HMSPS21/2005
ID intern unic:  317324
Версия на русском 		Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL SANĂTĂŢII ŞI PROTECTIEI SOCIALE
HOTĂRÎRE Nr. 21
din  29.12.2005
cu privire la aprobarea şi implementarea Regulilor şi normativelor
sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena instituţiilor de învăţămînt
primar, gimnazial şi liceal",revizuite în conformitate cu Legea
nr. 424-XV din 16 decembrie 2004 privind revizuirea şi optimizarea
cadrului normativ de reglementare a activităţiide întreprinzător
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2005, nr. 1-4, art. 16)
Publicat : 15.09.2006 în Monitorul Oficial Nr. 146-149     art Nr : 489
    În scopul perfecţionării supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat în baza Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei nr. 1513-XII din 16.06.93, art. 28 (1), (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 60-61, art. 259),
HOTĂRĂSC:
    1. A aproba Regulile şi normativele sanitaroepidemiologice de stat "Igiena instituţiilor de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal" (nr. 06.7.3.44 din 01.12.2001), revizuite în conformitate cu Legea nr. 424-XV din 16 decembrie 2004.
    2. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Centrele de Medicină Preventivă municipale şi raionale vor asigura controlul îndeplinirii cerinţelor Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena instituţiilor de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal", revizuite în conformitate cu Legea nr. 424-XV din 16 decembrie 2004.
    3. Responsabilitatea pentru îndeplinirea prezentelor reguli şi normative o poartă conducătorii sau persoanele cu funcţii de răspundere ale instituţiilor de proiectare, construcţie şi exploatare a instituţiilor de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal.
    Controlul îndeplinirii prezentei Hotărîri se asumă medicilor şefi adjuncţi sanitari de stat ai Republicii Moldova şi medicilor şefi  sanitari de stat ai raioanelor şi municipiilor.

    MEDICUL-ŞEF SANITAR DE STAT                Ion BAHNAREL

    Nr. 21. Chişinău, 29 decembrie 2005.
Aprob:
Medicul - şef sanitar de stat
al Republicii Moldova  
________________ Ion Bahnarel
nr. 21 din 29.12.2005
    Reguli şi normative sanitaro-epidemiologice "Igiena instituţiilor de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal", revizuite în conformitate cu Legea nr.424-XV din 16 decembrie 2004 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al  Republicii Moldova, 2005, nr.1-4, art.16).
I. Dispoziţii generale şi domeniul de aplicare
    1.1. Prezentele reguli şi normative sanitaro-epidemiologice (în continuare -reguli sanitare) au fost elaborate conform Legii  Republicii Moldova "Privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei" din 16 iunie 1993 nr.1513-XII.
    1.2. Regulile sanitare au drept scop legitimarea unor exigenţe igienice unice privind amenajarea, întreţinerea şi organizarea regimului în şcoli.
    1.3. Supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat ce ţine de respectarea actualelor reguli sanitare este efectuată de Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat al Republicii Moldova.
    1.4. Regulile sanitare se extind asupra şcolilor de toate tipurile şi liceelor, cu excepţia celor speciale.
    1.5.Toate exigenţele normative ce ţin de amenajarea şi utilarea încăperilor, construcţie şi reconstrucţie, e necesar de a le respecta în corespundere cu normele de construcţie NCM C.01.03 - 2000 şi regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice prezente.
    1.6. Clădirile construite sau reconstruite pot fi exploatate numai în cazul cînd vor dispune de fişă de autorizare eliberată de Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat.
    1.7. Către noul an de învăţămînt şcolile vor fi primite în exploatare de către comisia alcătuită din reprezentanţii Consiliilor raionale, primăriilor, direcţiilor de învăţămînt, organizaţiilor de comerţ şi serviciului sanitaro-epidemiologic de stat cu perfectarea actului de recepţie a şcolilor. În cazul dotării cu apeduct propriu se va cerceta apa potabilă la indicii chimici şi bacteriologici. Se interzice funcţionarea cantinelor şcolare fără paşaportul sanitar eliberat de către Centrele de Medicină Preventivă (CMP), concordarea cu CMP a meniului pentru două săptămîni şi a asortimentului minim, lista produselor interzise, cartelele tehnologice, registrele de rebutare a materiei prime, a bucatelor şi sănătăţii, planul de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare şi infecţiilor intestinale, instruirea igienică a salariaţilor, fişele examenelor medicale ale salariaţilor.
    1.8. Salariaţii sînt obligaţi să se supună examenului medical, în corespundere cu cerinţele în vigoare. Nu se admite angajarea salariaţilor la lucru fără ca ei să fie supuşi examenului medical.
    1.9. Conducerea şcolii este obligată să îndeplinească cerinţele planurilor-sarcină de ameliorare a stării igienice a şcolii.
II. Cerinţe faţă de terenul şcolii
    2.1. Şcoala se amplasează pe un sector propriu, distanţat de magistrale şi întreprinderi, conform zonelor de protecţie sanitară. Distanţa de la clădire pînă la aliniamentul străzii trebuie să fie de 25 m. În localităţile rurale ea poate fi micşorată pînă la 15-20 m.
    2.2. Distanţa de la clădirea şcolii, din partea unde se află ferestrele încăperilor de instruire-educare, şi pînă la clădirile din vecinătate trebuie să fie de minimum 2,5 înălţimi a clădirii de vizavi. În mediul rural casele individuale, încăperile pentru animale, edificiile sociale se vor amplasa la minimum 50 m de la clădirea şcolii. Zona sportivă va fi îngrădită cu o plasă de 3 m înălţime, dacă ea se află în nemijlocita vecinătate a caselor de locuit sau a clădirii şcolii.
    2.3. Terenul şcolii trebuie să aibă gard de 1,2 m înălţime. Zona verde a sectorului va fi de 50%. Nu se permite plantarea pomilor şi arbuştilor înţepători şi cu fructe otrăvitoare.
    2.4. Suprafaţa sectorului trebuie să asigure 50 m2 pentru fiecare elev.
    Sectoarele şcolii-internat vor avea următoarea suprafaţă: 70 m2 la un elev în şcolile  cu 200-300 elevi, 65 m2 cu 300-500 elevi, 45 m2 - mai mult de 500 de elevi.
    2.5. Pe sector vor fi următoarele zone: sportivă, de odihnă, lot experimental şi de gospodărie (anexa 1).
    2.6. Zona sportivă nu trebuie să se afle din partea ferestrelor claselor. Sectoarele sportive pot să aibă înveliş de iarbă, lemn, cauciuc. Terenul sportiv combinat poate fi asfaltat. Terenurile sportive se vor nivela permanent, pentru a exclude traumatismul şi se vor amplasa la 25 m de la casele de locuit.
    2.7. Zona de odihnă este destinată pentru organizarea jocurilor şi odihnei elevilor. Ea se amplasează în vecinătatea claselor I-II, III-IV, V-XII. Terenul de joc pentru clasa I trebuie să fie amenajat cu utilaj de joc.
    2.8. Zona de gospodărie se va amplasa în vecinătatea blocului alimentar, va avea teren pavat şi intrare separată. Lăzile de gunoi pot fi metalice din beton, cu capace şi  plasate numai pe teren pavat (asfaltat) în zona de gospodărie la distanţa nu mai mică de 25 m de la blocul şcolii. În această zonă pot să se afle latrina necanalizată cu hazna betonată pentru elevi şi personalul şcolii (1 scaun la 35 elevi) şi lavoare (1 la 60 elevi).
    2.9. Toate drumurile, căile de circulaţie trebuie să fie pavate.
    2.10. Sectorul şcolii trebuie să aibă lumină artificială.
    2.11. Nivelul apei subterane trebuie să fie la 1m mai jos de fundamentul clădirii. Solul trebuie să fie uscat.
    2.12. Distanţa pînă la domiciliul elevilor nu trebuie să depăşească în mediul rural 2-3 km, în cel urban 1 km. Şcolile vor fi amplasate numai în zona locativă a centrului populat.
    2.13. Se interzice folosirea clădirilor şi teritoriului şcolilor în alte scopuri (întreprinderi de producere de orice tip, oficii, depozite etc.).
III. Cerinţe faţă de clădire
    3.1. Clădirea şcolii va avea nu mai mult de 4 etaje şi va dispune de următoarele încăperi, (secţii):
    - de învăţămînt pentru clasele I-IV;
    - de învăţămînt pentru clasele V-XII;
    - ateliere;
    - sportive şi de menire culturală;
    - pentru grupele cu regim prelungit;
    - comune: bloc alimentar, bibliotecă, administrative, de gospodărie, medicale (anexa 2);
    - de cazare (anexa 3).
    3.2. Secţiile sus numite se izolează una de alta şi trebuie să aibă o legătură funcţională atît între ele, cît  şi cu terenul şcolii.
    3.3. Uşile de la intrarea în şcoală trebuie să fie duble.
    3.4. Orientarea ferestrelor claselor I-IV şi a 50% de cabinete (laboratoare) trebuie să fie de 65-2000, a cabinetelor de desen şi informatică, a secţiei de prelucrare termică a bucatelor - 300-600, a dormitoarelor - 50-3000.
    3.5. Insolarea claselor I-IV şi dormitoarelor trebuie să fie minimum de 3 ore (22.03-29.09).
    3.6. Este interzisă amplasarea încăperilor instructiv-educative în subsol sau demisol, cu excepţia depozitelor, WC-urilor, vestiarelor. Atelierele şi sălile sportive se vor amplasa la parter în blocuri speciale, izolate de secţiile de instruire a elevilor.
    3.7. Căminele şcolilor pot fi amplasate pe sectorul şcolii sau la o distanţă nu mai mare de 500 m de şcoală.
    3.8. Încăperile pentru clasa I vor fi amplasate la primul etaj, vor fi izolate de celelalte clase şi vor avea următoarele normative de suprafaţă: clasa - 2 m2 pentru un elev, dormitorul - 2 m2/elev, camera de jocuri - 2 m2/elev, recreaţia - 1 m2/elev, closetul, garderoba etc.
    3.9. Repartizarea cabinetelor în blocul şcolii se efectuează în dependenţă de vîrsta elevilor.
    3.10. La fiecare etaj se plasează havuzuri cu apă potabilă, WC. Uşa de intrare în closet nu se va afla vizavi cu uşa de la intrarea în clasă, cabinet.
    3.11. Vestiarele  sălilor sportive, pentru băieţi şi fete, se amenajează cu cuiere şi un ecran la intrare.
    Componenţa şi dimensiunile sălilor pentru sport şi încăperilor auxiliare sînt indicate în tabelul de mai jos.
Nr Încăperile Arie m2 Dimensiunile, m
lungime lăţime înălţime
1. Sala pentru sport 288 24,0 12,0 6,0
2. Sala pentru gimnastică 144 12,0 12,0 5,4
3. Sala pentru gimnastică 162 12,0 12,0 5,4
3. Încăperi pentru depozitarea utilajului 16      
4. Biroul instructorului 8      
5. Vestiare (fete, băieţi) 16+16      
6. Duşuri 3+3      
7. Closete 2+2      

    Sălile pentru sport se amplasează nu mai sus de nivelul doi (etajul 1). Nu se admite trecerea în sălile pentru sport prin încăperile de instruire. Încăperea pentru depozitarea utilajelor sportive va comunica cu sala pentru sport printr-o uşă sau un hol cu lăţimea de cel puţin 2 m şi înălţimea de cel puţin 2,2 m. În componenţa încăperilor de instruire sportivă pot fi şi bazine pentru înot. Dimensiunile şi capacitatea bazinului se vor stabili conform tabelului următor.
Tipul bazinului Dimensiuni, m Înălţimea încăperii, m Capacitatea, elevi
Lungimea Lăţimea Adăncimea minimă Adăncimea maximă
Bazin de înot de asanare 25 8,5 1,2 1,45 4,8 40
Bazin pentru instruirea elevilor 12,5 6 0,7 1,05 3,6 20

    Pe perimetrul bazinului se prevede o pistă de ocolire cu lăţimea nu mai mică de 1,25 m. Din trei părţi ale bazinului pentru cei ce nu pot înota se prevede o pistă de ocolire la cota de 0,9 m mai jos de nivelul peretelui bazinului şi cu înălţimea de 0,75 m. În faţa ieşirilor din duş spre pista de ocolire se prevăd căzi de duş pentru picioare cu lăţimea ce va exclude posibilitatea de ocolire şi lungimea (direcţia mişcării din duş) nu mai puţin de 1,8 m. În componenţa încăperilor auxiliare ale bazinelor vor fi:
    - camera antrenorului înzestrată cu vestiar, closet şi duş;
    - camera asistentei medicale - cu laborator pentru efectuarea analizei calităţii apei;
    - vestiar - cu săli de duş şi closet pentru elevi;
    - încăperi pentru tratarea apei.
    Ariile încăperilor auxiliare se stabilesc în sarcina de proiect. Din încăperea pentru clorinarea apei se iese direct la sol sau prin holul de intrare.
    3.12. Căminele în şcolile-internat se vor grupa în dormitoare separate pentru băieţi şi fete sau în blocuri de instruire - locative, reieşind din vîrsta copiilor. Pe lîngă dormitoare mai sînt necesare încăperi: pentru curăţarea hainelor şi încălţămintei, igiena fetelor (1x70), lavabouri, closete.
    Dormitoarele pot fi de 4-6 paturi pentru elevii din clasele primare şi 2-4 pentru cei din clasele medii şi mari (4 m2 elev). Nu se admit paturi suprapuse.
    3.13. Încăperile ospătăriei trebuie să se afle la primul etaj, în vecinătatea zonei de gospodărie. Numărul de locuri în sala cantinei din şcoli este de 250 la 1000 elevi, iar în şcolile-internat pentru 50% din numărul total de elevi. Cantinele şcolare trebuie să dispună de încăperi pentru prelucrarea materiei prime (secţie de prelucrare a cărnii şi peştelui, secţie de prelucrare a legumelor).
    3.14. Numărul de locuri în sala de festivităţi este de 25% din numărul total de elevi în şcolile generale şi 50% în şcolile-internat.
    3.15. În şcoli (100 de elevi şi mai mult) în componenţa punctului medical vor fi: cabinetul lucrătorului medical, cabinetul de proceduri şi cabinetul medicului stomatolog.
IV. Cerinţe  faţă de ateliere
    4.1. Atelierele amplasate în clădirea şcolii se izolează de clase şi se vor afla la parter.
    4.2. Încăperile atelierelor de instruire trebuie să fie calde, luminoase şi uscate. Se interzice amplasarea lor în demisolul sau subsolul clădirii. Suprafaţa atelierelor trebuie să corespundă normelor în vigoare, luînd în vedere specificul procesului pedagogic şi activitatea fizică intensă a elevilor (6 m2 pentru un elev).
    4.3. Depozitele (12 m2), încăperile pentru păstrarea uneltelor (16 m2) etc. trebuie să se afle în edificiul atelierelor. Depozitul pentru păstrarea lemnului va avea o uşă spre exterior şi una spre atelier.
    4.4. Podelele încăperilor de producere trebuie să fie calde, netede şi să permită dereticarea umedă.
    4.5. Pasajele din ateliere vor fi evidenţiate prin linii de culoare albă. Nu se permite blocarea uşilor, scărilor şi coridoarelor.
    4.6. Pereţii trebuie să fie netezi, acoperiţi cu vopsea, ceea ce ar permite dereticarea umedă.
    4.7. Atelierele se vor dota cu lavoare cu apă caldă şi rece, săpun, şerveţele electrice şi perii.
    4.8. Atelierele vor fi asigurate cu apă potabilă - havuzuri sau recipiente cu get ascendent. Apa din vase se va schimba zilnic. Sub recipientele pentru apă se instalează un vas pentru captarea apei.
    4.9. Atelierele vor fi dotate cu trusă medicală şi brancardă.
    4.10. Vestiarele pentru haine trebuie să fie izolate de cele pentru echipamentul de protecţie.
    4.11. Tot utilajul trebuie să se menţină într-o bună stare şi trebuie să fie fixat.
    4.12. Depozitarea materialelor şi detaliilor se va efectua în locuri speciale, fără ca ele să blocheze pasajele. Înălţimea stivelor de materiale depozitate nu trebuie să depăşească 1m.
    4.13. Utilajul nou se va instala numai cu permisul inspecţiei tehnice a direcţiei de învăţămînt şi Centrului de Medicină Preventivă, cu perfectarea actului respectiv.
    4.14. Transmisiile trebuie să dispună de grilaj de protecţie.
    4.15. Transmisiile care se află în interiorul agregatelor vor fi izolate din toate părţile. Accesul la ele se va efectua prin dispozitive de deschidere (uşi etc.). Valţurile trebuie să fie dotate cu dispozitive de protecţie ce vor preveni prinderea hainelor şi degetelor.
    4.16. Utilajul atelierelor va fi dotat cu dispozitive de transmisie proprie. Transmiterea motrică către utilaj prin dispozitive de transmisie, în atelierele de instruire, nu se permite.
    4.17. Detaliile prelucrate ce se mişcă,  se rotesc şi sînt mai mari decît strungurile trebuie să fie îngrădite. Tot utilajul ce prelucrează metale fragile trebuie să aibă dispozitive de protecţie pentru evitarea traumatismelor elevilor. La prelucrarea metalului maşina-unealtă trebuie să fie dotată cu dispozitive de concasare a aşchiilor. Pentru protecţia de aşchii strungul de frezare trebuie să fie dotat cu paravan. Strungul pentru geluit se va dota cu un vas pentru acumularea surcelelor.
    4.18. Utilajul va fi vopsit în culori deschise. Dispozitivele periculoase se vor vopsi în roşu aprins.
    4.19. Funcţionabilitatea strungurilor se verifică la începutul lucrului de către maistru sau profesor. Activitatea la strungurile deteriorate nu se admite.
    4.20. Pornirea şi stoparea utilajului nu trebuie să prezinte pericol.
    4.21. Dispozitivele de pornire trebuie să asigure pornirea lină a agregatelor şi să excludă posibilitatea de a se opri de sine stătător. Nu se admit mai multe dispozitive de pornire. În vecinătatea locului de lucru al profesorului trebuie să fie un întrerupător pentru deconectarea utilajului din tot atelierul. Dispozitivele pentru pornirea utilajului trebuie să fie instalate comod şi inofensiv.
    4.22. Butoanele de pornire a utilajului vor fi adîncite cu 3-5 mm, iar cele de stopare vor fi proeminente în afara panoului cu 3 mm pe care-i scris STOP. Butonul de stopare va avea culoare roşie.
    4.23. Dispozitivul de pornire prin pedală va fi îngrădit şi va exclude pornirea neprevăzută (la căderea obiectelor etc.).
    4.24. Dereticarea aşchiilor, prafului şi murdăriei se va efectua cu ajutorul periilor, cîrligelor etc. în timpul staţionării utilajului. Fără cele necesare dereticarea este interzisă, la fel şi folosirea aerului compresat în aceste scopuri.
    4.25. Ungerea utilajului se va efectua sistematic, conform instrucţiilor în vigoare. Sistemul de ungere trebuie să excludă vărsarea şi împroşcarea uleiului şi trebuie să fie inofensiv.
    4.26. Elevii ce lucrează cu utilaj cu refrigerenţi trebuie să fie instruiţi în scopul respectării regulilor de protecţie.
    4.27. Repararea utilajului în timpul funcţionării acestuia sau în timpul lecţiilor se interzice.
    4.28. Locul de muncă se organizează în aşa mod ca să fie evitate accidentele. Fiecare loc de muncă se marchează cu semne de siguranţă.
    4.29. Locurile de muncă se vor dota cu noptiere, dulapuri, poliţe, rafturi pentru instrumente, ochelari de protecţie etc. Instrumentele ce se află pe poliţe, rafturi nu trebuie să depăşească mărimea acestora.
    4.30. Nu se permite blocarea locului de muncă cu materiale, detalii inutile pentru moment.
    4.31. Conducătorii instituţiilor de învăţămînt, şeful atelierelor, maiştrii, profesorii de muncă, şeful secţiilor de întreprinderi sînt obligaţi:
    - să asigure elevii cu instrumente necesare;
    - să controleze dacă instrumentele sînt funcţionabile;
    - să controleze corectitudinea efectuării operaţiilor de muncă.
    4.32. Instrumentele în ateliere vor fi de diferire mărimi. Ele trebuie să se afle în casete speciale, plasate în dulapuri şi pe măsuţe, iar în cazul, cînd este posibil, conform instrucţiunilor, în interiorul maşinilor-unelte.
    4.33. Menghinele la mesele de lăcătuşărie se instalează la distanţa de 1 m între axele lor. Lăţimea mesei trebuie să fie de 0,75 m. Pentru protecţia elevilor se instalează scuturi din plase de metal cu înălţimea de 1 m, ochiurile cărora nu sînt mai mari de 3 mm. La mesele universale de lăcătuşărie-tîmplărie se instalează scuturi detaşabile. Menghinele trebuie să fie fixate bine, iar suprafaţa cleştelor să nu fie uzată şi să fixeze bine piesele.
    4.34. Distanţa dintre mesele de lăcătuşerie aranjate perpendicular pasajului trebuie să fie de 0,9 m, cîte două frontal în linie - 1,6 m. Distanţa dintre mesele de prelucrare a lemnului aranjate într-un rînd trebuie să fie de 65-80 cm, iar între rînduri - 70 cm-1,2 m. Distanţa de la strunguri pînă la mesele de lăcătuşerie (lemnărie) trebuie să fie de 90 cm.
    4.35. Elevii ce sînt admişi la reparaţia şi ascuţirea instrumentelor trebuie, în prealabil, să fie instruiţi. Aceste lucrări, la început, se vor efectua sub supravegherea profesorului.
    4.36. Ciocanele, baroasele etc. trebuie să aibă o suprafaţă convexă netedă, fără crăpături şi bavuri. Mînerul trebuie să fie trainic.
    4.37. Mînerul ciocanelor şi baroaselor trebuie să fie confecţionat din lemn dur (stejar, mesteacăn, arţar). Folosirea lemnului moale (brad, pin) este interzisă.
    4.38. Mînerele daltelor, şurubelniţelor, pilelor, ferestraielor etc. trebuie să fie ajustate şi dotate cu inele din metal. Mărimea mînerelor trebuie să corespundă cerinţelor igienice şi mărimii instrumentelor. Lucrul cu instrumentele ce au mînerele deteriorate nu se admite.
    4.39. În timpul lucrului cu dalta se vor folosi ochelari de protecţie. Profesorii vor controla purtarea obligatorie a ochelarilor de către elevi.
    4.40. Dinţii ferestraielor vor fi bine ascuţiţi şi supuşi rostuirii. Arcul ferestraielor trebuie să fie durabil, iar pînza bine întinsă, avînd posibilitatea de rotire.
    4.41. Instrumentele pentru geluirea lemnului (gealău) trebuie să fie cu calapoduri netede. Capătul posterior şi partea superioară a gealăului trebuie să fie rotunjite.
Mînerul calapodului trebuie să fie neted. Lama gealăului trebuie să fie bine ascuţită, ajustată la calapod şi nu trebuie să aibă bavură, fisuri.
    4.42. Cheile pentru piuliţe trebuie să corespundă mărimii acestora, să nu aibă bavuri şi crăpături. Nu se admite de a lungi cheile cu ţevi. Cheia reglabilă nu trebuie să aibă luft. Suprafeţele de lucru trebuie să fie paralele.
    4.43. Toate accesoriile de la utilaje trebuie să fie comode, inofensive şi în stare funcţională.
    4.44. Masa greutăţilor purtate în mîini nu trebuie să depăşească:
    - pentru adolescenţi (15 ani) - 8,2 kg;
    - pentru adolescente (15 ani) - 5,0 kg;
    - pentru tineri (16-18 ani) - 16,4 kg;
    - pentru tinere (16-18 ani) - 10,2 kg.
    Timpul de transport al greutăţilor nu trebuie să depăşească 1/3 din timpul total de lucru. Nu se admite transportarea greutăţilor de către copii sub 15 ani.
    4.45. Pentru ridicarea, amplasarea şi instalarea greutăţilor se vor folosi dispozitive speciale (mese cu rotile, telifere, macarale etc.), care vor asigura protecţia elevilor şi le vor uşura munca.
    4.46. În timpul instruirii prin muncă, a practicii de producere elevii şi profesorii (maiştrii) trebuie să fie asiguraţi cu echipament, ochelari de protecţie, conform normelor în vigoare.
Elevii trebuie să fie asiguraţi cu mijloace de protecţie individuală: halate, şorţuri, mănuşi, ochelari de protecţie.
    4.47. Nu se admite activitatea fără folosirea mijloacelor individuale de protecţie.
    4.48. Mărimea şi modelul echipamentului de protecţie trebuie să evite prinderea obiectelor vestimentare de maşinile-unelte. Capetele lor nu trebuie lăsate liber. Haina va fi încheiată, părţile ce atîrnă (aţe, basma etc.) vor fi ascunse. Manşeta de la mîneci va fi bine ajustată de mîină. Mărimea hainelor trebuie să corespundă taliei copiilor.
    4.49. Părul va fi bine ascuns sub basma, beretă etc.
    4.50. Dacă activitatea se va efectua în genunchi sau în poziţie orizontală elevii vor fi asiguraţi cu saltele speciale.
    4.51. Elevii, care vor lucra la curăţarea detaliilor de rugină, vopsea etc. sau la tăierea metalului vor fi asiguraţi cu ochelari de protecţie sau cu măşti din sticlă organică.
    4.52. Maiştrii, profesorii în timpul instruirii prin muncă a elevilor sau în zilele efectuării practicii de producere sînt obligaţi să supravegheze permanent folosirea de către elevi a mijloacelor individuale de protecţie. Ultimele trebuie întreţinute în curăţenie. Toţi maiştrii şi profesorii de muncă trebuie să cunoască regulile de securitate a muncii în domeniile respective.
    4.53. Pentru elevii ce trec practica de producere la întreprinderi se respectă aceeaşi ordine  a instructajului referitor la securitatea muncii ca şi pentru muncitori. Responsabilitatea pentru instruirea elevilor la locul de muncă o poartă administraţia întreprinderii.
    4.54. Dacă elevul este antrenat în anumite activităţi, atunci el va fi instruit la capitolul securităţii muncii respective. Elevul se va face cunoscut cu construcţia maşinii, cu metodele de dereticare a locului de lucru şi cerinţele igienice individuale.
    4.55. Nici un elev nu va fi admis la activitatea practică şi de sine stătătoare de deservire a agregatelor, fără să cunoască regulile de lucru cu acest agregat şi instrucţiunea de securitate a muncii, conform programelor de specialităţi.
    Efectuarea instructajului privind securitatea muncii se va nota în registrul respectiv.
    4.56. La locul de lucru vor atîrna pancarte-instrucţiuni privind securitatea muncii.
V. Cerinţe faţă de cabinetele de informatică
    5.1. Cabinetele de informatică (CI) cu tehnică de calcul (TC) pot fi amplasate la orice etaj, cu excepţia demisolurilor şi subsolurilor. Aceste cabinete vor avea ferestre orientate spre nord, nord-est.
    5.2. Suprafaţa cabinetelor va depinde de tipul şi numărul de computere instalate. La un loc de muncă vor reveni nu mai puţin de 6 m2 .
    5.3. Suprafaţa podelei în CI cu TC va fi netedă, nelunecoasă, comodă pentru curăţare, va poseda proprietăţi antistatice.
    5.4. Înălţimea CI cu TC va fi nu mai mică de 3-4 m.
    5.5. Suprafeţele din CI cu TC vor fi vopsite în culori bleu, verde-deschis, gri-deschis; se admit pereţii de culoare galbenă, bej. Suprafeţele din încăpere vor avea coeficientul de reflectare: podul - 0,7-0,8, pereţii - 0,5-0,6, podeaua - 0,3-0,5, masa de lucru - 0,5-0,45, tastatura - 0,6-0,4.
    5.6. Din interior ferestrele vor avea draperii grele, asortate la culoare cu pereţii, ce reţin lumina naturală. Draperiile vor avea lăţimea dublă lăţimii ferestrelor. Se interzice folosirea draperiilor de culoare neagră.
    5.7. Pe lîngă CI cu terminale video (TV), nu mai puţine de 10, va fi o cameră de laborator cu suprafaţa de 18 m2 pentru păstrarea utilajului şi pieselor de rezervă. Aici va fi o masă de radiomontaj dotată cu ventilaţie locală de aspiraţie, dulapuri şi rafturi pentru păstrarea echipamentelor şi a pieselor de rezervă.
    5.8. La intrare în CI cu TV trebuie prevăzute dulapuri sau rafturi pentru păstrarea genţilor şi altor obiecte individuale ale elevilor.
    5.9. Locurile de lucru cu computerul trebuie să aibă o construcţie specială pentru a asigura elevilor o poziţie corectă.
    5.10. Mesele din CI cu TV pot fi pentru unul sau două locuri de lucru. Lungimea mesei de lucru cu un singur loc trebuie să fie cel puţin de 70 cm, iar lăţimea să asigure un loc de 30 cm în faţa tastaturii pentru caiet şi antebraţele elevului. Mesele vor fi de culoarea lemnului natural, bleu, verde-deschis, gri-deschis.
    5.11. Construcţia meselor de lucru cu TV trebuie să aibă două suprafeţe separate: una orizontală pentru amplasarea computerelor cu reglare lentă a înălţimii, în limitele a 520-760 mm şi a doua - pentru tastatura cu reglarea lentă a unghiului de înclinare de la 0 pînă la 15 grade cu o fixare garantată în poziţia optimă (12-150), ce permite menţinerea poziţiei corecte de lucru a elevilor, fără înclinarea pronunţată a capului înainte.
    5.12. Masa de lucru va avea un spaţiu pentru picioare cu înălţimea nu mai mică de 600 mm, lăţimea nu mai mică de 500 mm, adîncimea la nivelul genunchilor nu mai puţin de 450 mm şi la nivelul picioarelor întinse nu mai puţin de 650 mm.
    5.13. În clasele de studii cu TV înălţimea meselor şi a scaunelor va corespunde înălţimii elevilor, conform normativelor igienice pentru mobilierul şcolar.
Tabelul 1
Înălţimea elevilor (cm) Înălţimea de la podea, mm
Masa,
minimum		 Spaţiu pentru
picioare,
minimum		 Scaunul,
minimum
116-130
131-145
146-160
161-175
175 >		 520
580
640
700
760		 400
520
580
640
700		 300
340
380
4204
60

Nota: lăţimea şi adîncimea spaţiului pentru picioare se determină în dependenţă de construcţia mesei.

Tabelul 2
Parametrii de bază ai scaunului pentru elevi

Parametrii Talia elevilor şi studenţilor, cm
116-130 131-145 146-160 161-175 >175
Înălţimea scaunului, mm
Lăţimea scaunului, nu mai puţin, mm
Adăncimea scaunului, mm
Distanţa speteaza-scaun (marginea inferioară), mm
Distanţa speteaza-scaun (marginea superioară), mm
Înălţimea liniei de încovoiere a spetezei, nu mai mică de, mm
Raza de încovoiere a marginii anterioare a scaunului, mm
Unghiul de înclinare a scaunului, 0
Unghiul de înclinare a spetezei, 0
Raza spetezei în plan, nu mai puţin de, mm		 300
270
290
130
280
170		 340
290
330
150
310
190		 380
320
360
160
330
200
20-50
0-4
95-108
300		 420
340
380
170
360
210		 460
360
400
190
400
220

    5.14. Dacă înălţimea mesei şi a scaunului nu corespunde taliei elevilor, vor fi folosite suporturi reglabile pentru picioare, conform înălţimii necesare.
    5.15. Dimensiunea suportului: lăţimea - 300 mm, lungimea - 400 mm, unghiul de înclinare faţă de podea-plan - 200. Suportul trebuie să fie reglabil în limita de 150 mm înălţime. Suprafaţa suportului gofrată la marginea anterioară va avea un bord de 10 mm înălţime.
    5.16. Scaunele şi spetezele trebuie să fie capitonate cu materiale semimoi, aeropermeabile ce se curăţă uşor şi nu se electrizează.
    5.17. Locurile de muncă cu TV vor fi aranjate perpendicular ferestrelor, ca lumina să cadă dintr-o parte, îndeosebi, din stînga.
    5.18. Amplasarea locurilor de lucru cu TC şi VT poate fi realizată în trei variante: în perimetru, în rînduri (1-3 rînduri), în centru. Varianta optimală este amplasarea în perimetru a locurilor de lucru.
    5.19. La amplasarea în perimetru a locurilor de lucru, se stabilesc următoarele distanţe:
    a) după lăţimea CI cu TC
    - distanţa de la peretele cu ferestre şi mese trebuie să fie cel puţin de 0,8 m;
    - distanţa dintre peretele opus ferestrelor şi mesele TC şi VT - să fie de cel puţin 0,1 m, iar, în unele cazuri, în funcţie de videoterminalele folosite, mesele pot fi aranjate, nemijlocit, lîngă perete;
    b) după lungimea CI cu TV;
    - mesele pentru două locuri cu TC şi VT pot fi aranjate nemijlocit una lîngă alta, iar cele pentru un loc se vor afla la o anumită distanţă, reieşind din numărul lor şi suprafaţa încăperilor. Distanţa între suprafeţele laterale ale videomonitoarelor trebuie să fie nu mai mică de 1,2 m.
    Cînd numărul locurilor de lucru cu TC sau VT nu este mare se va prefera amplasarea lor lîngă peretele opus ferestrelor. În cazul amplasării în perimetru a meselor cu TC şi VT, CI trebuie dotate suplimentar cu mese şcolare (STAS 11015-93) şi scaune (STAS 11016-93) pentru amplasarea elevilor, care nu lucrează cu TC sau TV. În funcţie de numărul locurilor de lucru cu TC sau TV mesele şcolare se pot aranja într-un rînd sau în două. Nu se permite alipirea a două mese şcolare (distanţa dintre rînduri va fi de cel puţin 0,5 m).
    5.20. La o amplasare într-un rînd, în două sau în trei  a meselor de un singur loc cu TC sau VT este necesar să fie respectate următoarele distanţe:
    a) după lungimea CI cu TV
    - în fiecare rînd distanţa între mesele de lucru trebuie să fie de cel puţin 2 m;
    - distanţa dintre ultimele mese de lucru şi perete - de cel puţin 0,8 m.
    Dacă uşa se află lîngă ultimele mese, distanţa dintre ele şi peretele lateral trebuie să fie de cel puţin 1,2 m.
    b) după lăţimea CI cu TC
    - distanţa dintre peretele cu ferestre şi primul rînd de mese cu TC sau VT trebuie să fie de la 0,8 pînă la 1,1 m;
    - distanţa dintre rîndul al treilea de mese (de la ferestre) şi perete - 0,8-0,9 m;
    - distanţa între părţile laterale ale videomonitoarelor trebuie să fie nu mai mică de 1,2 m.
    5.21. În cazul plasării în două rînduri a meselor cu TC sau VT trecerea dintre rînduri se va mări în mod corespunzător.
    5.22. În cazul amplasării centrale a meselor cu TC sau VT, cînd două rînduri de mese stau  în centrul CI, ecranele videomonitoarelor sînt orientate în părţi opuse, VT pot fi aranjate cu spatele unul la altul. Distanţa între mesele de lucru cu videomonitoare trebuie să fie nu mai mică de 2 m (în direcţia -ecranul unui videomonitor şi spatele altuia), iar distanţa între suprafeţele laterale ale videomonitoarelor trebuie să fie nu mai mică de 1,2 m.
    5.23. Оncгperile de lucru cu TV vor fi dotate cu sisteme de оncгlzire centralг, cu sisteme de ventilaюie mecanicг refulare-aspiraюie sau condiюionere, conform CHиП 2.04.05-91 "Отопление, вентиляция и кондиционирование".
    5.24. La organizarea CI cu TC în încăperi adaptate, în care lipseşte ventilaţia prin refulare-aspiraţie, este necesar să se organizeze condiţionarea aerului. Se recomandă folosirea  climatizoarelor menajere de tip BC-1500, BC-2500, BC-2000R etc. Numărul necesar de climatizoare se va calcula după excesul de căldură provenit de la computere, oameni şi sursele de iluminare artificială.
    5.25. În CI cu TV trebuie să se facă zilnic curăţenie umedă.
    5.26. CI vor avea iluminare naturală şi artificială. Fluxul principal al luminii naturale va  cădea din stînga. Nu este admisă îndreptarea fluxului principal de lumină naturală din dreapta, din spate şi din faţa celui ce lucrează la TV. Razele solare şi lumina reflectată, sclipirile nu trebuie să cadă în cîmpul de vizibilitate al elevului şi nici pe ecranul videomonitorului.
    5.27. Coeficientul de iluminare naturală (CIN) nu va fi mai mic de 1,5 %.
    5.28. Raportul nitităţii suprafeţelor ce se află în cîmpul viziunii lucrătorului la TV trebuie să fie în limitele 3:1-5:1, iar între suprafeţele ecran-masă şi cele limitrofe (pereţi, podea, pod, tablă) - 10:1.
    5.29. Iluminarea artificială în încăperile cu TV se va efectua cu un sistem de iluminare generală. Se vor folosi lămpi luminiscente amplasate uniform pe tavan, în formă de fîşii paralele ferestrelor. Ecranul monitorului se va găsi în zona unghiului de protecţie a corpurilor de  iluminat. Corpurile de iluminat nu se vor reflecta pe suprafaţa ecranului, nu vor forma străluciri directe sau reflectate; ele se conectează pe rînduri, separat, pentru a putea asigura o iluminare suficientă şi uniformă în toată încăperea. Corpurile de iluminat se vor curăţi de praf nu mai rar de 2 ori pe an şi pe măsura  poluării.
    5.30. La folosirea corpurilor de iluminat coeficientul de rezervă va fi 1,4.
    5.31. Ca sursă de lumină sînt recomandate lămpile luminiscente de 40 W sau cele econome de 36 W "LPO36" "cu lumină albă" sau "albă - rece". În lipsa lămpilor
    "LPO36" se permite folosirea corpurilor de iluminat:
    LPO13 - 2 x 40 / B - 01;
    LPO13  - 4 x 40 / B - 01;
    LSP13 - 2 x 40 - 06;
    LSP13  - 2 x 65 - 06;
    LSO05 - 2 x 40 -001;
    LSO05 - 2 x 40 - 003;
    LSO04  - 2 x 36 - 008;
    LPO34- 1 x 36 - 002;
    LPO34 - 4 x 58 - 002;
    LPO31 -  2 x 40 - 002;
    şi alte corpuri similare.
    5.32. Coeficientul de pulsare nu va depăşi 5%.
    5.33. Iluminatul suprafeţei mesei de lucru în zona de lucru cu documentele trebuie să fie de 300 - 500 lx. Sistema de iluminare nu va provoca strălucirea ecranului şi nu va mări nivelul iluminării ecranului mai mult de 300 lx.
    5.34. Distanţa de la ochi pînă la ecran trebuie să fie de 0,6 - 0,7 m, dar nu mai mică de 0,5 m.
    5.35. TV cu tub radioelectronic sînt surse de unde electromagnetice de bandă largă:
    Roentgen slabă;
    Ultravioletă - 200-400 nm;
    Vizibilă - 400-700 nm;
    Infraroşie - 700-1050 nm;
    De unde radio - 3 KHz-30 MHz;
    De unde foarte lungi - 0-3 KHz;
    De cîmp electrostatic.
    5.36. Debitul dozei de expoziţie al radiaţiei Roentghen în orice punct al spaţiului la distanţa de 5 cm de la suprafaţa ecranului şi carcasului TV nu trebuie să depăşească 1 microSievert/oră sau 100 microroentghen/oră.
Radiaţia ultravioletă în intervalul 280-315 nm nu trebuie să depăşească 0,0001 W/m2, iar în intervalul 315-400 şi diapazonul spectrului vizibil 400-700 nm - 0,1W/m2, pentru radiaţia infraroşie în intervalul 700-1050 nm - 0,05 W/m2, iar pentru radiaţia infraroşie în intervalul 1050 nm - 1mm - 4W/m2. Radiaţiile în diapazonul 200-280nm sînt inadmisibile. Nivelurile maximal admisibile a parametrilor iradierilor electromagnetice neionizante nu vor depăşi următoarele valori: intensitatea cîmpului electromagnetic după componenta electrică la distanţa 50cm din preajma terminalului video în diapazonul frecvenţelor 5Hz - 2kHz - 25v/m, în diapazonul frecvenţelor 2kHz-400kHz - 2,5v/m; densitatea fluxului magnetic în diapazonul frecvenţelor 5Hz - 2kHz - 250nT, în diapazonul frecvenţelor 2kHz-400kHz - 25nT; intensitatea cîmpului electrostatic nu trebuie să depăşească 15 kV/m. Conţinutul aeroionilor uşori trebuie să corespundă celor indicate în tabelul de mai jos.
Nivelurile admisibile de ionizare a aerului

Nivelurile Numărul de ioni în 1cm3 de aer
n + n -
Minim necesare 400 600
Optime 1500-3000 3000-5000
Maxim admisibile 50000 50000

    5.37. Nivelul zgomotului la locurile de lucru, în timpul funcţionării computerului nu trebuie să depăşească 50 dBA (tabelul de mai jos).
Nivelul zgomotului, nivelurile echivalente ale sunetului
şi nivelurile presiunii sonore în benzile de frecvenţă octavice
în CI, în timpul funcţionării TC

La locul de lucru cu TC Nivelurile presiunii sonore Nivelurile sunetului LA; nivelurile echivalente Lecv.A (dBA)
Frecvenţele medii geometrice ale benziloroctavice, hz
31,5 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
În timpul lucrului la CP sau VT 86 71 61 54 49 45 42 40 38 50

    5.38. Concentraţiile substanţelor chimice nocive stabilite în aerul CI nu trebuie să depăşească CMA:
    Amoniac                     0,2 mg/m3
    Bioxid de carbon        0,1% vol.
    Ozon                           0,03 mg/m3
    Fenol                           0,003 mg/m3
    Formaldehidă              0,01 mg/m3
    Vinil clorid                0,005 mg/m3
    5.39. Durata de lucru la videoterminale  nu trebuie să depăşească:
    Pentru elevii claselor I-IV -              15 min.
    Pentru elevii claselor V-VII-            20 min.
    Pentru elevii claselor VIII-IX-         25 min.
    Pentru elevii claselor X-XI în cazul a două lecţii succesive - 30 min la prima şi 20 min la a doua.
    Numărul de lecţii  la care se utilizează TC sau TV, în timpul zilei, trebuie să fie de 3 pentru elevii din clasele IX-XII, 2 - pentru elevii din clasele V-VIII şi 1 - pentru elevii din clasele I - IV.
    Pauza între lecţii, la care se utilizează TC sau TV, trebuie să fie nu mai mică de 10 min (pînă la 20 min).
    Este raţional, că elevii claselor a X -XII înainte de lecţia a cincea, iar pentru elevii claselor a VIII-IX, înainte de lecţia a patra, să fie organizate recreaţii cu durata de 50-60 min pentru prînz şi odihnă.
    În timpul practicii de producere durata zilnică de lucru la videoterminale va constitui 50% din durata zilnică a practicii de producere cu respectarea măsurilor profilactice.
    Durata timpului ocupaţiilor facultative şi  ocupaţiilor în cercuri pentru elevii claselor II-V, la care se folosesc TC şi VT, trebuie să fie nu mai mare de 60 minute, iar pentru ceilalţi elevi - 90 minute. Aceste activităţi trebuie să se efectueze nu mai des de 2 ori pe săptămînă. Jocurile computerizate cu ritm fixat în timpul ocupaţiilor facultative nu va depăşi 10 minute pentru elevii din clasele II-V şi 15 minute pentru elevii din clasele a VI-XII. Jocurile computerizate se vor efectua la sfîrşitul ocupaţiilor.
    Pentru profilaxia surmenajului analizatorului vizual este necesar să se efectueze un complex de exerciţii pentru ochi, indicat mai jos.
    În timpul lucrului la monitoare, elevii trebuie să execute complexul de exerciţii pentru ochi după fiecare 20-25 min.
    Pentru înlăturarea surmenajului este necesar să fie organizată pentru elevii claselor X-XII o pauză de înviorare între ore, lecţiile duble de informatică. Aici se includ exerciţii fizice cu acţiune generală, ce ameliorează starea funcţională a sistemului nervos, cardiovascular şi respirator, înlătură oboseala muşchilor zonei humerale, mîinilor, trunchiului şi a picioarelor.
    Se recomandă de a alterna diferite complexe de exerciţii.
Complexele de exerciţii pentru ochi
    Exerciţiile se execută în poziţie şezîndă sau în picioare, cu privirea întoarsă de la ecran, la o respiraţie ritmică.
    Varianta I
    1. La tactul 1-4 ochii se închid încordînd puternic muşchii acestora, apoi la tactul 1-6 ochii se deschid, se relaxează muşchii şi se îndreaptă privirea în depărtare.
    Se efectuează de 4-5 ori.
    2. Privirea se îndreaptă spre vîrful nasului, iar ochii se închid şi se reţin aşa la tactul 1-4. La tactul 1-6, ochii se deschid şi privirea se îndreaptă în depărtare. Se execută de 5-4 ori.
    3. Fără a întoarce capul, privirea se aţinteşte şi se reţine mai întîi în dreapta, la tactul 1-4, apoi la tactul 1-6 înainte în depărtare. Analogic, se execută exerciţiile cu reţinerea privirii la stînga, în sus, în jos.
Privirea se deplasează pe diagonală: la dreapta în sus - la stînga în jos, apoi înainte în depărtare la tactul 1-6, pe urmă - la stînga - în sus - la dreapta -  în jos, şi în depărtare la tactul 1-6. Se efectuează de 3-4 ori.
    Varianta II
    1. La tactul 1-4 ochii se închid, fără a încorda muşchii acestora, apoi la tactul 1-6 se deschid larg şi privirea se aţinteşte în depărtare. Se execută de 4-5 ori.
    2. Privirea se îndreptă spre vîrful nasului  la tactul 1-4, iar la tactul 1-6 ea este îndreptată în depărtare.  Se execută de 4-5 ori.
    3. Capul nemişcat (privirea aţintită înainte), se înfăptuiesc mişcări circulare ale ochilor în sus la dreapta - în jos - la stînga şi în direcţie opusă. Apoi privirea se îndreptă în depărtare la tactul 1-6. Se execută de 4-5 ori.
    4. Capul nemişcat, privirea se deplasează în sus (1-4),  înainte (1-6); apoi în jos - înainte, - la dreapta - înainte, - la stînga - înainte.
    Se efectuează mişcări pe diagonală în ambele direcţii, apoi înainte la tactul 1-6. Se execută de 4-5 ori.
    Varianta III
    1. Se clipeşte din ochi pînă la tactul 10-15, fără a încorda muşchii oculari.
    2. Cu capul nemişcat, cu ochii închişi se mişcă globul ochilor spre dreapta la tactul 1-4, spre stînga la tactul 1 - 4,  înainte la tactul 1 - 6. La fel, ochii închişi se îndreaptă în sus la tactul 1 - 4, în jos la tactul 1 - 4, înainte - la tactul 1 - 6.
    Se execută de 4-5 ori.
    3. La tactul 1 - 4 privirea se îndreaptă spre degetul arătător, care se ţine la o distanţă de 25-30cm de ochi, apoi ea se îndreaptă în depărtare la tactul 1 - 6.
    Se execută de 4-5 ori.
    4. Se efectuează 3- 4 mişcări circulare ale ochilor în partea dreaptă în ritm moderat şi tot atîtea în partea stîngă, apoi, relaxînd muşchii ochilor, privirea se îndreaptă înainte la tactul 1 - 6. Se execută de 4-5 ori.
VI. Cerinţe faţă de grupele prelungite
    6.1. Grupele cu zi prelungită se formează din elevii claselor I-IV în şcolile, unde sînt create condiţiile necesare. Numărul elevilor într-o grupă este de 25-30. Se recomandă de a completa grupele cu elevii dintr-o clasă sau clase paralele. Copiii se vor afla în grupa prelungită de la ora 8.30 pînă la 18.00.
    6.2. Aceşti elevi trebuie să dispună de o încăpere separată (2,5 m2 pentru un elev) la un singur etaj, ceea ce va da posibilitatea de a folosi raţional toate încăperile şcolii şi recreaţiile.
    6.3. Minimul de încăperi pentru elevii claselor întîia sînt dormitoarele şi camerele de joc. Dacă şcoala nu dispune de încăperi separate pentru somn şi joc, atunci se poate folosi o încăpere universală, unde se va organiza somnul şi jocul copiilor. Pentru elevii din clasele II-IV se recomandă: încăperi pentru somnul elevilor extenuaţi, încăperi de joc, ocupaţii şi pentru activităţi în cercuri.
    6.4. În timpul aflării în grupe copiii vor schimba hainele şi încălţămintea. Pentru aceasta grupele vor fi dotate cu dulapuri individuale pentru păstrarea hainelor, încălţămintei şi obiectelor de igienă personală. Acestea se vor amplasa în camerele de joc, în clase sau recreaţii.
    6.5. Regimul zilei trebuie să includă următoarele elemente: alimentaţia, plimbarea, somnul pentru elevii din clasa întîia şi pentru cei extenuaţi din clasele II-IV, pregătirea lecţiilor pentru a doua zi, munca social-utilă, activitatea în cercuri, educaţia fizică.
    6.6. Zilnic se va efectua gimnastica de dimineaţă (5 min în clasele primare), pe teren (pe timp favorabil), în clase sau  recreaţii.
    6.7. La apariţia surmenajului (scăderea randamentului activităţii) la lecţiile de autopregătire la minutele 20-25 se va face cîte o pauză motorie (1-2 min), iar pentru matematică şi citire în clasele primare se vor face 2 pauze motorii (la minutele 15-17 şi 30-32). În timpul recreaţiilor se recomandă de a practica cu copiii jocuri mobile de o intensitate mică şi medie. Un efect benefic asupra sănătăţii copiilor o au recreaţiile în aer liber.     Ele vor fi efectuate şi iarna la temperatura aerului nu mai joasă de -100C şi vitezei lui de pînă la 4 m/sec. Organizarea recreaţiilor se încredinţează profesorilor sau elevilor din clasele X-XII. Se recomandă de a efectua plimbări timp de 30 min înainte de autopregătire.
    6.8. În scopul restabilirii capacităţii de muncă, după terminarea lecţiilor de bază, se va organiza odihna copiilor cu o durată de 2,5-3 ore preferenţial la aer liber. Plimbările se vor organiza în felul următor: după terminarea lecţiilor de bază - 1 oră, înainte de pregătirea lecţiilor - 1 oră (cei din clasa întîia vor dormi) şi după pregătirea lecţiilor - 1 oră. În timpul plimbărilor se vor organiza jocuri mobile, exerciţii de educaţie fizică, jocuri sportive etc. Una din plimbări va include jocuri de o intensitate maximă (ora sportivă). Ora sportivă se va efectua sub conducerea profesorilor de educaţie fizică sau activiştilor sportivi. Se recomandă a organiza ocupaţii de atletică uşoară, jocuri sportive, volei, baschet, tenis de masă etc. De 2 ori în săptămînă se recomandă înotul în piscină. În scopul ridicării eficacităţii de întremare se recomandă ca:
    - jocurile mobile să fie mai intensive în prima jumătate a orei sportive sau plimbării. În ultimele 10 min jocurile vor fi de o intensitate mică;
    - jocurile vor corespunde vîrstei elevilor;
    - intensitatea jocurilor depinde de starea de sănătate şi pregătirea fizică a elevilor.
    6.9. Copiii din grupa specială medicală de educaţie fizică vor efectua numai plimbări la aer liber.
    6.10. Somnul pentru elevii din clasele întîia şi pentru cei extenuaţi din clasele II-IV, va fi de o durată de 1,5 ore. Suprafaţa dormitoarelor va fi 2 m2 pentru un copil. Nu se admit paturi suprapuse. La amplasarea paturilor (1600x700 mm) se va ţine cont de: distanţa între părţile lungi -50 cm, rînduri -1 m, pat şi pereţii exteriori -60 cm. Pentru fiecare elev se va prevedea un pat, lengerie de pat, care se va schimba o dată în 2 săptămîni.
    6.11. Dormitoarele se vor aerisi cu 30 min înainte de somn, somnul se va efectua cu oberlihturile deschise (t0 aerului 180C). În timpul somnului educatorii nu vor pleca din grupă.
    6.12. În timpul pregătirii temelor pentru acasă trebuie de respectat următoarele cerinţe:
    - autopregătirea se va efectua în clasa, unde elevii învaţă sau în alt cabinet cu condiţia că mobila va corespunde taliei copiilor;
    - autopregătirea se va începe nu mai tîrziu de ora 16;
    - durata autopregătirii va fi nu mai mare de o oră pentru elevii din clasa întîi; 1,5 ore pentru cei din clasa II şi 2 ore pentru cei din clasele a III - IV;
    - copiii pot să-şi aleagă de sine stătător primul obiect la care se vor pregăti ;
    - elevii pot să se recreeze de sine stătător după efectuarea unui anumit volum de lucru;
    - se vor face pauze motorii (1-2 min) cu efectuarea a 3-5 exerciţii fizice;
    - instruirea orală se va efectua în sala de lectură, bibliotecă, camera de joc.
    6.13. Activitatea extraşcolară se va organiza după pregătirea temelor pentru acasă şi va include ocupaţii în cercuri, lectură la bibliotecă, privirea televizorului şi diafilmelor, jocuri liniştite etc. Durata citirii (după interese) ocupaţiilor cu muzică, desen şi cusut, jocurilor liniştite etc. va fi de 30 min pentru elevii claselor I-II şi 1,5 ore pentru restul copiilor cu o întrerupere de 10 min după 45 min de activitate. Concertele, teatrul, filmele, excursiile etc. se vor practica la începutul săptămînii, nu mai mult de 1-2 ori în lună.
    Fiecare elev poate activa numai în două cercuri. Pentru organizarea activităţii extraşcolare se recomandă de a folosi sălile de lectură, de festivităţi şi cele de sport, biblioteca, atelierele, laboratoarele, terenurile sportive etc.
    6.14. Copiii se vor alimenta de 3 ori pe zi: micul dejun (ora 10-11), prînzul (13-14) şi gustarea (17). Ca excepţie se admite alimentaţia de două ori pe zi. Valoarea energetică a dejunului va fi de 20%, prînzului - 35-40%, gustării - 5%. La gustare copiii vor servi lapte, compot, ceai cu o chiflă sau biscuiţi.
    6.15. Regimul pentru elevii ce se instruiesc în primul schimb:

Nr.d/o Elementele regimului Clasa I Clasele II-III Clasa IV
1 Plimbări, ora sportivă 1220-1330 1220-1330 1220-1330
2 Prănzul 1330-1400 1330-1400 1330-1400
3 Somnul 1400-1530 - -
4 Plimbări, munca social-utilă 1530-1600 1400-1500 1400-1500
5 Ora sportivă, ocupaţii cu muzică, desen, etc. - 1500-1600 1500-1600
6 Autopregătirea 1600-1700 1600-1730 1600-1730
7 Timpul liber, activitatea în cercuri, activităţi după interese 1700-1745 1730-1830 1730-1830
8 Plimbări 1745-1830 - -
9 Plecarea acasă 1830 1830 1830

    6.16. Regimul grupelor cu zi prelungită pentru elevii din schimbul doi:

Nr.d/o Elementele regimului Clasele, orele
II-III
1 Plimbări, ora sportivă 830-930
2 Autopregătirea 930-1015
3 Dejunul în şcoală 1015-1035
4 Autopregătirea 1035-1130
5 Timpul liber, activitatea în cercuri, ocupaţii după interese 1130-1300
6 Prănz 1300-1330
7 Plimbări, munca social-utilă 1330-1400

VII. Cerinţe faţă de mijloacele tehnice
    7.1. Trebuie de limitat utilizarea mijloacelor tehnice în procesul de studiu.
    7.2. Durata folosirii mijloacelor tehnice la lecţii, min

Clasa Diafilme, Diapozitive Filme Televizor Radiou Magnitofon
1-2 7-15 15-20 15 20 10
3-4 15-20 15-20 17-20 20 11-25
5-7 20-25 20-25 20-25 25 15-20
8-11 15-20 25-30 25-30 25 25

    7.3. Numărul de lecţii, la care se vor folosi mijloace tehnice în timpul săptămînii, va fi pentru clasele mici şi medii 3-4, iar pentru clasele mari 4-6.
VIII. Iluminatul natural şi artificial
    8.1.Toate încăperile vor fi iluminate în mod natural. La locul de lucru al elevilor se va asigura lumina din stînga.
    8.2. Lumina din dreapta, din spate şi din faţă nu se admite.
    8.3. Este admisă iluminarea indirectă a coridoarelor, lavoarelor şi vestiarelor. Numai lumină artificială poate fi în depozite, pe coridoarele cantinei, în closetele pentru personal, în încăperi pentru inventarul sportiv, duşuri şi closetele de pe lîngă sala sportivă.
    8.4. Coeficientul iluminării naturale trebuie să fie nu mai mic de 1,5%-2,0%.
    8.5. Coeficientul de reflectare trebuie să fie: caiet-bancă 2:1-4:1, tablă-caiet 1:3-1:10. Coeficientul de luminozitate în încăperile de instruire a elevilor va fi 1:4-1:5.
    8.6. Băncile se recomandă să fie de culoare verde deschisă sau de culoarea naturală a lemnului cu coeficientul de reflectare 0,1-0,45. Pereţii, tavanul, podeaua, mobila trebuie să aibă o suprafaţă mată. Pereţii claselor, cabinetelor vor fi vopsiţi în culori calde, culoarea tavanului trebuie să fie albă. Coeficientul de reflectare a pereţilor trebuie să fie nu mai mic de 0,6. Se interzice de a pune pe pervazuri flori. Dulapurile se vor instala la peretele interior al clasei.
    8.7. În încăperile de instruire se pot folosi mijloace de reducere a luminii solare - perdele, jaluzele. Perdelele trebuie să aibă o culoare deschisă.
    8.8. Curăţarea geamurilor se face o dată în trimestru pe dinafară şi de 1-2 ori în lună pe dinăuntru.
    8.9. Copacii se vor afla la cel puţin 10 m de la clădirea şcolii. Vopsirea ferestrelor, zugrăvirea tavanului şi pereţilor se va efectua după necesitate pînă la 01.09.
    8.10. Iluminarea artificialг se va efectua cu lгmpi luminescente. Pentru iluminarea luminescentг a оncгperilor de studii se folosesc sursele de tipuri ЛСО 02.2х40, ЛПО 28-2х40, ЛПО 02-2х40, ЛПО 34-4х36, ЦСП-5-2х40 şi altele similare dupг caracteristicile constructive şi tehnice. Pentru iluminarea tablei trebuie sг fie folosite sursele LPO -30-40-122 (125), care se monteazг paralel cu tabla, la o distanюг de 0,3 m mai sus de marginea ei superioarг  şi 0,6 m de la suprafaţa tablei. Iluminarea tablei trebuie sг fie nu mai micг de 500 lx.
    La iluminarea cu lămpi cu incandescenţă, ca excepţie, în încăperile de studii se recomandă folosirea surselor de tipul "SK-300", "PKRM-300", globurile mate. Sursele de iluminare se vor curăţi trimestrial (se interzice ca elevii să spele sursele sus numite).
    Normele de iluminare artificială sînt indicate în tabelul de mai jos:

Denumirea încăperilor Iluminarea minimală Suprafaţa Cota în Wt/m2 cu lămpi incandescente Cota în Wt/m2 cu lămpi luminiscente
luminiscente incandescente
Clase, cabinete Bănci 300 150 Orizontală 48 20
Cabinetul de desen 500 300 orizontală 80 32
Ateliere (lemn) 300 150 orizontală
(0,8 m)		 48 20
Ateliere de cusut 400 200 orizontală
(0,8 m)		 64 25
Cabinete de culinărie 300 150 orizontală
(0,8 m)		 48 20
Sală sportivă 400 200 orizontală
(0,8 m)		 64 25
Bibliotecă 300 150 orizontală
(0,8 m)		 48 20
Dormitoare 75 30 orizontală
(0,8 m)		 9,6 5
Teren 40 20 orizontală
(0,8 m)		 - -

    Remarcă: intensitatea luminii şi cota, în fiecare caz, va fi calculată aparte conform metodologiei expuse în cartea lui G.M.Cnoring "Tratat pentru proiectarea electricităţii".
    8.11. Lămpile din rîndul al treilea al clasei (mai departe de ferestre) şi cele de la tablă trebuie să aibă întrerupătoare separate.
    8.12. Mobila în ateliere se va aranja în aşa fel, încît lumina să cadă din partea stîngă a elevului, băncile de lemnărie se vor aranja sub un unghi de 30-450 faţă de ferestre, la o distanţă între ele de 65 - 80 cm, mesele de lăcătuşărie se vor aranja de-a lungul ferestrelor la o distanţă de 1,2 m între rînduri. Se admite aranjarea lor perpendicular. Maşinile de cusut se vor aranja de-a lungul ferestrelor într-un rînd sau două, aşa ca lumina să cadă din partea stîngă.
    8.13. În afară de iluminarea generală, în ateliere va fi prevăzută iluminare locală la băncile de lemnărie şi lăcătuşerie, la strunguri. De asemenea, vor fi surse de lumină locală în cabinetele medicale, a directorului, în cancelarie.
    8.14. Iluminarea artificială este raţional de folosit în lunile septembrie-octombrie după ora 1630,  noiembrie - după 1530, decembrie-ianuarie - pînă la 900 şi după 15-1530, în lunile februarie, respectiv, - 800-830 şi 16-1630, martie - 8-830 şi 16-1700, aprilie - după ora 1730.
IX. Microclimatul, ventilaţia, încălzirea
    9.1. Temperatura aerului în încăperi este de 18-200C cu excepţia sălii sportive, atelierelor de prelucrare a metalului şi lemnului (15-170C), duşurilor (250C). Umiditatea relativă în încăperile şcolilor va fi de 40-60%.
    9.2. Oberlihturile trebuie să aibă o suprafaţă de 1/50 din suprafaţa podelei şi să îndrepte aerul spre tavan. Se interzice de a le încleia sau a le bate în ţinte. Încăperile se aerisesc la recreaţie, pînă la lecţii şi la sfîrşitul lor. În timpul cald ocupaţiile se vor efectua cu oberlihturile sau ferestrele deschise.
    Durata aerisirii încăperilor

Temperatura aerului atmosferic La recreaţiile mici, min. La recreaţiile mari, min.
De la +10 pănă la +60C 4-10 25-35
+5                           00C 5 20-30
                 0                           -50C 5 15-25
                 -5                          -100C 3 10-15
Mai mică de -100C 1 5

    9.3. Lecţiile de educaţie fizică se vor efectua în sala sportivă bine aerisită. La temperatura aerului din mediul înconjurător mai mare de Ă50C se vor deschide 1-2 ferestre, la temperatura mai joasă se vor deschide oberlihturile. Aerisirea prin curent se va efectua în lipsa elevilor. La temperatura aerului în sala sportivă de 14-150 aerisirea nu se va efectua.
    9.4. Dormitoarele se vor aerisi pînă la culcare, iar în timpul somnului se vor deschide oberlihturile.
    9.5. Closetele vor avea o ventilaţie de aspiraţie autonomă (canale de aspiraţie).
    9.6. Clădirea şcolii trebuie să fie asigurată cu încălzire şi ventilaţie centrală. În clase, cabinete, laboratoare se organizează o ventilaţie artificială, prin refularea aerului cu un debit de 16 m3 oră/elev, ateliere -20 m3 oră/elev, sala sportivă - 80 m3 oră/elev. Agentul termic în sistema de încălzire va fi aerul sau apa. Cabinetele de chimie, în mod obligatoriu, se vor amenaja cu nişe pentru aspiraţie locală, care vor asigura un volum de aspiraţie 1100 m3 /oră. Ventilaţia locală de aspiraţie trebuie prevăzută şi la fierberea cleiului (atelier de lemnărie), în bucătărie (cuptor, plite), în atelierele de lăcătuşerie (la ascuţitoare).
    9.7 Asigurarea cu căldură a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar trebuie să corespundă cerinţelor igienice faţă de clădirile şi construcţiile publice. Clădirea instituţiei de învăţămînt trebuie să fie asigurată cu încălzire de la centrale termoelectrice, cazangerii raionale sau locale. Încălzirea prin sisteme cu abur este interzisă. În calitate de instalaţii de încălzire pot fi utilizate radiatoare, elemente tubulare, încadrate în panouri din beton. Instalaţiile de încălzire trebuie să fie îngrădite cu gratii din lemn, amplasate sub ferestre şi cu dispozitive de reglare a temperaturii. Se interzice îngrădirea instalaţiilor de încălzire cu materiale din rumeguş de lemn şi alte materiale polimere. Temperatura medie a suprafeţei instalaţiilor de încălzire nu va depăşi 800C.
    Dispozitivele de încălzire trebuie să fie curăţate de praf săptămînal.
    Asigurarea cu căldură se admite de la centrale termice autonome, care funcţionează pe combustibil lichid şi gazos, amplasate în construcţii separate, înglobate (nu mai jos de nivelul solului), pe acoperiş sau în construcţii anexate la clădirile instituţiei. Nu se admite amplasarea centralelor termice autonome alăturate sau sub săli de activităţi instructiv-educative, spaţii de recreaţie şi căi de evacuare. Proiectarea centralelor termice se va efectua conform normelor în construcţii în vigoare.
    Se admite încălzirea la sobe în cazul lipsei gazificării şi numai în clădirile şcolii cu un etaj. Încălzirea se va efectua din coridor. Se interzice instalarea sobelor din fier.
    Se interzice utilizarea pentru încălzire a convectoarelor cu gaz.
    [Pct.9.7 în redacţia HMS4/28.02.07, MO74-77/01.06.07 art.350]
X. Aprovizionarea cu apă
    10.1. Instituţiile şcolare se asigură cu sisteme centralizate de apă  rece şi fierbinte (11,5-14,0 litri pe zi pentru un elev în şcoli, iar în şcolile internat - 100 litri pe zi pentru un elev) şi canalizare. Calitatea apei trebuie să corespundă cerinţelor standardului 2874-82 "Apa potabilă. Cerinţele igienice şi controlul calităţii apei".
    10.2. Conducte de apă rece se vor instala în laboratoarele de chimie, fizică, biologie, în vecee, în clasele 1-4, în încăperile pentru regim prelungit; se vor racorda  la havuzuri. Cu apă caldă se vor asigura chiuvetele: instalate  în laboratoarele de chimie, fizică şi biologie, cabinetul de desen liniar, informatică, încăperile pentru cercuri, ateliere, cancelarie, cantină, bufet, cabinetele de igienă personală, duşurile, chiuvetele pentru necesităţi tehnice.
    10.3. Şcolile de toate tipurile trebuie să fie canalizate. În caz de lipsă a sistemului de canalizare în localitatea dată se vor instala sisteme autonome de epurare. În localităţile rurale pe terenul şcolii se amenajează closete cu gropi impermeabile amplasate în zona de gospodărie.
    10.4. În scopul aprovizionării cu apă se admite construcţia fîntînilor de mină cu adîncimea nu mai mică de 10 m.
    La suprafaţa solului colacul se va afla la înălţimea de 0,7-0,8 m, fiind acoperit cu capac şi aflîndu-se sub acoperiş (gheretă). La adîncimea de 2 m şi raza de 1,5-2 m fîntîna va avea un colmataj de argilă presată. La suprafaţă barajul de protecţie va fi din beton sau ciment şi va fi înclinat.  Apa se va scoate cu pompe electrice sau manuale, dacă lipsesc - apa se va scoate cu găleata comună bine fixată. Fîntîna se va construi din colaci de beton pînă la stratul acvifer. În lipsa colacilor de beton pereţii fîntînii pot fi căptuşiţi cu piatră sau cărămizi dure. Ca material de legătură şi fixare în toate cazurile se va folosi mortar de ciment de calitate superioară. Utilizarea altor materiale pentru construcţia fîntînilor de lîngă şcoală se admite numai cu autorizarea CMP. La fundul fîntînii  trebuie să se facă un filtru din nisip, prundiş măşcat sau pietriş cu grosimea stratului de 20-30 cm.
    10.5. După componenţa şi proprietăţile sale apa trebuie să corespundă normelor prezentate în tabelul de mai jos.

Indicatori Unităţi de măsură Valori admise
Miros Puncte Sub 2-3
Gust Puncte Sub 2-3
Culoare Grade Sub 30
Turbiditate MG/DM3 Sub 2
Reziduu fix MG/DM3 Sub 1500
Cloruri MG/DM3 Sub 350
Sulfaţi MG/DM3 Sub 500
Duritatea totală MG/DM3 Sub 10
Azotaţi (NO2) MG/DM3 Sub 50
Numărul de bacteriiColiforme (indicele coli) Numărul de coli  la 1000 ml apă Sub 10

    NOTĂ: Investigaţii pentru determinarea fluorului se efectuează în funcţie de cerinţele CMP. Conţinutul de fluor - 1,2 mg/dm3.
XI. Amenajarea încăperilor
    11.1. Fiecare elev este asigurat cu un loc de lucru în bancă sau masă, care va corespunde înălţimii lui (în încălţăminte), acuităţii vizuale şi auditive.
    11.2. Cerinţele faţă de construcţia mobilierului şcolar şi aşezarea elevilor vor corespunde recomandărilor metodice "Despre folosirea mobilierului şcolar" nr.3225 de la 14.03.85, standardelor 11015-93, 11016-93, 22046-89, 5994-93 prezentate în tabel:

Nr. mesei, scaunului Înălţimea mesei, mm Înălţimea scaunului, mm Grupa înălţimii elevilor, mm Marcajul în partea exterioară cu lungimea, 2cm
1 460 260 1000-1150 Oranj
2 520 300 1150-1300 Violet
3 580 340 1300-1450 Galben
4 640 380 1450-1600 Roşu
5 700 420 1600-1750 Verde
6 760 460 1750 Albastru

    11.3. Fiecare clasă se va amenaja cu mobilier de 2-3 numere corespunzătoare înălţimii elevilor.

Grupa mobilierului Clasele, % Cabinetele, %
I II II IV V VI VII VIII IX X-XII
A 1,2 80 70 40              
B 3 20 30 60 80 70 35        
V 4       20 30 65 80 50 30  
G 5             20 50 70 80
D 6                   20

    Băncile mai mici se aranjează mai aproape de tablă. Elevii cu acuitatea vizuală şi auditivă scăzută se aşează în primele bănci, ţinîndu-se cont de înălţimea lor. De două ori pe an elevii din primul şi ultimul rînd schimbă locurile.
    11.4. Clasa se va dota cu o riglă colorată cu indicarea grupelor de mobilă, pentru ca elevii de sine stătător sau la indicaţia profesorului să-şi poată găsi mobila ce corespunde taliei lor. În registrele pentru clasele primare se îndeplineşte la începutul anului şcolar lista sănătăţii, care se avizează de profesor şi lucrătorul medical şi se aprobă de directorul şcolii.
    11.5. În clase distanţa de la pereţi pînă la bănci (amplasate în trei rînduri) trebuie să fie de 0,5-0,6 m, de la tablă pînă la primele bănci - 2,4-2,7 m, iar distanţa de la tablă pînă la ultimile bănci trebuie să fie de 8,6 m.
    11.6. Tabla poate fi de culoare cafenie-închisă, verde-închisă şi să aibă suport pentru cretă şi burete.
    11.7. Amenajarea cabinetelor de chimie, fizică şi biologie se efectuează conform cerinţelor de securitate şi igienă pentru cabinetele respective.
    11.8. Dormitoarele vor fi dotate cu mobilă adaptată vîrstei şi dezvoltării fizice a copiilor. Mobila trebuie să permită curăţarea şi dezinfectarea periodică. Distanţa dintre paturi - 0,5 m (părţile lungi), între rînduri - 1,0 m, între pat şi peretele interior - 0,6 m.
    11.9. În camera de igienă a fetelor se instalează un duş, un lavoar, un scaun WC şi o noptieră.
XII. Cerinţele faţă de menţinerea încăperilor şi sectorului
    12.1. Toate încăperile se ţin în curăţenie. Dereticarea încăperilor se efectuează zilnic prin metoda umedă cu utilizarea detergenţilor, cu oberlihturile deschise:
    - dormitoarele - dimineaţa;
    - încăperile de studii, atelierele - după terminarea lecţiilor şi după ocupaţiile în secţii;
    - coridoarele - după fiecare pauză;
    - sufrageria - după fiecare masă a elevilor;
    - vestiarul - după începutul zilei de studii;
    - cabinetul medical - dimineaţa;
    - sala de festivităţi - la sfîrşitul zilei;
    - cabinele de duş - după fiecare baie;
    - closetul - după fiecare recreaţie cu folosirea substanţelor dezinfectante, soluţii de 0,5-1,0% clorură de var, cloramină etc.;
    - sala sportivă - de 2 ori pe zi, saltelele se vor scoate la aer o dată în săptămînă;
    - celelalte încăperi - la sfîrşitul zilei şi după necesităţi pe parcursul zilei.
    Inventarul pentru dereticarea closetelor se va păstra aparte de celălalt inventar şi se va marca. Vasele de WC se spală cu apă fierbinte, detergent şi substanţe dezinfectante în fiecare zi. Pentru înlăturarea sărurilor de 2 ori pe lună trebuie de spălat oalele de WC cu peria cu soluţie de 2% de acid clorhidric, cu clătirea ulterioară cu apă. Podeaua în WC-uri, lavoare, bucătărie, spălătorie şi baie trebuie să fie din plăci de ceramică netede, impermeabile pentru apă.
    Sectorul, de asemenea, se va menţine în ordine, făcîndu-se curăţenie zilnic. Suprafeţele interioare ale closetului din curte zilnic se spală cu soluţie 1% de clorură de var. Lăzile pentru gunoi trebuie curăţite cînd gunoiul ocupă 2/3 din volumul lăzilor, cu dezinfectarea lor ulterioară (10%-sol. de clorură de var sau alte substanţe dezinfectante).
    La intrarea în şcoală se vor amplasa dispozitive, vase, covoraşe şi mături pentru curăţarea şi spălarea (la necesitate) încălţămintei. Odată în lună se va efectua ziua de igienizare cu utilizarea detergenţilor şi substanţelor dezinfectante. Tuburile luminescente uzate trebuie să fie depozitate în încăperi inaccesibile elevilor, cu evacuarea lor ulterioară  în modul stabilit.
XIII. Cantinele şi bufetele şcolare
    13.1. Cantinele anual (către 01.09) se vor deschide numai cu acordul Centrelor de Medicină Preventivă.
    13.2. Cantinele se exploatează conform regulilor şi normelor sanitare pentru întreprinderile alimentaţiei publice.
    13.3. Organizarea alimentaţiei elevilor se va efectua conform recomandărilor metodice ale MS şi MÎ din 26.12.85 nr.315 şi nr.11-14/24-6 din 22.10.84 (Organizarea alimentaţiei elevilor în şcoli şi şcoli-internat).
    13.4. Se poate de folosit vesela din materialele permise de MS (oţel inoxidabil, vase emailate, sticlă, porţelan). Se interzice vesela din masă plastică.
    13.5. Elevii se alimentează după un grafic aprobat de directorul şcolii. Eliberarea bucatelor se va face numai după rebutarea probelor de bucate şi colectarea probelor diurne de către comisia formată prin ordinul directorul şcolii.
    Înainte de masă elevii trebuie să-şi spele mîinile cu săpun, fapt pentru care în coridorul spre ospătărie se instalează cîte un lavoar pentru 20 de locuri din sala de mese.
    13.6. Apa potabilă este la dispoziţia elevilor prin havuzuri, cîte 1-2 la un etaj. În lipsa acestora la intrarea în ospătărie se vor instala pe o  masă un recipient cu apă fiartă cu robinet (se recomandă ca recipientul să fie dotat cu get ascendent). Lîngă acesta vor fi rafturi cu pahare curate. Apa în recipiente se va schimba zilnic, iar o dată pe săptămînă ele se vor spăla bine cu apă fierbinte şi detergenţi.
    13.7. Cantinele care se află în încăperi acomodate se vor deschide numai după aprecierea capacităţii de producere şi numărului de elevi ce se pot alimenta. Meniul este vizat zilnic de medic şi aprobat de directorul şcolii.
XIV. Organizarea regimului de studiu
    14.1. Numărul maximal de ore pe săptămînă va alcătui în clasele: I - 20, II - 21, III - 22, IV - 23, V-IX - 25-29, X-XII - 29-30 de ore. Durata lecţiilor facultative nu va depăşi în clasele V-IX - 2 ore, X-XII liceale - 3 ore şi se vor petrece peste 40-60 min după terminarea orelor de studii de bază.
    14.2. Se recomandă ca elevii  să se ocupe 6 zile pe săptămînă. Se admite săptămînă de studiu de 5 zile.
    14.3. La perfectarea orarului se va ţine cont de alternarea obiectelor de matematică, fizică etc. cu cele de muzică, desen, muncă şi educaţie fizică. Lecţiile duble pot fi numai în clasele a X-XII şi, inclusiv, a lecţiilor de laborator şi de muncă.
    14.4. Elevii se vor ocupa numai în primul schimb. Durata recreaţiilor nu va fi mai mică de 10-30 min, în timpul recreaţiilor elevii se vor afla pe teren.
    14.5. Durata pregătirii temelor pentru acasă în clasa întîia va fi de 1 oră, 1,5 ore în clasa a doua, 2 ore în clasele a III-IV, 2,5 -3 ore în clasele V-VII şi de 4 ore în clasele VIII-XII.
XV. Cerinţele faţă de munca social-utilă
    15.1. Spălarea podelei, caloriferelor etc. se va efectua de elevi, numai dacă vor fi asiguraţi cu apă caldă (temperatura +30+350C).
    15.2. La lucrul cu utilaje de uz casnic se vor admite numai elevii ce au împlinit 14 ani, lucrările se vor efectua la supravegherea adulţilor.
    15.3. După finalizarea muncii elevii îşi vor spăla mîinile cu apă caldă şi săpun.
    15.4. Pentru a evita suprasolicitarea elevilor durata zilnică a timpului pentru munca social-utilă va fi pentru elevii din clasele:
    - I-IV - pînă la 30 min;
    - V-VIII - pînă la 45 min;
    - IX-XII - pînă la 1,5 ore.
    15.5. Toate tipurile de muncă social-utilă vor fi organizate în corespundere cu cerinţele igienice.
    15.6. Educatorii şi profesorii obligator îi vor instrui pe elevi înainte ca ei să fie antrenaţi în munca social-utilă, apoi vor urmări ca aceştia să îndeplinească corect procedeele de lucru.
    15.7. În şcolile-internat se admite de revăzut vîrsta şi tipurile de muncă social-utilă la care vor fi antrenaţi copiii. Hotărîrea se va lua la consiliile pedagogice ale şcolilor în comun acord cu centrele de medicină preventivă.
    HMS21A.rtf
 
    15.8. Se interzice ca elevii să fie antrenaţi în următoarele munci:
    a) ce nu corespund vîrstei elevilor (spălatul podelelor, lenjeriei de corp de către elevii claselor I-IV, a albiturilor de către elevii claselor V-VIII, lucrul în secţiile de pregătire a bucatelor);
    b) periculoase pentru viaţă (curăţarea omătului de pe acoperiş,  străzi, repararea reţelelor electrice, colectarea gheţii din rîuri şi iazuri, spălarea surselor electrice şi a ferestrelor, lucrul în cazangerii, cu dezinfectante şi pesticide);
    c) periculoase din punct de vedere epidemiologic (dereticarea closetelor, lavoarelor, gunoiştilor etc.);
    d) la colectarea maculaturii, metalului din locuinţe, gunoişti, instituţii medicale etc. Elevii din clasele a 2-3 pot strînge maculatura numai din apartamentul unde ei locuiesc;
    e) ce nu corespund dezvoltării fizice (ridicarea greutăţilor mai mari de 3 kg de către elevii de 8-10 ani, 4 kg - 11-12 ani, 6 kg - 13-14 ani).
XVI. Educaţia igienică a elevilor
    16.1. Educaţia igienică a elevilor se va efectua obligator la lecţiile de ştiinţe, biologie, limbă maternă, chimie, fizică etc. conform programei.
    16.2. Forma de bază a educaţiei igienice a elevilor din clasele I-IX sînt lecţiile speciale de igienă şi educaţie pentru sănătate. Se recomandă de organizat în şcoală: cercurile "Tînărul medic" şi "Tînărul microbiolog", olimpiade, zilele sănătăţii ş.a..
    16.3. Profesorii vor oblig elevii să îndeplinească cerinţele igienice şi să păstreze curăţenia (curăţenia mînilor, aşezarea corectă în bănci etc.). Activul sanitar controlează zilnic curăţenia în clase, curăţenia mîinilor, hainelor, încălţămintei etc. Elevii trebuie să aibă încălţăminte de schimb.

XVII. Dispoziţii finale
    17.1. Responsabilitatea respectării regulilor sanitare o poartă persoanele cu funcţii de răspundere a şcolii, gimnaziului, liceului.
    17.2. Nerespectarea prezentelor reguli sanitare atrage după sine răspundere disciplinară, administrativă şi penală în conformitate cu legislaţia  în vigoare.
    17.3. Supravegherea privind respectarea cerinţelor stabilite în prezentele reguli sanitare se realizează de către organele Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat şi departamental ale Republicii Moldova în corespundere cu prevederile Legii " Privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei" nr.1513-XII din 16.06.93, art. 37 şi 38.
ANEXA 1
    anexa nr.1
    ANEXA 2
    anexa nr.2
ANEXA 3
    anexa nr.3