LPM245/2006
ID intern unic:  317186
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 245
din  21.07.2006
privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru
consultări şi negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi
 negocieri colective la nivel de ramură şi la nivel teritorial
Publicat : 08.09.2006 în Monitorul Oficial Nr. 142-145     art Nr : 698
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Sfera de reglementare
    Prezenta lege stabileşte statutul juridic, modul de organizare şi funcţionare al Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective (în continuare - Comisia naţională), al comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură şi la nivel teritorial (în continuare - comisiile de ramură, comisiile teritoriale) ca organe tripartite autonome de interes public al parteneriatului social. Comisiile nominalizate se constituie pentru soluţionarea problemelor ce ţin de domeniul muncii şi a problemelor social-economice, pentru dezvoltarea parteneriatului social la nivel naţional, la nivel de ramură şi la nivel teritorial.
    Articolul 2. Cadrul juridic al activităţii Comisiei naţionale,
                        a comisiilor de ramură şi a comisiilor teritoriale
    (1) Comisia naţională, comisiile de ramură şi comisiile teritoriale se călăuzesc, în activitatea lor, de Constituţia Republicii Moldova, de Codul muncii, de prezenta lege, de regulamentele lor, de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi de alte acte normative în domeniu.
    (2) Dacă, prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, sînt stabilite alte prevederi decît cele cuprinse în prezenta lege, prioritate au reglementările internaţionale.
    Articolul 3. Principiile de bază ale activităţii Comisiei naţionale,
                       comisiilor de ramură şi comisiilor teritoriale
    Principiile de bază ale activităţii Comisiei naţionale, comisiilor de ramură şi comisiilor teritoriale sînt:
    a)  legalitatea;
    b) egalitatea părţilor;
    c) paritatea reprezentării părţilor;
    d) împuternicirile reprezentanţilor părţilor;
    e) interesarea părţilor pentru participare la raporturi contractuale;
    f) respectarea de către părţi a normelor legislaţiei în vigoare;
    g) încrederea mutuală între părţi;
    h) evaluarea posibilităţilor reale de îndeplinire a angajamentelor asumate de părţi;
    i) prioritatea metodelor şi procedurilor de conciliere, efectuarea obligatorie de consultări ale părţilor în probleme ce ţin de domeniul muncii şi al politicilor social-economice;
    j) renunţarea la acţiunile unilaterale care încalcă înţelegerile (convenţiile colective), informarea reciprocă a părţilor despre schimbările de situaţie;
    k) adoptarea de decizii, întreprinderea de acţiuni în limitele regulilor şi procedurilor coordonate de părţi;
    l) executarea obligatorie a convenţiilor colective şi a altor înţelegeri;
    m) controlul asupra îndeplinirii convenţiilor colective;
    n) răspunderea părţilor pentru nerespectarea angajamentelor asumate;
    o) favorizarea de către stat a dezvoltării parteneriatului social.
    Articolul 4. Obiectivele activităţii Comisiei naţionale,
                        comisiilor de ramură şi comisiilor teritoriale
    Obiectivele activităţii Comisiei naţionale, comisiilor de ramură şi comisiilor teritoriale sînt:
    a) consultările tripartite între partenerii sociali în problemele ce ţin de domeniul muncii şi în problemele social-economice de interes naţional, de ramură şi teritorial, promovarea parteneriatului social la toate nivelurile;
    b) menţinerea coeziunii, păcii şi stabilităţii sociale pe teritoriul Republicii Moldova;
    c) susţinerea participării societăţii civile la promovarea politicilor naţionale.
Capitolul II
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
COMISIEI NAŢIONALE
    Articolul 5. Comisia naţională
    (1) Comisia naţională este un organ tripartit, constituit în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art.4 şi al stabilirii bazelor de reglementare a relaţiilor social-economice şi de muncă în ţară.
    (2) Comisia naţională are un rol consultativ în elaborarea strategiilor şi politicilor social-economice, în aplanarea situaţiilor conflictuale la nivel naţional, de ramură sau teritorial dintre partenerii sociali.
    (3) Proiectele de acte normative din domeniul muncii şi cel social-economic sînt coordonate în mod obligatoriu cu Comisia naţională. Avizul ei asupra unui proiect de act normativ însoţeşte proiectul pînă la adoptare.
    (4) Termenele de avizare a proiectelor de acte  normative de către Comisia naţională se stabilesc conform Legii cu privire la actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.
    Articolul 6. Componenţa Comisiei naţionale
    (1) Comisia naţională este compusă din 18 membri şi 12 membri supleanţi, numiţi de partenerii sociali (Guvern, patronate şi sindicate), după cum urmează:
    a) 6 membri şi 4 membri supleanţi, numiţi de Guvern;
    b) 6 membri  şi  4 membri  supleanţi,  numiţi  în  comun de confederaţiile patronatelor la nivel naţional;
    c) 6 membri şi 4 membri supleanţi, numiţi în comun de confederaţiile sindicatelor la nivel naţional.
    (2) Activitatea fiecărui partener social desfăşurată în cadrul Comisiei naţionale este dirijată de un coordonator al părţii respective.
    (3) Comisia naţională se consideră legal constituită la data la care toţi membrii şi membrii ei supleanţi sînt numiţi de partenerii sociali.
    Articolul 7. Membrii şi membrii supleanţi ai Comisiei
                       naţionale
    (1) Membrii şi membrii supleanţi ai Comisiei naţionale sînt numiţi pe o perioadă de 3 ani.
    (2) Poate fi numită membru sau membru supleant al Comisiei naţionale persoana care întruneşte următoarele condiţii:
    a) este cetăţean al Republicii Moldova;
    b) are capacitate deplină de exerciţiu;
    c) nu are antecedente penale.
    (3) Calitatea de membru sau de membru supleant al Comisiei naţionale încetează la:
    a) revocare;
    b) expirare a împuternicirilor;
    c) încetare a raporturilor de muncă  în funcţia de bază;
    d) renunţare la calitatea de membru al comisiei;
    e) rămînere definitivă a sentinţei de condamnare;
    f) deces.
    (4) Membrul sau membrul supleant al Comisiei naţionale poate fi revocat.
    (5) Procedurile de numire şi de revocare a membrului şi membrului supleant al Comisiei naţionale se stabilesc în regulamentul ei.
    (6)  În cazul absenţei sale motivate, membrul Comisiei naţionale poate fi înlocuit de un membru supleant, care reprezintă partenerul social respectiv.
   
[Art.7 al.(6) modificat prin LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    (7) În caz de neprezentare fără motive întemeiate a membrului sau a membrului supleant al Comisiei naţionale la două şedinţe consecutive, comisia, la solicitarea biroului executiv, îl poate revoca prin hotărîre.
    (8) Membrii şi membrii supleanţi ai Comisiei naţionale îşi exercită funcţiile fără a fi remuneraţi.
    Articolul 8. Coordonatorii părţilor din cadrul Comisiei
                        naţionale
    (1) Coordonatorii părţilor din cadrul Comisiei naţionale sînt desemnaţi prin hotărîre, de către aceste părţi, din rîndul membrilor care le reprezintă în componenţa comisiei.
    (2) Coordonatorii părţilor din cadrul Comisiei naţionale pot fi revocaţi de partea care i-a desemnat.
    (3) Coordonatorii părţilor din cadrul Comisiei naţionale organizează şi coordonează activitatea părţii pe care o reprezintă.
    (4) În cazul în care participarea sa la lucrările Comisiei naţionale este imposibilă, coordonatorul îşi deleagă temporar funcţiile de coordonator unui membru al comisiei ce reprezintă partea respectivă, comunicînd acest fapt biroului executiv.
    Articolul 9. Organele de lucru ale Comisiei naţionale
    Comisia naţională are următoarele organe de lucru:
    a) biroul executiv;
    b) preşedintele;
    c) 2 vicepreşedinţi;
    d) secretariatul;
    e) consiliile de specialitate (permanente sau temporare).
    Articolul 10. Atribuţiile Comisiei naţionale
    Comisia naţională are următoarele atribuţii:
    a) armonizează interesele Guvernului, ale patronatelor şi sindicatelor în procesul elaborării bazelor de reglementare a relaţiilor de muncă şi a relaţiilor social-economice;
    b) poartă negocieri colective, elaborează şi promovează convenţii colective la nivel naţional, contribuie la încheierea acestora şi monitorizează procesul realizării lor, propune  măsuri pentru asigurarea realizării;
    c) depistează la nivel naţional motivele situaţiilor conflictuale şi tensiunilor sociale din relaţiile de muncă, organizează pregătirea şi expertiza propunerilor menite să prevină astfel de situaţii şi tensiuni;
    d) participă la examinarea şi avizarea proiectelor de acte normative ce ţin de domeniul muncii şi domeniul social-economic;
    e) examinează şi prezintă Guvernului propuneri asupra rapoartelor care se prezintă Organizaţiei Internaţionale a Muncii  şi asupra ratificării sau denunţării convenţiilor ei;
    f) supraveghează îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova prin ratificarea convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.98 privind aplicarea principiilor dreptului la organizaţie şi purtarea tratativelor colective şi nr.144 privind consultările tripartite pentru aplicarea normelor internaţionale ale muncii;
    g) studiază experienţa internaţională, participă la acţiunile organizaţiilor de peste hotare vizînd sfera relaţiilor de muncă şi parteneriatului social;
    h) participă, prin reprezentanţi, la conferinţe, seminare, şedinţe, mese rotunde şi organizează astfel de acţiuni în probleme ce ţin de competenţa sa;
    i) analizează şi atenuează situaţiile conflictuale dintre partenerii sociali la nivel naţional, de ramură şi teritorial;
    j) adoptă planurile proprii de lucru;
    k) aprobă regulamentul său;
    l) aprobă regulamentul-tip al comisiei pentru dialogul social "angajator-salariaţi";
    m) îndeplineşte alte atribuţii în limitele competenţei sale şi în condiţiile legii.
    Articolul 11. Drepturile Comisiei naţionale
    Comisia naţională are următoarele drepturi:
    a) să coordoneze cu Guvernul, patronatele şi sindicatele iniţiativele proprii ce vizează domeniul muncii, relaţiile social-economice, precum şi iniţiativele privind promovarea parteneriatului social;
    b) să antreneze în activitatea sa conducători şi specialişti din organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, din autorităţile administraţiei publice locale, din patronate şi sindicate, precum şi patroni şi experţi independenţi;
    c) să examineze proiectele de acte normative din domeniul muncii şi cel social-economic;
    d) să adopte hotărîri cu caracter de recomandare în chestiunile ce ţin de competenţa sa, hotărîri pe care organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, autorităţile administraţiei publice locale, patronatele şi sindicatele urmează să le examineze în mod obligatoriu şi să informeze în scris comisia despre rezultatele examinării;
   
[Art.11 lit.d) modificată prin LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    e) să solicite şi să primească din partea organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi din partea  unităţilor economice, informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor sale;
    f) să stabilească relaţii cu structuri şi organisme internaţionale în domeniul relaţiilor de muncă şi al parteneriatului social;
   
g) să solicite prelungirea termenului de prezentare a recomandărilor la proiectele de acte normative din domeniul muncii şi cel social-economic.
    [Art.11 lit.g) introdusă prin LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    Articolul 12. Biroul executiv al Comisiei naţionale
    (1) Biroul executiv al Comisiei naţionale este organul ei permanent care îi asigură conducerea în perioada dintre şedinţe.
    (2) Din componenţa biroului executiv al Comisiei naţionale fac parte:
    a) preşedintele comisiei;
    b) vicepreşedinţii comisiei;
    c) cîte un  reprezentant din partea fiecărui partener social.
    (3) Biroul executiv al Comisiei naţionale:
    a) aprobă planurile de lucru, agendele şedinţelor şi programele de acţiuni ale comisiei;
    b) elaborează deciziile şi propunerile privind participarea la acţiunile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi la alte acţiuni internaţionale similare;
    c) pune în dezbatere prealabilă chestiunile pregătite de comisiile de specialitate spre examinare la şedinţele Comisiei naţionale;
    d) convoacă şedinţele Comisiei naţionale la propunerea preşedintelui sau a uneia dintre părţile ei;
    e) coordonează activitatea consiliilor de specialitate;
    f) solicită Comisiei naţionale revocarea membrului sau a membrului ei supleant care nu s-a prezentat fără motive întemeiate la două şedinţe consecutive ale acesteia;
    g) exercită alte funcţii, în limitele competenţei, în condiţiile legii şi potrivit regulamentului Comisiei naţionale.
    (4) Biroul executiv adoptă decizii, în limitele competenţei, cu votul majorităţii membrilor săi.
    Articolul 13. Preşedintele Comisiei naţionale
    (1) Funcţia de preşedinte al Comisiei naţionale o exercită coordonatorul părţii guvernamentale.
    (2) Atribuţiile de preşedinte al Comisiei naţionale se stabilesc în regulamentul acesteia.
    (3) Preşedintele Comisiei naţionale reprezintă comisia în relaţiile cu terţii, în limitele competenţei sale, şi este responsabil de chestiunile aferente domeniului de activitate al comisiei.
    Articolul 14. Vicepreşedinţii Comisiei naţionale
    (1) Funcţia de vicepreşedinte al Comisiei naţionale este exercitată de coordonatorii din partea patronatelor şi sindicatelor.
    (2) Atribuţiile de vicepreşedinte al Comisiei naţionale se stabilesc în regulamentul acesteia.
    Articolul 15. Secretariatul Comisiei naţionale
    (1) Secretariatul Comisiei naţionale este organul administrativ care asigură funcţionarea comisiei.
    (2)  Secretariatul Comisiei naţionale se creează în cadrul Cancelariei de Stat şi include cel puţin 3 membri, numiţi şi eliberaţi din funcţie de către secretarul general al Guvernului, la propunerea biroului executiv al comisiei.
   
[Art.15 al.(2) modificat prin LP58 din 01.04.11, MO65-68/22.04.11 art.167]
    [Art.15 al.(2) modificat prin LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443]
    (3) Activitatea secretariatului Comisiei naţionale este dirijată de secretarul ei.
    (4) Funcţiile de secretar şi de membru al secretariatului Comisiei naţionale sînt incompatibile cu cele de membru sau de membru supleant al comisiei.
    (5) Atribuţiile secretariatului şi ale secretarului Comisiei naţionale se stabilesc în regulamentul ei.
    Articolul 16. Consiliile de specialitate ale Comisiei
                          naţionale
    (1) Pentru a-şi exercita atribuţiile, Comisia naţională poate crea consilii de specialitate (permanente sau temporare).
    (2) Numărul consiliilor de specialitate, denumirea, statutul şi modul lor de funcţionare se stabilesc în Regulamentul Comisiei naţionale.
    (3) Componenţa numerică şi nominală a fiecărui consiliu de specialitate se stabileşte în şedinţa Comisiei naţionale, la propunerea biroului ei executiv.
    Articolul 17. Organizarea activităţii Comisiei naţionale
    (1) Comisia naţională îşi desfăşoară activitatea în formă de şedinţe publice.
    (2) Şedinţele Comisiei naţionale  se convoacă ori de cîte ori este nevoie, conform planului de lucru, dar nu mai rar decît o dată pe lună.
    (3) Decizia de convocare în şedinţă a Comisiei naţionale aparţine biroului ei executiv.
    (4) Pentru validitatea deliberărilor şedinţei Comisiei naţionale este necesară prezenţa a cel puţin 2/3 din membrii ei şi reprezentarea fiecărei părţi de către cel puţin 4 membri.
    (5) Comisia naţională adoptă hotărîri, în limitele competenţei, prin consensul părţilor acesteia.
    [Art.17 al.(5) în redacția LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    (6) În cazul în care nu s-a ajuns la un consens, Comisia națională poate adopta, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți la ședință, una dintre următoarele hotărîri privind chestiunile examinate:
    a) să transfere chestiunea pentru examinare suplimentară către unul dintre consiliile de specialitate (permanente sau temporare);
    b) să transfere chestiunea pentru examinare repetată în una dintre ședințele următoare ale Comisiei naționale;
    c) să respingă chestiunea, fără examinare suplimentară.
    [Art.17 al.(6) în redacția LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    [Art.17 al.(7) abrogat prin LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    (8) Hotărîrile Comisiei naţionale și procesele-verbale ale şedinţelor acesteia, care se întocmesc de secretariatul comisiei, se semnează de președintele, vicepreședinții şi secretarul acesteia şi se expediază partenerilor sociali şi autorităţilor interesate în decurs de 5 zile de la data ședinței respective.
    [Art.17 al.(8) în redacția LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    [Art.17 al.(9) abrogat prin LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    (10) Alte prevederi ce ţin de organizarea activităţii Comisiei naţionale pot fi stabilite în regulamentul ei.
Capitolul III
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COMISIILOR
DE RAMURĂ ŞI A COMISIILOR TERITORIALE
    Articolul 18. Comisiile de ramură şi comisiile teritoriale
    (1) Comisiile de ramură şi comisiile teritoriale sînt organe tripartite, constituite în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art.4, al stabilirii bazelor de reglementare a relaţiilor din sfera muncii şi din sfera social-economică dintr-o anumită ramură a economiei sau dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială de nivelul doi, precum şi în scopul  menţinerii climatului de stabilitate şi pace socială.
    (2) Comisiile de ramură şi comisiile teritoriale au un rol consultativ la elaborarea strategiilor şi politicilor social-economice la nivel de ramură sau la nivel teritorial, la aplanarea situaţiilor conflictuale apărute la nivelurile nominalizate între partenerii sociali.
    Articolul 19. Formarea şi componenţa comisiilor de
                          ramură şi comisiilor teritoriale
    (1) Comisiile de ramură şi comisiile teritoriale se formează pe principii de paritate, în baza deciziilor comune ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, autorităţilor administraţiei publice locale, patronatelor şi sindicatelor din ramuri şi teritorii.
    (2) Avînd o  structură tripartită şi fiind create pe principii de paritate, comisiile de ramură şi comisiile teritoriale includ în componenţa lor cîte 4 membri şi 2 membri supleanţi, numiţi de fiecare partener social.
    (3) La nivel de ramură, comisiile se formează din reprezentanţi:
    a) ai ministerelor, altor autorităţi administrative centrale, numiţi de conducătorii acestor autorităţi;
    b) ai sindicatelor, numiţi de organele sindicale de ramură;
    c) ai patronatelor, numiţi de patronatele de ramură.
    (4) La nivel teritorial, comisiile se formează din reprezentanţi:
    a) ai autorităţilor administraţiei publice locale, numiţi de conducătorii acestor autorităţi;
    b) ai sindicatelor, numiţi de organele sindicale teritoriale;
    c) ai patronatelor, numiţi de patronatele teritoriale; în cazul în care, la nivel teritorial, nu sînt constituite patronate teritoriale, reprezentanţii patronatelor pot fi numiţi de confederaţiile patronatelor la nivel naţional, patronatelor de ramură sau de patroni persoane juridice înregistraţi în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
    (5) Comisiile de ramură şi comisiile teritoriale se consideră legal constituite la data la care toţi membrii şi membrii lor supleanţi sînt numiţi de partenerii sociali.
    Articolul 20. Membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor
                         de ramură şi ai comisiilor teritoriale
    (1) Membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor de ramură şi ai comisiilor teritoriale sînt numiţi pe o perioadă de 3 ani.
    (2) Poate fi numită membru sau membru supleant al comisiei de ramură sau al comisiei teritoriale persoana care întruneşte următoarele condiţii:
    a) este cetăţean al Republicii Moldova;
    b) în privința persoanei nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;
    [Art.20 al.(2), lit.b) în redacția LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    c) nu are antecedente penale.
    (3) Calitatea de membru sau de membru supleant al comisiei de ramură sau al comisiei teritoriale încetează în caz de:
    a) revocare;
    b) expirare a mandatului;
    [Art.20 al.(3), lit.b) în redacția LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    c) încetare a raporturilor de muncă în funcţia de bază;
    d) renunţare la calitatea de membru al comisiei;
    e) rămînere definitivă a sentinţei de condamnare;
    f) deces.
    (4) Membrul sau membrul supleant al comisiei de ramură şi cel al comisiei teritoriale pot fi revocaţi.
    (5) Procedurile de numire şi de revocare a membrilor şi membrilor supleanţi ai comisiilor de ramură şi ai comisiilor teritoriale se stabilesc de regulamentele lor.
    (6) În caz de neprezentare a membrului sau a membrului supleant al comisiei de ramură sau al comisiei teritoriale fără motive întemeiate la două şedinţe consecutive, comisia, la solicitarea preşedintelui, îl poate revoca prin decizie.
    (7)  În cazul absenţei motivate, membrul comisiei de ramură sau cel al comisiei teritoriale poate fi înlocuit de un membru supleant, care reprezintă partenerul social respectiv şi este împuternicit de acesta.
    (8) Membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor de ramură şi ai comisiilor teritoriale îşi exercită funcţiile fără a fi remuneraţi.
    Articolul 21. Organele comisiilor de ramură şi cele ale
                          comisiilor teritoriale
    Comisiile de ramură şi comisiile teritoriale au următoarele organe de lucru:
    a) preşedintele;
    b) secretarul;
    c) consiliile de specialitate (permanente sau temporare).
    Articolul 22. Atribuţiile comisiilor de ramură şi ale
                          comisiilor teritoriale
    Comisiile de ramură şi comisiile teritoriale au următoarele atribuţii:
    a) armonizează interesele ministerelor, altor autorităţi administrative centrale, ale autorităţilor administraţiei publice locale, patronatelor şi sindicatelor în procesul elaborării bazelor de reglementare a relaţiilor de muncă şi a relaţiilor social-economice la nivel de ramură şi la nivel teritorial;
    b) poartă negocieri colective, elaborează şi promovează convenţii colective la nivel de ramură şi la nivel teritorial, contribuie la încheierea acestora şi monitorizează procesul realizării lor, propun măsuri pentru asigurarea realizării;
    c) depistează la nivel de ramură şi la nivel teritorial motivele situaţiilor conflictuale şi tensiunilor sociale din relaţiile de muncă, organizează pregătirea şi expertiza propunerilor menite să prevină astfel de situaţii şi tensiuni;
    d) examinează proiectele programelor locale de utilizare a forţei de muncă şi exercită controlul asupra îndeplinirii lor, elaborează propuneri privind utilizarea eficientă a forţei de muncă, crearea a noi locuri de muncă şi ridicarea gradului de ocupare a populaţiei, propun măsuri de combatere a şomajului la nivel de ramură şi la nivel teritorial;
    e) înaintează propuneri privind asigurarea respectării drepturilor şi intereselor salariaţilor din ramură sau din teritoriu;
    f) determină oportunitatea iniţiativei legislative în probleme sociale şi probleme ale muncii la nivel de ramură şi la nivel teritorial, elaborează propuneri spre a fi prezentate Guvernului, altor autorităţi abilitate cu o astfel de iniţiativă, conform legislaţiei în vigoare;
    g) participă, prin reprezentanţi, la conferinţe, seminare, şedinţe, mese rotunde şi organizează astfel de acţiuni în probleme ce ţin de competenţa lor;
    h) adoptă planurile proprii de lucru;
    i) aprobă regulamentele proprii;
    j) îndeplinesc alte atribuţii în limitele competenţei lor şi în condiţiile legii.
    Articolul 23. Drepturile comisiilor de ramură şi ale
                          comisiilor teritoriale
    Comisiile de ramură şi comisiile teritoriale au următoarele drepturi:
    a) să coordoneze cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu patronatele şi sindicatele din ramuri şi teritorii iniţiativele proprii ce vizează domeniul muncii, relaţiile social-economice, promovarea parteneriatului social la nivel de ramură şi la nivel teritorial;
    b) să coordoneze elaborarea şi realizarea convenţiilor colective la nivel de ramură şi la nivel teritorial;
    c) să adopte decizii cu caracter de recomandare în chestiunile ce ţin de competenţa lor, decizii pe care organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, autorităţile administraţiei publice locale, patronatele şi sindicatele de ramură sau cele teritoriale urmează să le examineze în mod obligatoriu şi să informeze în scris comisiile respective despre rezultatele examinării;
    d) să solicite şi să primească din partea organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi din partea unităţilor economice informaţii, necesare îndeplinirii atribuţiilor lor;
    e) să stabilească relaţii cu structuri şi organisme internaţionale în domeniul relaţiilor de muncă şi al parteneriatului social.
    Articolul 24. Preşedinţii comisiilor de ramură şi ai
                         comisiilor teritoriale
    (1) Funcţia de preşedinte al comisiei de ramură o exercită un adjunct al conducătorului organului central de specialitate al administraţiei publice sau un adjunct al conducătorului unei alte autorităţi a administraţiei publice centrale din ramura respectivă, iar cea de preşedinte al comisiei teritoriale, un adjunct al  conducătorului autorităţii administraţiei publice locale.
    (2) Atribuţiile de preşedinte al comisiei de ramură şi de preşedinte al comisiei teritoriale se stabilesc în regulamentul comisiei respective.
    (3) Preşedintele comisiei de ramură şi preşedintele comisiei teritoriale reprezintă comisia în relaţiile cu terţii, în limitele competenţei, fiind responsabili de chestiunile aferente domeniului de activitate al comisiei.
    Articolul 25. Secretarii comisiilor de ramură şi ai
                         comisiilor teritoriale
    (1) Funcţia de secretar al comisiei de ramură şi cea de secretar al comisiei teritoriale se instituie în cadrul organului central de specialitate al administraţiei publice şi, respectiv, al autorităţii administraţiei publice locale pentru asigurarea funcţionării comisiei.
    (2) Secretarul comisiei de ramură şi secretarul comisiei teritoriale se desemnează de conducătorul organului central de specialitate al administraţiei publice şi, respectiv, de conducătorul autorităţii administraţiei publice locale.
    (3) Funcţia de secretar al comisiei de ramură şi cea de secretar al comisiei teritoriale sînt incompatibile cu funcţia de membru sau de membru supleant al comisiei.
    (4) Atribuţiile de secretar al comisiei de ramură şi cele de secretar al comisiei teritoriale se stabilesc în regulamentul comisiei respective.
    Articolul 26. Consiliile de specialitate ale comisiei de
                          ramură şi cele ale comisiei teritoriale
    (1) Pentru desfăşurarea activităţii comisiei de ramură, a comisiei teritoriale, în cadrul lor pot fi create consilii de specialitate (permanente sau temporare).
    (2) Numărul consiliilor de specialitate, denumirea, statutul şi modul lor de funcţionare se stabilesc în regulamentul comisiei de ramură şi în cel al comisiei teritoriale.
    (3) Componenţa numerică şi nominală a fiecărui consiliu de specialitate se stabileşte în şedinţa comisiei de ramură şi, respectiv, în şedinţa comisiei teritoriale.
    Articolul 27. Organizarea activităţii comisiei de ramură
                          şi a comisiei teritoriale
    (1) Comisia de ramură şi comisia teritorială îşi desfăşoară activitatea în formă de şedinţe publice.
    (2) Comisia de ramură şi comisia teritorială se convoacă în şedinţă ori de cîte ori este nevoie, conform planului de lucru, dar nu mai rar decît o dată la 2 luni.
    (3) Decizia de convocare în şedinţă  a comisiei de ramură şi a comisiei teritoriale  aparţine preşedintelui fiecăreia.
    (4) Pentru validitatea deliberărilor şedinţei comisiei de ramură şi ale şedinţei comisiei teritoriale este necesară prezenţa a cel puţin 2/3 din membri şi reprezentarea fiecărei părţi de către cel puţin 3 membri.
    (5) Comisia de ramură și comisia teritorială adoptă, în limitele competenţei, hotărîri. Hotărîrile comisiei de ramură și comisiei teritoriale se adoptă prin consensul părţilor acestora.
    [Art.27 al.(5) în redacția LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    (6) În cazul în care nu s-a ajuns la un consens, comisia de ramură și comisia teritorială pot adopta, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți la ședință, una dintre următoarele hotărîri privind chestiunile examinate:
    a) să transfere chestiunea pentru examinare suplimentară către unul dintre consiliile de specialitate (permanente sau temporare);
    b) să transfere chestiunea pentru examinare repetată în una dintre ședințele următoare ale comisiei;
    c) să respingă chestiunea, fără examinare suplimentară.
    [Art.27 al.(6) în redacția LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    [Art.27 al.(7) abrogat prin LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    (8) Hotărîrile comisiei de ramură și cele ale comisiei teritoriale, precum și procesele-verbale ale şedinţelor acestora, care se întocmesc de secretarul comisiei respective, se semnează de președintele şi secretarul acesteia şi se expediază partenerilor sociali şi autorităţilor interesate în decursul a 5 zile de la data ședinței comisiei respective.
    [Art.27 al.(8) în redacția LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    [Art.27 al.(9) abrogat prin LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
    (10) Alte prevederi ce ţin de organizarea activităţii comisiei de ramură şi a comisiei teritoriale pot fi stabilite în regulamentele lor.
    Capitolul III1
ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA
COMISIILOR DE RAMURĂ BIPARTITE
    Articolul 271. Comisiile de ramură bipartite
    (1) În ramurile în care nu există reprezentanți ai unui partener social, comisiile de ramură se constituie ca organe bipartite în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 4, al stabilirii bazelor de reglementare a relaţiilor din domeniul muncii şi din domeniul social-economic dintr-o anumită ramură a economiei, precum şi în scopul menţinerii climatului de stabilitate şi pace socială.
    (2) Comisiile de ramură bipartite au un rol consultativ la elaborarea strategiilor şi politicilor social-economice, precum și la aplanarea situaţiilor conflictuale apărute între partenerii sociali la nivel de ramură.
    Articolul 272. Formarea şi componenţa comisiilor de ramură
                           bipartite
    (1) Comisiile de ramură bipartite se formează pe principiu de paritate, în baza deciziilor comune ale celor doi parteneri sociali care există într-o anumită ramură a economiei.
    (2) Comisiile de ramură bipartite includ cîte 4 membri şi cîte 2 membri supleanţi, numiţi de doi parteneri sociali.
    (3) Comisiile de ramură bipartite se formează din reprezentanţii a doi dintre următorii parteneri sociali:
    a) ai ministerelor, altor autorităţi administrative centrale, numiţi de conducătorii autorităților respective;
    b) ai sindicatelor, numiţi de organele sindicale de ramură;
    c) ai patronatelor, numiţi de patronatele de ramură.
    (4) Comisiile de ramură bipartite se consideră legal constituite la data la care toţi membrii şi membrii supleanţi ai acestora sînt numiţi de partenerii sociali respectivi.
    Articolul 273. Membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor de
                          ramură bipartite
    (1) Membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor de ramură bipartite sînt numiţi pentru un termen de 3 ani.
    (2) Poate fi numit membru sau membru supleant al comisiei de ramură bipartită persoana care întruneşte următoarele condiţii:
    a) este cetăţean al Republicii Moldova;
    b) în privința persoanei nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;
    c) nu are antecedente penale.
    (3) Calitatea de membru sau de membru supleant al comisiei de ramură bipartită încetează în cazul:
    a) revocării;
    b) expirării mandatului;
    c) încetării raporturilor de muncă în funcţia de bază;
    d) renunţării la calitatea de membru al comisiei;
    e) rămînerii definitive a sentinţei de condamnare;
    f) decesului.
    (4) Membrul sau membrul supleant al comisiei de ramură bipartită poate fi revocat prin decizia părții care l-a numit.
    (5) Procedurile de numire şi de revocare a membrilor şi membrilor supleanţi ai comisiilor de ramură bipartită se stabilesc în regulamentele acestora.
    (6) În caz de neprezentare a membrului sau a membrului supleant al comisiei de ramură bipartită fără motive întemeiate la două şedinţe consecutive, comisia, la solicitarea preşedintelui, îl poate revoca prin hotărîre.
    (7) În cazul absenţei motivate, membrul comisiei de ramură bipartită poate fi înlocuit de un membru supleant, care reprezintă partenerul social respectiv.
    (8) Membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor de ramură bipartite îşi exercită funcțiile fără a fi remunerați.
    Articolul 274. Organele de lucru ale comisiilor de ramură
                           bipartite
    Comisiile de ramură bipartite au următoarele organe de lucru:
    a) preşedintele;
    b) secretarul;
    c) consiliile de specialitate (permanente sau temporare).
    Articolul 275. Atribuţiile comisiilor de ramură bipartite
    Comisiile de ramură bipartite au următoarele atribuţii:
    a) armonizează, după caz, interesele ministerelor, ale altor autorităţi administrative centrale, ale patronatelor şi ale sindicatelor în procesul elaborării actelor care reglementează relaţiile de muncă şi relaţiile social-economice la nivel de ramură;
    b) poartă negocieri colective, elaborează şi promovează convenţii colective la nivel de ramură, contribuie la încheierea acestora şi monitorizează procesul realizării convenţiilor colective, propun măsuri pentru asigurarea realizării acestora;
    c) depistează, la nivel de ramură, motivele situaţiilor conflictuale şi tensiunilor sociale în cadrul relaţiilor de muncă, organizează pregătirea şi expertiza propunerilor menite să prevină astfel de situaţii şi tensiuni;
    d) examinează proiectele programelor ramurale de utilizare a forţei de muncă şi exercită controlul asupra îndeplinirii acestora, elaborează propuneri privind utilizarea eficientă a forţei de muncă, crearea a noi locuri de muncă şi sporirea gradului de ocupare a populaţiei, propun măsuri de combatere a şomajului la nivel de ramură;
    e) înaintează propuneri privind asigurarea respectării drepturilor şi intereselor salariaților din ramura respectivă;
    f) determină oportunitatea iniţiativei legislative în probleme sociale şi probleme ale muncii la nivel de ramură, elaborează propuneri spre a fi prezentate Guvernului, altor autorităţi abilitate cu o astfel de iniţiativă, conform legislaţiei în vigoare;
    g) participă, prin reprezentanţii acestora, la conferinţe, seminare, şedinţe, mese rotunde şi organizează astfel de acţiuni în probleme ce ţin de competenţa lor;
    h) adoptă planurile proprii de lucru;
    i) aprobă regulamentele proprii;
    j) îndeplinesc alte atribuţii în limitele competenţei lor şi în condiţiile legii.
    Articolul 276. Drepturile comisiilor de ramură bipartite
    Comisiile de ramură bipartite au următoarele drepturi:
    a) să coordoneze, după caz, cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, cu patronatele şi sindicatele din ramuri iniţiativele proprii ce vizează domeniul muncii, relaţiile social-economice, promovarea parteneriatului social la nivel de ramură;
    b) să coordoneze elaborarea şi realizarea convenţiilor colective la nivel de ramură;
    c) să adopte hotărîri cu caracter de recomandare în chestiunile ce ţin de competenţa lor;
    d) să solicite și să primească din partea organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, precum şi din partea unităţilor, informaţii necesare îndeplinirii atribuţiilor;
    e) să stabilească relaţii cu structuri şi organisme internaţionale în domeniul relaţiilor de muncă şi al parteneriatului social.
    Articolul 277. Preşedintele comisiei de ramură bipartite
    (1) Funcţia de preşedinte al comisiei de ramură bipartite este exercitată prin rotație de către reprezentanții părților acesteia.
    (2) Modalitatea de realizare a rotației și durata acesteia, precum și atribuţiile preşedintelui comisiei de ramură bipartite se stabilesc în regulamentul comisiei respective.
    (3) Preşedintele comisiei de ramură bipartite reprezintă comisia în relaţiile cu terţii, în limitele competenţei, fiind responsabil de chestiunile aferente domeniului de activitate al comisiei.
    Articolul 278. Secretarul comisiei de ramură bipartite
    (1) Funcţia de secretar al comisiei de ramură bipartite este exercitată de către reprezentantul părții care deține președinția acesteia.
    (2) Funcţia de secretar al comisiei de ramură bipartite este incompatibilă cu funcţia de membru sau de membru supleant al comisiei respective.
    (3) Atribuţiile secretarului comisiei de ramură bipartite se stabilesc în regulamentul comisiei respective.
    Articolul 279. Consiliile de specialitate ale comisiei de
                          ramură bipartite
    (1) Pentru exercitarea atribuțiilor comisiei de ramură bipartite, în cadrul acesteia pot fi create consilii de specialitate (permanente sau temporare).
    (2) Numărul consiliilor de specialitate, denumirea, statutul şi modul de funcţionare ale acestora se stabilesc în regulamentul comisiei de ramură bipartite.
    (3) Componenţa numerică şi cea nominală ale fiecărui consiliu de specialitate se stabilesc în şedinţa comisiei de ramură bipartite.
    Articolul 2710. Organizarea activităţii comisiei de ramură
                             bipartite
    (1) Comisia de ramură bipartită îşi desfăşoară activitatea sub formă de şedinţe publice.
    (2) Comisia de ramură bipartită se convoacă în şedinţă ori de cîte ori este necesar, conform planului de lucru, dar nu mai rar de o dată la 2 luni.
    (3) Decizia privind convocarea în şedinţă a comisiei de ramură bipartite aparţine preşedintelui acesteia.
    (4) Pentru validitatea deliberărilor şedinţei comisiei de ramură bipartite este necesară prezenţa a cel puţin 3 membri din partea fiecărui partener social.
    (5) Comisia de ramură bipartită adoptă hotărîri, în limitele competenţei, prin consensul părţilor acesteia.
    (6) În cazul în care nu s-a ajuns la un consens, comisia poate adopta, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți la ședință, una dintre următoarele hotărîri privind chestiunile examinate:
    a) să transfere chestiunea pentru examinare suplimentară către una dintre comisiile de specialitate (permanente sau temporare);
    b) să transfere chestiunea pentru examinare repetată în una dintre ședințele următoare ale comisiei;
    c) să respingă chestiunea, fără examinare suplimentară.
    (7) Hotărîrile comisiei de ramură bipartite și procesele-verbale ale şedinţelor acesteia, care se întocmesc de secretarul comisiei, se semnează de președintele şi secretarul acesteia şi se expediază partenerilor sociali şi autorităţilor interesate în decurs de 5 zile calendaristice de la data ședinței comisiei.
    (8) Alte prevederi ce ţin de organizarea activităţii comisiilor de ramură bipartite pot fi stabilite în regulamentele comisiilor respective.
    Articolul 2711. Asigurarea financiară și tehnico-materială a
                             activităţii  comisiei de ramură bipartite
    Asigurarea financiară și tehnico-materială a activității comisiei de ramură bipartite se efectuează din sursele financiare ale părților, în modul prevăzut de regulamentele acestora.
    [Capitolul III1 introdus prin LP106 din 14.06.18, MO277-284/27.07.18 art.415]
Capitolul IV
DISPOZIŢII FINALE
    Articolul 28
    Asigurarea financiară şi tehnico-materială a activităţii Comisiei naţionale se efectuează de la bugetul de stat, iar a activităţii comisiilor de ramură şi comisiilor teritoriale, de la bugetele organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi, respectiv, ale autorităţilor administraţiei publice locale.
    Articolul 29
    Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
    va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;
    va adopta actele normative necesare executării prevederilor prezentei legi;
    va întreprinde alte măsuri necesare punerii în aplicare a prezentei legi,  studierii  şi aplicării  prevederilor ei de către subiectele de drept.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                    Marian LUPU

    Nr.245-XVI. Chişinău, 21 iulie 2006.