei preponderent în sfera de circulaţie a mărfurilor şi exercitarea controlului la producători doar în cazul depistării neconformităţilor - ceea ce va crea riscul plasării unor produse necorespunzătoare pe piaţă, prezentînd pericol pentru consumatori;

Standardizarea, metrologia, acreditarea, asigurarea conformităţii produselor şi protecţia proprietăţii intelectuale constituie elementele-cheie pentru o dezvoltare industrială durabilă. Pentru extinderea pieţei de desfacere, calitatea, de asemenea, este esenţială, or, factorul cel mai important pentru calitate sînt testarea şi măsurarea, care trebuie efectuate în laboratoare acreditate. Organizaţiile MSTQ vor oferi o infrastructură necesară care va contribui la dezvoltarea industrială.

Pentru articolele importate calitatea şi conformitatea cu reglementările şi standardele din Moldova sînt foarte importante. Prin urmare, în acest context, există două probleme: necesitatea existenţei unor standarde corespunzătoare celor internaţionale şi implementarea standardelor respective prin intermediul testărilor, măsurărilor şi inspecţiei. În această ordine de idei, rolul organizaţiilor MSTQ este crucial, atît la elaborarea standardelor, cît şi la implementarea lor prin testări, măsurări, inspectări, certificare şi acreditare. În mod similar, pentru bunurile exportate se solicită un control strict al calităţii prin testări, măsurări, inspectare, certificare şi acreditare. Organizaţiile MSTQ vor fi la nivelul cerinţelor industriei din Moldova prin oferirea unei infrastructuri solide pentru comerţ.

Existenţa unui sistem modern de măsurări creează condiţii pentru dezvoltarea ştiinţifică şi tehnică a ţării. Aceasta se explică prin faptul că multe testări şi măsurări necesită tehnici şi metode mai avansate, care pot fi susţinute doar într-un mediu ştiinţific şi tehnologic adecvat. Institutul de Metrologie va putea să-şi aducă contribuţiile necesare în această ordine de idei.

Valoarea totală a implementării prezentei Concepţii va constitui circa 84 milioane dolari SUA în 15 ani (calculul estimativ al experţilor Băncii Mondiale), pe cînd beneficiul economic va fi de 4 - 42 ori mai mare, în funcţie de situaţia din economie, în special din industrie. Respectiv, aceste costuri vor fi acoperite din:

asigurarea unor alocaţii bugetare, aferente unor anumite activităţi, în baza actelor normative şi legislative deja existente sau care se vor aproba pe parcursul implementării Concepţiei (detalierea mai concretă a acestor alocaţii va fi posibilă doar în cazul existenţei planurilor individuale de activitate a instituţiilor relevante).

(ii) la consolidarea capacităţii în domeniul metrologiei şi testării prin modernizarea laboratoarelor-cheie din cadrul Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie şi extinderea capacităţii lor instituţionale în scopul efectuării măsurărilor şi calibrărilor, precum şi al testărilor pentru agenţii economici;

(iii) la actualizarea sistemului de standardizare prin traducerea şi adaptarea celor mai frecvente standarde, consolidarea capacităţii instituţionale a Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie în acest sector şi revizuirea regulamentelor relevante în conformitate cu practicile internaţionale;

Proiectul sus-numit al Băncii Mondiale va finanţa procurarea echipamentului (de laborator şi tehnologii informaţionale), asistenţa tehnică şi instruirea personalului din cadrul Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie şi va selecta laboratoarele de testare, desemnate de Consiliul de Acreditare şi Consiliul de Evaluare a Conformităţii şi alte instituţii de evaluare a conformităţii, definindu-le la o etapă mai tardivă.

HGM859/2006 ID intern unic: 317039 Версия на русском	Versiunea originala Fişa actului juridic
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 31.07.2006
cu privire la aprobarea Concepţiei infrastructurii calităţii în Republica Moldova
Publicat : 25.08.2006 în Monitorul Oficial Nr. 134-137 art Nr : 987
MODIFICAT HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437 HG452 din 24.03.08, MO63-65/28.03.08 art.422 În conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova faţă de Organizaţia Mondială a Comerţului şi ţinînd cont de necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu cerinţele Uniunii Europene, precum şi întru asigurarea unui nivel adecvat al calităţii produselor autohtone, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă: Concepţia infrastructurii calităţii în Republica Moldova, conform anexei nr.1; Planul de acţiuni concrete pentru implementarea Concepţiei infrastructurii calităţii în Republica Moldova, conform anexei nr.2. 2. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, responsabile de elaborarea reglementărilor tehnice: vor elabora, în termen de 2 luni, propriile planuri de implementare a concepţiei nominalizate, cu specificarea obiectivelor, acţiunilor şi termenelor de implementare; vor asigura implementarea prevederilor concepţiei sus-menţionate. 3. Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, va elabora şi va prezenta Guvernului spre aprobare, pînă la 1 octombrie 2006, Strategia inofensivităţii produselor alimentare. 4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Serviciului Standardizare şi Metrologie. [Pct.4 modificat prin HG452 din 24.03.08, MO63-65/28.03.08 art.422] Prim-ministru Vasile TARLEV Contrasemnează: Prim-viceprim-ministru Zinaida Greceanîi Ministrul economiei şi comerţului Valeriu Lazăr Ministrul industriei şi infrastructurii Vladimir Antosii Ministrul sănătăţii şi protecţiei sociale Ion Ababii Ministrul agriculturii şi industriei alimentare Anatolie Gorodenco Ministrul finanţelor Mihail Pop Nr. 859. Chişinău, 31 iulie 2006. Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 859 din 31 iulie 2006 CONCEPŢIA INFRASTRUCTURII CALITĂŢII ÎN REPUBLICA MOLDOVA 1. IMPORTANŢA STRATEGICĂ A SISTEMULUI MSTQ Dinamica evoluţiei economice mondiale, precum şi importanţa procesului de globalizare condiţionează, în mod inevitabil, necesitatea armonizării sistemelor de reglementare şi a infrastructurii aferente, întru promovarea producţiei şi comerţului la nivel global. Or, apartenenţa Republicii Moldova la ţările care s-au angajat să implementeze şi să respecte practicile OMC şi ale UE în ceea ce priveşte comerţul internaţional impune şi o revizuire a sistemului propriu MSTQ (din engleză Metrology, Standardization, Testing and Quality-Metrologie, Standardizare şi Calitate/Acreditare), care reprezintă unul dintre pilonii de bază ai funcţionalităţii relaţiilor comerciale. Principiul liberei circulaţii a bunurilor necesită elaborarea unui cadru legislativ-normativ coerent care ar asigura eliminarea barierelor de limitare a comerţului, nu doar a celor ce ţin de tarife şi de restricţionare cantitativă, dar a tuturor acţiunilor cu efecte similare, în special a celor ce ţin de infrastructura calităţii, prin stabilirea unui sistem de evaluare a calităţii eficient, competent, sigur şi avînd la bază definirea clară a principiilor fundamentale. Crearea unui mediu favorabil şi a premiselor adecvate pentru atingerea performanţelor în ceea ce priveşte calitatea produselor implică inerent promovarea unei culturi avansate europene în această ordine de idei. Un sistem eficient de reglementare în domeniul vizat este necesar pentru protecţia consumătorilor şi a statului, pe de o parte, şi pentru evitarea impunerii unor restricţii şi bariere inutile în desfăşurarea activităţii antreprenoriale, pe de altă parte, aximomatică fiind, în acest sens, existenţa a două elemente fundamentale: reguli şi monitorizări excelente. Optimizarea reglementărilor tehnice depinde foarte mult de infrastructura calităţii, ale cărei elemente-cheie sînt următoarele: standardizarea (pentru reguli), inspecţia şi acreditarea (pentru monitorizare), certificarea (pentru atestarea conformităţii sau neconformităţii) şi încercările (pentru verificarea parametrilor în condiţii de laborator). Sistemul ce întruneşte toate aceste elemente este numit pe scurt sistemul MSTQ. În multe ţări sistemele avansate de măsurări reprezintă una din forţele motrice pentru dezvoltarea industriei, iar multiplele oportunităţi de testare se utilizează pentru fabricarea noilor produse. Un sistem MSTQ eficient contribuie, de asemenea, la dezvoltarea sectorului de producere a echipamentului de măsurare. Serviciile ce ţin de măsurare constituie cca 8% din PIB în orice ţară dezvoltată sau în curs de dezvoltare. În vederea creării unor condiţii favorabile pentru reprezentanţii mediului antreprenorial şi ai administraţiei publice în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor, este necesară promovarea unei culturi europene avansate prin elaborarea metodologiilor tehnice, dezvoltarea resurselor de muncă şi a industriei, inclusiv prin implicarea cercetărilor din sfera ştiinţei şi inovării. Actualmente, cînd globalizarea pe plan mondial devine tot mai persistentă, toate ţările industriale urmează să armonizeze sistemele sale de reglementare şi infrastructura calităţii, în scopul dezvoltării producţiei şi comerţului. Moldova s-a angajat, de asemenea, să aplice practicile OMC şi ale Uniunii Europeane în domeniul vizat. Sistemul MSTQ, existent în Moldova, nu este pe deplin compatibil cu sistemul internaţional. Perfecţionarea sistemului necesită investiţii majore în bunuri imobile, echipament şi dezvoltarea resurselor umane, precum şi în reorganizarea instituţiilor existente şi modificarea actelor legislative privind MSTQ. Infrastructura îmbunătăţită impune, la rîndul ei, o dezvoltare conceptual nouă a reglementărilor tehnice şi a sistemelor de protecţie a consumatorilor. Luînd în considerare situaţia actuală, se simte necesitatea imperioasă a unei finanţări considerabile din partea organismelor internaţionale. Propunerile şi măsurile care vor fi elaborate în conformitate cu prezenta Concepţie, vor lua în considerare, în primul rînd, interesele producătorilor autohtoni şi, pe cît posibil, vor exclude barierele ce apar în calea promovării mărfurilor autohtone pe piaţa naţională. 2. STAREA ACTUALĂ A SISTEMULUI MSTQ 2.1. În domeniul standardizării şi reglementărilor tehnice 2.1.1. Cadrul legal Legea nr. 590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.11-12, art.116), care stabileşte bazele juridice, sociale, economice şi organizatorice ale activităţii de standardizare în Republica Moldova, descrie Sistemul Naţional de Standardizare, prevede controlul şi supravegherea de stat a respectării prevederilor documentelor normative ce ţin de standardizare. Legea nr. 866-XIV din 10 martie 2000 privind barierele tehnice în calea comerţului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.65-67, art.462), care stabileşte reguli a căror respectare, în procesul de elaborare, adoptare şi aplicare a reglementărilor tehnice, a standardelor şi a procedurilor de evaluare a conformităţii, nu creează dificultăţi la circuitul liber al produselor pe piaţa naţională şi cea mondială, asigurînd, totodată, protecţia pieţei naţionale de produse periculoase, falsificate şi de calitate inferioară, inclusiv de import. Legea nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.141-145, art.566), care stabileşte cadrul legal pentru evaluarea conformităţii produselor, în scopul asigurării securităţii naţionale, evitării fraudelor, apărării drepturilor, protecţiei vieţii, eridităţii, sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, protecţiei mediului. Domeniul legii cuprinde toate produsele plasate pe piaţă şi/sau utilizate în Republica Moldova. Hotărîrea Guvernului nr.702 din 4 iunie 2002 "Privind trecerea la standardizarea voluntară" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.74, art.796). Prin hotărîrea în cauză a fost aprobată lista autorităţilor administrării publice centrale abilitate cu dreptul de a stabili condiţii obligatorii pentru produse, procese, servicii, pe domenii de activitate, responsabile de elaborarea reglementărilor tehnice, a fost instituită Comisia interdepartamentală de supraveghere a procesului de conversiune a standardelor obligatorii în reglementări tehnice şi standarde voluntare şi aprobată componenţa ei nominală. Hotărîrea Guvernului nr.873 din 30 iulie 2004 "Cu privire la aprobarea Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.132-137, art.1046). Prin această hotărîre au fost stipulate 103 reglementări tehnice care necesită a fi elaborate pînă în anul 2007. 2.1.2. Cadrul instituţional Activitatea de reglementare tehnică în Republica Moldova se desfăşoară de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, conform competenţelor stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr.702 din 4 iunie 2002 "Privind trecerea la standardizarea voluntară" şi Hotărîrea Guvernului nr.873 din 30 iulie 2004 "Cu privire la aprobarea Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice", precum şi prin regulamentele proprii de activitate, aprobate de Guvern. Activităţile în domeniul standardizării naţionale sînt desfăşurate de către: Serviciul Standardizare şi Metrologie - Organismul Naţional de Standardizare; Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie; comitetele tehnice naţionale pentru standardizare, în componenţa cărora intră reprezentanţi ai instituţiilor interesate; subdiviziunile (serviciile) de standardizare ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi ale agenţilor economici. Administrarea şi coordonarea activităţii de standardizare, colaborarea cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, asociaţiile obşteşti, comitetele tehnice de standardizare şi agenţii economici, participarea la activitatea de standardizare internaţională şi regională sînt exercitate de către Organismul Naţional de Standardizare. La momentul actual, conform Legii Republicii Moldova nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare, funcţiile Organismului Naţional de Standardizare sînt delegate Serviciului Standardizare şi Metrologie. Unele funcţii ale Serviciului Standardizare şi Metrologie, care este organ central de specialitate al administraţiei publice şi nu are dreptul de a presta servicii cu plată, sînt delegate Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie - întreprindere de stat din subordinea Serviciului Standardizare şi Metrologie. 2.1.3. Relaţiile internaţionale Organismul Naţional de Standardizare (actualmente - Serviciul Standardizare şi Metrologie) este învestit de Guvern cu dreptul de a reprezenta Republica Moldova în organizaţiile internaţionale, interstatale şi regionale de standardizare, precum şi de a încheia acorduri de colaborare în domeniile respective cu organizaţiile de profil din alte ţări. Colaborarea internaţională a Republicii Moldova în domeniul standardizării contribuie la dezvoltarea economiei de piaţă, extinderea comerţului exterior, consolidarea relaţiilor economice şi tehnico-ştiinţifice ale Republicii Moldova cu ţările străine, creşterea calităţii produselor indigene şi a competitivităţii acestora pe piaţa mondială. Scopurile principale ale acestei colaborări sînt următoarele: perfecţionarea Fondului Naţional de Documente Normative de Standardizare, prin aplicarea cît mai largă a standardelor internaţionale, regionale şi ale altor ţări, precum şi implementarea la maximum a realizărilor tehnico-ştiinţifice; elaborarea reglementărilor tehnice, standardelor şi procedurilor de evaluare a conformităţii pe plan naţional în baza documentelor internaţionale şi europene; elaborarea standardelor naţionale pentru produse noi competitive şi tehnologii avansate, prin colaborarea bilaterală şi multilaterală în baza standardelor internaţionale şi regionale. Organismul Naţional de Standardizare este: din anul 1997 - membru corespondent al ISO; din anul 1992 - membru cu drepturi depline în Consiliul Euro-Asiatic de Standardizare; din anul 1992 - membru cu drepturi depline în Asociaţia Interregională de Standardizare cu sediul la Ankara. 2.2. În domeniul metrologiei 2.2.1. Cadrul legal Legea metrologiei nr.647-XIII din 17 noiembrie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.13, art.124), care stabileşte bazele metrologiei legale şi are drept obiectiv asigurarea uniformităţii şi exactităţii măsurărilor, protejarea persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma lor de organizare juridică, împotriva efectelor nocive ale măsurărilor incorecte sau false. Hotărîrea Guvernului nr.1169 din 29 septembrie 2003 "Privind aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului Naţional de Etaloane al Republicii Moldova pentru anii 2003-2008" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.211-214, art.1220). 2.2.2. Cadrul instituţional Activităţile în domeniul metrologiei, la nivel naţional, sînt desfăşurate de către: Serviciul Standardizare şi Metrologie - Organismul Naţional de Metrologie; Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie; centrele de standardizare şi metrologie din mun. Bălţi şi din or. Ceadîr - Lunga; serviciile şi centrele de metrologie ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, ale instituţiilor ştiinţifice şi ale agenţilor economici. Coordonarea activităţii de metrologie, colaborarea cu ministerele şi cu agenţii economici, participarea la activitatea de metrologie regională şi internaţională sînt exercitate de către Organismul Naţional de Metrologie. Activitatea de metrologie se desfăşoară în baza Sistemului Naţional de Metrologie în cadrul căruia Baza Naţională de Etaloane este componenta lui primordială. Prin intermediul Bazei Naţionale de Etaloane se efectuează etalonările respective în economia naţională, încercări în scopul aprobărilor de model ale mijloacelor de măsurare, verificări ale mijloacelor de măsurare. Or, actuala Bază Naţională de Etaloane nu asigură pe deplin necesităţile economiei naţionale, îndeosebi în domeniul evidenţei resurselor energetice, ecologice, ocrotirii sănătăţii, securităţii, ştiinţei etc. 2.2.3. Relaţiile internaţionale Organismul Naţional de Metrologie este învestit de Guvern cu dreptul de a reprezenta Republica Moldova în organizaţiile internaţionale, regionale, interstatale de metrologie, precum şi de a încheia acorduri de colaborare în domeniul metrologiei cu organizaţiile de profil din alte state. Republica Moldova, prin intermediul Organizaţiei Regionale de Metrologie - COOMET (Cooperarea Euro-Asiatică a Institutelor Naţionale de Metrologie) întreprinde acţiunile de rigoare pentru obţinerea încrederii în măsurările efectuate în ţară şi anume: elaborarea şi prezentarea spre examinare a posibilităţilor de măsurare ale Republicii Moldova (tabelele CMC); prezentarea Sistemului de management al calităţii, cu obţinerea "Certificatului de încredere QSF-C13 pentru managementul calităţii în conformitate cu ISO 17025". Din anul 1995 Republica Moldova este membru corespondent al Organizaţiei Internaţionale de Metrologie Legală, avînd dreptul de utilizare a documentelor şi recomandărilor acestei organizaţii, din anul 1997 - membru cu drepturi depline al Organizaţiei Regionale de Metrologie - COOMET şi din 1992 - al Comitetului Internaţional în Standardizare, Metrologie şi Certificare al CSI. 2.3. În domeniul acreditării 2.3.1. Cadrul legal Legea nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, care stabileşte cadrul normativ al Sistemului de Acreditare a activităţii Consiliului de Acreditare şi Organismului de Acreditare. Hotărîrea Guvernului nr. 1646 din 31 decembrie 2003 "Cu privire la crearea sistemului de acreditare în domeniul evaluării conformităţii produselor" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.19-21, art.153). 2.3.2. Cadrul instituţional Prin Hotărîrea Guvernului nr. 1646 din 31 decembrie 2003 "Cu privire la crearea sistemului de acreditare în domeniul evaluării conformităţii produselor" este desemnat Organismul de Acreditare Unic, aprobat Regulamentul Consiliului de acreditare în domeniul evaluării conformităţii produselor şi nominalizaţi membrii acestuia, care reprezintă toate părţile interesate, aprobat Regulamentul Comisiei de Apel, iar Ministerul Economiei şi Comerţului este desemnat în calitate de coordonator al activităţii Organismului de Acreditare. Actualmente, Organismul de Acreditare este Întreprindere de Stat - Centrul de acreditare în domeniul evaluării conformităţii produselor, cu statut propriu, aprobat de Ministerul Economiei şi Comerţului, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat din Moldova. Conducătorul Organismului de Acreditare este numit prin ordinul ministrului economiei şi comerţului. Organismul de Acreditare are o structură organizatorică bine determinată şi dispune de personal competent, cu experienţă în domeniul încercărilor, certificării produselor şi acreditării. Sistemul calităţii şi procedurile Organismului de Acreditare sînt parţial ajustate la cerinţele standardului ISO 17011, care este în curs de implementare. Acreditarea se realizează, de regulă, în baza prevederilor standardelor din seria EN 45000 şi seria ISO 17000; criteriile respective pot fi simplificate şi/sau extinse în cazul în care se aplică în sectoare concrete ale industriei sau în alte domenii, precum şi în cazul în care este necesar să fie luate în considerare anumite cerinţe specifice, precum sînt cele ce se referă la sănătate şi la securitate. Actualmente, Organismul de Acreditare nu dispune de susţinere financiară permanentă din partea Guvernului, ceea ce i-ar asigura independenţă şi stabilitate financiară, după cum prevăd standardele internaţionale. În prezent, defalcările de 5% percepute de la organismele de evaluare a conformităţii acreditate, conform Legii nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare (art.20, lit.c), nu sînt destinate pentru susţinerea dezvoltării sistemului de acreditare, după cum s-ar cuveni. Procesul de acreditare nu are o bază solidă privind trasabilitatea măsurărilor, deoarece acreditarea laboratoarelor metrologice nu este ajustată la standardele europene şi internaţionale (ISO 17025, ISO 17011). Nu are bază de date nici documentaţia naţională şi internaţională în domeniu, nici organismele de evaluare a conformităţii acreditate. În situaţia actuală, sub aspect legislativ, Organismul de Acreditare nu este organism unic, după cum este prevăzut în Hotărîrea Guvernului nr.1646 din 31 decembrie 2003 "Cu privire la crearea sistemului de acreditare în domeniul evaluării conformităţii produselor", iar forma lui organizatorico-juridică nu este de "Instituţie", precum se stabileşte în lege, dar "Întreprindere de Stat". 2.3.3. Relaţiile internaţionale La 8 iunie 2005, la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Europene pentru Acreditare, Organismul de Acreditare a semnat contractul de colaborare cu Cooperarea Europeană de Acreditare, precum şi contracte de colaborare cu organismele naţionale de acreditare din Ucraina şi Turcia. 2.4. În domeniul evaluării conformităţii 2.4.1. Cadrul legal Legea nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, care stabileşte cadrul legal al procesului respectiv, în scopul asigurării securităţii naţionale, evitării fraudelor, apărării drepturilor, protecţiei vieţii, eredităţii, sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, protecţiei mediului. Acţiunea legii se extinde asupra tuturor produselor plasate pe piaţă şi/sau asupra celor utilizate în Republica Moldova; Hotărîrea Guvernului nr.1469 din 30 decembrie 2004 "Privind aprobarea Nomenclatorului produselor din domeniul reglementat, supuse certificării conformităţii obligatorii" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.1-4, art.14), în care sînt specificate produsele cu condiţii obligatorii ce urmează a fi respectate spre a putea fi plasate pe piaţă, în scopul asigurării securităţii naţionale, evitării fraudelor, apărării drepturilor, protecţiei vieţii, eredităţii, sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, protecţiei mediului. 2.4.2. Cadrul instituţional Evaluarea conformităţii are drept scop precizarea directă sau indirectă a faptului că sînt respectate condiţiile aplicabile (drept proceduri de evaluare a conformităţii pot fi considerate încercările, inspecţia, verificarea, certificarea, declaraţia de conformitate a produselor etc.). Procesele de evaluare a conformităţii decurg din anumite reguli stabilite în cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor. Sistemul Naţional de Asigurare a Conformităţi Produselor este constituit din Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţi Produselor, autorităţile (acreditate şi desemnate) de reglementare, laboratoarele de încercări, organismele de certificare a produselor, serviciilor, personalului, sistemelor de management al calităţii şi al mediului. Activităţile de evaluare a conformităţii produselor în cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţi Produselor sînt coordonate de către Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, funcţiile căruia le exercită actualmente Serviciul Standardizare şi Metrologie. În cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţi Produselor se desfăşoară activităţi de evaluare a conformităţii atît în domeniul reglementat, cît şi în cel nereglementat. Domeniul reglementat reprezintă ansamblul activităţilor economice şi al produselor aferente acestora, pentru care sînt stabilite cerinţe obligatorii specifice privind condiţiile de plasare pe piaţă şi/sau de utilizare a acestor produse. Prin urmare, din domeniul reglementat fac parte produsele care prezintă pericol sub aspectul asigurării securităţii naţionale, evitării fraudelor, apărării drepturilor, protecţiei vieţii, sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, protecţiei mediului. Nomenclatorul produselor din domeniul reglementat, supuse certificării conformităţii obligatorii, a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1469 din 30 decembrie 2004. Nomenclatorul va fi periodic actualizat, pe măsura elaborării şi implementării reglementărilor tehnice, ţinînd cont de rezultatele ştiinţifice obţinute în ţară şi peste hotare. Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, în comun cu autorităţile de reglementare, poartă răspundere pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii produselor. Sub acest aspect, se va ţine cont de faptul dacă organismele desemnate sînt competente, din punct de vedere tehnic, să efectueze procedurile de evaluare a conformităţii şi dacă pot demonstra un nivel adecvat de independenţă şi imparţialitate. Seria de standarde EN 45000 şi activitatea de acreditare constituie instrumente importante la desemnarea organismelor sus-numite, conform Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor. Astfel, organismele de evaluare a conformităţii, care solicită desemnarea, trebuie să fie în prealabil acreditate de către Organismul de Acreditare. În scopul aplicării practicilor europene de asigurare a conformităţii, precum şi al sporirii responsabilităţii producătorilor (furnizorilor) pentru conformitatea produselor cu cerinţele prescrise sau declarate, în Republica Moldova a fost introdus mecanismul de asigurare a conformităţii produselor prin declaraţia de conformitate a producătorului (furnizorului) pe propria responsabilitate, care în timpul cel mai apropiat urmează a fi supus încă unei etape de ajustare la cerinţele europene. Marca naţională de conformitate SM, stabilită prin art.23 al Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, reprezintă un simbol grafic, care indică faptul că produsul a fost proiectat şi fabricat în conformitate cu cerinţele obligatorii, supus procedurilor de evaluare a conformităţii şi constituie un instrument aplicabil pieţei interne, destinat tuturor consumatorilor, agenţilor economici, reprezentanţilor din domeniul industriei, inspectorilor şi autorităţilor publice responsabile de supravegherea pieţei. Aplicarea mărcii de conformitate SM este obligatorie pentru toate produsele din domeniul reglementat, specificate în Nomenclatorul produselor din domeniul reglementat supuse certificării conformităţii obligatorii. 2.4.3. Relaţiile internaţionale Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor este învestit de către Guvern cu dreptul de a reprezenta Republica Moldova în organizaţiile regionale şi internaţionale în domeniul evaluării conformităţii şi de a încheia acorduri în domeniile respective. Stabilirea şi extinderea relaţiilor internaţionale în domeniul evaluării conformităţii contribuie la eliminarea barierelor tehnice în calea comerţului, la consolidarea relaţiilor economice şi la sporirea competitivităţii produselor moldoveneşti pe piaţa mondială. Certificatele de conformitate emise în cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţi Produselor sînt recunoscute de statele-membre ale CSI, în baza acordurilor bilaterale de recunoaştere reciprocă a rezultatelor evaluării conformităţii, încheiate de Republica Moldova cu fiecare dintre statele-membre ale CSI (inclusiv a rapoartelor de încercări, a certificatelor de conformitate şi a mărcilor naţionale de conformitate). Astfel, produsele moldoveneşti, exportate în statele-membre ale CSI, sînt supuse, la destinaţie, unor proceduri simplificate de identificare şi evaluare a conformităţii, fiind recunoscute rezultatele laboratoarelor de încercări şi organismelor de certificare din Republica Moldova. 2.5. În domeniul supravegherii pieţei şi protecţiei consumatorilor 2.5.1. Cadrul legal Actualmente, legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu oferă o definiţie exhaustivă a termenului "supravegherea pieţei". Se utilizează îmbinarea de cuvinte "supravegherea de stat asupra respectării de către agenţii economici a prevederilor documentelor normative de standardizare". Baza legislativă şi normativă pentru efectuarea controlului şi supravegherii de stat asupra respectării prevederilor actelor normative ce ţin de standardizare şi protecţia consumatorilor este următoarea: Legea nr. 590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare; Legea nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.126-131, art.507); Legea nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.83-87, art.431); Hotărîrea Guvernului nr.862 din 26 iulie 2004 "Privind perfecţionarea sistemului de control de stat specializat" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.131, art.1034); Hotărîrea Guvernului nr.1465 din 8 decembrie 2003 "Cu privire la aprobarea Regulilor de înlocuire a produselor nealimentare şi termenelor de garanţie" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.248-253, art.1530); 2.5.2. Cadrul instituţional În prezent, supravegherea de stat asupra respectării prevederilor actelor normative de standardizare este efectuată de mai multe organe abilitate cu funcţii de control. Delimitarea strictă a funcţiilor de control între organele de control nu este prevăzută de actele legislative şi normative în vigoare. Conform Legii nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare, controlul şi supravegherea de stat asupra respectării actelor normative de standardizare revin Organismului Naţional de Standardizare şi altor autorităţi ale administraţiei publice expres împuternicite. Inspectoratele din cadrul autorităţilor subordonate Guvernului coordonează, în mod obligatoriu, cu Ministerul Economiei şi Comerţului graficele anuale şi trimestriale de control planificat. Astfel, prin Legea nr.105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor, sînt stabilite: organul central de specialitate al administraţiei publice, abilitat cu funcţii de elaborarea şi promovare a politicii statului în domeniul protecţiei consumatorilor - actualmente Serviciul Standardizare şi Metrologie; alte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor, după cum urmează: a) în domeniul protecţiei vieţii şi sănătăţii consumatorilor - Ministerul Sănătăţii; [Pct.2.5.2 lit.a) modificată prin HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437] b) în domeniul transportului interurban şi internaţional - Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor c) în domeniul construcţiilor - Agenţia pentru Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului; d) în domeniul turismului - Ministerul Culturii şi Turismului; e) în domeniul energeticii - Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică şi Ministerul Industriei şi Infrastructurii; f) în domeniul telecomunicaţiilor - Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică şi Ministerul Dezvoltării Informaţionale; g) în domeniul asigurărilor - Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii; h) în domeniul serviciilor bancare - Banca Naţională a Moldovei. La nivel local, funcţiile de protecţie a consumatorilor sînt exercitate de autorităţile administraţiei publice locale. 2.5.3. Relaţii internaţionale Colaborarea internaţională în domeniul supravegherii de stat asupra respectării cerinţelor prescrise sau declarate pentru produse şi servicii se asigură prin intermediul Comitetului Interstatal în Standardizare, Metrologie şi Certificare al ţărilor CSI, inclusiv al Comisiei ştiinţifico-tehnice în domeniul metodologiei şi organizării activităţii de supraveghere a respectării reglementărilor tehnice. Este elaborată baza normativă privind efectuarea controlului inofensivităţii produselor reciproc livrate şi modul de interacţiune a organelor de control în respectarea standardelor. Studierea practicii europene în domeniul supravegherii pieţei se efectuează şi prin participarea la grupul "MARS" (Market Surveillance), creat în cadrul Comitetului de dezvoltare a comerţului al Comisiei Economice pentru Europa al ONU, unul din obiectivele căruia rezidă în elaborarea recomandărilor privind cele mai bune practici de supraveghere a pieţei utilizate în ţările regiunii respective. 3. OBIECTIVELE SPECIFICE DE DEZVOLTARE 3.1. În domeniul standardizării şi reglementărilor tehnice: perfecţionarea cadrului juridic prin operarea modificărilor în Legea nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare şi Legea nr.866-XIV din 10 martie 2000 privind barierele tehnice în calea comerţului, luînd în considerare obiectivul strategic de integrare europeană şi, respectiv, necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană (în acest caz concret - cu Directiva 98/34/CE privind procedura de furnizare a informaţiilor în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice), precum şi necesitatea restructurării instituţionale a întregului sistem MSTQ; crearea şi perfecţionarea cadrului tehnic legislativ în domeniu prin elaborarea şi actualizarea reglementărilor tehnice respective, inclusiv prin includerea în legislaţia naţională a Directivelor Uniunii Europene, care vor asigura elaborarea unui cadru legislativ adecvat în domeniul vizat; armonizarea integrală a reglementărilor specifice cu cele europene şi internaţionale şi implementarea acestora la nivelul exigenţelor actule aferente domeniului; instituirea în cadrul autorităţilor de reglementare a unor servicii speciale responsabile de elaborarea reglementărilor tehnice. Activitatea de reglementare tehnică va constitui una din activităţile de bază ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice; elaborarea software-ului specializat pentru monitorizarea şi coordonarea lucrărilor de elaborare a reglementărilor tehnice, precum şi pentru asigurarea legăturii permanente a organului central de specialitate al administraţiei publice, responsabil de coordonarea domeniului infrastructurii calităţii şi evaluării conformităţii, cu autorităţile de reglementare; desemnarea organului central de specialitate al administraţiei publice care va asigura administrarea şi coordonarea domeniului ce ţine de infrastructura calităţii şi evaluarea conformităţii şi va fi responsabil de elaborarea strategiilor şi a politicilor în domeniu, inclusiv standardizarea naţională; divizarea Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie în două instituţii independente: Institutul Naţional de Standardizare şi Institutul Naţional de Metrologie; desemnarea Institutului Naţional de Standardizare în calitate de Organism Naţional de Standardizare; dezvoltarea Organismului Naţional de Standardizare ca structură capabilă, viabilă şi suficient de abilă pentru a: desfăşura activităţi de standardizare la nivelul cerinţelor şi practicelor europene şi internaţionale în domeniu; prestarea de servicii suport, într-un mediu concurenţial, în condiţii de optimizare a utilizării resurselor; trecerea la aplicarea voluntară a standardelor; specificarea standardelor naţionale, aferente reglementărilor tehnice, care conferă prezumţia conformităţii produsului respectiv cu reglementările tehnice aplicabile; îmbogăţirea experienţei autorităţilor de reglementare şi a Organismului Naţional de Standardizare în ceea ce priveşte identificarea şi anularea documentelor ce contravin standardelor europene adoptate; adoptarea continuă a standardelor europene ca standarde naţionale, instrumente voluntare şi transparente - suport pentru facilitarea comerţului la nivel naţional şi european; creşterea gradului de aplicare a standardelor naţionale, în calitate de instrumente obţinute prin consens, necesare pentru toate părţile interesate, inclusiv pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru consumatori, avînd în vedere principiile activităţii de standardizare şi caracterul voluntar al aplicării standardelor naţionale; elaborarea, conform regulilor standardizării europene şi internaţionale, a standardelor naţionale originale, în funcţie de necesităţile economiei naţionale, în special în vederea respectării cerinţelor privind protecţia sănătăţii şi asigurarea securităţii oamenilor şi a mediului; gestionarea Fondului Naţional de Standarde prin aplicarea tehnologiilor informaţionale; examinarea periodică (o dată la 5 ani) a standardelor naţionale (prevăzută în metodologiile tuturor organismelor şi organizaţiilor de standardizare) pentru a menţine actualitatea prevederilor acestora; îmbunătăţirea comunicării şi schimbului de informaţii în domeniul standardizării între Organismul Naţional de Standarizare şi instituţiile implicate, pe de o parte, şi organizaţiile europene, internaţionale şi regionale de standardizare, pe de altă parte, în scopul diseminării informaţiilor în mod eficient şi competent; elaborarea software-ului specializat pentru monitorizarea şi coordonarea lucrărilor de standardizare la nivel naţional, interstatal, european şi internaţional, precum şi pentru asigurarea unei legături permanente cu comitetele tehnice naţionale; instruirea cadrelor didactice care urmează să asigure formarea profesională în domeniul standardizării prin intermediul instituţiilor de învăţămînt public şi privat; educarea şi instruirea agenţilor economici, în sensul încurajării şi creşterii interesului acestora pentru activitatea de standardizare; promovarea aderării Organismului Naţional de Standardizare la organizaţiile europene de standardizare, respectiv la Comitetul European de Standardizare, ca membru partener; promovarea autorităţii de reglementare în domeniul comunicaţiilor în calitate de membru al organizaţiilor europene de standardizare, respectiv al Institutului European de Standardizare în Telecomunicaţii; crearea Comitetului Naţional în Electrotehnică în scopul aderării la Comisia Internaţională în domeniul Electrotehnic; promovarea Organismului Naţional de Standardizare/Comitetului Naţional în Electrotehnică în calitate de membru observator al Comisiei Internaţionale în domeniul Electrotehnic; promovarea organismului naţional de standardizare în calitate de membru-partener al organizaţiilor europene de standardizare, în special, al Comitetului European de Standardizare în Electrotehnică; participarea activă a Organismului Naţional de Standardizare la activităţile organizaţiilor europene şi internaţionale din domeniu. 3.2. În domeniul metrologiei: perfecţionarea cadrului juridic prin operarea modificărilor şi completărilor în Legea metrologiei nr.647-XIII din 17 noiembrie 1995, în scopul armonizării legislaţiei naţionale cu cerinţele expuse în Legea Metrologiei D1 a Organizaţiei Internaţionale de Metrologie Legală, ţinînd cont de exigenţele Directivei 2004/22/CE cu referire la mijloacele de măsurare; armonizarea integrală a reglementărilor specifice din domeniul metrologiei cu cele europene şi internaţionale; modificarea infrastructurii metrologice prin crearea Institutului Naţional de Metrologie, în calitate de sursă independentă şi imparţială de informaţii şi expertiză a credibilităţii, valabilităţii şi corectitudinii măsurărilor în Republica Moldova; crearea Autorităţii Centrale de Metrologie pentru coordonarea politicii metrologice şi a activităţilor de metrologie din ţară. Activitatea Inspectoratului Metrologic va fi direcţionată spre supravegherea metrologică a pieţei; armonizarea sistemului naţional de metrologie cu Directivele Uniunii Europene prin: armonizarea bazei normative cu cerinţele Directivei 2004/22/CE; utilizarea recomandărilor Organizaţiei Internaţionale de Metrologie Legală; aplicarea directivelor ce ţin de domeniul metrologiei în legislaţia naţională; modernizarea Bazei Naţionale de Etaloane prin: crearea condiţiilor obligatorii în laboratoarele metrologice pentru utilizarea Bazei; stagiul personalului responsabil de utilizarea Bazei; dezvoltarea Bazei Naţionale de Etaloane prin procurarea echipamentului necesar pentru crearea etaloanelor întru asigurarea legalităţii, uniformităţii şi credibilităţii măsurărilor; menţinerea Bazei Naţionale de Etaloane prin asigurarea trasabilităţii etaloanelor deţinute la cele internaţionale primare; construirea unui edificiu nou pentru Institutul Naţional de Metrologie; participarea la intercomparări în cadrul organizaţiilor regionale şi internaţionale de metrologie; participarea, în calitate de membru asociat, la lucrările Conferinţei Generale de Măsuri şi Greutăţi a Organizaţiei Internaţionale de Metrologie "Convenţia Metrului"; schimbarea statutului Republicii Moldova în cadrul Organizaţiei Internaţional de Metrologie Legală din membru corespondent în membru cu drepturi depline; aderarea la Organizaţia Regională Europeană de Metrologie - EUROMET; crearea şi gestionarea Sistemului Naţional de etalonare a mijloacelor de măsurare; asigurarea trasabilităţii rezultatelor măsurărilor şi a valorilor etaloanelor la nivelul de exactitate internaţional; efectuarea cercetărilor ştiinţifice şi aplicative în domeniul metrologiei; participarea activă la colaborarea în cadrul organizaţiilor internaţionale şi europene de metrologie; crearea sistemului de formare profesională a cadrelor în domeniul metrologiei; analiza, selectarea şi procurarea echipamentului şi a materialelor de referinţă pentru asigurarea metrologică a efectuării verificărilor/etalonărilor mijloacelor de măsurare biomedicale; confirmarea corectitudinii măsurărilor şi a capacităţilor de măsurare ale Bazei Naţionale de Etaloane prin participări la intercomparări la nivel regional şi internaţional, inclusiv în baza acordurilor bilaterale. 3.3. În domeniul acreditării: elaborarea şi aprobarea unui act legislativ special de reglementare a domeniului acreditării, prin care să fie desemnat Organismul Naţional Unic de Acreditare, aprobat Regulamentul de funcţionare şi stabilită forma respectivă de organizare juridică, ca, de exemplu, Agenţia Naţională de Acreditare - instituţie publică, abilitată cu asigurarea independenţei şi imparţialităţii, pentru a cîştiga credibilitatea la nivel naţional şi internaţional, precum şi cu asigurarea stabilităţii financiare şi disponibilităţii resurselor necesare pentru buna funcţionare, în conformitate cu standardele internaţionale de acreditare; perfecţionarea infrastructurii, inclusiv a software-ului Organismului de Acreditare, pentru ridicarea nivelului tehnic şi a eficienţii acestuia; implementarea noului standard fundamental în domeniul acreditării ISO 17011; perfecţionarea sistemului de management al calităţii, conform ISO/CEI 17011, prin colaborarea cu alte organisme naţionale de acreditare şi participarea la activităţile Cooperării Europene de Acreditare, inclusiv la evaluare; realizarea procedurilor şi desfăşurarea activităţii de evaluare şi acreditare a Organismului de Evaluare a Conformităţii, în conformitate cu Directivele Europene din Noua Abordare şi cu standardele europene armonizate; extinderea domeniilor de acreditare în direcţiile noi, cerute de piaţă: acreditarea sistemelor de management de mediu, a sistemelor de analiză a pericolului şi a punctului critic de control, a organismelor de certificare a produselor ecologice; perfecţionarea personalului propriu din cadrul Organismului de Acreditare şi al celui subcontractat, conform cerinţelor standardelor europene şi internaţionale; diseminarea cunoştinţelor tehnice şi instruirea personalului din cadrul organismelor de evaluare a conformităţii acreditate, pentru a corespunde cerinţelor standardelor europene şi internaţionale; educarea şi instruirea operatorilor economici, spre a le trezi un interes tot mai mare în vederea aplicării rezultatelor activităţii Organismului de Evaluare a Conformităţii, în scopul sporirii competitivităţii produselor autohtone; semnarea de către Organismul de Acreditare a Acordului de recunoaştere multilaterală, încheiat cu Cooperarea Europeană de Acreditare, şi participarea în activităţi de colaborare la nivel european şi internaţional în domeniul acreditării, inclusiv cu Forumul Internaţional de Acreditare şi Cooperarea Internaţională privind Acreditarea Laboratoarelor, respectarea prevederilor Protocolului la Acordul menţionat şi semnarea acordului cu Forumul Internaţional de Acreditare, Cooperarea Internaţională privind Acreditarea Laboratoarelor; ajustarea infrastructurii şi documentaţiei Organismului de Acreditare la practicile şi cerinţele standardelor europene şi internaţionale în domeniul acreditării, utilizarea unui sistem informaţional integrat în activitatea curentă de acreditare, perfecţionare şi schimburi internaţionale; extinderea activităţilor de acreditare ale Organismului Naţional de Acreditare din Moldova pentru Organismul de Evaluare a Conformităţii din alte ţări. 3.4. În domeniul evaluării conformităţii: introducerea în legislaţia naţională a Deciziei Consiliului Uniunii Europene 93/465/EEC din 22 iulie 1993 privind modulele pentru diferite faze ale procedurilor de evaluare a conformităţii şi regulile de aplicare a marcajului de conformitate CE, care urmează a fi aplicate în Directivele privind armonizarea tehnică; separarea funcţiilor de evaluare a conformităţii de cele de supraveghere a pieţei în instituţiile în care acest lucru este necesar, în vederea evitării conflictului de interese şi asigurării imparţialităţii şi obiectivităţii acţiunilor întreprinse. Eliminarea paralelismelor şi dublărilor nejustificate între reglementările privind evaluarea conformităţii produselor. Eliminarea activităţii de evaluare a conformităţii produselor din obiectul de activitate al ministerelor, inspectoratelor şi agenţiilor guvernamentale de reglementare, în scopul evitării tendinţei de suprareglementare; întreprinderea acţiunilor în vederea ajustării procedurii de desemnare a organismelor de evaluare a conformităţii în corespundere cu practicile şi principiile europene; armonizarea procedurilor existente prin implementarea procedurilor europene pentru evaluarea conformităţii produselor, în baza principiilor Abordării Globale (Global Approach), precum şi stabilirea unor metode şi proceduri clare de certificare (certificare a conformităţii produselor, sistemelor de management al calităţii), examinare de tip, examinare de proiect, inspecţie şi încercări, armonizate cu practicile europene; încurajarea organismelor de certificare a sistemelor de management al calităţii în pregătirea materialelor publicitare şi de informare (documente de orientare şi ghiduri de implementare), necesare implementării şi certificării sistemelor de management al calităţii, difuzarea acestora agenţilor economici. Tematica acestor materiale trebuie să se axeze pe problemele ce ţin de aspectele aplicării procedurilor de evaluare a conformităţii, a tehnicilor de asigurare a calităţii, a avantajelor şi a metodologiilor de implementare şi menţinere a sistemelor de management al calităţii, conform standardelor internaţionale ISO seria 9000, în scopul impulsionării/stimulării implementării de către întreprinderile autohtone a sistemelor de management al calităţii, conform standardelor internaţionale ISO seria 9000 versiunea 2000; stabilirea unui parteneriat oficial între organismele de evaluare a conformităţii, autorităţile cu funcţii de supraveghere a pieţei şi autorităţile vamale, în scopul neadmiterii pe piaţa naţională a produselor neconforme; întreprinderea acţiunilor în vederea ridicării responsabilităţii organismelor de evaluare a conformităţii pentru procedurile aplicate şi rezultatele evaluării conformităţii emise, în condiţiile reducerii implicării terţelor părţi în activitatea antreprenorială şi sporirii responsabilităţi producătorilor; crearea Centrului de resurse umane pentru infrastructura calităţii, care va oferi instruire şi consultanţă în domeniu; asigurarea trasabilităţii rezultatelor măsurărilor efectuate de laboratoarele de încercări doar cu referinţă la etaloanele naţionale utilizate de Institutul Naţional de Metrologie sau de laboratoare metrologice acreditate; participarea obligatorie a laboratoarelor de încercări la programe de încercări comparative interlaboratoare, recunoscute pe plan regional şi internaţional; consultarea autorităţilor din cadrul infrastructurii calităţii de către reprezentanţii Delegaţiei Comisiei Europene în vederea desfăşurării coerente a activităţilor în domeniu; crearea unui web-site cu tematica MSTQ, pentru promovarea informaţiei şi asigurarea accesului liber al părţilor interesate la informaţia din domeniu. Este necesară, de asemenea, instituirea unui forum pe Internet al autorităţilor de reglementare, al organismelor desemnate şi notificate şi al companiilor producătoare de produse în domeniul reglementat de Directivele Uniunii Europene pentru identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul de evaluare a conformităţii; identificarea iniţiativei private în vederea asocierii structurilor acreditate pentru a corespunde cerinţelor pieţei, precum şi în scopul desfăşurării activităţilor de încercări şi certificare, cu respectarea cerinţelor ce ţin de competitivitate. În acest sens, se impune crearea asociaţiilor de laboratoare (de exemplu, MoldLAB, similar EuroLAB), precum şi a organismelor de certificare; crearea premiselor privind semnarea de către Guvernul Republicii Moldova a Protocolului European de Evaluare a Conformităţii; asocierea / aderarea entităţilor moldoveneşti din infrastructura calităţii la organizaţii europene sau internaţionale din domeniu (IQNet, EFQM, EUROLAB, EURACHEM, EOQ etc.) şi participarea la lucrările acestora. 3.5. În domeniul supravegherii pieţei şi protecţiei consumatorilor: ridicarea responsabilităţii producătorilor pentru produsele plasate pe piaţă; optimizarea cadrului instituţional în domeniul supravegherii pieţei şi consolidarea capacităţilor de efectuare a ei, în special în ceea priveşte protecţia vieţii, sănătăţii şi combaterea practicilor înşelătoare. Crearea şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a impactului produselor şi instalaţiilor asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor; stabilirea şi dezvoltarea cooperării cu autorităţile competente din alte ţări, în scopul schimbului de informaţii privind produsele periculoase; dezvoltarea capacităţilor instituţionale şi crearea mecanismului de protecţie a consumatorilor; armonizarea cadrului legislativ şi normativ cu Directivele Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor; dezvoltarea relaţiilor internaţionale în domeniul supravegherii pieţei şi protecţiei consumatorilor. 4. ANALIZA SWOT DE BAZĂ 4.1. În domeniul standardizării şi reglementărilor tehnice Puncte forte: existenţa unui cadru legal privind activitatea de standardizare şi reglementare tehnică: Legea nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare, Legea nr.866-XIV din 10 martie 2000 privind barierele tehnice în calea comerţului, Legea nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, Hotărîrea Guvernului nr.702 din 4 iunie 2002 "Privind trecerea la standardizarea voluntară", Hotărîrea Guvernului nr.873 din 30 iulie 2004 "Cu privire la aprobarea Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice"; funcţionarea Organismului Naţional de Standardizare, responsabil pentru desfăşurarea activităţii de standardizare naţională, recunoscut de Guvernul Republicii Moldova (art.6 din Legea nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare); existenţa cadrului legal pentru susţinerea activităţii de standardizare din fondurile alocate de la buget (art.20 din Legea nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare); delimitarea funcţiilor şi desemnarea autorităţilor responsabile de elaborarea reglementărilor tehnice (Hotărîrea Guvernului nr.702 din 4 iunie 2002 "Privind trecerea la standardizarea voluntară", Hotărîrea Guvernului nr.873 din 30 iulie 2004 "Cu privire la aprobarea Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice"). Puncte vulnerabile: nerespectarea termenelor stabilite pentru realizarea Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice; inexistenţa unui Institut Naţional de Standardizare independent; inexistenţa în actualul Institut Naţional de Standardizare şi Metrologie a unui spaţiu adecvat pentru desfăşurarea eficientă a activităţii de standardizare şi prestării de servicii specifice domeniului de standardizare; serviciile prestate de Institutul Naţional de Standardizări şi Metrologie în domeniul standardizării sînt insuficiente; serviciile de formare profesională în domeniul standardizării nu sînt dezvoltate suficient; la gestionarea Fondului Naţional de Standarde randamentul utilizării tehnologiilor informaţionale este foarte jos; reprezentativitatea susţinerii financiare a activităţii de standardizare din partea agenţilor economici, inclusiv a întreprinderilor businessului mic şi mijlociu este destul de joasă, aceştia fiind reprezentaţi insuficient în cadrul comitetelor tehnice naţionale de standardizare; nu se efectuează revizuirea permanentă a standardelor, prevăzută în metodologiile tuturor organismelor şi organizaţiilor de standardizare, în vederea actualizării prevederilor acestora; este sub nivel activitatea privind adoptarea standardelor internaţionale în calitate de standarde naţionale; este nesatisfăcătoare activitatea comitetelor tehnice de standardizare din ţară din cauza lipsei resurselor umane şi financiare; nu există un softwar specializat pentru monitorizarea şi coordonarea lucrărilor de standardizare la nivel naţional, interstatal, european şi internaţional. Oportunităţi: elaborarea cadrului legislativ în domeniul tehnic armonizat cu cerinţele legislaţiei europene şi internaţionale; poziţia geografică favorabilă şi posibilitatea adoptării standardelor europene şi internaţionale în calitate de standarde naţionale prin intermediul standardelor rom\x01+ne SR, standardelor interstatale GOST şi ale altor ţări (DSTU, STB, GOST R etc.), în limbile rom\x01+nă şi rusă; dezvoltarea şi susţinerea structurii MSTQ, inclusiv a activităţiilor de standardizare. Riscuri: extinderea pe un termen nedeterminat a perioadei de tranziţie de la standarde obligatorii în reglementări tehnice la standarde voluntare, drept urmare a nerealizării Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice şi a Programului de adoptare a standardelor europene armonizate cu Directivele Uniunii Europene; dificultăţi la implementarea standardelor europene şi internaţionale adoptate în limba engleză şi a celor europene armonizate cu Directivele Uniunii Europene; neaderarea Republicii Moldova la Comitetul European de Normalizare şi la Comitetul European de Normalizare Electrotehnică fără o susţinere financiară corespunzătoare; neîndeplinirea de către Organismul Naţional de Standardizare a tuturor condiţiilor de acceptare a sa în calitate de membru partener al Comitetului European de Normalizare, inclusiv urmare a nesoluţionării de către autorităţile cu funcţii de reglementare a problemei ce ţine de situaţiile de conflict apărute din cauza necorespunderii dintre prevederile actelor normative emise şi conţinutul documentelor de standardizare; neconştientizarea necesităţii de aderare la Institutul Standardelor Europene în Telecomunicaţii; neconştientizarea de către autoritatea de reglementare în domeniul electrotehnicii a necesităţii creării Comitetului Naţional Electrotehnic; imposibilitatea aderării Republicii Moldova ca membru partener la Comitetul European de Normalizare Electrotehnică, nefiind membru al Comisiei Internaţionale în domeniul Electrotehnic. 4.2. În domeniul metrologiei Puncte forte: este elaborat cadrul legal de activitate metrologică (Legea metrologiei nr.647-XIII din 17 noiembrie 1995) şi de susţinere a activităţii de metrologie din fondurile alocate de la buget; este creat Organismul Naţional de Metrologie; sînt asigurate parţial uniformitatea şi legalitatea măsurărilor în ţară, în corespundere directă cu Baza Naţională de Etaloane existentă. Puncte vulnerabile: nu este semnat Acordul de recunoaştere mutuală a etaloanelor de referinţă şi a certificatelor de etalonare, eliberate de către instituţiile naţionale de metrologie ale statelor-membre ale "Convenţiei Metrului"; nu este asigurată trasabilitatea măsurărilor în toate domeniile de măsurări; nu există un Institut Naţional de Metrologie independent; lipsesc sediile necesare pentru desfăşurarea normală a activităţii de metrologie; laboratoarele existente şi baza naţională de etaloane sînt întreţinute (condiţiile de mediu) şi dezvoltate insuficient; resursele financiare disponibile de a fi alocate de către stat sînt insuficiente pentru realizarea Programului de dezvoltare a sistemului naţional de etaloane pe anii 2003-2008, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1169 din 29 septembrie 2003; baza tehnică existentă pentru efectuarea încercărilor mijloacelor de măsurare, în scopul aprobării de model a mijloacelor de măsurare, este subdezvoltată şi este pasibilă de a fi completată gradual, întru asigurarea unei funcţionări adecvate şi eficiente; nu se efectuează intercomparări cu etaloanele de referinţă ale ţării, la nivel regional şi internaţional; se efectuează insuficient estimarea incertitudinii măsurărilor; cadrul normativ nu este armonizat, în măsură adecvată, cu cerinţele acquis-ului comunitar în domeniul metrologiei; potenţialul uman este îmbătrînit şi nu a făcut stagiatură, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. Oportunităţi: perfecţionarea structurii MSTQ; aderarea la Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi a Organizaţiei Internaţionale de Metrologie "Convenţia Metrului"; aderarea la Organizaţia Regională de Metrologie - EUROMET; armonizarea Sistemului Naţional de Metrologie la cerinţele Uniunii Europene; recunoaşterea, la nivel naţional şi internaţional, a rezultatelor măsurărilor efectuate în Republica Moldova. Riscuri: finanţarea de la bugetul de stat nu acoperă în suficientă măsură nici necesităţile de bază, nici cele axate pe dezvoltare, în vederea executării Programului de dezvoltare a Sistemului Naţional de Etaloane pe anii 2003-2008, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1169 din 29 septembrie 2003; neaderarea la Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi a Organizaţiei Internaţionale de Metrologie "Convenţia Metrului" fără susţinerea financiară din partea Guvernului; finanţarea de la bugetul de stat nu acoperă în suficientă măsură nici necesităţile de bază, nici cele axate pe dezvoltarea în continuare a Sistemului Naţional de Metrologie. neparticiparea Republicii Moldova la intercomparări cu etaloanele de referinţă ale ţării din cauza lipsei bazei tehnice respective şi a suportului financiar din partea statului şi din cauza neaderării Republicii Moldova la Organizaţia Regională de Metrologie - EUROMET; imposibilitatea asigurării trasibilităţii măsurărilor Bazei Naţionale de Etaloane, în conformitate cu etaloanele primare ale Biroului Internaţional de Măsuri şi Greutăţi din cauza nesusţinerii financiare din partea statului. 4.3. În domeniul acreditării Puncte forte: a intrat în vigoare legislaţia privind acreditarea în domeniul evaluării conformităţii produselor: Legea nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, Hotărîrea Guvernului nr.1646 din 31 decembrie 2003 "Cu privire la crearea sistemului de acreditare" etc.; a fost creat şi funcţionează Organismul de Acreditare ca instituţie independentă, imparţială şi nediscriminatorie; sînt separate activităţile acreditării de cele ale evaluării conformităţii (cu excluderea acreditării în metrologie); a fost încheiat contractul de colaborare între Organismul de Acreditare din Moldova şi Cooperarea Europeană de Acreditare. Puncte vulnerabile: legislaţia nu defineşte clar faptul că Organismul de Acreditare este Organismul Unic de Acreditare din ţară; Organismul de Acreditare nu dispune de infrastrustura necesară; lipseşte baza de date cu privire la documentaţia naţională şi internaţională în domeniu, precum şi baza de date a Organismului de Evaluare a Conformităţii; acreditarea în domeniul metrologiei nu se efectuează de către un Organism Unic de Acreditare, cum este stipulat în actele legislative şi normative şi, respectiv, nu se ajustează la standardele internaţionale în domeniu - ISO/CEI 17025, ISO/CEI 17011; sprijinul financiar din partea Guvernului pentru susţinerea reprezentării OA în cadrul structurilor europene şi internaţionale este insuficient; Organismul de Acreditare nu a semnat Acordul multilateral cu Cooperarea Europeană de Acreditare; laboratoarele şi organismele acreditate nu participă la activităţile organizaţiilor europene şi internaţionale în domeniile lor; există conflicte de interese în activitatea organelor de certificare, cauzate de subordonarea Organismului de Evaluare a Conformităţii unor autorităţi ale administraţiei publice. Oportunităţi: semnarea contractului de colaborare între Organismul de Acreditare din Republica Moldova şi Cooperarea Europeană de Acreditare; derularea proiectului TACIS (Armonizarea sistemului de standardizare din Republica Moldova); stabilirea de relaţii cu Organismul Naţional de Acreditare din România - RENAR şi cu Asociaţia Rom\x01+nă pentru Asigurarea Calităţii - SRAC; dezvoltarea relaţiilor de colaborare în cadrul Comitetului Interstatal în Standardizare, Metrologie şi Certificare al ţărilor CSI şi Asociaţiei Internaţionale de Standardizare în domeniul acreditării. Riscuri: neasigurarea infrastructurii adecvate, a dotării tehnice şi a documentaţiei necesare, a sediului permanent în cazul instabilităţii financiare a Organismului de Acreditare; activitatea respectivă este insuficient sprijinită financiar de către Guvern şi, respectiv, există riscul de a nu se asigura financiar, din surse bugetare, reprezentativitatea Organismului de Acreditare pe plan internaţional; nesemnarea Acordului multilateral între Organismul Naţional de Acreditare din Moldova şi Cooperarea Europeană de Acreditare; nerecunoaşterea rezultatelor activităţilor în domeniul evaluării conformităţii; nedesemnarea prin act legislativ a Organismului de Acreditare în calitate de Organism Unic de Acreditare; nemodificarea formei organizatorico-juridice a Organismului de Acreditare din Întreprindere de Stat în Agenţie Naţională de Acreditare; tendinţa unor autorităţi de a dezvolta structuri paralele de acreditare; valoarea adăugată diminuată a certificatelor eliberate de unele organisme de certificare în domeniul industriei; reducerea credibilităţii în Sistemul Naţional de Acreditare din cauza susţinerii conflictelor de interese de către unele organisme de evaluare a conformităţii. 4.4. În domeniul evaluării conformităţii Puncte forte: a fost elaborat cadrul juridic în domeniu - Legea nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, armonizată la maximum cu principiile europene în domeniul evaluării conformităţii produselor; a fost creat Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, care coordonează activitatea organismelor de evaluare a conformităţii din cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor; în republică funcţionează peste 30 organisme de certificare şi peste 150 laboratoare de încercări acreditate şi desemnate. Puncte vulnerabile: lipseşte cadrul legal în domeniul tehnic (reglementări tehnice), prin care ar fi stabilite cerinţele obligatorii pentru produse; este insuficient interesul organismelor de evaluare a conformităţii acreditate în activităţi de standardizare naţională şi de elaborare a reglementărilor tehnice; cumularea în cadrul unor instituţii a funcţiilor de evaluare a conformităţii cu cele de supraveghere a pieţei; lipsa laboratoarelor pentru efectuarea încercărilor unor produse din domeniul reglementat; lipsa unui mecanism eficient de recunoaştere a rezultatelor evaluărilor realizate de organisme acreditate sau notificate de organele UE; lipsa serviciilor de consultanţă şi instruire continuă a experţilor în domeniul evaluării conformităţii şi managementului calităţii; majoritatea organismelor de evaluare a conformităţii nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a-şi extinde capacităţile de încercări şi pentru a se dezvolta. Oportunităţi: armonizarea cadrului legislativ respectiv cu acquis-ul comunitar; semnarea de către Guvernul Republicii Moldova a Protocolului de evaluare a conformităţii şi acceptarea produselor industriale. Riscuri: implicarea insuficientă a autorităţilor de reglementare în elaborarea reglementărilor tehnice care ar stabili cerinţe obligatorii pentru produse; implicarea insuficientă a industriei în dezvoltarea infrastructurii calităţii şi evaluarea conformităţii; implicarea insuficientă a conducerii întreprinderilor în problemele de asigurare a conformităţii şi management al calităţii; lipsa disciplinei în cadrul unor organisme de certificare şi laboratoare de încercări din Republica Moldova şi existenţa unor conflicte de interese, care ar afecta nivelul credibilităţii şi imparţialităţii; promovarea de către autorităţile de reglementare a supraevaluărilor, cu costuri nejustificate, ale agenţilor economici; nivelul scăzut al răspunderii juridice şi financiare a organismelor de evaluare a conformităţii pentru rezultatele neconforme emise; lipsa sau insuficienţa resurselor financiare şi umane, care ar permite întreprinderilor publice sau private să implementeze sisteme de management al calităţii; tendinţa unor autorităţi de a dezvolta structuri paralele de acreditare/autorizare. 4.5. În domeniul supravegherii pieţei şi protecţiei consumatorilor Puncte forte: existenţa organelor cu funcţii de control pe domenii; existenţa documentelor normative ce conţin prevederi referitor la protecţia sănătăţii, vieţii şi securităţii oamenilor; existenţa cadrului normativ pentru efectuarea controlului în diferite domenii, specifică perioadei de tranziţie de la aplicarea obligatorie a standardelor la reglementări tehnice obligatorii şi aplicarea voluntară a standardelor; elaborarea Legii privind protecţia consumatorilor (în redacţie nouă), care are la bază principiile ONU de protecţie a consumatorilor; desemnarea prin legislaţie a autorităţilor de protecţie a consumatorilor. Puncte vulnerabile: cadrul legislativ privind supravegherea pieţei este subdezvoltat; cadrul legislativ privind responsabilitatea producătorului este subdezvoltat; lipsa reglementărilor tehnice care ar genera o metodologie de control al respectării prevederilor documentelor normative de standardizare şi nu ar permite controlul indicilor de identificare; capacităţi insuficiente ale laboratoarelor existente; lipsa laboratorului de referinţă la nivel naţional; lipsa delimitărilor funcţiilor de control între organele abilitate cu funcţii de control; lipsa schimbului de informaţii referitor la produsele depistate pe piaţa de desfacere, periculoase pentru viaţă şi sănătate; insuficienţa mecanismelor de supraveghere şi control în vamă al produselor importate; lipsa evidenţei cazurilor de deces, îmbolnăviri şi poluare a mediului în urma utilizării produselor şi instalaţiilor periculoase; capacităţi reduse ale resurselor umane. Riscuri: efectuarea supravegherii pieţei preponderent în sfera de circulaţie a mărfurilor şi exercitarea controlului la producători doar în cazul depistării neconformităţilor - ceea ce va crea riscul plasării unor produse necorespunzătoare pe piaţă, prezentînd pericol pentru consumatori; reglementarea excesivă (autorităţile avînd funcţii de supraveghere şi de elaborare a reglementărilor); finanţarea insuficientă a activităţilor de supraveghere a pieţei. 5. IMPACTUL POSIBIL AL SISTEMULUI MSTQ Implementarea cu succes a sistemului MSTQ va avea un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi industriale a Moldovei. Beneficiile şi contribuţiile pot fi rezumate în trei categorii majore: Industria Standardizarea, metrologia, acreditarea, asigurarea conformităţii produselor şi protecţia proprietăţii intelectuale constituie elementele-cheie pentru o dezvoltare industrială durabilă. Pentru extinderea pieţei de desfacere, calitatea, de asemenea, este esenţială, or, factorul cel mai important pentru calitate sînt testarea şi măsurarea, care trebuie efectuate în laboratoare acreditate. Organizaţiile MSTQ vor oferi o infrastructură necesară care va contribui la dezvoltarea industrială. Comerţul Pentru articolele importate calitatea şi conformitatea cu reglementările şi standardele din Moldova sînt foarte importante. Prin urmare, în acest context, există două probleme: necesitatea existenţei unor standarde corespunzătoare celor internaţionale şi implementarea standardelor respective prin intermediul testărilor, măsurărilor şi inspecţiei. În această ordine de idei, rolul organizaţiilor MSTQ este crucial, atît la elaborarea standardelor, cît şi la implementarea lor prin testări, măsurări, inspectări, certificare şi acreditare. În mod similar, pentru bunurile exportate se solicită un control strict al calităţii prin testări, măsurări, inspectare, certificare şi acreditare. Organizaţiile MSTQ vor fi la nivelul cerinţelor industriei din Moldova prin oferirea unei infrastructuri solide pentru comerţ. Ştiinţa şi tehnologia Existenţa unui sistem modern de măsurări creează condiţii pentru dezvoltarea ştiinţifică şi tehnică a ţării. Aceasta se explică prin faptul că multe testări şi măsurări necesită tehnici şi metode mai avansate, care pot fi susţinute doar într-un mediu ştiinţific şi tehnologic adecvat. Institutul de Metrologie va putea să-şi aducă contribuţiile necesare în această ordine de idei. 6. COSTURILE La etapa actuală, efectuarea unei analize detaliate a costurilor este practic imposibilă. Planificarea costurilor reale poate fi făcută la etapa cînd fiecare organizaţie îşi va întocmi planul propriu de acţiuni. Valoarea totală a implementării prezentei Concepţii va constitui circa 84 milioane dolari SUA în 15 ani (calculul estimativ al experţilor Băncii Mondiale), pe cînd beneficiul economic va fi de 4 - 42 ori mai mare, în funcţie de situaţia din economie, în special din industrie. Respectiv, aceste costuri vor fi acoperite din: parteneriatul cu instituţiile financiare internaţionale; asigurarea unor alocaţii bugetare, aferente unor anumite activităţi, în baza actelor normative şi legislative deja existente sau care se vor aproba pe parcursul implementării Concepţiei (detalierea mai concretă a acestor alocaţii va fi posibilă doar în cazul existenţei planurilor individuale de activitate a instituţiilor relevante). 7. PARTENERI ÎN IMPLEMENTAREA CONCEPŢIEI Implementarea prezentei Concepţii (ulterior a Strategiei în domeniul MSTQ) necesită cu certitudine suportul şi implicarea partenerilor (donatorilor) străini. În acest sens, a fost conceput proiectul Băncii Mondiale de sporire a competitivităţii, avînd drept obiectiv final armonizarea sistemului MSTQ al Republicii Moldova cu cel din ţările Comunităţii Europene. Acest obiectiv va fi atins prin participarea Guvernului: (i) la revizuirea şi perfecţionarea regulamentelor relevante ale MSTQ şi implementarea reformei reorganizării instituţionale; (ii) la consolidarea capacităţii în domeniul metrologiei şi testării prin modernizarea laboratoarelor-cheie din cadrul Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie şi extinderea capacităţii lor instituţionale în scopul efectuării măsurărilor şi calibrărilor, precum şi al testărilor pentru agenţii economici; (iii) la actualizarea sistemului de standardizare prin traducerea şi adaptarea celor mai frecvente standarde, consolidarea capacităţii instituţionale a Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie în acest sector şi revizuirea regulamentelor relevante în conformitate cu practicile internaţionale; (iv) la consolidarea capacităţii de acreditare şi certificare a Centrului de Acreditare; (v) la perfecţionarea sistemului de asigurare a calităţii şi a conformităţii prin consolidarea funcţiilor Consiliului de Evaluare a Conformităţii şi a transferului de know-how de la UE. Proiectul sus-numit al Băncii Mondiale va finanţa procurarea echipamentului (de laborator şi tehnologii informaţionale), asistenţa tehnică şi instruirea personalului din cadrul Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie şi va selecta laboratoarele de testare, desemnate de Consiliul de Acreditare şi Consiliul de Evaluare a Conformităţii şi alte instituţii de evaluare a conformităţii, definindu-le la o etapă mai tardivă. Personalul va beneficia de instruire specializată cu privire la folosirea noului echipament şi la programe, efectuarea de teste, evaluări, implementarea ISO 9001:2000 şi alte activităţi. Beneficiari nemijlociţi ai implementării prezentei Concepţii vor fi Serviciul Standardizare şi Metrologie, Institutul de Standardizare şi Metrologie, Centrul de acreditare şi instituţiile selectate de evaluare a conformităţii produselor. Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr. 859 din 31 iulie 2006 PLANUL DE ACŢIUNI concrete pentru implementarea Concepţiei infrastructurii calităţii în Republica Moldova Perioada 2006-2010 anexa nr.2 [Anexa nr.2 modificată prin HG452 din 24.03.08, MO63-65/28.03.08 art.422]