RIM521/2006
ID intern unic:  317422
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
INSPECŢIA MUNCII
RAPORT Nr. 521
din  01.06.2006
RAPORT DE ACTIVITATE
al Inspecţiei Muncii pe anul 2005
Publicat : 29.09.2006 în Monitorul Oficial Nr. 153-156     art Nr : 521
    În anul 2005 Inspecţia Muncii şi-a orientat activitatea spre contribuirea la realizarea Programului de Activitate a Guvernului Republicii Moldova pe anii 2005-2009 "Modernizarea ţării - bunăstarea poporului" şi a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (2004-2006). Din contextul acestor documente, precum şi prin Legea nr. 140-XV din 10 mai 2001, obiectivul principal, care îi revine Inspecţiei Muncii, este asigurarea aplicării dispoziţiilor legale referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor.
    Întru realizarea obiectivului menţionat, Inspecţia Muncii exercită controlul asupra modului în care se respectă cadrul legal de reglementări în domeniul muncii în întreprinderi, instituţii, organizaţii (în continuare întreprinderi) şi întreprinde acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din acest domeniu.
    Asigurarea activităţii Inspecţiei Muncii este determinată de efectivul de personal cu care este încadrată. Conform Hotărîrii Guvernului R.M. nr. 735 din 16 iunie 2003, Inspecţia Muncii dispune de un efectiv de personal de 121 unităţi care este repartizat după cum urmează:
    Aparatul Inspecţiei Muncii - 28 unităţi de personal.
    Personalul inspectoratelor teritoriale de muncă - 93 unităţi, divizat în 35 inspectorate teritoriale de muncă desconcentrate în fiecare raion, în municipiile Chişinău, Bălţi şi în UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri). Efectivul de personal de care dispune fiecare inspectorat teritorial de muncă se reprezintă în felul următor:
    ITM municipiul Chişinău - 17 unităţi de personal;
    ITM municipiul Bălţi - 5 unităţi de personal;
    ITM Orhei, ITM Cahul, ITM Edineţ, ITM UTA Găgăuzia - cîte 3 unităţi de personal.
    În celelalte inspectorate teritoriale de muncă - cîte 2 unităţi de personal (un inginer şi un jurist sau economist).
    Structura organizaţională a Inspecţiei Muncii în anul 2005 nu a suportat careva modificări şi este reflectată în anexa nr.1 la prezentul Raport.
    Realizîndu-şi obiectivele sale, Inspecţia Muncii şi subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2005 a realizat 6327 controale privind respectarea legislaţiei şi altor acte normative în domeniul muncii în întreprinderi, instituţii, organizaţii. Din numărul total al acestora, 3299 controale au urmărit modul în care se respectă legislaţia şi alte acte normative referitoare la relaţiile de muncă, iar 3028 controale au vizat modul în care se respectă legislaţia şi alte acte normative de protecţie a muncii. În mediu unui inspectorat teritorial de muncă îi revine 180 controale efectuate. Controalele întreprinse s-au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care, de către inspectorii de muncă, au fost înregistrate 61858 cazuri de încălcare a prevederilor legale şi dispuse măsuri necesare pentru asigurarea respectării normelor de drept din domeniul muncii.
    Indicatori referitori la activitatea Inspecţiei Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă în anul 2005 sînt reflectaţi în anexele nr. 2 şi 3 la prezentul Raport.
    În cadrul activităţilor desfăşurate pe parcursul anului raportat, Inspecţia Muncii a întreprins şi o serie de controale specificate pe două direcţii:
    - monitorizarea riscurilor de accidentare la efectuarea diverselor activităţi economice şi
    - monitorizarea modului de achitare a salariilor şi de lichidare a restanţelor la plata salariilor.
    Numărul acestora este înglobat în numărul total de controale efectuate.
    Astfel, în conformitate cu planul de activitate al Inspecţiei Muncii şi a Dispoziţiei nr. 40 din 28 ianuarie 2005 a Inspectorului General de Stat al Muncii, de către Inspectoratele teritoriale de muncă au fost efectuate controale privind respectarea actelor legislative şi altor acte normative din domeniul muncii la unităţile Agenţiei de Stat pentru silvicultură "Moldsilva". Controlului au fost supuse 44 unităţi, la care activau 3412 salariaţi, din care 781 femei. În urma controalelor exercitate au fost constatate 488 de cazuri de încălcare a legislaţiei şi altor acte normative din domeniul muncii şi dispuse măsuri concrete de conformare şi prevenire.
    Acţiuni de control privind respectarea actelor legislative şi altor acte normative din domeniul muncii, în temeiul Dispoziţiei nr. 148 din 20 aprilie 2005 a Inspectorului General de Stat al Muncii, au fost întreprinse de către Inspectoratele teritoriale de muncă la agenţii economici, care efectuează lucrări agricole ce ţin de creşterea şi recoltarea cerealelor, legumelor şi fructelor. Controlului au fost supuse 420 unităţi economice, la care activau 31140 salariaţi, din care 12882 femei, inclusiv 52 minori. În urma controalelor efectuate au fost constatate circa 4922 de cazuri de încălcare a legislaţiei şi altor acte normative din domeniul muncii. Adecvat încălcărilor depistate, inspectorii de muncă au dispus măsuri de conformare la prevederile legale şi prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.
    În conformitate cu prevederile Planului activităţilor de control al Inspecţiei Muncii, în anul 2005 de către Inspectoratele teritoriale de muncă au fost efectuate controale privind respectarea actelor legislative şi actelor normative din domeniul relaţiilor de muncă şi  protecţiei muncii la agenţii economici a Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova" (în continuare Î. S. "C.F.M."). Controlului au fost supuse 35 filiale ale Î. S. "C.F.M.", la care activau 12,5 mii salariaţi, din care 3,5 mii femei. În urma controalelor efectuate au fost constatate circa 390 cazuri de încălcări ale legislaţiei şi actelor normative din domeniul  relaţiilor de muncă şi protecţiei muncii.
    În contextul monitorizării modului şi termenilor de achitare a salariilor şi întru executarea Hotărîrii Guvernului R.M. nr. 678 din 11.07.2005, dispoziţiei Guvernului R.M. nr. 1412-996 din 24.09.2004, Inspecţia Muncii a supus controlului 875 unităţi economice, care admit restanţe la plata salariilor. În rezultatul controalelor efectuate au fost întocmite 810 procese-verbale de control, cu înaintarea prescripţiilor privitor la plata salariilor în termeni restrînşi, inclusiv remedierea altor încălcări ale legislaţiei muncii.
    Conform datelor statistice, se atestă tendinţă sigură de diminuare a sumelor restante la plata salariilor şi a agenţilor economici, care admit restanţe la plata salariilor.
    O serie de controale cu caracter specific au fost realizate de Inspecţia Muncii în comun cu reprezentanţi ai organelor procuraturii şi ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, cu reprezentanţi ai inspectoratelor fiscale şi organelor de poliţie, cu reprezentanţi ai sindicatelor. Controale, care au avut drept obiectiv modul de încadrare în muncă, au fost întreprinse în comun cu unele agenţii teritoriale de ocupare a forţei de muncă.
    Activităţile de control întreprinse de Inspecţia Muncii demonstrează, că angajatorii comit continuu aceleaşi încălcări ale actelor legislative şi normative. Cel mai frecvent sînt comise încălcări ale normelor legale referitoare la:
    - contractul individual de muncă - iniţierea relaţiilor de muncă şi utilizarea forţei de muncă fără respectarea procedurilor stabilite de legislaţie (Titlul III Contractul individual de muncă, art. 47, 49, 55, 85, 86);
    - durata timpului de muncă - depăşirea duratei legale a timpului de muncă, caracterizată prin nerespectarea dreptului la durata redusă a timpului de muncă, de repartizarea prejudicioasă şi contrar legislaţiei a timpului de muncă în cadrul săptămînii şi altele (Titlul IV Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art. 95 - 105, 107,109, 110, 111);
    - salarizare - angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim stabilit de stat; nerespectarea modalităţilor de salarizare prevăzute de legislaţie; neefectuarea plăţilor compensatorii; încălcarea termenelor legale de plată a salariilor şi altele (Titlul V Salarizarea şi normarea muncii, art. 128 alineat (2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);
    - protecţia muncii - admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de protecţie a muncii; prestarea muncii în condiţii de risc sporit; aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase; neasigurarea echipamentului de protecţie; amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate; exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de protecţie, ceea ce creează pericol de accidentare; neefectuarea atestării locurilor de muncă (Titlul IX Protecţia muncii, art. 225, 226, 229 - 243).
    Încălcările depistate în rezultatul controalelor reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitor mecanisme de conformare la prevederile legale.
    Urmărind prevenirea unor eventuale accidente de muncă şi boli profesionale inspectorii de muncă au dispus oprirea din funcţiune a 767 obiective (secţii, sectoare, echipamente tehnice), exploatarea cărora prezenta pericol iminent de accidentare sau de îmbolnăvire profesională. Concomitent au dispus acţiuni şi măsuri tehnice de înlăturare sau reducere a riscurilor ce determinau pericolul de accidentare. Indicatori referitori la numărul obiectivelor sistate de inspectorii de muncă sînt reflectaţi în anexa nr. 4 la prezentul Raport.
    Pentru comiterea încălcărilor, depistate în rezultatul controalelor efectuate, cît şi în vederea combaterii ilegalităţilor din domeniul muncii, inspectorii de muncă au întocmit 2363 procese-verbale cu privire la contravenţia administrativă. Din numărul acestora, 250 procese-verbale cu privire la contravenţia administrativă au fost întocmite pentru neachitarea intenţionată a salariilor şi a altor plăţi (art.41/2 Codul cu privire la contravenţiile administrative CCA). În urma examinării acestora au fost sancţionate administrativ prin aplicarea amenzii 1268 persoane cu funcţii de răspundere. Nu au parvenit în adresa Inspecţiei Muncii informaţii despre 923 de dosare administrative, examinate de către instanţele judecătoreşti. Valoarea totală a amenzilor constituie mai mult de 599 mii lei. Indicatori referitori la procesele-verbale cu privire la contravenţia administrativă întocmite şi examinate în anul raportat sînt reflectaţi în anexa nr. 5 la prezentul Raport.
    Avînd în vedere modificările operate în Codul cu privire la contravenţiile administrative prin Legea nr. 110-XV din 2 iunie 2005, valoarea medie a amenzilor aplicate în anul raportat a constituit circa 470 lei.
    Pe parcursul anului Inspecţia Muncii s-a adresat:
    Comisariatelor de poliţie:
    - 39 sesizări, care aveau drept subiect aplicarea muncii forţate;
    - 5 sesizări a cazurilor de neachitarea intenţionată a salariilor şi a altor plăţi;
    Organelor de procuratură:
    - 41 sesizări care aveau drept subiect aplicarea muncii forţate;
    - 5 sesizări a cazurilor de neachitarea intenţionată a salariilor şi a altor plăţi;
    Camerei de Licenţiere în vederea retragerii licenţelor de activitate pentru neexecutarea prescripţiilor inspectorului de muncă, în mod special ce ţine de lichidarea restanţelor la plata salariilor şi nerespectarea  normelor de protecţie a muncii, la 12 întreprinderi. Ca rezultat al sesizărilor înaintate şi al intervenţiei Camerei de Licenţiere un şir de unităţi economice, în perioada martie-decembrie 2005 au remediat încălcările legislaţiei muncii, constatate cu prilejul controalelor.
    O altă latură a activităţii Inspecţiei Muncii este examinarea petiţiilor cetăţenilor. În această ordine de idei, unităţile structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspecţiei Muncii au examinat 1616 petiţii, care au avut drept obiect soluţionarea diferitor probleme ce ţin de muncă şi de protecţia muncii, precum şi sesizarea asupra diferitor încălcări comise de agenţii economici.
    Potrivit datelor oferite de Biroul Naţional de Statistică, în anul 2005 au depus rapoarte statistice ce vizează aspecte de protecţie a muncii 5631 întreprinderi, instituţii, organizaţii (în continuare întreprinderi). În aceste întreprinderi au fost angajaţi 654712 salariaţi, din care 349200 femei, iar 668 persoane sub 18 ani. Cei mai mulţi salariaţi, au fost angajaţi în întreprinderi cu un efectiv mai mare de 20 unităţi de personal.
    Numărul întreprinderilor care au depus rapoarte statistice şi numărul salariaţilor existenţi în scriptele acestor întreprinderi în anul 2005, structurat prin prisma activităţilor, sînt reflectate în anexa nr. 6 la prezentul Raport.
    În anul raportat au fost ocupaţi în condiţii de muncă necorespunzătoare normelor igienico-sanitare 19881 salariaţi. Aceasta constituie 3,04 la sută din numărul total al salariaţilor angajaţi în întreprinderile vizate de statistici. Din numărul total al salariaţilor ocupaţi în condiţii de muncă ce nu corespund normelor igienico-sanitare 8091 sînt femei. Situaţia condiţiilor de muncă, inclusiv a condiţiilor de muncă a femeilor sînt reflectate în anexele nr. 7 şi nr. 8 la prezentul Raport.
    Pentru realizarea măsurilor de protecţie a muncii, pe parcursul anului 2005 agenţii economici, vizaţi în statistici, au cheltuit în ansamblu circa 124706,6 mii lei. Date referitoare la cheltuielile pentru protecţia muncii se conţin în anexa nr. 9 la prezentul Raport.
    În perioada raportată, la agenţii economici cuprinşi în statistici, s-a înregistrat un număr total de 652 accidentaţi proveniţi din accidente de muncă, ce determină un indice de frecvenţă de 0,99 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi).

    RAIM05D.rtf
 
    Numărul total de om-zile de incapacitate temporară de muncă al accidentaţilor a fost de 21134, determinînd un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă pentru accidente de muncă de 32,4 (număr de om-zile de incapacitate temporară de muncă ce-i revin unui accidentat). Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, produse la agenţii economici acoperiţi de sondajul statistic, precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr. 10 şi nr. 11 la prezentul Raport.
    De către inspectorii de muncă cu atribuţii de control în domeniul protecţiei muncii în anul raportat au fost cercetate împrejurările şi cauzele care au condus la producerea accidentelor de muncă, în urma cărora au fost accidentate mortal - 47 persoane, iar grav - 96 persoane.

    1RAIM05D.rtf
 
    Producerea accidentelor de muncă este cauzată, în mare parte, de încălcarea cerinţelor de protecţie a muncii. Cea mai mare pondere în producerea accidentelor de muncă mortale revine activităţilor agricole, în care au fost accidentate mortal 15 persoane. În industria prelucrătoare au fost accidentate mortal 6 persoane. Ponderea accidentaţilor mortal în activităţi de construcţii constituie 5 persoane. Tot 5 persoane au fost accidentate mortal în activităţi de transporturi, depozitare şi comunicaţii.

    2RAIM05D.rtf
 
    Numărul accidentelor de muncă mortale şi grave, în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, manifestă uşoară tendinţă de micşorare.
    Pierderile materiale în urma accidentelor de muncă suportate de agenţii economici, vizaţi în statistici, în anul 2005 se estimează la circa 3183595 lei, din care 34,12 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 10,99 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 18,88 la sută sînt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 36,01 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.
    Pentru realizarea anumitor garanţii stabilite de legislaţie, în anul raportat au beneficiat de înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile de muncă 103415 salariaţi, din care 58428 femei. Înlesnirile şi sporurile pentru condiţii nefavorabile de muncă sînt reflectate în anexele nr. 12 şi nr. 13 la prezentul Raport.
    Succesul activităţilor de inspecţie este determinat de eficienţa planificării şi utilizării fondului timpului de muncă. În anul 2005 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.
    Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 10816 zile. Aceasta constituie 64 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru examinarea petiţiilor total au fost consumate 2402 zile sau 14 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 1222 zile-om, ceea ce constituie 7 la sută din fondul timpului utilizat pe teren.
    Timpul utilizat de inspectorii de muncă pentru efectuarea unui control variază de la un inspectorat teritorial de muncă la altul. În mediu un control se realizează în 1,7 zile.

    ATTXM3BG
 
    Pentru a asigura informarea şi sesizarea mediului de afaceri asupra căilor de aplicare a legislaţiei muncii, Inspecţia Muncii pe parcursul anului 2005 a realizat diverse întîlniri cu preşedinţii de raioane, primari de localităţi, alţi factori de decizie din administraţia publică locală.
    Acţiuni de dezrădăcinare a încălcării legislaţiei muncii au fost realizate pe baza Acordurilor bilaterale în comun cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor. Probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii au fost luate în dezbateri cu participarea Inspecţiei Muncii în şedinţele Confederaţiei Sindicatelor Libere din Republica Moldova "Solidaritate", Comisiei Naţionale pentru Consultări şi Negocieri Colective.
    S-au realizat acţiuni de informare a populaţiei prin diferite mijloace mass-media despre cele mai eficiente metode de aplicare a Codului muncii şi despre activitatea Inspecţiei Muncii. În această ordine de idei au fost acordate interviuri şi publicate informaţii în diverse publicaţii periodice centrale şi locale.
    Toate acţiunile de inspecţie întreprinse în anul trecut scot în evidenţă o tendinţă sesizabilă de conformare şi respectare a legislaţiei. Totodată se întîlneşte frecvent persistenţa atitudinii nerespectuoase a angajatorilor faţă de onorarea obligaţiunilor reglementate de legislaţia muncii.
    O dificultate semnificativă în derularea relaţiei de muncă o constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei ce reglementează raporturile de muncă. Această dificultate caracterizează agenţii economici cu un efectiv de personal mic.
    Soluţionarea inadecvată şi insuficientă a problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă este frecventă la întreprinderi care nu dispun de serviciul sau specialistul pentru protecţia muncii, sau funcţiile acestuia sînt cumulate de alţi specialişti fără pregătire în materie de protecţie a muncii.
    Un obstacol deosebit în aplicarea legislaţiei îl reprezintă încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor sau a reprezentanţilor acestora. Astfel de încălcări poartă un caracter latent şi sînt dificil de remediat.
    Îşi lasă amprenta negativă în aplicarea legislaţiei muncii şi cadrul normativ de protecţie a muncii, care nu mai corespunde exigenţelor actuale.
    În vederea lichidării unor lacune în aplicarea legislaţiei din domeniul muncii, Inspecţia Muncii a contribuit la elaborarea Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, care a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului R.M. nr. 1361 din 22 decembrie 2005.
    Inspecţia Muncii acordă atenţie formării inspectorilor de muncă şi supravegherii activităţilor desfăşurate de aceştia. Astfel pentru pregătirea inspectorilor de muncă au fost organizate 6 seminare instructiv didactice.     Realizarea acestor acţiuni au derulat cu concursul specialiştilor din cadrul Inspecţiei Muncii şi specialiştilor din Ministerul Economiei şi Comerţului. Inspectorii de muncă cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii au fost antrenaţi într-un curs de instruire în materie de electrosecuritate. Acest curs a derulat în cadrul unui program naţional de prevenire a electrocutării, susţinut financiar de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi realizat cu concursul Companiei Canadiene Manitoba Hydro International. Au fost realizate acţiuni cu caracter de schimb de experienţă între organismele de inspecţie a muncii din Regatul Belgia şi din România. Se întreprind cu regularitate acţiuni de monitorizare a activităţii inspectoratelor teritoriale de muncă. Obiectivul acestor acţiuni este de a evalua activitatea inspectorilor de muncă şi de a asigura sporirea nivelului de pregătire a inspectorilor de muncă, a eficacităţii şi calităţii activităţilor de inspecţie.
    Asupra operativităţii şi calităţii acţiunilor de inspecţie influenţează insuficienţa tehnicii de calcul şi de birou, a mijloacelor de comunicaţie, mijloacelor de transport, a altor dotări indispensabile activităţii de inspecţie. Numărul efectivului de personal asigură doar eficacitatea minimal posibilă a activităţilor de inspecţie, În asemenea situaţie devine dificilă acoperirea cu controale eficiente a întregului spectru de prevederi ale legislaţiei şi altor acte normative care reglementează relaţiile de muncă. La acestea se mai suprapune şi antrenarea inspectorilor de muncă de către autorităţile administraţiei publice locale în activităţi care nu au nimic comun cu atribuţiile Inspecţiei Muncii şi ale inspectorilor de muncă (şedinţe, diverse acţiuni, seminare). În anul raportat, pentru acestea au fost consumate circa 13 la sută din timpul predestinat activităţilor de inspecţie.
    O altă problemă care influenţează calitatea activităţilor de inspecţie este ostilitatea manifestată de angajatori faţă de inspectorii de muncă.
    Aceste şi alte acţiuni de împiedicare a inspectorilor de muncă în exercitarea funcţiilor fac să se menţină fenomenul "muncii la negru", caracterizat de abateri şi încălcări a legislaţiei din domeniul muncii.
    Deşi există şi anumite probleme, despre care s-a menţionat mai sus, rezultatele obţinute, confirmă că activitatea Inspecţiei Muncii reprezintă un proces complex în derulare, care cere eforturi şi coerenţă în acţiuni.
    Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor Inspecţiei Muncii, stabilite de Lege, este oportun şi necesar ca Inspecţia Muncii să-şi menţină şi în continuare orientarea spre dezvoltarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri complexe pentru:
    - monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă şi diminuare a fenomenului \xaemuncii la negru\xaf;
    - monitorizarea modului de achitare a salariilor şi diminuare a restanţelor la plata salariilor;
    - monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă.  
    Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi mai integră a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor, or acestea sînt obiectivele Inspecţiei Muncii stabilite de Codul muncii, alte acte legislative şi normative din domeniul muncii, precum şi de Legea privind Inspecţia Muncii.
   
    INSPECTORUL GENERAL
    DE STAT AL MUNCII                                    Dumitru STĂVILĂ

    Chişinău, iunie 2006.
Anexa nr.1
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A1.doc
Anexa nr.2
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A2.doc
Anexa nr.3
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A3.doc
Anexa nr.4
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A4.doc
Anexa nr.5
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A5.doc
Anexa nr.6
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A6.doc
Anexa nr.7
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A7.doc
Anexa nr.8
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A8.doc
Anexa nr.9
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A9.doc
Anexa nr.10
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A10.doc
Anexa nr.11
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A11.doc
Anexa nr.12
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A12.doc
Anexa nr.13
la Raportul de activitate al
Inspecţiei Muncii pe anul 2005
    RIM05A13.doc