RMSPS59/2004
ID intern unic:  317193
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL SANĂTĂŢII ŞI PROTECTIEI SOCIALE
REGULI Nr. 59
din  18.04.2004
REGULI ŞI NORMATIVE
SANITARO-EPIDEMIOLOGICE DE STAT
PRIVIND PREGĂTIREA ŞI DISTRIBUIREA PRODUSELOR
ALIMENTARE LA BORDUL AERONAVELOR ÎNREGISTRATE
 ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Publicat : 01.09.2006 în Monitorul Oficial Nr. 138-141     art Nr : 476
    "Aprob"                                                         "Coordonat"
    Viceministrul sănătăţii                               Administraţia de Stat a
    Medic-şef sanitar de stat                          Aviaţiei Civile a
    al Republicii Moldova                              Republicii Moldova
    dl________   I.Bahnarel                          Director general
    18 aprilie 2004                                        dl________V.Petraş
    Nr. 06.10.3.59                                        26 septembrie 2002
                                                                    Nr.__________
REGULI ŞI NORMATIVE
SANITARO-EPIDEMIOLOGICE DE STAT PRIVIND PREGĂTIREA
ŞI DISTRIBUIREA PRODUSELOR ALIMENTARE LA BORDUL
AERONAVELOR ÎNREGISTRATE  ÎN REPUBLICA MOLDOVA
    1. Dispoziţii generale
    1.1. Definiţii:
    Autolift  - autocamion cu lift, care transportă produsele alimentare la bordul aeronavei, dotat cu instalaţie frigorifică.
    Catering  - secţia care achiziţionează şi  prelucrează materia primă, prepară şi ambalează produsul finit pentru alimentaţia la bord,  oportun situată pe teritoriul aeroportului.
    Zbor cu statut special -  ruta la bordul aeronavei căreia se află delegaţiile oficiale parlamentare, guvernamentale sau ale  Preşedinţiei Republicii Moldova.
    Proces tehnologic - fluxul tehnologic de preparare a bucatelor.
    Termometru electronic - măsoară temperatura în profunzimea produsului la adîncimea de minim 0,5 (Ă/-) 0,1 cm de la suprafaţă, conform documentelor normative în vigoare.
    Produse potenţial periculoase - produse, care după natura sa pot fi periculoase ca produse finite:
    a) produse lactate în componenţa cărora intră lapte nepasteurizat (crud);
    b) semifabricate din carne de pasăre, ouă crude şi alte produse ce le conţin;
    c) carne crudă, moluşte crude şi peşte, neprelucrate  termic.
    Produse finite -  produse alimentare consumabile.
    Programul de instruire igienică - curs elementar de cunoştinţe sanitare în alimentaţia publică.
    1.2. Prezentele reguli sanitare sînt elaborate de Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă şi stabileşte cerinţele sanitare faţă de încăperile de producere şi utilajul tehnologic, transportarea, achiziţionarea şi depozitarea produselor alimentare, prelucrarea producţiei de bază, pregătirea şi realizarea produselor alimentare, transportarea produselor şi veselei la bord, condiţiile şi termenele de distribuire a produselor la bordul aeronavelor precum şi condiţiile de muncă şi  igienă personală a lucrătorilor.
    1.3. Prezentele reguli sanitare sînt elaborate în conformitate cu noile tehnologii,  utilizate în Secţiile "Catering",  luîndu-se în consideraţie specificul organizării alimentaţiei pasagerilor şi a membrilor echipajului în timpul zborurilor conform «Legii privind asigurarea sanitaro- epidemiologică  a populaţiei Republicii Moldova» nr. 1513 - XII-93 şi a normelor existente ce reglementează supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat.
    1.4. Prezentele reguli sanitare se răspîndesc asupra întreprinderilor "Catering", companiilor aeriene şi întreprinderilor din aviaţia civilă, care asigură pasagerii şi membrii echipajelor cu produse alimentare la bordul aeronavelor pe rutele internaţionale şi locale.
    1.5. Pregătirea alimentaţiei de bord se produce numai în întreprinderile de tip "Catering". Certificarea acestor întreprinderi se efectuează de către Serviciul sanitaro- epidemiologic de Stat în colaborare cu Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile.
    1.6. Prepararea şi depozitarea produselor finite, băuturilor răcoritoare, oferite pasagerilor şi membrilor echipajelor în timpul zborului, se efectuează doar în secţiile "Catering".
    1.7. Proiectarea noilor secţii de aprovizionare cu alimentaţie de bord şi reconstrucţia celor existente trebuie să corespundă cerinţelor şi normelor igienice în vigoare şi se coordonează cu Serviciul sanitaro-epidemiologic de Stat.
    1.8. Baza normativă şi metodologică departamentală, reglementarea şi asigurarea cerinţelor sanitare şi igienice, trebuie să fie efectuată în corespundere cu prezentele reguli şi norme igienice.
    1.9. Se abrogă «Regulile sanitare de asigurare a pasagerilor cu alimentaţie la bordul aeronavelor cu multe locuri», nr. 1007-73 din 01.03.73, ratificate de Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova.
    1.10. Prezentele  reguli sanitare intră în vigoare din momentul aprobării.
    2. Baza normativă
    2.1. «Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei» nr. 1513-XII din 16.06.1993.
    2.2.  "Legea pentru modificarea  şi completarea  Legii nr.1513-XII din 16 iunie1993 privind asigurarea sanitaro- epidemiologică a populaţiei" nr.1448-XV din 08 noiembrie 2002.
    2.3. «Regulamentul  privind supravegherea sanitaro- epidemiologică de stat în Republica Moldova» aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 423 din 03.05.2000.
    2.4. «Regulile sanitare pentru întreprinderile din sfera alimentaţiei publice, inclusiv secţiile de cofetărie şi întreprinderile care produc îngheţată moale», Regulile Sanitare nr. 42-123-5777-91.
    2.5. Indicaţii metodice «Privind efectuarea supravegherii sanitaro - epidemiologice de stat asupra importului de materii prime şi produse alimentare». Regulile sanitare referitor la importul de materii prime şi produse alimentare nr. 06.10.3.8. din 21.12.1994.
    2.6. «Cerinţele igienice cu privire la calitatea apei în sistemele centralizate de asigurare cu apă», conform  STAS 2874-82 «Apa potabilă».
    2.7. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 255 din 17.06.1996 «Cu privire la organizarea obligatorie a examenului medical al salariaţilor din întreprinderile alimentare, instituţiile medicale, comunale şi cele pentru copii».
    2.8. Îndrumar pentru medicul de zbor pe alimentaţia echipajelor de zbor -1982.
    2.9. Indicaţii metodice a «Şcolii comerciale  superioare» «Avia business»«Aviaconsulting».
    2.10. «Analiza securităţii în punctele critice de control» - an.1998.
    2.11. «Culegeri de recete şi produse culinare destinate întreprinderilor din sfera alimentaţiei publice» 1983.
    2.12. Cerinţe  medico-biologice nr. 5061.
    2.13. Instrucţiunea nr.1135 despre anchetarea, evidenţa şi realizarea identificării de laborator de Serviciul sanitaro - epidemiologic în caz de intoxicaţie alimentară.
    3.  Cerinţe igienice faţă de teren
    3.1. Secţiile de alimentaţie trebuie amplasate la distanţa cea mai apropiată de parcarea aeronavelor, luînd în consideraţie că timpul-limită de distribuire a produselor alimentare să nu depăşească 3 ore la temperatura de 60C.  Mijlocul de transportare a produselor nominalizate trebuie dotat cu utilaj frigorific. Asigurarea cu produse alimentare la bordul aeronavelor de către alte întreprinderi din sfera alimentaţiei publice se coordonează cu Serviciul sanitaro- epidemiologic de Stat.
    3.2. Teritoriul întreprinderii trebuie să fie repartizat astfel încît apele pluviale şi nivale,  apele reziduale  de la spălarea estacadelor să se scurgă direct în sistema de canalizare.
    3.3. Căile de acces a transportului şi pietonilor, teritoriul destinat încărcării şi descărcării  produselor trebuie asfaltate.
    3.4. Nu se permite sădirea pomilor a căror flori au puf.
    3.5. Pe teren trebuie să fie o zonă de odihnă pentru lucrători.
    3.6. Pentru colectarea reziduurilor solide, în conformitate cu legislaţia ecologică,  se instalează urne metalice sau din masă plastică cu capace, pe un teren asfaltat sau betonat cu gratii pentru evitarea pătrunderii animalelor, păsărilor.
    Terenul pentru reziduuri solide trebuie să fie la o distanţă de 50 (cincizeci) metri de la încăperile de producere şi depozitare ale produselor alimentare. Dezinfecţia se efectuează în fiecare zi, după transportarea reziduurilor. Vara sînt luate măsuri de preîntîmpinare a înmulţirii şi răspîndirii muştelor.
    3.7. Pe teritoriul întreprinderii trebuie să fie păstrată permanent curăţenia. În perioada de vară zilnic trebuie efectuată dereticarea teritoriului cu apă şi soluţii dezinfectante de 10% de clorură de var sau altele.
    4. Cerinţe igienice faţă de aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizarea
    4.1. Întreprinderea trebuie să fie conectată la reţeaua centralizată de apeduct.
    4.2. Punctul de racordare la apeduct trebuie să se afle într-o încăpere izolată, care va  fi utilată cu manometru, robinet pentru colectarea probelor de apă, canale de scurgere, supape reversibile. Întreprinderea trebuie să dispună de o schemă a sistemei de canalizare şi apeduct.
    4.3. Apa utilizată pentru necesităţile de producere, potabile etc. trebuie să corespundă cerinţelor STAS-ului "Apa potabilă".
    4.4. Pentru spălarea teritoriului poate fi utilizată apa tehnică, care trebuie să fie izolată de reţeaua cu apă potabilă, ambele trebuie să fie vopsite în culori diferite. În punctele respective de aprovizionare cu apă trebuie să fie inscripţiile: "Potabilă", "Tehnică".
    Calitatea apei potabile  întrebuinţate în "Catering" trebuie să corespundă cerinţelor sanitaro-igienice în vigoare.
    4.5. Pentru eliminarea apelor de scurgere şi menajere din secţia de producere trebuie să existe un sistem de canalizare unit cu sistemul de canalizare centralizat.
    4.6. Sistemul de canalizare al secţiei de producere trebuie să fie dotat cu separatoare de grăsimi.
    5. Cerinţe igienice faţă de încăperile de producere
    5.1. Planificarea întreprinderilor "Catering" trebuie să fie efectuată în strictă conformitate cu cerinţele proceselor tehnologice şi să prevadă lipsa intersecţiilor fluxurilor de materie primă cu produsele finite, lipsa intersecţiilor fluxurilor de veselă curată cu cea murdară.
    5.2. Depozitele şi camerele frigorifice trebuie să fie maximal apropiate de zonele de producere pentru a reduce timpul aflării produselor alimentare în afara zonei de răcire.
    5.3. Pereţii şi tavanele tuturor încăperilor de depozitare şi ale celor secundare, ale coridoarelor trebuie să aibă o suprafaţă netedă fără fisuri şi să fie construite din materiale durabile  care se spală şi se prelucrează uşor.
    5.4. Pereţii şi tavanele încăperilor unde se pregătesc produsele trebuie să aibă o suprafaţă netedă, construite din materiale durabile.
Curăţarea pereţilor trebuie să fie efectuată zilnic la sfîrşitul zilei de muncă, utilizîndu-se o soluţie de detergent. O dată pe săptămînă pereţii se spală cu apă fierbinte şi se dezinfectează cu soluţie de clorură de var - 200 mg /litru.
    5.5. Podeaua în încăperile de producere trebuie să fie fără fisuri şi găuri, puţin înclinată pentru scurgerea lichidului către tapuri. Podeaua trebuie să fie confecţionată din materiale nelunecoase, rezistente la soluţii acide şi alcaline şi să nu permită străbaterea apei.
    5.6. Curăţarea podelei în secţiile de producere trebuie să se efectueze la sfîrşitul zilei de muncă cu detergenţi, substanţe dezinfectante, soluţii degresante. După spălare  podeaua se şterge  pînă  la uscat. În caz de necesitate podeaua se spală şi în timpul zilei de muncă.
    Tapurile trebuie spălate, dezinfectate şi şterse nu mai puţin de o dată pe schimb.
    5.7. Geamurile din partea exterioară se spală nu mai rar de 2 ori pe an, iar din partea interioară - zilnic, pentru a înlătura praful şi funinginea.
    5.8. La intrare în fiecare secţie trebuie să fie un covoraş îmbibat cu soluţie-dezinfectant, cu un conţinut de clor activ 400 mg / litru.
    5.9. Uşile din interior se şterg zilnic cu cîrpe curate, cu soluţie de detergenţi şi dezinfectante.
    5.10. În toate încăperile trebuie să fie instalate lavoare cu apă fierbinte şi rece, instalaţii cu săpun lichid şi şerveţele de unică folosinţă.
    5.11. La întreprinderile de producere se instalează cutii din masă plastică cu capac şi pachet pentru colectarea rebutului sanitar (produsele care au căzut pe podea, mănuşile şi şerveţelele de unică folosinţă). După ce au fost umpluţi, sacii se  expediază în lăzile de gunoi, iar în cutii se aranjează pachete noi. Se recomandă  utilizarea cutiilor cu capac ce se deschid cu ajutorul pedalei.
    5.12. O dată în lună (în dependenţă de planul de producere) se organizează ziua de igienizare pentru a efectua dereticarea generală cu o dezinfecţie ulterioară a tuturor încăperilor, utilajului şi a inventarului (cu soluţie de clorură de var de 0,2%) sau cu alte preparate permise de MSRM.
    5.13. Congelatoarele pentru păstrarea produselor finite şi a materiei prime care îngheaţă rapid trebuie să asigure un regim de temperatură (-180C Ă60C). Toate încăperile cu regim special  trebuie să dispună de termometre şi să fie efectuat un control al temperaturii  de 2 ori pe schimb cu înregistrarea  într-un registru special.
    5.14. Pentru toate încăperile trebuie să fie elaborate tabele de efectuare a curăţeniei şi dezinfecţiei. Şeful schimbului trebuie să verifice conformitatea executării acestora.
    5.15. Inventarul pentru dereticare, soluţiile dezinfectante se păstrează într-o încăpere specială. Inventarul trebuie să fie marcat cu diferite culori şi să fie indicată destinaţia lor: încăperi de producere, încăperi secundare, vestiare, WC etc.
    5.16. Situaţia sanitară a întreprinderilor "Catering"; a calităţii producţiei gata şi a apei potabile pentru deservirea aeronavelor din reţeaua centralizată se stabileşte prin controlul bacteriologic o dată în zece zile de către Serviciul sanitaro-epidemiologic de Stat.
    6. Cerinţe igienice faţă de încăperile auxiliare
    6.1. Încăperile secundare includ: vestiare, încăperi pentru primirea echipamentului sanitar murdar şi eliberarea celui curat, WC, duşuri, încăperi destinate igienei personale a femeilor (cu un personal de minimum 100 de femei).
    6.2. Vestiarele pentru haine personale şi cele pentru echipament sanitar sînt situate separat.
    6.3. Sasurile la intrarea în WC trebuie să dispună de cuiere pentru echipament  sanitar,  lavoare, soluţie de detergent şi dezinfectant, şervete de uz unic sau  uscător electric.
    6.4. Dereticarea încăperilor secundare se efectuează o dată în schimb de către personalul tehnic special. Podeaua, pereţii şi inventarul se dezinfectează.
    6.5. Pentru curăţarea şi dezinfectarea anexelor sanitare trebuie să existe inventar special, marcat.
    6.6. În încăperile secundare consumarea produselor alimentare este interzisă.
    7. Cerinţe igienice faţă de utilajul tehnologic, inventarul, ambalajul, vesela şi utilajul de bord
    7.1. Instalarea utilajului tehnologic trebuie să asigure continuitatea proceselor tehnologice de producere, accesul liber pentru lucrători şi persoanele care efectuează prelucrarea sanitară, precum şi crearea condiţiilor pentru respectarea  tehnicii de securitate.
    7.2. Utilajul tehnologic, maşinile, inventarul, vesela, cutiile pentru  veselă, vesela de bord şi utilajul bufet-bucătărie mobil al întreprinderilor, trebuie să fie confecţionate din materiale, care sînt permise şi certificate de  Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.
    7.3. Utilajul tehnologic, maşinile, inventarul, vesela, cutiile pentru veselă, vesela de bord, utilajul bufet-bucătărie mobil, trebuie să fie supus prelucrării sanitare respective (dezinfecţie, spălare şi uscare).
    7.4. Utilajul tehnologic pentru prelucrarea produselor brute şi finite trebuie să fie păstrat separat şi marcat cu diferite culori sau inscripţii.
    7.5. Fundurile de tranşat trebuie să fie confecţionate din material sintetic care se curăţă uşor şi trebuie să fie marcate.
    7.6. Maşinile, inventarul, vesela, mesele de lucru, rafturile şi stelajele vor fi confecţionate din material inoxidabil cu suprafaţă netedă şi  permanent menţinute în curăţenie.
    7.7. În componenţa utilajului tehnologic trebuie să intre frigidere pentru răcire rapidă (congelare) a producţiei finite (la -180C)  şi containere izotermice.
    7.8. Materia primă şi produsele  alimentare finite trebuie păstrate aparte, în frigidere separate. Temperatura de păstrare nu trebuie să depăşească Ă50 C.
    7.9. Temperatura în camerele de congelare trebuie să fie ( -180C).
    7.10. Frigiderele, camerele de congelare, camerele frigorifice trebuie să fie dotate cu termometre.
    Supravegherea temperaturii şi înregistrarea ei se efectuează de către bucătarul-şef sau şeful de tură (de 2 ori în schimb).
    7.11. Toate secţiile de producere  trebuie să dispună de termometre.
    7.12. Stelajurile şi rafturile în frigiderele depozitare, camerele de congelare şi în alte depozite cu temperatură joasă  se confecţionează din material inoxidabil sau oţel galvanizat, precum şi din masă plastică. Lemnul în aceste scopuri nu se utilizează.
    7.13. Distanţa minimală dintre rafturi în frigiderele depozitare şi alte depozite, unde se păstrează produsele neambalate, trebuie să fie de 30 cm, iar distanţa de la perete - 5 cm.
    7.14. Utilajul bufetului mobil (cărucioarele, containerele, fierbătoarele etc.) trebuie să fie închis ermetic.
    7.15. Este interzisă utilizarea containerelor, fierbătoarelor şi a altor utilaje în stare deteriorată, a veselei de bord cu margini sparte, fisuri şi suprafaţă neomogenă.
    7.16. În secţiile  de producere şi la intrarea în ele trebuie să fie instalate lămpi ultraviolete.
    7.17. Tot utilajul şi vesela de bord, înainte de servirea în ele a produselor alimentare, trebuie spălate bine cu detergent, apoi uscate şi răcite pînă la temperatura de Ă100C, păstrate în secţia de expediere, pe rafturi speciale sau în dulapuri.
    8. Cerinţe igienice faţă de utilajul de bufet mobil, vesela de bord şi de bucătărie
    8.1. În scopul preîntîmpinării contaminării microbiene a produselor alimentare, fundişoarele de tranşat, trebuie să fie marcate astfel: "CC" - carne crudă, "PC" - peşte crud, "LC" - legume crude, "CF"- carne fiartă, "PF" - peşte fiert, "LF" - legume fierte, "GC" - gastronomie carne, "Verdeţuri", "Scrumbie", "Pîine", "GP" - gastronomie peşte. E necesar de avut rezervă de fundişoare de tranşat. Cuţitele de tranşat, de asemenea, trebuie să fie marcate.
    Inventarul tehnologic este aparte pentru prelucrarea produselor crude şi finite şi se marchează.
    8.2. Tratarea veselei, inventarului, containerelor, fierbătoarelor, containerelor fără cărucior şi a inventarului din bufet - bucătărie se va efectua în diferite linii.
    Pentru aceasta sînt folosiţi dezinfectante şi detergenţi permişi de Ministerul Sănătăţii  (anexa 1,2).
    Spălarea veselei se face manual sau mecanic cu maşina de spălat cu efect de sterilizare.
    Pentru spălarea manuală întreprinderea trebuie să dispună de: trei căzi pentru spălarea veselei de sufragerie; două căzi pentru vesela din sticlă şi seturi.
    Liniile de spălare a containerelor, fierbătoarelor şi a altui inventar trebuie să fie echipate cu două căzi şi cu duş.
    8.3. Spălarea manuală a veselei se efectuează în mănuşi. Procedura de spălare este următoarea:
    înlăturarea resturilor alimentare cu o perie sau lopăţică de lemn, în găleata pentru resturi;
    spălarea în prima cadă la temperatura nu mai joasă de 400C cu o sol. de detergent, vezi anexa 1;
    spălarea în a doua cadă la temperatura nu mai joasă de 400C cu adăugarea  detergentului de două ori mai puţin ca în prima cadă;
    clătirea veselei sub apă curgătoare fierbinte la temperatura nu mai joasă de 650C sau cu ajutorul furtunului cu duş  (vesela se va amplasa  şi aranja în plase metalice);
    uscarea veselei se efectuează în plase metalice, pe stelajuri sau în dulapuri de uscare.
    Spălarea veselei din sticlă şi a seturilor se efectuează în două căzi în următorul regim;
    spălarea veselei la temperatura de 400C cu adăugarea detergenţilor.
    clătirea veselei sub apă curgătoare fierbinte de 650C.
    Vesela din sticlă poate fi ştearsă adăugător cu un şervet curat.
    Seturile de bucătărie se ambalează conform meniului.
    8.4. Spălarea inventarului din bufet-bucătărie se efectuează analogic. După spălare fierbătoarele trebuie clătite cu apă fierbinte.
    8.5. La indicarea Serviciului sanitaro-epidemiologic de Stat în cazuri excepţionale (indicaţii epidemiologice) vesela de bord şi inventarul de pe aeronave  sînt supuse dezinfecţiei şi spălării.
Regimul dezinfecţiei se efectuează cu întrebuinţarea soluţiilor de clorură de var,  cloramină sau hipoclorit de calciu de la temperatura nu mai joasă de 500C; sau cu alte preparate permise de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, vezi anexa 1.
    8.6. Spălarea veselei de bucătărie se efectuează în două căzi:
    înlăturarea resturilor alimentare cu o perie sau lopăţică de lemn;
    spălarea cu ajutorul periei sau buretelui la temperatura nu mai joasă de 40oC cu adăugarea detergentului;
    clătirea sub apă curgătoare cu temperatura nu mai joasă de (65oC);
    uscarea pe poliţe, stelajuri.
    Periile, buretele după finisarea procesului de lucru se spală în apă fierbinte cu adăugarea detergentului, se usucă şi se păstrează într-un loc special. În secţia de spălare a veselei obligator va fi instrucţiunea de spălare a veselei şi a inventarului.
    8.7. În Aeroportul Internaţional "Chişinău" supravegherea sanitaro - epidemiologică de Stat  asupra pregătirii şi realizării alimentaţiei de bord se efectuează de Serviciul sanitaro - epidemiologic de Stat al CNŞPMP, în alte aeroporturi supravegherea efectuează  Centrele de Medicină Preventivă locale.
    9. Sortimentul produselor alimentare, calitatea şi păstrarea lor
    9.1. Toate produsele alimentare, achiziţionate pentru secţia de aprovizionare cu produse alimentare de bord trebuie să fie însoţite de certificate ce atestă calitatea lor, care se păstrează în secţia de depozitare.
    9.2. Pe toate cutiile şi pachetele cu produse alimentare trebuie să fie indicate termenele de producere şi de valabilitate.
    9.3. Toate produsele alimentare trebuie să fie transportate în ambalaj intact, temperatura în maşina de transportare trebuie să fie nu mai mare de +60 C.
    9.4. Înainte de păstrare toate produsele se eliberează de ambalaj într-o zonă specială, aparte de zonele de pregătire ale produselor, se efectuează controlul  organoleptic şi se reambalează pentru păstrare în depozite sau în frigidere.
    9.5. Condiţiile de depozitare şi termenele de valabilitate vor corespunde cerinţelor igienice  42-123-41117-86 şi prezentelor reguli.
    9.6. Sortimentul produselor preconizate pentru pregătirea alimentaţiei de bord trebuie să fie coordonat cu Serviciul sanitaro-epidemiologic de Stat.
    9.7. Se recomandă de a elabora  meniuri cu bucate pentru copii, dietetice, vegetariene, naţionale etc.
    9.8. Meniul pentru zborurile cu statut special  se pregăteşte la comandă şi din contul clientului, alimentaţia pregătită este însoţită de un proces-verbal întocmit de Serviciul sanitaro - epidemiologic de Stat.
    9.9. Alimentaţia echipajelor se efectuează în conformitate cu p.13, ţinînd cont de normele fiziologice; meniul şi sortimentul trebuie să fie coordonat cu Serviciul sanitaro - epidemiologic de Stat.
    9.10  Meniurile recomandate pasagerilor şi echipelor de zbor pe rutele directe şi retur se coordonează cu Serviciul sanitaro - epidemiologic de Stat.
    10.  Aspectele igienice ale proceselor tehnologice
    10.1. La toate etapele procesului de producere al alimentaţiei de bord trebuie să se respecte  strict cerinţele de igienă.
    10.2. Procesele tehnologice de preparare a alimentelor pentru bord trebuie să fie organizate aşa, încît să se excludă intersecţia fluxurilor materiei prime cu producţia finită.
    10.3. Schimbările în meniu trebuie să fie coordonate cu Serviciul sanitaro - epidemiologic de Stat.
    10.4. Produsele alimentare îngheţate trebuie să fie dezgheţate la temperatura de +50 C. Dezgheţarea la temperatura  camerei este interzisă.
    10.5. Înainte de folosirea fructelor şi a legumelor este necesar de a le dezinfecta în soluţie de clorură de var de 0,5 mg/l timp de 5 minute. După dezinfecţie legumele şi fructele trebuie să fie spălate sub apă curgătoare.
    10.6. Ouăle de găină trebuie să fie spălate în căzi marcate, la temperatura de 300 C în soluţie de bicarbonat de sodiu 1-2% sau în 0,5%, soluţie de clorură de var, apoi  clătite sub apă curgătoare.
    10.7. Uleiul, grăsimea topită şi alte grăsimi alimentare trebuie să fie păstrate în camera frigorifică izolat de produsele cu miros specific.
    10.8. Se admite folosirea laptelui şi altor produse lactate pasteurizate.
    10.9. După deschiderea produselor ambalate ele trebuie să fie transferate şi păstrate în veselă inoxidabilă.
    10.10. Salata verde trebuie să fie aleasă bine, prelucrată cum este indicat în p.10.5. Ea se păstrează în frigider la o temperatură de +50 C pe tavă închisă ermetic cu celofan.
    10.11. Crevetele înainte de pregătire trebuie să fie curăţate iar părţile interne - aruncate.
    10.12. Prelucrarea termică a cărnii, peştelui, păsărilor, garniturii, sosurilor şi altor produse se efectuează  conform instrucţiunilor tehnologice în vigoare (pct. 2.10).
    10.13. Timpul de fierbere şi prăjire a produselor din carne, cărnii tocate şi peştelui depinde de tipul produsului. Temperatura în interiorul produsului trebuie să fie nu mai joasă de 750C. Pentru determinarea temperaturii a bucatelor tăiate (bucăţi mari) se folosesc termometre electronice.
    10.14. După pregătire orezul trebuie să fie răcit timp de 30 min. pe tave mici în camera de răcire rapidă pînă la +50 C.
    10.15. Toate produsele care au fost supuse prelucrării termice şi sînt destinate pentru păstrare în container, trebuie să fie răcite pînă la +50C către momentul servirii.
    10.16. Porţionarea alimentaţiei gata se efectuează în încăperi cu temperatura nu mai mare de Ă120 C.
    10.17. Servirea şi repartizarea produselor alimentare pe porţii se efectuează cu mănuşi de unică folosinţă. Mănuşile se folosesc numai pentru un tip de produs. În procesul de servire şi porţionare trebuie să fie utilizate instrumente speciale de servire.
    10.18. Masa porţiilor servite concomitent se alege în aşa fel ca temperatura produselor ce se repartizează în porţii să nu depăşească Ă100 C.  După terminarea servirii fiecare sortiment de produse se acoperă cu celofan şi capace, apoi se pune în camera frigorifică pentru o oră.
    10.19. Completarea containerelor se efectuează, de asemenea, în timp minimal, pentru ca temperatura produselor să nu depăşească Ă100 C.
    10.20. După completarea platourilor şi aranjarea lor în containere, ultimele se instalează în frigider cu uşile deschise timp de o oră.
    10.21. Casoletele cu mîncare caldă, carne porţionată, garnitură şi sosurile se răcesc pînă la temperatura de -180C, timp de o oră.
    10.22.Completarea containerelor se începe nu mai devreme  de 3 ore pînă la decolarea aeronavei.
    Produsele calde destinate pentru servire pe aeronavă trebuie să aibă  temperatura nu mai joasă de +630C.
    10.23.Toate produsele, chiar şi cele care nu au fost supuse prelucrării termice, înainte de servire şi porţionare, trebuie preventiv să fie răcite pînă la temperatura de +50 C.
    10.24. Produsele alimentare finite trebuie să fie păstrate la temperatura +50 C timp de o oră, pînă se va termina amenajarea în containere  şi cărucioare.
    10.25.Bucatele calde se încălzesc la bordul aeronavei în cuptoare pînă la t 710 C.
    Încălzirea repetată a produselor calde nu se permite.
    10.26.Produsele calde destinate pentru servire pe aeronavă trebuie să aibă  temperatura nu mai joasă de +630C.
    11. Cerinţe igienice faţă de completarea şi transportarea produselor alimentare la bordul  aeronavei
    11.1. Completarea alimentaţiei de bord trebuie să fie finalizată cu 1,5 ore pînă la decolare.
    11.2. Pe uşa containerului cu produse alimentare de bord trebuie să fie indicate data şi ora preparării bucatelor.
    11.3. Înainte de transportarea la aeronavă, toate uşile utilajului se plombează de către lucrătorul serviciului de securitate; pe ele se afişează inscripţia cu termenul de realizare, numărul rutei, data şi timpul de zbor, familia persoanei care a completat şi cea a expeditorului.
    11.4. Pe aeronavele fără frigidere, în containere şi cărucioare cu alimentaţie de bord, înainte de transportare pe aeronavă, acestea trebuie să fie echipate  gheaţă uscată în următoarea proporţie: pentru un cărucior - 2 kg;  mini-cărucior, container - 1 kg; la fiecare 20 casolete - 1kg gheaţă.
    11.5. Alimentaţia de bord deja completată, băuturile, utilajul se transportă la bordul aeronavei în prezenţa expeditorului. Autoliftul trebuie să dispună de paşaport sanitar. Folosirea unui alt transport se coordonează cu Serviciul sanitaro-epidemiologic de Stat.
    11.6. Portbagajul autoliftului trebuie să fie întreţinut permanent în curăţenie.  Portbagajul se spală cu apă fierbinte şi soluţii dezinfectante o dată în tură iar  la necesitate mai des. De starea sanitară a autoliftului este responsabil expeditorul.
    11.7. Dacă temperatura aerului din exterior depăşeşte 270C, iar timpul de transportare pînă la aeronavă este mai mare de 15 minute, pentru transportarea alimentelor de bord trebuie utilizate autolifturile cu portbagaje cu climatizoare.
    11.8. În timpul realizării alimentelor la bord temperatura produselor fierbinţi trebuie să fie nu mai joasă de + 630C, a gustărilor-nu mai mare de +10C; timpul consumării alimentelor la bordul aeronavei nu trebuie să depăşească 3 ore din momentul îmbarcării.
    Produsele potenţial periculoase sînt interzise pentru intrebuinţare. Controlul temperaturii alimentaţiei de bord se efectuează de Serviciul sanitaro -  epidemiologic. În caz de reţinere a rutei după încărcarea alimentaţiei la bordul aeronavei, alimentaţia poate fi scoasă şi transportată în mod sigilat pe altă navă sau în secţia de alimentaţie de bord, nu mai tîrziu decît cu 2 ore pînă la expirarea termenului de realizare.
    11.9. În caz de reţinere sau anulare a rutei, alimentaţia de bord care se păstrează în "Catering" şi nu a fost scoasă din frigider poate fi utilizată pentru alte rute sau aceeaşi rută, dar timpul de realizare corespunzător nu trebuie să depăşească 3 ore de la finalizarea procesului tehnologic.
    11.10. În cazurile în care pentru aeronavă se eliberează o cantitate mai mare de porţii decît numărul de pasageri (pe rutele directe),  porţiile în plus nu se scot de pe aeronavă, ci se realizează la ruta respectivă pînă la expirarea termenului de realizare. Restituirea acestora în secţie este interzisă.
    11.11. Alimentele nefolosite pe parcursul rutei: legume şi fructe proaspete, produse ambalate (maioneză, ketchup, unt, frişcă, lapte); produse de cofetărie(ciocolată, biscuiţi, napoletane), sare, zahăr, piper; de asemenea băuturile răcoritoare, apă minerală, vinul în ambalaj nedeteriorat se predau în Secţia alimentară "Catering" în aeroportul de bază.
    11.12. La rutele retur pot fi consumate produse păstrate în containere izometrice  cu t -18oC  care urmează să fie încălzite la t 71oC.
    12. Sortimentul produselor alimentare la bord
    12.1. Sortimentul de produse furnizat pentru consum curent la bord se întocmeşte în dependenţă de dotarea secţiei de alimentare de bord cu utilaj tehnologic, frigorific, inclusiv utilaj de temperatură joasă, mijloace mecanizate.
    12.2.Pentru cursele retur sortimentul se întocmeşte, ţinîndu-se cont de tipul aeronavei, durata zborului, precum şi de utilajul bufetului-bucătărie existent care funcţionează la bordul aeronavei.
    12.3.Pentru evitarea apariţiei toxico-infecţiilor se interzice de a include în sortiment:
    produse din carne tocată, precum şi feluri de bucate cu sau numai sosuri (exceptînd cazurile din tabel), pateuri, salamuri fierte, produse culinare pane;
    salate cu ulei vegetal, maioneză sau alte sosuri (exceptînd cazurile din tabel);
    prăjituri cu cremă (fiartă, din brînză de vaci, de unt, de albuş de ou);
    sucuri şi compoturi împachetate în ambalaj de trei litri;
    apă minerală curativă.
    12.4. În corespundere cu normele fiziologice, luînd în consideraţie influenţa factorilor mediului înconjurător în timpul zborului asupra organismului uman, se recomandă următorul raţion minim de alimentaţie la bordul     aeronavei pentru pasageri:
    dejun / cină - fierbinte - (AF)
    dejun / cină - rece  - (AR)
    dejun / cină - completul nr.2 - (AC) nr.2
    dejun / cină , uşoară - completul nr.1 -(AC) nr.1
    desert - D
    băuturi răcoritoare  - (BR)
    ceai şi cafea (se serveşte cu zahăr în ambalaj)
    Tabel. Raţionul alimentaţiei recomandat minim pentru pasageri în dependenţă de timpul de zbor

                Durata zborului conform orarului Raţionul alimentaţiei în dependenţă de clasa de deservire
econom clasa 1  şi de afaceri
Pănă la 1 oră de zbor     BR, ceai şi cafea AC nr. 1
De la 1 pănă la 2 ore AC nr. 1 AC nr. 2
De la 2 pănă la 3 ore AC nr. 2 AR
De la 3 pănă 4 ore AR AF+D
De la 4 pănă la 6 ore    
- Rute cu aterizări directe AF AF+D  
- La rute cu aterizări adiţionale AR+AC nr. 2 AF+AC nr. 2+D
De la 6 pănă 7 ore AF+AC nr. 2 AF+AC nr. 2+D
De la 7 pănă la 9  ore AF+AC nr. 2 AF+AF+D
Mai mult de 9 ore AF+AC nr. 2 AF+AF+D

    Dejun - cină - fierbinte (AF)
    gustare,
    felul doi fierbinte cu garnitură,
    ceai - cafea,
    produse de cofetărie,
    pîine sură - albă,
    jem-magiun în ambalaj,
    băuturi răcoritoare,
    condimente.
    Dejun - cină rece (AR) după componenţă asemănător cu (AF) cu excepţia,
    felul doi se serveşte fără să fie încălzit pe navă,
    în calitate de garnitură se servesc fructe sau legume marinate.
    Dejun - cină  completul nr. 1 (AC) nr.1
    ceai- cafea în ambalaj,
    săndvici cu caşcaval şi salam,
    bomboană sau ciocolată,
    băuturi răcoritoare.
    Dejun - cină completul (AC) nr. 2
    gustare,
    ceai-cafea în ambalaj ,
    produse de cofetărie,
    chiflă,
    fructe sau suc de fructe,
    băuturi răcoritoare,
    condimente.
    Desertul
    ceai-cafea în ambalaj, lămîie,
    produse de cofetărie,
    fructe sau suc de fructe,
    băuturi răcoritoare.
    În cazul în care la bordul aeronavei lipseşte utilajul frigorific, sortimentul alimentaţiei de bord se va alcătui luînd  în consideraţie termenele de păstrare a produselor alimentare (tabel).
    Tabel

DENUMIREA FABRICATELOR ŞI PRODUSELOR TERMENUL DE PĂSTRARE ÎN ORE
Aperitive şi bucate  
1 Produse din salam şi produse culinare   Tăiate (salam fiert, afumat, şuncă); Biftec prăjit; Fileu de găină   4
2 Salate din varză, morcov, frunze de salată, ardei dulci, verdeaţă - condimentate la bord. 4
3 Produse din peşte:   Produse din batog, nisetru, somon şi alte feluri de peşte fără oase; Icre de somon şi nisetru. 4
4 Ou fiert cu maioneză - condimentat la bord 4
5 Produse lactate:   Brănzeturi închegate în asortiment; Brănzeturi topite în ambalaj  industrial 6 nu mai mul de 24 ore
6 Unt în ambalaj În conformitate cu marcajul
7 Produse în ambalaj :   Pateu, unt, brănză; Ceai, cafea, mirodenii, frişcă, gemuri, napolitană; Zahăr, bomboane, sos de roşii, maioneză În conformitate cu marcajul    
Bucate
1 Carne prăjită, răcită, porţionată 3
2 Carne răcită în bucăţi mici 3
3 Peşte prăjit, fiert 3
4 Carne de pasăre prăjită 3
5 Pilaf 3
6 Garnitură: cartofi prăjiţi, orez şi hrişcă fiartă, legume înăbuşite, macaroane (condimente la bord). 3
7 Garnitură din legume rapid îngheţate 3
8 Bucate rapid îngheţate 3 (din momentul dezgheţării)
9 Sosuri, pregătite în baza prafurilor uscate pentru \xaeruta directă\xaf 3
Deserturi
1 Salate din fructe (condimentate la bord) 4
2 Produse de cofetărie coapte (cu excepţia celor cu cremă) 2 zile
3 Fructe, pomuşoare 6
  Produse de panificaţie 24
  Băuturi răcoritoare (inclusiv apă minerală care nu sunt destinate pentru scopuri curative) în conformitate cu marcajul
Notă: Termenele de păstrare a produselor alimentare de bord se calculează din momentul încheierii aranjării în farfurii înainte de îmbarcare în autolift pănă la distribuirea acesteia la bord.

    12.5 Luînd în consideraţie umiditatea scăzută a aerului în salonul navei aeriene, norma băuturilor consumate de un pasager pentru o oră de zbor trebuie să fie nu mai puţin de 250ml.
    13. Cerinţe igienice faţă de alimentarea echipelor de zbor la bordul aeronavelor
    13.1. Regimul alimentaţiei echipelor de zbor trebuie să fie organizat în aşa mod, încît să menţină starea sănătăţii şi aptitudinea de muncă la nivel înalt în timpul zborului, ceea ce reprezintă una din cele mai importante măsuri de asigurare a securităţii zborurilor.
    13.2. Alimentaţia la bord a membrilor echipajului trebuie să fie variată; alimentaţia destinată comandantului aeronavei trebuie să difere de alimentaţia celorlalţi membri de echipă.
    Se recomandă asigurarea membrilor echipajului cu raţii diferite de alimente. La alcătuirea raţiei pentru echipaj este necesar de exclus produsele bogate în celuloză care provoacă fermentaţia, efecte nedorite pe durata zborului: mazărea, porumbul, ridichea, pepene galben, castraveţi, caise, prune, ciuperci, grăsimi culinare, cvas, varză, castraveţi muraţi etc.
    În cazul în care la bordul aeronavei nu există utilajul pentru bufetul-bucătărie, echipajul poate fi asigurat cu produse conservate.
    Sortimentul felurilor de bucate pentru echipaje se alcătuieşte în comun acord cu medicul echipei de zbor al întreprinderii aeriene, managerii companiilor aeriene şi se coordonează în ordinea stabilită cu Serviciul sanitaro - epidemiologic de Stat.
    13.3. Meniul destinat echipajelor de zbor se alcătuieşte conform normelor fiziologice, consumului energetic, luînd în consideraţie că în zilele de zbor consumul energetic a piloţilor calculat în mediu la 70kg masa corpului trebuie să fie de 2800 - 3500 kkal. În legătură cu aceasta se propune următorul tabel:
    Raţia zilnică recomandată pentru membrii echipajelor în timpul zilelor de zbor pentru fiecare masă propusă în diferite regimuri de zbor (procentul calorajului raţiei zilnice)

Masa De la ora 03.00 De la ora 08.00 De la ora 14.00 Orele de noapte
primul dejun 10-15 20-25 20-25 20-25
al doilea dejun 25-30 10-15 10-15 -
prănzul 35-40 35-40 35-40 35-40
prima cină 25-30 25-30 25-30 25-30
a doua cină - - - 10-15

    13.4. Raţia alimentară a echipelor de zbor trebuie să fie echilibrată. Raţia alimentară zilnică trebuie să conţină 110-150g de albumine preponderent de origine animalieră pentru crearea activităţii biologice calitative a produsului. Grăsimile trebuie să alcătuiască 140g în zi şi trebuie să conţină atît grăsimi animaliere, cît şi vegetative. Glucide - 300-600g în zi, din ele  uşor asimilabile trebuie să fie nu mai puţin de o treime din cantitatea totală a acestora.
    13.5. Se recomandă următoarea frecvenţă de alimentare a echipelor de zbor în corespundere cu orele de lucru şi timpul de zbor:

TIMPUL DE LUCRU TIMPUL DE ZBOR FREGVENŢAALIMENTAŢIEI
de la 4 la 6 ore mai puţin de 3 ore o dată în zi
de la 6 ore şi 1min la 10 ore de la 3 ore şi 1min la 6 ore de două ori în zi
mai mult de 10 ore şi 1min mai mult de 6 ore de trei ori în zi

    13.6. Luînd în consideraţie umiditatea scăzută a aerului în cabina echipajului navei aeriene, norma băuturilor consumate de un membru al echipajului pentru o oră de zbor trebuie să fie nu mai puţin de 250ml.
    14. Cerinţe igienice faţă de primirea produselor alimentare la bordul aeronavelor
    14.1. Produsele alimentare sînt recepţionate de către însoţitorul de bord responsabil de alimentarea pasagerilor şi echipei de zbor.
    14.2. La recepţionarea produselor alimentare la bordul aeronavelor se verifică prezenţa şi integritatea plombelor, completarea corectă a inscripţiilor, corespunderea alimentelor meniului aprobat pentru ruta respectivă.
    14.3.  Nu se admite  recepţia la bordul aeronavelor a cărucioarelor şi containerelor cu plombe deteriorate, produselor cu termen de valabilitate expirat.
    14.4. Utilajul cu produse alimentare se instalează pe aeronavă în bufete - bucătării şi   în alte locuri cu destinaţie corespunzătoare.
    14.5. În cazul restituirii produselor necalitative "Catering" pe aeronavă se întocmeşte un demers semnat  de către comandantul aeronavei, însoţitoarea principală de bord în prezenţa reprezentantului \xaeCatering\xaf. Nimicirea produselor se efectuează în prezenţa Serviciului sanitaro - epidemiologic de Stat.
    15. Cerinţe igienice faţă de realizarea produselor alimentare la bordul aeronavelor
    15.1. Însoţitorii de bord, înainte de distribuirea produselor alimentare la bord, trebuie să şteargă  suprafeţele meselor din bufet, să-şi spele mîinile cu săpun şi să le şteargă cu un ştergar de unică folosinţă.
    15.2.  Pregătirea finală pînă la distribuirea alimentaţiei de bord se efectuează numai  în bufet-bucătărie.
    15.3. Produsele calde se încălzesc în cuptoare pînă la temperatura de  Ă710C  iar în momentul servirii temperatura alimentaţiei trebuie să fie nu mai mult de 630C.
    15.4. Însoţitorii de bord trebuie să poarte uniformă care va corespunde taliei destinată pentru deservirea alimentaţiei.
    15.5. Administraţia companiei în cauză e obligată să doteze însoţitorii de bord cu uniformă şi inventar (mănuşi de unică folosinţă, tirbuşon, cleşte, şerveţele, ştergar, săpun, hîrtie igienică, deodorant pentru împrospătarea aerului etc.).
    16. Cerinţe faţă de starea sanitară a  aeronavelor  şi a inventarului
    16.1. Personalul responsabil pentru curăţenia pe aeronavă trebuie să respecte cerinţele faţă de igiena personală şi să dispună de echipament special( şerveţele de unica folosinţă, şerveţele de bumbac, mănuşi de cauciuc, soluţii dezinfectante şi detergente; aspirator).
    16.2.  Tot inventarul pentru efectuarea curăţeniei, după curăţenie se expediază de pe aeronavă.
    17. Igiena personală
    17.1. Toţi angajaţii trebuie să  fie supuşi examenului medical la angajarea în cîmpul muncii şi ulterior, o dată în an conform cerinţelor în vigoare al MSRM.
    17.2. Fiecare angajat este obligat să dispună de un carnet medical personal în care se înscriu rezultatele tuturor examinărilor şi analizelor.
    17.3. Toţi salariaţii trebuie să fie instruiţi conform programului igienic la angajare la serviciu şi apoi susţin colocviu pe minimul sanitar, ulterior o dată în 2 ani. Rezultatele colocviului susţinut se introduc în carnet medical.
    17.4.   Persoanele care nu au fost supuse examenului medical sau la care au fost depistate unele maladii, indicate în Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 255, nu se admit la serviciu.
    17.5. Fiecare angajat al "Catering" - ului este obligat să anunţe şeful de tură despre apariţia simptoamelor de diaree sau dereglări intestinale, greţuri, dureri în gît, icter, boli de piele, tăieturi, răni cu puroi, arsuri, secreţii din ochi sau urechi.
    17.6. Pentru a evita contaminarea produselor, tăieturile, arsurile, chiar şi cele mai mici răni de pe mîini, trebuie să fie acoperite cu material steril şi mănuşi.
    17.7. Pentru a depista persoanele cu afecţiuni purulente ale pieii zilnic trebuie să fie efectuat examenul mîinilor şi a feţei personalului cu înregistrarea rezultatelor într-un registru special \xaeSănătatea\xaf, în care se indică data controlului, numele de familie al lucrătorului, ce s-a depistat şi măsurile luate. Dacă în componenţa personalului lucrătorul medical lipseşte, controlul trebuie să-l efectueze şeful de tură.
    17.8. Angajaţii secţiei "Catering" zilnic la începutul zilei de lucru trebuie să facă duş. Administraţia este obligată să asigure angajaţii cu echipament  sanitar şi încălţăminte. Echipamentul sanitar se schimbă nu mai rar de o dată pe tură. Hainele folosite trebuiesc curăţate centralizat.
    17.9. În zona pregătirii alimentelor e interzis fumatul, consumarea  de băuturi, machierea, trebuie evitat strănutul şi tusa. Angajaţii secţiei de alimentaţie trebuie să întreţină părul şi unghiile în stare curată.  În timpul aflării în secţiile de producere părul trebuie să fie acoperit cu căciuliţe, iar persoanele din sectoarele ce efectuează deservirea şi porţionarea trebuie să aibă pe cap o plasă subţire.
    17.10. Mîinile trebuie să fie spălate în următoarele cazuri:
    a) pînă la începutul serviciului şi după pauză,
    b) după vizitarea WC,
    c) după prelucrarea produselor crude,
    d) după luarea mesei şi consumarea băuturilor,
    e) după lucrul cu utilajul murdar sau cu gunoiul.
    17.11. Angajaţii secţiei "Catering" în timpul lucrului nu trebuie să poarte ceas de mînă şi bijuterii (în afara inelului de căsătorie).
    17.12. În zona de pregătire a alimentelor nu se permite ca salariaţii să se odihnească.
    17.13. Înainte de intrare în încăperile de producere angajatul este obligat să-şi şteargă încălţămintea de covoraşul dezinfectat.
    18. Responsabilitatea  lucrătorilor din secţia "Catering" şi a însoţitorilor de bord faţă de respectarea prezentelor reguli
    18.1 Şeful întreprinderii "Catering" este responsabil de menţinerea curăţeniei în secţia, angajarea la serviciu a persoanelor care nu au fost supuse examenului  medical sau care nu au susţinut minimul sanitar, organizarea condiţiilor necesare pentru respectarea regulilor de igienă de către angajaţi, asigurarea controlului asupra calităţii materiei prime şi pregătirea alimentaţiei de bord.
    18.2. Şeful depozitului este responsabil de respectarea regulilor de recepţie a produselor alimentare, industriale şi agricole şi păstrarea lor la depozit, respectarea condiţiilor şi termenelor de păstrare a produselor.
    18.3. Bucătarul-şef este responsabil de calitatea produselor achiziţionate la secţia de producere, respectarea tehnologiilor, a cerinţelor sanitare la prepararea bucatelor, calitatea şi termenele de realizare a producţiei.
    18.4. De respectarea regulilor de igienă personală, respectarea cerinţelor tehnologice şi sanitare la locul de muncă este responsabil fiecare lucrător în parte.
    18.5. Pentru respectarea regulilor prezente de recepţie, depozitare şi realizare a alimentaţiei la bordul aeronavelor însoţitorul şef de bord.
    18.6.  Spălarea veselei la bordul aeronavei este strict interzisă.
    18.7. La bordul aeronavelor tranşarea produselor alimentare de către însoţitorii de bord este strict interzisă.
    18.8. Prezentele Reguli sanitare sînt obligatorii pentru a fi îndeplinite de către secţiile "Catering" şi de către toate companiile aeriene.
    19. Organizarea supravegherii sanitaro - epidemiologice de Stat
    19.1. Supravegherea  îndeplinirii prezentelor Reguli sanitare este pusă în sarcina Serviciului  sanitaro - epidemiologic de Stat.
    19.2. În timpul efectuării supravegherii Sanitaro - Epidemiologice de Stat, serviciul coordonează cu Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile, companiile aeriene, secţiile "Catering", Centrul Medical al Aviaţiei Civile.
    19.3. Serviciul sanitaro - epidemiologic de Stat efectuează supravegherea sanitaro - epidemiologică în corespundere cu cerinţele legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova.
    19.4. În caz de intoxicaţie alimentară de către Serviciul sanitaro - epidemiologic se vor aplica procedurile reglementate de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.
              
    Anexa 1:
    Produsele (chimice) detergenţi şi soluţii de prelucrat, examinate şi admise pentru utilizare în R.Moldova:

Nr Denumirea detergentului Obiectul Regimul de   utilizare
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
1.
2.
3.
4.
5. 6.
"Calinda"(detergent)Romănia
  "Romicol"(soluţie)  Polonia
 "Bingo" (soluţie)  Turcia
"Tix"(detergent) Romînia
 "Sanita" (detergent)  Romînia
"Afol-ST (soluţie) Rusia 
"Ledi"    (soluţie) Bulgaria
"Veron" (soluţie) Bulgaria
"Lemon-Fresh  (soluţie)  Polonia
 "Veron-1 T"   (soluţie) Moldova 
"Benfatto"  (soluţie) Romînia 
"Bingo"(detergent) Turcia 
"Gala" (soluţie) Turcia
Preparate dezinfectante acceptate pentru prelucrarea suprafeţelor:
Chipoclorid Ca (soluţie) Rusia
Chipoclorid Na  (soluţie)  Rusia
Cloramin (pulbere)   Rusia
Dezefect - Sanit   Rusia
Slavin (soluţie)Anasept (soluţie)
Spălarea manuală a veselei, ambalajului, utilajului, lavoarelor, aragazelor, frigiderelor. Conform instrucţiunilor indicate pe etichetă

    Nota:    Lista preparatelor se completează trimestrial de MSRM.
Anexa 2:
Concentraţia clorurii de varîn soluţie de lucru, în % Conţinutul de clor activ în soluţia de lucru, în % Pentru pregătirea unei căldări (101.) de soluţie de lucru de o concentraţie anumită este nevoie de soluţie de bază de 10 % ml
0,1
0,2
0,5
1,0
3,0
5,0
0,25
0,05
0,125
0,25
0,75
1,25
100
200
500
1000
3000
5000