HMSPS23/2005
ID intern unic:  317573
Версия на русском 		Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL SANĂTĂŢII ŞI PROTECTIEI SOCIALE
HOTĂRÎRE Nr. 23
din  29.12.2005
cu privire la aprobarea şi implementarea Regulilor
şi normativelor sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena
instituţiilor de învăţămînt secundar profesional"
Publicat : 06.10.2006 în Monitorul Oficial Nr. 158-160     art Nr : 531
    În scopul perfecţionării supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat în baza Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei nr.1513-XII din 16.06.93 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.60-61, art.259)
HOTĂRĂSC:
    1. A aproba Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena instituţiilor de învăţămînt secundar profesional".
    2. A considera în vigoare şi a pune în aplicare în Republica Moldova Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena instituţiilor de învăţămînt secundar profesional" de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    3. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Centrele de Medicină Preventivă municipale şi raionale vor asigura controlul îndeplinirii cerinţelor Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena instituţiilor de învăţămînt secundar profesional", revizuite în conformitate cu Legea nr.424-XV din 16 decembrie 2004.
    4. Responsabilitatea pentru îndeplinirea prezentelor reguli şi normative o poartă conducătorii sau persoanele cu funcţii de  răspundere ale  instituţiilor de proiectare, construcţie şi exploatare a instituţiilor de învăţămînt secundar profesional.
    Controlul îndeplinirii prezentei Hotărîri se asumă medicilor şefi adjuncţi sanitari de stat ai Republicii Moldova şi medicilor şefi sanitari de stat ai raioanelor şi municipiilor.

    MEDICUL-ŞEF SANITAR DE STAT                 Ion BAHNAREL

    Nr. 23. Chişinău, 29 decembrie 2005.
Aprobat:
Medicul-şef sanitar de stat
al Republicii Moldova
___________Ion Bahnarel
nr.23 din 29 decembrie 2005
Reguli şi normative sanitaro-epidemiologice"Igiena
 instituţiilor de învăţămînt secundar profesional (IÎSP)"
I. Dispoziţii generale şi domeniul de aplicare
    1.Prezentele reguli şi normative sanitaro-epidemiologice (în continuare reguli sanitare) se extind asupra tuturor instituţiilor de învăţămînt secundar profesional.
    2. Proiectarea şi construcţia (reconstrucţia) instituţiilor de învăţămînt secundar profesional (IÎSP) se va efectua în corespundere cu prezentele reguli sanitare.  În caz, că temporar se vor exploata clădiri ajustate, se admit abateri de la regulile sanitare (cu acordul serviciului sanitaro-epidemiologic de stat).
    3. IÎSP, clădirile construite sau reconstruite pot fi exploatate numai dacă dispun de autorizaţia sanitară de funcţionare.
    4. Elevii vor fi supuşi examenului medical (la înmatriculare, anual, înainte de practica de producere conform cerinţelor pentru întreprinderile corespunzătoare). Salariaţii  IÎSP vor fi supuşi examenelor medicale şi instruirii igienice conform cerinţelor în vigoare.
    5. Numărul de elevi în IÎSP şi cămine nu trebuie să depăşească capacitatea prevăzută de proiectul de construcţie. Se interzice folosirea clădirilor şi teritoriului IÎSP în alte scopuri (întreprinderi de producere de orice tip, oficii, depozite etc.), decît cel instructiv-educativ.
II. Cerinţe faţă de sector
    6. IÎSP se vor amplasa pe sector separat, în apropierea întreprinderilor de bază, respectîndu-se zonele de protecţie sanitară. IÎSP rurale se amplasează, de regulă, în centrele raionale sau comune în apropierea asociaţiilor agrare sau întreprinderilor de prelucrare a materiei prime.
    7. La distribuirea terenului pentru construcţia IÎSP se va ţine cont de roza vînturilor, zona de protecţie sanitară a întreprinderilor.
    8. Distanţa de la staţiile de alimentare cu produse petroliere, staţiile de deservire tehnică a automobilelor, parcările auto, garajele subterane va corespunde celei indicate în anexa 1.
    9. Alocarea terenului pentru construcţie se efectuează în corespundere cu perspectiva de dezvoltare a localităţilor, ţinîndu-se cont de condiţiile climaterice, folosirea terenului în trecut, accesibilitatea la transport, conectarea la sursele inginereşti etc. Lotul de pămînt trebuie să fie amplasat în locuri bine insolate şi aerisite, să dispună de înclinare naturală necesară pentru scurgerea apelor. Solul trebuie să fie uscat, ferit de inundaţii şi infiltraţii. La etapele de alocare a terenului trebuie de prevăzut posibilitatea de asigurare a IÎSP cu apă potabilă. Alegerea sursei de apă se va efectua în conformitate cu cerinţele GOST 2761-84. Calitatea apei trebuie să corespundă cerinţelor GOST 2874-82.
    10. În caz de amplasare a mai multor IÎSP într-o localitate, ele pot fi comasate în corespundere cu profilul lor, formînd centre de studii cu gospodării auxiliare, încăperi de studii, terenuri şi săli sportive, instituţii prestări servicii şi sanatorii-profilactorii comune.
    11. Calcularea capacităţii IÎSP şi suprafeţei de pămînt trebuie efectuată în conformitate cu anexa 2 şi sarcinii de proiect.
    12. Terenul trebuie să fie îngrădit cu gard sau cu arbuşti cu înălţimea de 1,2 m.
    13. Zona verde va constitui 50% din suprafaţa terenului.
    14. Se interzice plantarea copacilor şi arbuştilor cu spini sau cu fructe otrăvitoare.
    15. Distanţa dintre faţada clădirii şi marginea drumului trebuie să fie de cel puţin 15m. Dacă instituţia se află în apropierea automagistralelor, această distanţa se măreşte pînă la 50 m.
    16. Lotul de pămînt trebuie să fie bine amenajat. Drumurile şi cărările trebuie să fie asfaltate şi iluminate în timpul nopţii (10 lx).
    17. Pe teren se prevăd următoarele zone: de instruire generală şi profesională, sportivă, de gospodărie şi locativă. Zonele trebuie separate una de alta prin arbuşti cu lăţimea de 1 m şi vor avea comunicări comode cu clădirea şi între ele.
    18. În zona de instruire generală şi profesională vor fi amplasate edificiile de studii şi atelierele de instruire (specializate), iar în IÎSP din localităţile rurale - poligoane pentru conducerea maşinelor agricole.
    19. Zona sportivă se amplasează în apropierea sălii sportive. Ea trebuie să fie orientată de la nord spre sud şi nu va fi amplasată lîngă ferestrele sălilor de studiu. Zona sportivă este alcătuită dintr-un nucleu sportiv şi conţine  terenuri de fotbal, handbal, baschet, volei, pista de alergări, groapa pentru sărituri etc. Sectoarele sportive vor avea drenaj şi înveliş de iarbă etc. Terenurile sportive trebuie să fie netede, fără gropi pentru a exclude traumatismul.
    20. Zona locativă se amplasează în apropierea zonei de instruire şi celei sportive.
    21. Zona de gospodărie va avea o intrare separată şi va fi amplasată în vecinătatea  încăperilor de producere, separate între ele cu arbuşti. Aici se vor afla încăperile pentru depozitarea inventarului, garajele pentru maşini, depozite pentru materia primă şi pentru producţia finită, cazangeria, lăzi pentru colectarea gunoiului cu capace, care vor fi amplasate pe un teren pavat (separat pentru resturi de alimente şi gunoi uscat), îngrădit şi vor fi distanţate la 25 m de cantină, încăperile de studiu şi cămine. Dacă IÎSP nu sînt asigurate centralizat cu apă potabilă, atunci în această zonă se va afla  pompa pentru pomparea apei, rezervoare de apă, cu respectarea cerinţelor normelor de construcţie 3.05.04-85 "Alimentaţia cu apă potabilă. Reţele exterioare".
    22. Zona de odihnă se amplasează în vecinătatea zonelor de instruire, locativă şi sportivă. Ea este destinată pentru organizarea jocurilor mobile şi lente, ocupaţii individuale în aer liber etc.
    23. Solul trebuie să fie uscat, ferit de inundaţii si infiltraţii. Apa subterană superficială să se găsească la cel puţin 1 m sub nivelul inferior al fundaţiei clădirii.
    24. Amplasarea clădirilor pe teren trebuie să asigure o orientare corectă a încăperilor de studii şi de locuit, de asemenea, condiţii favorabile pentru insolarea încăperilor (nu mai puţin de trei ore în perioada de la 22.03 pînă la 22.09).
    Alegerea terenului pentru amplasarea căminelor se va efectua cu acordul centrelor de medicină preventivă.  Planificarea zonei locative va corespunde cerinţelor şi normelor de construcţii în vigoare.
III. Cerinţe faţă de încăperile de bază
    25. Clădirile trebuie să dispună de următoarele grupe de încăperi:
    - de studii pentru instruirea generală (ocupaţii teoretice);
    - pentru instruire profesională: ateliere, pentru însuşirea disciplinelor speciale, laboratoare, cabinete-laboratoare;
    - sala sportivă;
    - sala de festivităţi;
    - administrative;
    - auxiliare;
    - depozite;
    - blocul alimentar, cămine.
    Componenţa şi suprafaţa încăperilor de studii sînt indicate în anexa 3. Numărul de elevi în grupa de instruire nu va fi mai mare de 25. Se vor prevedea aule pentru 2-4 grupe (1,2 m2  pentru un loc). Cabinetele ciclului profesional vor dispune de suprafeţe suplimentare pentru expoziţia utilajului (machete, modele, trenajoare, poligoane în miniatură etc.) care se va amplasa la peretele interior vizavi de geamuri sau de tablă. Suprafaţa laboratoarelor şi cabinetelor pentru disciplinele speciale va fi de 83-88 m2, iar a celor cu utilaj voluminos - 98-108 m2. La fiecare 1-2 laboratoare sau cabinete se vor prevedea încăperi auxiliare (15 m2).
    26. Amplasarea reciprocă a încăperilor trebuie să asigure legături funcţionale comode între ele şi teren. Încăperile pentru ocupaţiile teoretice trebuie să fie izolate de ateliere, sălile sportive, sălile festive şi de încăperile cantinelor. Este interzisă amplasarea în subsoluri şi demisoluri a cabinetelor de studiu şi a laboratoarelor.
    27. Atelierele şi sălile sportive trebuie separate în blocuri sau clădiri aparte unite prin galerii cu blocul central.  Clădirile care nu sînt unite prin galerii trebuie să fie dotate cu vestiare.
    28. Atelierele, în care în timpul procesului de instruire are loc eliminarea substanţelor chimice (aparatele de sudat, aparatele de montare etc.) şi pulberi, trebuie să fie înzestrate cu ventilaţie artificială, conform cerinţelor în construcţii 2.04.05-91 "Încălzirea, ventilaţia şi condiţionarea aerului. Norme de proiectare.". Atelierele de montare, în care se prelucrează metalul, atelierele şi laboratoarele cu utilaj voluminos şi greu, trebuie să fie amplasate la parter. Structura şi suprafaţa atelierelor de instruire trebuie să corespundă normelor de proiectare  a întreprinderilor industriale. Suprafaţa atelierelor de instruire şi producere depinde d? capacitatea (15 şi 25 elevi) şi tipul lor, şi va fi următoarea pentru un loc: instruirea lăcătuşilor-5,4/4,5 m2, lăcătuşilor-sculieri-7,2/6,0 m2, lăcătuşilori-montori-8,0/7,2 m2, strungarilor şi frezorilori-12,0/10,8 m2, sudori cu electricitate şi gaz-12,0/9,6 m2, sudori cu electricitate-9,0/7,5 m2, electromontori-6,0/4,0 m2, lăcătuşilori-montori pentru montarea utilajului voluminos-10,0/8,0 m2, prelucrarea mecanică a lemnului-12,0/10,0 m2.     Atelierele de montare vor dispune de cabine de montare (1,5x1,5 m, iar cele pentru sudare cu gaz şi electricitate - cabine (4m2) cu un perete lateral despărţitor cu înălţimea de 2,0 m. Aparatele de sudat cu mai multe locuri se vor instala într-o încăpere separată, izolată de alte încăperi de instruire. Locurile de muncă pentru sudarea cu gaz vor fi amenajate în cabine izolate, unde se va instala o masă de sudat, un scaun şi un vas cu apă. Atelierele pentru electromontori, unde are loc sudarea, vor dispune de mese care au un înveliş de metal (300x300 mm) şi dispozitive pentru fixarea materialelor şi instrumentelor.
    29. În dependenţă de profil în IÎSP trebuie să fie încăperi sau depozite pentru păstrarea şi distribuirea sculelor şi inventarului (nu mai puţin de 15 m2), detaliilor, materiei prime şi producţiei fabricate (0,2-0,3 m2 pentru o maşină - unealtă). Fiecare atelier trebuie să fie înzestrat cu dulapuri pentru păstrarea echipamentului de protecţie (salopete, şorţuri, mănuşi, ochelari de protecţie etc.) şi lavoare cu apă caldă şi rece (nu mai puţin de 2). Atelierele vor fi dotate cu trusă medicală şi brancardă.
    30. Componenţa şi suprafaţa încăperilor sălilor sportive este indicată în anexa 4 şi 5. Sălile sportive sînt prevăzute pentru efectuarea ocupaţiilor de educaţie fizică (1 schimb) şi petrecerea ocupaţiilor secţiilor sportive.
    31. Amenajarea şi întreţinerea sălilor sportive trebuie să corespundă "Cerinţelor sanitare faţă de organizarea şi efectuarea lecţiilor de cultură fizică şi sport"( nr. 1567-76). Pe lîngă sala sportivă vor fi garderobe pentru fete şi băieţi, amenajate cu dulapuri şi scaune, lavabouri, duşuri, căzi pentru spălarea picioarelor şi closete. La intrarea în vestiare trebuie să fie instalate ecrane şi covoraşe de cauciuc. Sala sportivă va fi amplasată într-un bloc separat  sau o  aripă a clădirii  la primul sau la al doilea etaj. Sub sala sportivă  sau în apropiere de ea nu trebuie să fie amplasate încăperi de studii, cabinete ale medicului şi  administraţiei. Sala trebuie să dispună de o legătură comodă cu terenul.
    32. Se recomandă de a construi o piscina acoperită - 25x11 m2.
    33. Sălile sportive vor dispune de încăperi pentru profesori, aparate de gimnastică şi inventar sportiv.
    34. Capacitatea sălilor  festive va fi pentru 60% elevi. Sălile de festivităţi trebuie să dispună de instalaţii de cinema şi încăperi pentru cercuri. Suprafaţa încăperilor sălilor de festivităţi se indică în anexa 6. Sala de festivităţi  se va amplasa separat şi nu se va  bloca cu sala sportivă sau cantina.
    35. Blocul alimentar trebuie amplasat într-un edificiu separat, la primul etaj, şi trebuie să dispună de ieşire pe teren (zona de gospodărie). Dacă instituţia dispune de mai multe edificii, atunci ospătăria, va avea legături comode cu sălile de studiu, atelierele, căminele etc. În blocul alimentar se va respecta continuitatea procesului tehnologic. Se interzice intersecţia materiei prime cu bucatele şi a veselei folosite cu cea curată.  Se interzice folosirea apei tehnice pentru spălarea veselei, inventarului tehnologic, ambalajului, pregătirii  bucatelor, pentru duş şi pentru alte scopuri. Apa caldă din boiler trebuie să curgă prin conducte separate, avînd o culoare ce diferă de alte ţevi.  Nu se admite ca reţelele de canalizare să fie instalate sub tavanul secţiilor şi depozitelor cantinei. Nu se admite ca depozitele ospătăriei să se afle în subsol sau demisol. Capacitatea sufrageriei ospătăriei trebuie să fie de o treime din numărul total de elevi. Componenţa şi suprafaţa încăperilor blocului alimentar se indică în anexa 7. Dotarea cantinelor cu utilaj tehnologic şi frigorific se efectuează în conformitate cu normele de înzestrare a întreprinderilor alimentaţiei publice. Blocul alimentar va dispune de secţii pentru prelucrarea legumelor, cărnii şi peştelui. Pereţii încăperilor de producere, depozitelor şi încăperilor sociale se vor acoperi cu placi de faianţă, iar pardoseala cu plăci din gresie. Tavanul se va  vopsi cu vopsea de ulei.
    36. Căminele pentru elevi se recomandă să fie amplasate într-un bloc separat la o distanţă nu mai mare de 500 m de blocul de studiu. Componenţa şi suprafaţa încăperilor căminelor se indică în anexa 8.  Se interzice amplasarea dormitoarelor în subsol şi demisol, încăperi fără iluminare naturală. Dormitoarele din cămine nu pot fi folosite în alte scopuri. Încăperile căminului trebuie grupate separat pentru băieţi şi fete. Secţia de locuit include dormitoare, lavabouri, closete, duş, încăperi pentru curăţarea hainelor şi ghetelor, pentru igiena personală a fetelor. În cămin se amenajează spălătorii. Nu se admit paturi suprapuse. Nu se admite păstrarea produselor uşor alterabile în dormitoare.
    37. Încăperile medicale (cabinetul medical - 21 m2, lungimea - nu mai mică de 7 m,  şi sala pentru proceduri - 12 m2, cabinetul medicului stomatolog -12 m2, closet cu un lavoar şi o oală de closet) vor fi amplasate în blocul de studiu. Sala de proceduri se va afla în vecinătatea cabinetului medical. Dotarea punctelor medicale cu medicamente, aparataj medical, instrumente etc. se va efectua în corespundere cu cerinţele ordinului  privind asistenţa medico-sanitară a elevilor din instituţiile de învăţămînt preuniversitar şi măsurile de ameliorare, în vigoare. IÎSP vor dispune de lucrător medical.
    38. IÎSP trebuie să fie dotate cu reţele centralizate de aprovizionare cu apă potabilă rece şi caldă (apeduct) şi canalizare, ventilaţie naturală şi artificială, încălzire. Cu apă caldă curgătoare va fi asigurat blocul alimentar, căminul, blocul medical, lavabourile, duşul. În lipsa posibilităţii conectării la reţelele de canalizare existente se vor proiecta şi construi staţii locale de epurare a apelor reziduale.
    39. La fiecare etaj trebuie să fie blocuri sanitare pentru băieţi şi fete, profesori şi personalul de deservire (vase de closet pentru fete - 1x20, pentru băieţi - 1x30, pisoar pentru băieţi - 1x30, lavoare - 1x30 elevi, pentru personal -  un lavoar şi vas de closet la fiecare etaj). Uşile de la closet nu trebuie să se afle vizavi de cele ale claselor, laboratoarelor, atelierelor. Instituţiile în care învaţă mai mult de 50 de fete trebuie să dispună de încăperi pentru igiena personală a fetelor (un duş, un lavoar, un vas de closet).
    40. În fiecare bloc la etaje trebuie să fie încăperi pentru spălarea şi uscarea  inventarului de dereticare, pregătirea soluţiilor dezinfectante, cu apă caldă şi rece, dotate cu dulapuri pentru păstrarea inventarului, sisteme de aeraţie prin reflux şi cîte o cadă. Pereţii  la înălţimea de 1,5m vor fi acoperiţi cu plăci din faianţă.
    41. În dependenţă de condiţiile climaterice, la intrarea în instituţie se prevăd  tambure cu sau fără perdele de aer cald.
IV. Cerinţe faţă de iluminatul natural
    42. Toate încăperile de studii şi locative, atelierele şi sălile de recreaţie trebuie să dispună de iluminare naturală directă, laterală. Iluminarea poate fi în formă de bandă cu dispozitive de protecţie contra soarelui. Dacă unele încăperi au profunzime mai mare de 6 metri este necesar ca iluminarea naturală să fie din ambele părţi. În ateliere, săli sportive şi festive se admite iluminarea combinată (de sus şi laterală). În coridoare, lavabouri, WC şi vestiare ale sălilor sportive se permite ca lumina să fie indirectă (lumina a doua). În coridoarele bucătăriei, încăperile sociale ale bucătăriilor, depozite, încăperi pentru inventar, closetele şi duşurile sălilor sportive, closetele pentru personal se admite ca lumina să fie artificială.
    43. Valorile coeficientului iluminării naturale (CIN) în clase şi cabinete nu vor fi mai mici de 1,5%.  Dacă iluminarea este laterală, atunci CIN minimal se normează la locul de muncă la o distanţă de 1 m de la peretele interior. Dacă iluminarea se efectuează din două direcţii laterale, CIN se normează la mijlocul încăperii. Normele iluminării naturale în ateliere sînt indicate în cerinţele în construcţii 11-4-79 "Iluminarea naturală şi artificială" (Anexa 9).
    44. Iluminarea trebuie să fie omogenă şi se apreciază ca raportul dintre valoarea medie a CIN către valoarea lui minimală şi nu va fi mai mare de 3:1. Un indice calitativ al iluminării este şi raportul dintre strălucirea suprafeţelor diferitor obiecte. Condiţii favorabile de vizibilitate se creează cînd raportul strălucirii între caiet şi masă este de 2:1-4:1, iar perete-caiet 1:10.
    45. Pentru vopsirea suprafeţelor băncilor şi a meselor se recomandă să fie folosite o gamă de culori deschise: verde deschis şi culoarea lemnului cu coeficientul de luciu nu mai mic de 0,5. Tabla trebuie să aibă o suprafaţă mată de o culoare verzuie sau cafenie întunecată, cu coeficientul de luciu - 0,2. Suprafeţele pereţilor, tavanului, podelelor şi a utilajului din ateliere trebuie să fie mate. Tavanele şi partea superioară a pereţilor, cerceveaua geamurilor şi uşilor vor fi vopsite în culori albe, cu coeficientul de luciu (refracţie) de 0,8.  Coeficientul de luciu pentru culorile palide (galben, roz, albastru) din sălile de studii trebuie să fie de 0,6. Pardoseala se va vopsi în culori deschise cu coeficientul de luciu de 0,4-0,5. Toate materialele sintetice (pelicule, vopsea, lacuri) folosite pentru finisarea pereţilor, podelelor şi mobilierului trebuie să fie admise de Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat.
    46. Pentru prevenirea diminuării gradului de iluminare în încăperi este necesar ca:
    - placatele, colţişorul clasei, vitrinele etc. să se afle pe peretele opus tablei la o înălţime nu mai mare de 1,75 m de la podea. Se admite ca schemele proceselor tehnologice din cabinetele specializate să fie plasate pe peretele interior;
    - dulapurile pentru materialele didactice trebuie să fie amplasate la peretele opus tablei şi se vor vopsi cu vopsea de culoare deschisă;
    - nu se recomandă ca pe pervazurile ferestrelor din încăperile de studiu să fie vazoane cu flori; vazoanele cu flori se vor atîrna pe pereţi sau se vor afla pe suporturi speciale, la înălţimea de 65-75cm de la podea.
    47. În cabinetul cu mijloace tehnice de instruire  peretele care serveşte ca fon pentru ecran va fi vopsit în culoarea ocrei sau bej cu coeficientul de reflecţie de 0,6.
    48. Dispozitivele de protecţie solară trebuie să fie instalate în încăperile de studii, în dormitoare (jaluzele cu mecanism de ridicare şi întoarcere, situate între ramele  ferestrei). Se permite pentru protecţia solară de folosit draperii din bumbac, poplin, care posedă un grad satisfăcător de transparenţă şi calităţi excelente de difuzie a luminii. Se interzice folosirea blocurilor de sticlă, peliculelor din policlorvinil şi alte materiale sintetice.     Dispozitivele de protecţie solară trebuie să fie de o culoare deschisă cu coeficientul de luciu nu mai mic de 0,4. Draperiile din cabinetele de fizică şi chimie nu trebuie să micşoreze nivelul iluminării.
    49. Pentru prevenirea micşorării gradului de iluminare în încăperile de instruire, ateliere, copacii se vor afla la o distanţă nu mai mică de 15 m de la ferestrele clădirii, iar  tufarii - 5 m. Iluminarea artificială se va conecta atunci cînd nivelul iluminării naturale pe mesele din ultimul rînd din sălile de studiu va fi mai mic de 300 lucşi.
V. Cerinţe faţă de iluminatul artificial
    50. Iluminatul artificial şi utilajul electrotehnic trebuie să corespundă cerinţelor normativului în construcţie II-4-79 "Iluminatul natural şi artificial. Norme de proiectare". Valorile iluminării depind de caracterul lucrului vizual, de mărimea detaliilor examinate şi contrastului lor cu fonul.
    51. Nivelul iluminării locurilor de lucru pentru îndeplinirea lucrărilor fine ce se referă la categoria 2 "v" de precizie (ateliere de reparaţie a ceasurilor, giuvaierelor etc.) trebuie să fie nu mai puţin de 4000 lx în sistemul iluminării mixte (tuburi luminescente). Nivelul iluminării locurilor de muncă în cazul utilizării tuburilor luminescente va fi: în atelierele de cusut - 600 lx (iluminare generală) pentru suprafeţe de culoare deschisă şi de 4750 lx (iluminare combinată) pentru suprafeţe întunecate; în atelierele de prelucrare a lemnului - 500 lx (iluminare generală); în atelierele de prelucrare a metalului - 600 lx (iluminare generală) şi 1000 lx (iluminare combinată); în atelierele de strungărie - 1000 lx (iluminare combinată); în atelierele de frezare - 1000 lx (iluminare combinată). Cota iluminării generale în atelierele nominalizate va fi de 50%. La utilizarea becurilor cu incandescenţă normele iluminării se vor micşora cu 1-2 trepte în dependenţă de gradul de precizie a lucrului. Nivelul iluminării (pe mese)  în sălile de studii, aule şi laboratoare va fi de 300-500lx, cabinetul de desen tehnic - 500 lx, cabinetul de informatică - 300 lx.
    52. În cabinetele de mijloace tehnice nivelul iluminării trebuie să permită posibilitatea de a scri în timpul folosirii mijloacelor didactice, iar iluminarea suprafeţei de lucru nu trebuie să fie mai mică de 300 lx. La lecţiile cu folosirea mijloacelor tehnice pot fi utilizate următoarele dispozitive şi aparate:
    a) televizoare cu mărimea ecranului pe diagonală de 59-61cm;
    b) diaproiectoare  cu condiţia respectării stricte a distanţei aparatului pînă la ecran de 3 m;
    c) proiectoare etc.
    Pentru condiţii mai bune de percepţie se vor folosi ecrane cu reflectarea difuză sau ecrane mate-albe cu coeficientul refracţiei nu mai mic de 0,8. În atelierele de producere, cabinetele cu tehnologie specială nivelul iluminatului se stabileşte în dependenţă de mărimea, exactitatea lucrului şi contrastul obiectului cu fonul, conform normelor iluminării întreprinderilor industriale, dar nu mai mic de iluminarea normativă pentru încăperile de studiu. Pentru aceasta se permite folosirea sistemei de iluminare mixtă. Nivelul optim de iluminare pentru sălile sportive constituie 400 lx la nivelul pardoselei, iar cel minimal -200 lx.
    53. Pentru iluminarea generală a încăperilor de studii cu condiţii normale ale mediului (lipsa pulberilor, umidităţii relative înalte şi a substanţelor chimice active) trebuie folosite sursele de iluminare destinate iluminării generale a încăperilor clădirilor publice  02.2?40,  28-2?40,  02-2?40,  46-4?18-005 şi altele similare după caracteristicile constructive şi tehnice.
    54. Pentru iluminarea tablei trebuie să fie folosite sursele LPO -30-40-122(125), care se montează paralel cu tabla, la o distanţă de 0,3 m mai sus de marginea ei superioară  şi 0,6 m de la suprafaţa tablei. Iluminarea tablei trebuie să fie nu mai mică de 500 lx.
    55. Pentru încăperile de producere cu condiţii normale (lipsa temperaturii înalte, prafului, umidităţii) şi dificile (prezenţa prafului, umidităţii înalte, substanţelor chimice active) se vor folosi surse de iluminare în dependenţă de destinaţia lor. În ateliere se va utiliza atît sistema de iluminare generală, cît şi cea combinată (generală şi locală). La executarea lucrului de categoria 1-4 se va folosi sistema de iluminare combinată, unde cota iluminării generale va fi de 10%. Pentru iluminarea generală se vor folosi tuburile luminescente, iar pentru iluminarea locală atît cele luminescente, cît şi incandescente. Neuniformitatea iluminării (raportul nivelului iluminării maximale către cele minimale) pentru categoriile 1-3 va fi de 1,3 pentru tuburile luminescente şi de 1,5 pentru altele, iar pentru categoriile 4-6 - corespunzător 1,5 şi 2,0.
    56. Pentru iluminarea strungurilor de şlefuire se vor folosi surse din seria ??? 01.  Pentru iluminarea locală a diferitor strunguri de prelucrare a metalului trebuie să fie folosite surse cu becuri incandescente.
    57. Numărul necesar de lămpi se instalează în corespundere cu calculele corespunzătoare, luînd în considerare mărimea coeficientului de rezervă.
    58. În sălile de studii, cabinete, aule şi ateliere trebuie să se prevadă conectarea separată a lămpilor pe rînduri şi iluminarea locală a tablei, prize pentru iluminarea locală şi un releu fotoelectric, care automat conectează iluminarea artificială, în caz de micşorare a nivelului iluminării naturale.
    59. Sistemul de iluminare, la finele construcţiei sau reconstrucţiei, trebuie să fie recepţionat de o comisie în componenţa căreia vor fi incluşi reprezentanţi ai beneficiarului, organizaţiei de montare şi proiectare, centrelor de medicină preventivă,  inspectoratului tehnic, organelor de stat de supraveghere antiincendiară şi după necesitate din alte organe cointeresate.
VI. Cerinţe faţă de microclimat
    60. Umiditatea relativă a aerului din încăperile de instruire trebuie să  fie de 30-45%.
    Temperatura aerului în sălile de studii, laboratoare, în aule, săli festive trebuie să  fie  de 18-20oC.  În atelierele de prelucrare a metalului şi lemnului, în sălile sportive - 15-17oC, în vestiarele sălilor sportive - 19-23oC, în cabinetul medicului - 21-23oC, în recreaţii -16-18oC, în bibliotecă, încăperile administrative - 17-20oC, în dormitoarele din cămine - 18-20oC, în lavabouri - 20-23oC, camere de duş - 25oC şi vestiare - 16-19oC.
    61. Suprafaţa oberlihturilor în încăperile de studiu trebuie să fie de cel puţin 1/50 din suprafaţa pardoselei. Se interzice ca oberlihturile să fie bătute în cuie pe timp de iarnă sau să fie încleiate cu hîrtie.
    62. Sălile de studii vor fi aerisite în timpul recreaţiilor, iar sălile de recreaţii în timpul lecţiilor.  Pînă la începutul şi după sfîrşitul lecţiilor în sălile de studii se face aerisirea prin curent. Dacă temperatura aerului de afară este de -100C durata aerisirii va fi de 1-3 minute. Sălile sportive se vor aerisi la începutul lecţiilor. Odihna şi somnul  va avea loc în încăperi bine aerisite. Nu se admite de a efectua practica de producere pe terenuri deschise, în sezonul rece al anului, cînd parametrii temperaturii şi vitezei aerului  depăşesc următoarele valori: -250C şi 2,0-2,5 m/s; -200C şi 3,5-4,0 m/s; -150C şi 4,5-5,0 m/s; -100C şi 6,0-6,5 m/s; -50C şi 7,0-7,5 m/s; 00C şi 8,0-9,5 m/s.
    63. Closetele, încăperile blocului alimentar, duşurile, atelierele trebuie să dispună de sistem de ventilaţie artificială prin refularea aerului. Nişele de ventilare vor fi curăţite lunar de pulberi.
    64. Laboratoarele, atelierele de instruire profesională, strungurile şi mecanismele, unde se elimină căldură, gaze şi pulberi trebuie să fie dotate cu ventilaţie locală prin aspiraţia aerului şi generală, care va menţine conţinutul substanţelor nocive la nivelul admis. Mesele de muncă în atelierele de sudare trebuie să fie dotate cu ventilaţie mecanică locală prin aspiraţia aerului (5-6m/s). Aerul eliminat va fi compensat prin sistema de ventilare prin flux (dispersată). În caz, că electrosudarea se efectuează în locuri nepermanente, încăperea se va dota cu un sistem de ventilare prin flux-reflux, care se va calcula după conţinutul celui mai toxic component în dependenţă de electrozii utilizaţi. Mesele destinate pentru montarea aparatelor electrice se vor dota cu dispozitive de ventilaţie locală prin aspiraţie (5-6 m/s).
    65. Cazangeria autonomă trebuie să fie amplasată în zona de gospodărie cu respectarea cerinţelor de protecţie a mediului înconjurător. Se interzice amplasarea cazangeriei în clădirea şcolii sau anexată la ea. Se interzice utilizarea convectoarelor cu gaz. Dispozitivele de încălzire trebuie să fie curăţite de praf săptămînal.
VII. Cerinţe faţă de amenajarea încăperilor
    66. Încăperile de studii trebuie să fie amenajate cu mese de lucru şi scaune în strictă dependenţă de valoarea taliei elevilor.
    67. Mobilierul trebuie să asigure o ţinută corectă a elevilor şi va corespunde GOST-ului-11015-93 "Mese pentru elevi", GOST-ului 1106-93 "Scaune pentru elevi". Amplasarea se va efectua în corespundere cu indicaţiile metodice "Despre utilizarea mobilierului şcolar". Se interzice folosirea taburetelor şi scaunelor fără spetează.
    68. Repartizarea utilajului în atelierele de instruire trebuie să se efectueze cu respectarea unghiului de vizibilitate (nu mai mic de 350).  Mesele din sălile de studii cu configuraţie longitudinală trebuie să fie amplasate în 3 rînduri perpendicular peretelui cu ferestre, pentru ca fluxul de iluminare naturală să cadă din partea stîngă. Distanţa dintre rînduri trebuie să fie de 0,6-0,7 m, cea dintre peretele intern şi rîndul 3 de mese - 0,5 m. Distanţa de la tablă şi primele mese din rîndurile laterale trebuie să fie egală cu 2,4-2,7 m, iar dintre dulapuri  şi ultimele mese - 0,7-1 m.
    În sălile de studii cu forma pătrată sau transversală mobila se aranjează în 4 rînduri, distanţa de la primele mese (laterale) pînă la tabla clasei va fi cel puţin  de 3 m.  În laboratoare distanţa dintre rînduri va fi de 1 m, dintre mesele de desen în cabinetele de desen liniar - 0,7 m. Utilajul din ateliere trebuie să fie instalat perpendicular sau sub un unghi de 30-450 faţă de peretele cu fluxul de lumină. Distanţa dintre rînduri va fi de 1,2 m, iar dintre strunguri nu mai mică de 0,8 m.
    69. Construcţia tablelor poate fi diferită (părţile pot fi mobile, se pot deschide şi modifica după lăţime). Toate tablele trebuie să dispună de o tăviţă pentru reţinerea pulberilor de cretă şi păstrarea buretelui. Sub tablă va fi montat un dulap pentru păstrarea cretei, riglelor, şi a altor rechizite. Dulapul poate fi instalat pe toată lăţimea cabinetului.
    70. Utilajul din cabinetele specializate trebuie să corespundă proceselor tehnologice, regulilor de protecţie a muncii. Amenajarea şi exploatarea cabinetelor de informatică va corespunde regulilor sanitare "Igiena instituţiilor de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal".
    71. Utilajul laboratoarelor de chimie trebuie să corespundă regulilor de securitate. Laboratorul trebuie să   dispună de dulapuri prin refularea aerului, sisteme de apeduct şi canalizare.
    72. Utilarea atelierelor trebuie efectuată în corespundere cu tehnologia profesiei, normelor de ramură şi regulilor de securitate. Utilarea  diferitor cabinete, ateliere şi altor încăperi trebuie să se efectueze în dependenţă de capacitatea şcolii în corespundere cu normele în vigoare.
    73. Reutilarea legată de perfecţionarea şi modernizarea utilajului şi implementarea noilor mijloace tehnice folosite la instruirea profesională a elevilor trebuie coordonată cu centrele de medicină preventivă. Directorii instituţiilor de învăţămînt trebuie să prezinte documentaţia tehnică a utilajului implementat sau modernizat la centrele de medicină preventivă pentru eliberarea avizului igienic, care în termen de o lună, trebuie să examineze documentaţia prezentată, să studieze condiţiile, caracterul şi regimul de lucru al elevilor şi să adopte o decizie prin care se aprobă utilizarea utilajului în procesul de instruire profesională.
    74. Fiecare odaie din cămin trebuie să fie înzestrată cu inventar în corespundere cu "Normele tipice pentru înzestrarea căminelor cu mobilă, lenjerie de pat şi alt inventar", normele uzării mobilierului, lenjeriei de pat şi altui inventar în vigoare. Cerinţele generale sînt reglementate de GOST-urile 16371-84 "Mobilă casnică. Descrierea tehnică". Paturile din odăi trebuie să fie amplasate cu respectarea cerinţelor igienice: între părţile lungi ale paturilor - 0,5 m, de la pereţii externi cu radiatoare pînă la părţile lungi ale paturilor - 0,3 m, între căpătîi - 0,2 m, dintre rîndurile de paturi - 1,1 m.
    75. Saloanele pentru pregătirea temelor pentru acasă şi petrecerea timpului liber trebuie să fie înzestrate cu scaune şi mese corespunzătoare taliei. Locurile pentru ocupaţii trebuie să fie asigurate cu iluminare locală.
    76. Bucătăriile trebuie să fie utilate cu plite, căzi, mese pentru pregătirea bucatelor şi dulapuri, reieşind din: o rondelă, o cuvă, o masă şi un dulap la 10 studenţi. În încăperea auxiliară se va instala un dispozitiv de încălzire a apei.
VIII. Măsuri de protecţie contra zgomotului
    77. În timpul instruirii profesionale, practicii de producere se va măsura caracterul, frecvenţa, nivelul, durata acţiunii zgomotului în corespundere cu îndrumările metodice "Profilaxia acţiunii negative a zgomotului asupra organismului adolescenţilor" (nr. 2410-81).
    78. Pentru reducerea nivelului zgomotului în blocurile de studiu se vor îndeplini următoarele măsuri:
    a)  în sălile de recreaţie, sport şi ateliere, tavanul şi pereţii trebuie să fie căptuşiţi cu materiale ce absorb zgomotul (acmigran, placă perforată etc.);
    b)  atelierele, inclusiv cele de producere trebuie să fie dotate cu utilaj modern, nezgomotos, paşaportul căruia include date despre caracteristica zgomotului;
    c)  utilajul greu (agregate, maşini-unelte etc.) trebuie montate la primul etaj, pe un fundament special de beton, iar în lipsa lui pe o  garnitură amortizatoare;
    d)  utilajul de pe mese trebuie montat pe amortizatoare şi fixat de masă; e oportun de montat maşinile de masă cu o greutate mică pe o placă grea, iar amortizatoarele se montează sub placă;
    e) reparaţia utilajului, schimbarea detaliilor şi mecanismelor uzate, balansarea părţilor mobile ale maşinii se vor face la timp;
    f) încăperile cu un nivel înalt de zgomot (ateliere, hale de studiu, săli de sport, ospătării) trebuie amplasate mai departe de cabinetele de instruire, medicale, administrative şi de bibliotecă. Sala sportivă, atelierele se vor amplasa într-o anexă la blocul teoretic de studiu. Plăcile de finisare ale atelierelor trebuie să aibă proprietatea de  micşorare a zgomotului. Atelierele trebuie separate unul de altul printr-un perete compact. Capacitatea lui izolatoare contra zgomotului va corespunde normelor şi cerinţelor în vigoare. Între două ateliere se poate de amplasat încăperea pentru păstrarea instrumentelor sau  depozite.
    g) în ateliere, sălile de studii, blocul alimentar şi sălile sportive timpul de reverberaţie nu trebuie să dureze mai mult de o secundă;
    h) la amplasarea cabinetelor profesorilor în vecinătatea atelierelor, trebuie să fie respectate cerinţele de protecţie contra zgomotului, cu instalarea uşilor duble cu o garnitură specială (din cauciuc). Uşile încăperilor de instruire trebuie să se închidă strîns. În cabinetele de instruire circulante ultimul rînd trebuie să fie depărtat de la uşă cu 0,2 m în lungime şi cu 0,5 m în lăţime;
    i) nu se permite ca în sala sportivă să se ocupe concomitent două grupe. Instalaţiile de gimnastică destinate pentru sărituri, trebuie să aibă pe perimetru o garnitură amortizatoare (din cauciuc);
    j) picioarele meselor şi scaunelor din partea inferioară din sălile de studiu trebuie să fie căptuşite cu pîslă sau cauciuc;
    k) pereţii încăperilor cu un nivel înalt al zgomotului nu se vor finisa cu plăci de ceramică şi cu vopsea. Dacă sînt ateliere cu nivel înalt al zgomotului se va amenaja o încăpere pentru odihnă;
    l) proiectele trebuie să dispună de compartimentul "Protecţia sonoră", unde vor fi şi calculele acustice de diminuare a zgomotului.
    79. Dacă nivelul zgomotului este mai mare decît normele în vigoare (70 dBA),  gradul acţiunii negative a zgomotului asupra organismului poate fi limitat prin:
    a) reglementarea regimului de lucru şi odihnă în dependenţă de vîrstă conform tabelului următor.

Caracterul acţiunii Vărsta, ani Nivelul zgomotului LA echiv, dBA
70 75 80 85 90
Permanent sau neregulat, durata totală pentru un schimb, ore 14-15 4 3,5 3 2 1
16-18 6 5 4 3 2

    La expirarea duratei de lucru în condiţiile zgomotului, elevii pot îndeplini un alt lucru în afara zgomotului, în corespundere cu starea lor de sănătate;
    b) lucrul în condiţiile cînd nivelul zgomotului şi durata lui depăşesc normele din tabel se va efectua cu folosirea mijloacelor de protecţie individuală de tip "Beruşi" etc. sau colectivă. Durata lucrului în condiţiile, unde zgomotul este în formă de impuls, va fi mai mică cu un nivel faţă de cel indicat în tabel (exemplu: pentru 70 dB durata va fi corespunzător de 3,5 şi 5 ore);
    c) în timpul instruirii profesionale şi practicii de producere  după fiecare 45 min. de lucru trebuie să se facă întreruperi de 10-15 min.  Elevii trebuie să se afle în încăperi cu valoare redusă a zgomotului.
IX. Cerinţele faţă de menţinerea încăperilor şi terenului
    80. Toate încăperile clădirilor şi teritoriul trebuie să se menţină într-o ordine şi curăţenie exemplară.
    81. În sălile de studii, laboratoare, aule şi alte încăperi zilnic trebuie să se facă dereticarea umedă după terminarea lecţiilor, iar a coridoarelor sau recreaţiilor după fiecare repaos cu ferestrele sau oberlihturile deschise (în dependenţă de condiţiile climaterice). Curăţenia generală trebuie efectuată o dată în lună şi va include spălarea pardoselei, uşilor şi surselor de iluminare, ştergerea pereţilor, mobilei, folosind substanţe dezinfectante şi detergente permise (1% sol. cloramină, 0,5% sol. clorură de var).
    82. Categoric se interzice ca elevii să spele closetele şi corpurile de iluminat.
    83. Sticlele  ferestrelor se vor curăţa semestrial. Văruitul tavanului, părţilor superioare ale pereţilor şi vopsitul cercevelei ferestrelor se va face la necesitate. Uşile şi pervazurile ferestrelor se vopsesc cu vopsea albă.     Dereticarea sufrageriei se va face după fiecare masă servită; vestibulului şi vestiarului - după începutul lecţiilor şi pe parcursul zilei la necesitate; sălii de activităţi, încăperilor pentru cercuri şi încăperilor administrativ-gospodăreşti - la sfîrşitul zilei şi la necesitate. Aerisirea şi dereticarea umedă a sălii sportive se va efectua după fiecare lecţie, curăţirea saltelelor se va face la aer liber, nu mai rar de o dată în săptămînă, iar în fiecare zi se vor curăţi cu aspiratorul sau se vor şterge cu o cîrpă umedă. Dereticarea lavabourilor şi closetelor  trebuie să  se facă zilnic, după fiecare recreaţie, folosind detergenţi şi dezinfectante. În cămine podelele din WC şi lavabouri se spală cu apă caldă, cu folosirea detergenţilor şi substanţelor dezinfectante ( în timpul zilei pe măsura folosirii lor, dar nu mai rar de 2 ori). Vasele de WC se spală cu apă fierbinte, detergent şi substanţe dezinfectante în fiecare zi. Pentru înlăturarea sărurilor de 2 ori pe lună trebuie de spălat oalele de WC cu peria cu soluţie de 2% de acid clorhidric,  cu clătirea ulterioară cu apă.
    84. Toate odăile căminelor se vor deretica zilnic de către elevi, iar încăperile auxiliare de către servitoare. O dată în lună trebuie efectuată curăţenia generală a tuturor încăperilor căminului (ştergerea prafului de pe pereţi şi tavan, spălarea pardoselei, ferestrelor, pervazurilor uşilor, obiectelor, utilajului), cu aerisirea şi scuturarea lenjeriei de pat. Toate încăperile căminului, îndeosebi dormitoarele, trebuie aerisite nu mai puţin de 20-30 minute după plecarea elevilor la lecţii, în timpul dereticării şi înainte de somn prin oberlihturi în perioada iernii şi prin deschiderea ferestrelor vara. Transmiterea inventarului moale la alte persoane fără a fi spălat şi dezinfectat se interzice (saltele, perne, cearşafuri, cuverturi). Spălarea în baie sau sub duş şi schimbarea lenjeriei de corp şi de pat (2 cearşafuri, faţă de pernă, 2 şervete) trebuie să se facă o dată în 7 zile. Toţi elevii trebuie să fie aprovizionaţi cu apă caldă în timpul zilei indiferent de timpul plecării şi întoarcerii de la lecţii. În fiecare an, la începutul anului de studii, toate încăperile căminului trebuie să fie supuse reparaţiei şi pînă la răcirea timpului se vor întreprinde măsuri pentru păstrarea căldurii. Văruitul tavanului şi pereţilor în dormitoare, se va face o dată în an, în încăperile auxiliare, în dependenţă de starea sanitară de 2 ori pe an.
    85. Inventarul de dereticare (perii, căldări, cîrpe) trebuie marcat şi păstrat într-un dulap. După fiecare dereticare tot inventarul trebuie spălat cu apă caldă, cu folosirea detergenţilor. Pentru colectarea reziduurilor pe teren se instalează lăzi pentru gunoi.
    86. Terenul trebuie zilnic să fie curăţit. Vara trotuarele şi cărările trebuie stropite cu apă şi măturate, iar iarna - curăţate de zăpadă şi presurate cu nisip. Copacii, arbuştii vara se vor uda zilnic cu apă. Zona sportivă trebuie menţinută în curăţenie (după  poluare - de curăţit). Primăvara devreme şi toamna tîrziu se va efectua curăţirea teritoriului. Se interzice ocuparea terenului cu diferite materiale şi depozitarea lor în locurile nestabilite. La intrarea în blocurile de studii trebuie prevăzute dispozitive pentru curăţirea încălţămintei.
    87. Terenul căminelor trebuie să fie îngrădit, înverzit, amenajat, curăţit sistematic, iar  în anotimpul cald se va uda. În fiecare cămin se elaborează regulamentul intern, care asigură liniştea, odihna şi ordinea sanitară cuvenită. Administraţia căminului este obligată zilnic (dimineaţa şi seara) să viziteze toate încăperile în scopul respectării cerinţelor igienice şi, în caz de depistare a bolnavilor să-i izoleze în izolator şi să invite medicul.
X. Organizarea alimentaţiei
    88. Blocul alimentar se va exploata şi va corespunde cerinţelor igienice pentru întreprinderile de alimentaţie publică.
    89. Încăperile blocului alimentar trebuie menţinute în curăţenie,  zilnic se va face dereticarea lor minuţioasă: măturarea şi spălarea podelei, ştergerea mobilei, înlăturarea păiengenişului, prafului, spălarea ferestrelor, etc. În fiecare săptămînă trebuie de spălat pereţii, corpurile de iluminat,  sticla de la geamuri de praf şi funingine, etc. cu folosirea detergenţilor. O dată în lună neapărat se va face curăţenie generală, cu dezinfectarea ulterioară a tuturor încăperilor, utilajului şi inventarului.
    90. Numărul locurilor în sufragerie este de o 1/3 din capacitatea instituţiei de învăţămînt. Alimentaţia trebuie organizată prin metoda de autodeservire. Sufrageria se înzestrează cu mese a cîte 4 locuri, scaune, iar suprafaţa ei va fi de 0,8 m2 pentru un loc. Distanţa dintre mese şi locul de distribuţie trebuie să fie nu mai mică de 150-200 cm, între rînduri şi perete - 40-60 cm.
    91. La intrare în sufragerie trebuie să fie instalate lavoarele (1 la 20 locuri) cu şerveţele de hîrtie sau electroştergare.
    92. Mesele de servire a bucatelor trebuie să dispună de acoperiş igienic (plastic sau alt material), care uşor se spală şi rezistă la acţiunea temperaturilor înalte şi soluţiilor dezinfectante. Mesele, după fiecare masă, trebuie şterse cu o cîrpă curată umedă.
    93. Vesela sufrageriei poate fi din ceramică, farfor, sticlă, emailată, melhior, oţel inoxidabil. Nu se recomandă vesela din aluminiu şi se interzice folosirea celei din masă plastică. Nu se permite veselă cu margini ştirbate şi cu fisuri.
    94. Vesela trebuie să se spele cu maşini mecanice sau manual pentru ce se vor prevedea 5 chiuvete, inclusiv două pentru spălarea paharelor. În a 3-a chiuvetă trebuie să fie montate grilage speciale şi furtun elastic pentru clătirea veselei spălate. Pentru spălarea veselei din sticlă se prevăd 2 chiuvete. Independent de prezenţa maşinii de spălat vesela, spălătoria veselei trebuie înzestrată cu 5 chiuvete. Regimul de spălare a veselei şi lista detergenţilor şi  dezinfectantelor trebuie să corespundă cerinţelor igienice pentru întreprinderile alimentaţiei publice.
    95. Toţi lucrătorii ospătăriei trebuie: să fie asiguraţi cu echipament (halate, bonete, basma) şi condiţii pentru respectarea cerinţelor igienice personale, supuşi  examenului medical profilactic şi instruirii igienice.
    96. Pentru păstrarea produselor uşor alterabile şi celor destinate pentru pregătirea bucatelor în ziua dată trebuie să fie frigidere (camere frigorifice). Legumele trebuie păstrate în depozitul de legume, iar produsele uscate - în magazii înzestrate cu poliţe, suporturi, stelaje şi dulapuri. Magazia trebuie să fie uscată şi bine aerisită. Suprafaţa de jos a dulapului, lădiţei, stelajului trebuie să se afle la 15 cm  de la podea.
    97. Resturile de bucate se strîng în căldări, vase cu capac, şi sînt evacuate pe măsura umplerii lor la un volum de 2/3, care la sfîrşitul zilei trebuie curăţite, clătite şi uscate.
    98. Toate produsele alimentare trebuie să corespundă cerinţelor standardelor de stat. Materia primă şi bucatele se păstrează separat. Produsele excesiv alterabile (carnea, peştele, laptele, lactatele, semifabricatele etc.) trebuie păstrate în corespundere cu regulile sanitare "Condiţiile, durata de păstrare şi realizare a produselor uşor alterabile".
    99. Transportarea produselor alimentare trebuie să se facă cu transport de destinaţie specială (care va dispune de paşaport sanitar, paşaportizarea sanitară se va efectua anual) în condiţii care asigură integritatea şi protecţia contra poluării. Transportul nu trebuie folosit în alte scopuri şi trebuie menţinut în curăţenie. Ambalajul (saci din muşama, lăzi metalice şi din lemn, căzi, bidoane etc.) după fiecare întrebuinţare se curăţă, se spală cu apă caldă cu soluţie de sodă calcinată 2%, se opăreşte, se usucă şi se păstrează în locurile ferite de poluare.
    100. Raţionul alimentar trebuie să fie echilibrat privind conţinutul de lipide, glucide, proteine, vitamine, săruri minerale şi va corespunde recomandărilor în vigoare. Raportul dintre proteine, lipide şi glucide va fi de 1:1:4. Regimul de alimentaţie trebuie să fie de 4ori în zi cu repartizarea optimală a valorii energetice pentru: dejun - 25%, prînz -30-35%, gustare sau micul dejun - 15-20%, cină - 25%. Pentru elevii care locuiesc în familii regimul alimentar va fi de 1-2 ori în zi. Bucatele se vor vitaminiza zilnic (vit.C -35 mg/elev în perioada februarie - mai). Zilnic se va colecta şi păstra 24 de ore proba diurnă. Normele naturale ale produselor alimentare sînt indicate în anexa 9.
    101. Administraţia şi lucrătorii medicali zilnic vor efectua controlul calităţii şi cantităţii alimentaţiei, măsurilor de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare. Administraţia IÎSP va organiza obligator alimentaţia elevilor. Nu se admite desfăşurarea festivităţilor publice în ospătării, altor decît celor prevăzute în procesul instructiv - educativ. Exploatarea cantinelor se va efectua în baza autorizaţiei sanitare de funcţionare, care se va elibera în baza paşaportului sanitar al blocului alimentar, meniului (pildă) pentru 7-10 zile coordonat cu Centrul de Medicină Preventivă, lista produselor interzise, fişelor tehnologice, registrelor de rebutare a produselor alimentare, bucatelor şi sănătăţii, fişelor medicale ale salariaţilor, rezultatelor examenului susţinut în cadrul programului igienic, planului de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare şi infecţiilor intestinale acute, paşaportului sanitar al transportului.
XI. Cerinţe faţă de organizarea regimului instructiv-educativ
    102. Şarja instructiv-educativă nu va depăşi 36 ore academice în săptămînă sau 6 ore în zi.
    103. Durata zilei practicii de producere în instituţii, întreprinderi etc. nu va depăşi 4 ore pentru elevii cu vîrste pînă la 16 ani (24 ore în săptămînă), 6 ore pentru elevii de 16-18 ani (36 ore în săptămînă) şi 40 de ore pentru elevii cu vîrste mai mari de 18 ani. Practica de producere,  la specialităţile incluse în lista profesiilor, la care munca adolescenţilor sub 18 ani este interzisă, se admite pentru elevii care au împlinit 16 ani cu respectarea următoarelor cerinţe: durata zilei de muncă să fie de 50% din durata zilei de muncă a muncitorilor adulţi; excluderea unor activităţi (operaţiuni) şi condiţii interzise pentru munca adolescenţilor; condiţiile de muncă să nu depăşească parametrii condiţiilor pentru  clasa 3.1 conform  criteriilor de apreciere şi clasificare a condiţiilor de muncă.
    104. Durata recreaţiilor în timpul procesului instructiv-educativ nu va fi mai mică de 10 min., elevii se vor afla pe teren sau în săli de recreaţii. Pentru organizarea alimentaţiei elevilor durata repausului va fi de 45 min.
    105. Structura zilei de lucru în timpul practicii de producere va fi următoarea: la prima etapă peste fiecare 50 min. se  prevede repaus de 10 min., la etapa a doua - repausuri de 10 min. se vor efectua peste fiecare 1,5-2 ore şi la etapa finală regimul de lucru va fi similar muncitorului adult cu condiţia, ca prînzul să fie servit după 3 ore.
    106. Regimul instructiv-profesional trebuie să  fie următorul:
    - la profesiunile fără nocivităţi : la anul întîi o zi de practică se va alterna cu una-două  teoretice; la anul doi zilele de practică  pot fi dublate, iar la anul trei ele pot fi triplate sau se  alternează cu ocupaţiile teoretice în diferite îmbinări;  
    - la profesiunile cu durata de instruire de 1-1,5 ani,  în prima jumătate a anului, zilele de instruire profesională se vor alterna cu cele teoretice peste o zi, iar în jumătatea a doua a anului se admite regimul cu 3 zile de practică (instruire profesională), dintre care două pot fi dublate;
    - la profesiunile la care este interzisă munca adolescenţilor sub 18 ani ocupaţiile practice se vor alterna cu cele teoretice în timpul zilei.
    Practica de producere la primul şi al doilea an de studii se va începe nu mai devreme de ora 800, iar la anul trei şi la profesiunile cu durata de instruire de un an - 730. Nu se admite instruirea şi practica de producere în schimbul de noapte. Cele expuse mai sus vor fi incluse în contractul privind organizarea instruirii şi practicii de producere dintre IÎPS şi agentul economic.
    107. Orarul lecţiilor se va alcătui reieşind din gradul de dificultate al disciplinelor (anexa 10), respectînd următoarele cerinţe:
    - luni şi sîmbătă în orar nu se vor include mai mult de 2 disciplini teoretice de gradul unu, iar marţi şi miercuri - 3-4.
    - în timpul zilei disciplinele teoretice ale ciclului profesional  vor fi incluse în orar la orele 2-4;
    - la etapa iniţială de însuşire a deprinderilor profesionale instruirea profesională se efectuează în zilele cu capacitate înaltă de activitate cu excepţia zilelor de luni şi sîmbătă;
    - periodicitatea includerii în orar a unei disciplini în timpul săptămînii va fi o dată în două zile, dar nu mai rar de o dată în trei zile;
    - în timpul zilei se vor alterna disciplinele generale teoretice cu cele tehnice şi speciale. Se admit lecţiile duble cu excepţia celor de educaţie fizică;
    - durata ocupaţiilor la computatoare în timpul lecţiilor pentru elevii din anul întîi nu va depăşi 30 min., iar pentru cei din anul trei - trei ore academice cu condiţia, că durata timpului lucrului la videoterminale să nu depăşească 50% din timpul total al ocupaţiilor şi efectuării întreruperilor de 15-20 min. după fiecare oră academică cu ieşirea elevilor pe teren şi aerisirea încăperii. La anul doi şi trei se admit lecţiile duble cu durata lucrului la videoterminale de 30 min. pentru fiecare lecţie cu o întrerupere de 20 min., care va include durata recreaţiei, lămuririi temei date, examinării elevilor etc. Dacă elevii se ocupă într-un schimb, după 3-4 ore se efectuează o întrerupere de 50-60 min. pentru odihnă şi prînz. Peste fiecare 20-25 min. de lucru la videoterminale, iar la apariţia discomfortului vizual şi mai frecvent, se vor efectua exerciţii pentru sistemul vizual şi pauze de educaţie fizică (anexa 11). Complexele de exerciţii se vor schimba fiecare 2-4 săptămîni. Durata activităţii cercurilor şi lecţiilor facultative în timpul săptămînii nu va depăşi 2 ore, inclusiv lucrul nemijlocit la videoterminale - o oră, care se vor efectua peste 50-60 min. după finalizarea lecţiilor de bază. Durata lucrului la videoterminale în timpul practicii de producere (fără ocupaţii ) nu va depăşi trei ore în zi cu respectarea regimului de activitate şi efectuarea măsurilor profilactice;
    - orarul se elaborează pentru un semestru.
    108. Obligator trebuie  organizate ocupaţii de educaţie fizică: gimnastica igienică de dimineaţă (8-10 min.), lecţiile de educaţie fizică (se recomandă 4 ore în săptămînă), lecţii facultative de educaţie fizică (se recomandă 2-4 ore în săptămînă), pauzele de educaţie fizică (3-5 min.) la a doua jumătate a lecţiilor a 3-a şi a 5-a teoretice, jocuri şi distracţii mobile pe teren în timpul recreaţiilor (20 min.) după 2 lecţii teoretice, cercuri sportive (1,5-2 ore de 2-3 ori pe săptămînă) ş.a. Nu se admite dublarea lecţiilor de educaţie fizică în sălile sportive. Elevii, în urma examenelor medicale, vor fi divizaţi în grupe medicale: de bază, pregătitoare şi specială. Elevii, care nu au fost supuşi examenului medical, nu se admit la ocupaţii de educaţie fizică.  Lecţia de educaţie fizică (grupele de bază şi pregătitoare) va avea următoarea structură: partea introductivă (8-10 min.), conţinutul de bază (25-30 min.) şi încheierea sau  finală (3-5 min.). Densitatea motorie va fi de 60-80%, iar frecvenţa pulsului de 170-180 bătăi/min. Durata exerciţiilor profesional-aplicative nu va depăşi 20-40% din durata totală a lecţiei. Elevii trebuie să se ocupe în cercuri, ţinînd cont de profesia solicitată:
    - prelucrarea metalului, lemnului şi construcţia maşinilor: jocuri sportive, atletica uşoară, lupta liberă şi clasică, gorodki;
    - radioelectronica: baschet, volei, tenis, tenis de masă, handbal;
    - industria textilă: atletica uşoară, baschet, înot;
    - producerea încălţămintei: baschet, volei, atletica uşoară;
    - constructori: gimnastica sportivă, înot, sărituri în apă, batuta;
    - agricultură: atletica uşoară, baschet, gimnastica, scrimă.
    109. Instruirea profesională şi practica de producere, pentru elevii din primul an, se efectuează în atelierele IÎSP. Practica de producere pentru elevii din anul doi, trei şi IÎSP cu durata de studii de 1-1,5 ani se admite să aibă loc în întreprinderi, instituţii etc., activitatea cărora a fost autorizată de către serviciul sanitaro-epidemiologic şi inspecţia muncii. Locurile de muncă trebuie să fie atestate în modul stabilit.
XII. Educaţia igienică a elevilor
    110. Educaţia igienică a elevilor trebuie să se bazeze pe procesul complex de formare la elevi a deprinderilor igienice. Educaţia igienică prevede participarea activă în acest proces a lucrătorilor medicali, cadrului didactic etc.  Educaţia igienică trebuie să fie orientată spre educarea la elevi a cunoştinţelor şi deprinderilor igienice privind respectarea regimului zilei, curăţeniei pe teren şi în încăperi, regimului de aerisire, regulilor igienice personale etc.  Elevii trebuie să posede cunoştinţe privind acţiunea factorilor mediului înconjurător şi ocupaţional asupra organismului.
    Toţi elevii trebuie să cunoască metodologia efectuării procedurilor de călire, gimnasticii igienice de dimineaţă, automasajului, autocontrolului stării de sănătate, inclusiv a măsurilor de profilaxie a diferitor maladii şi traumatismului.  
    O atenţie deosebită în procesul instruirii igienice se va atrage la promovarea modului sănătos de viaţă şi combaterea viciilor (fumatului, alcoolismului, narcomaniei etc.), propagării culturii fizice şi sportului, educaţiei sexuale etc.        
XIII. Dispoziţii finale
    111. Responsabilitatea pentru respectarea cerinţelor prevăzute în prezentele reguli  sanitare o poartă persoanele cu funcţii de răspundere a IÎSP.
    112.Nerespectarea prezentelor reguli sanitare atrage după sine răspundere disciplinară, administrativă şi penală în conformitate cu legislaţia  în vigoare.
    113. Supravegherea privind respectarea cerinţelor stabilite în prezentele reguli sanitare se realizează de către organele Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat şi departamental ale Republicii Moldova în corespundere cu prevederile Legii " Privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei" nr.1513-XII din 16.06.93, art. 37 şi 38.
Anexa 1
Cerinţe privind amplasarea instituţiilor
de învăţămînt secundar profesional (IÎSP)
    Distanţa de la staţiile de alimentare cu petrol cu rezervoare subterane pînă la graniţa terenului va fi nu mai mică de 50 m. Această distanţă va fi de 25 m pentru staţiile de alimentare (500 alimentaţii în zi) a vehiculelor uşoare. Distanţa se va măsura de la coloanele de eliberare a benzinei şi graniţa rezervoarelor. Distanţa de la garajele de pe pămînt, staţii de deservire tehnică a automobilelor, parcări pînă la clădirea IÎSP este indicată în tabelul 1.
           
                                                       Distanţa, m
Garajuri pe pămănt, parcări pentru automobile în număr de Staţii de deservire tehnică cu numărul de posturi
>100 51-100 11-50 <10 >30 11-30 <10
-* 25 25 15 -* -* 50

Remarcă:- *se coordonează cu serviciul sanitaro-epidemiologic.
Anexa 2
Cerinţe privind suprafaţa terenului instituţiilor
de învăţămînt secundar profesional (IÎSP).
    Numărul de elevi în IÎSP se va indica în sarcina pentru proiectare. Mărimea terenului pentru IÎSP va fi: pentru 300 elevi - 75 m2/elev, 300-900 elevi - 50-65 m2/elev. Se admite ca suprafaţa terenului pentru IÎSP cu profil agrar şi meliorativ să fie mărit cu 50%. În suprafeţele indicate mai sus nu se include aria zonei locative, moşiilor şi poligoanelor.
Anexa 3
Suprafaţa încăperilor de instruire

Nr. d/o                 Încăperile Nr. de elevi Suprafaţa, m2/elev
1. Cabinete de instruire cu profil general 25 2,0
2. Cabinetele de informatică 25 6,0
3. Aule 12-15 2,5
4. Aule 25 2,2
5. Aule 30 1,8
6 Aule 50-150 1,2
6. Cabinete de instruire specializate, cu laringofoane, cabinete de desen liniar, pentru proiectări 25 2,4

    Remarcă: Suprafaţa încăperilor neindicate în tabel va corespunde suprafeţei indicate în sarcina de proiect. Se prevede o încăpere auxiliară pentru două cabinete sau două laboratoare.
Anexa 4,5
Mărimea şi numărul sălilor sportive

Nr. d/o Sălile sportive şi alte încăperi Capacitatea simultană sau unică (elevi) Mărimea, m Înălţimea Numărul de săli sportive pentru următorul număr de elevi
Lungime lăţime 540 720 960
1. Sală sportivă 60 30 18 7 - - 1
2. Sală sportivă 30 24 12 6 1 1 -
3. Camera pentru utilaj sportiv         21m2 21m2 21m\xfd2
4. Cabinetul profesorului         9 9 9
5. Depozit pentru inventar         18 18 18
6. Garderobe, duş, WC         48 48 72

Anexa 6
Suprafaţa sălii de festivităţi

Nr. d/o                        Încăperile Suprafeţe, m2
1. Sala de festivităţi fără estradă 0,65 pentru un loc
2. Estrada cu adăncimea de 5,5 m pentru şcolile de meserii de pănă la 960 locuri 54
3. Încăpere pentru aparatele de cinema, de proiecţie 18
  De rebobinare 5
4. Încăpere pentru radio 10
5. Încăperi pentru colective de amatori (cabine pentru artişti pe lăngă estradă) Nu mai puţin de două a căte 15 m2
6. Depozite pentru inventar 10

Anexa 7
Suprafaţa încăperilor blocului alimentar
    HMSPS23A7.rtf
Anexa 8
    Cămine
    1. În cămine vor fi  dormitoare, încăperi auxiliare, de cultură şi medicale.
    2. Dormitoarele vor fi pentru 2-3 elevi. Se admite ca într-un dormitor să se afle nu mai mult de 4 elevi. Suprafaţa pentru un elev - 6 m2.
    3. La o celulă de dormitoare se vor prevedea blocuri sanitare (WC, duş, lavabou), bucătărie(un reşou, o cadă, o masă-dulap, un frigider la 10 elevi), camere pentru ocupaţii şi odihnă.
    4. Dormitoarele nu vor fi trecătoare şi vor avea lăţimea de cel puţin 2,2 m. Din fiecare dormitor vor fi ieşiri în coridor sau în antreu. Uşile se vor deschide înăuntru.
    5. Dormitoarele se vor amenaja cu dulapuri încorporate pentru haine şi cearşafuri. Numărul de secţii în dulapuri va corespunde numărului de elevi. Mărimea unei secţii 0,6x0,6 m. Dulapurile pot fi şi în antreu.
    6. Componenţa încăperilor auxiliare este indicată în tabelul următor.
    7. Saloanele din izolator vor fi pentru 2 paturi (7 m2 pentru un pat). Pentru fiecare salon se vor prevedea closet, lavabou şi duş. Izolatorul va avea ieşire directă pe teren şi va avea ventilaţie prin reflux autonomă.
    8. Încăperile medicale, auxiliare, culturale şi de menaj de regulă, se vor afla la parter. În subsol se admite de a amplasa depozitele pentru lenjerie murdară, inventar sportiv şi de gospodărie, spălătoria de lenjerie, încăperi pentru uscarea hainelor şi încălţămintei, încăperi tehnice.
    9. Încăperile pentru curăţarea şi călcarea hainelor se va utila cu un lavoar, mese de călcat, dulapuri încorporate etc.
    10. Intrările căminelor, care se află în raionul climateric 2, vor avea tambure duble, iar în 3 B - un tambur.
    HMSPS23A8.rtf
Anexa 9
Normele naturale de produse alimentare, g

Nr. d/o Denumirea produselor alimentare 4- mese № 2- mese \xfd
1. Păine de grău 280 180
2. Păine de secară 170 120
3. Paste făinoase, macaroane 20 10
4. Crupe 60 40
5. Leguminoase 8 5
6. Făină 50 15
7. Pesmeţi (grău) 10 5
8. Amidon 3 2
9. Zahăr 75+5 pr. de  cofetărie 40
10. Carne 160 130
11. Salam 10 5
12. Subproduse (ficat, inimă) 30 15
13. Peşte, inclusiv scrumbie 70/5 60/5
14. Ouă 28 (0,7buc.) 20(0,5buc.)
15. Lapte şi produse lactate 300 100
16. Brănză de vaci 60 35
17. Smăntănă (30%) 15 10
18. Caşcaval 15 10
19. Unt 25 25
20. Margarină 30 20
21. Ulei 15 10
22. Cartofi 300 210
23. Legume 350 250
24. Pireu de roşii 10 10
25. Fructe proaspete sau suc 85 60
26. Fructe uscate 15 10
27. Băutură de cafea 2 2
28. Ceai 2 1
29. Cacao 0,5 0,5
30. Jeleu (peltea) 0,3 0,3
31. Condimente 2 1,5
32. Sare 10 7
37. Drojdie 1  

    1. Pentru elevii care se află nictimeral în şcolile de meserii
    2. Pentru elevii care locuiesc cu părinţii
Anexa 10
Gradul de dificultate al disciplinelor:
    - gradul 1: disciplinele, însuşirea cărora necesită: perceperea de a opera cu noţiuni abstracte, însuşirea esenţei legilor, categoriilor şi fenomenelor, memorizarea unui volum mare de material (matematica, fizica, istoria, ştiinţele naturii, limbile, inclusiv moderne);
    - gradul 2: disciplinele, la care cota noţiunilor abstracte este mai mică: chimia, tehnologia specială, etc.;
    - gradul 3: disciplinele cu caracter aplicativ, unde sunt utilizate legi şi teorii cunoscute şi se însuşeşte materialul real: organizarea şi tehnologia efectuării lucrărilor, metalologia, etc.;
    - gradul 4: disciplinele, care necesită preponderent eforturi fizice: educaţia fizică.
Anexa 11
Complexele de exerciţii fizice pentru ochi
    Exerciţiile se execută în poziţie şezînd sau în picioare, cu privirea întoarsă de la ecran, la o respiraţie ritmică.
Varianta I
    1. La tactul 1-4 ochii se închid, încordînd puternic muşchii acestora, apoi la tactul 1-6 ochii se deschid, se relaxează muşchii şi se îndreaptă privirea în depărtare. Se efectuează de 4-5 ori.
    2. Privirea se îndreaptă spre rădăcina nasului, iar ochii se închid şi se reţin aşa la tactul 1-4. La tactul 1-6, ochii se deschid şi privirea se îndreaptă în depărtare. Se execută de 4-5 ori.
    3. Fără a întoarce capul, privirea se aţinteşte şi se reţine mai întîi în dreapta, la tactul 1-4, apoi la tactul 1-6 înainte în depărtare. Analogic se execută exerciţiile cu reţinerea privirii la stînga, în sus, în jos.
    4. Privirea se deplasează pe diagonală: la dreapta în sus - la stînga în jos, apoi înainte în depărtare la tactul 1-6, pe urmă - la stînga - în sus - la dreapta -   în jos şi în depărtare la tactul 1-6. Se efectuează de 4-5 ori.
Varianta II
    1. La tactul 1-4 ochii se închid, fără a încorda muşchii acestora, apoi la tactul 1-6 se deschid larg şi privirea se aţinteşte în depărtare. Se execută de 4-5 ori.
    2. Privirea se îndreaptă spre vîrful nasului  la tactul 1-4, iar la tactul 1-6 ea este îndreptată în depărtare.  Se execută de 4-5 ori.
    3. Capul nemişcat (privirea aţintită înainte), se înfăptuiesc mişcări circulare ale ochilor în sus la dreapta - în jos - la stînga şi în direcţie opusă. Apoi privirea se îndreaptă în depărtare la tactul 1-6. Se execută de 4-5 ori.
    4. Capul nemişcat, privirea se deplasează în sus - 1-4, înainte-1-6, analogic în jos - înainte, - la dreapta - înainte, - la stînga. Analogic se efectuează mişcări pe diagonală în ambele direcţii, apoi privirea se îndreaptă înainte la tactul 1-6. Se execută de 4-5 ori.
Varianta III
    1. Se clipeşte din ochi pînă la tactul 10-15, fără a încorda muşchii oculari.
    2. Cu capul nemişcat, cu ochii închişi se mişcă globul ochilor spre dreapta la tactul 1-4, spre stînga la tactul 1-4,  înainte la tactul 1-6. La fel, ochii închişi se îndreaptă în sus la tactul 1-4, în jos la tactul 1-4, înainte - la tactul 1-6. Se execută de 4-5 ori.
    3. La tactul 1-4 privirea se îndreaptă spre degetul arătător, care se ţine la o distanţă de 25-30 cm de ochi, apoi ea se îndreaptă în depărtare la tactul 1-6. Se execută de 4-5 ori.
    4. Se efectuează 3-4 mişcări circulare ale ochilor în partea dreaptă în ritm moderat şi tot atîtea în partea stîngă, apoi, relaxînd muşchii ochilor, privirea se îndreaptă înainte la tactul 1-6. Se execută de 1-2 ori.
    Complexe de exerciţii fizice, care se vor practica în timpul pauzei de educaţie fizică
    Pauza nr. 1
    20-30 sec. - mersul pe loc, ritm mediu.
    1. Poziţia iniţială (P.I.) - poziţia de bază (P.B.) - în picioare. 1 - mîinile înainte cu suprafaţa palmelor în jos. 2 - mîinile în părţi cu palmele în sus. 3 - ridicarea în vîrful degetelor picioarelor, mîinile în sus, a îndrepta corpul, P.I. Repetare - 4-6 ori. Ritm lent.
    2. P.I. - picioarele îndepărtate unul de altul la nivelul umerilor. 1-3 - înclinări înapoi, mîinile după spate. 3-4 - P.I. Repetare 6-8 ori. Ritm mediu.
    3. P.I. - picioarele îndepărtate unul de altul la nivelul umerilor. 1- mîinile după cap, torsiunea corpului la dreapta. 2 - P.I., mîinile în părţi, înclinarea corpului înainte, iar a capului în urmă. 3 - P.I., mîinile după cap, torsiunea corpului la stînga. 4 - P.I. 5-8 -  similar în partea opusă. Repetare 6-8 ori. Ritm mediu.
    4. P.I. - mîinile pe umeri. 1 - un pas în dreapta, mîinile în părţi. 2 - P.I. 3 - o genuflexiune, mîinile în sus. 4 - P.I. 5-8 - similar în partea opusă. Repetare 6-8 ori. Ritm mediu.
    5. P.I. - picioarele îndepărtate unul de altul la nivelul umerilor, mîinile la brîu. 1-4 - mişcări circulare a corpului în dreapta. 5-8 - similar în stînga. Repetare 4 ori. Ritm mediu.
    6. P.I.- picioarele îndepărtate unul de altul la nivelul umerilor, mîinile la brîu. 1-3 -  capul se înclină în dreapta, apoi în urmă, ulterior înainte. 4 - P.I. 5-8 - similar în partea opusă. Repetare 6 ori. Ritm mediu.
    Pauza nr. 2
    20-30 sec. - mersul pe loc, ritm mediu.
    1. Poziţia iniţială (P.I.) - poziţia de bază (P.B.), mîinile după cap. 1-2 - ridicarea în vîrful degetelor picioarelor, a îndrepta corpul, coturile mîinilor în urmă. 3-4 - o genuflexiune, o înclinare uşoară înainte, coturile mîinilor înainte. Repetare - 6-8 ori. Ritm lent.
    2. P.I. 1 - un pas în dreapta, mîinile în părţi. 2 - torsia mîinilor pînă palmele vor fi în sus. 3 - a apropria piciorul stîng de cel drept, mîinile în sus. 4 - mîinile în părţi şi în jos, încrucişarea mîinilor la nivelul toracelui. 5-8 - similar în stînga. Repetare 6-8 ori. Ritm mediu.
    3. P.I. - picioarele îndepărtate unul de altul la nivelul umerilor, mîinile în părţi. 1 -  înclinare către piciorul drept, o lovitură din palme. 2 - P.I. 3-4 - similar în partea opusă. Repetare 6-8 ori. Ritm mediu.
    4. P.I. - picioarele puţin depărtate unul de altul, iar piciorul stîng se va afla înaintea celui drept, mîinile în părţi sau la brîu. 1-3 - trei genuflexiuni pe piciorul stîng. 4 - P.I., piciorul drept înaintea celui stîng. 5-7 - similar cu piciorul drept. Repetare 4-6 ori. Mersul 20-30 sec. Ritm mediu.
    5. P.I. - picioarele  depărtate unul de altul. 1 - torsia corpului în stînga, înclinare înapoi, mîinile înapoi. 2-3 - înclinare înainte, mîinile înainte. 4 - P.I. 5-8 - similar în dreapta. Repetare 6-8 ori. Ritm mediu.
    6. P.I. - P.B. 1 - mîinile înapoi şi în părţi cu palmele lateral, capul se înclină înapoi. 2 - mîinile înapoi,  capul se înclină înainte. Repetare 6-8 ori. Ritm mediu.
    Pauza nr. 3
    20-30 sec. - mersul pe loc, ritm mediu.
    1. P.I. - P.B. 2 - mîinile în părţi, în sus cu ridicarea în vîrful degetelor picioarelor. 3-4 - mîinile în părţi. P.I. Repetare 4-6 ori. Ritm mediu.
    2. P.I. - P.B. 1 - un pas în dreapta, mîinile în părţi, palmele în sus. 2 - torsia corpului în dreapta, mîna stîngă la dreapta, o bătaie din palme. 3 - a se îndrepta. 4 - P.I. 5-8 - similar în partea opusă. Repetare 6-8 ori.     Ritm mediu.
    3. P.I. - picioarele depărtate unul de altul. 1-3 - mîinile în părţi, înclinare înainte, trei torsiuni a corpului în părţi. 4 - P.I. Repetare 6-8 ori. Ritm mediu.
    4. P.I. - P.B. 1-2 - genuflexiuni, genunchii în părţi, mîinile înainte. 3-4 - a se ridica, mîna dreaptă în sus, iar cea stîngă după cap. 5-8 - similar, mîna dreaptă după cap. Repetare 6-10 ori. Ritm lent.
    5. P.I. - P.B. 1 - un pas în stînga, mîinile în părţi. 2-3 - mîinile în sus, două înclinări energice în dreapta. 4 - P.I. 5-8 - similar în partea opusă. Repetare 6-8 ori. Ritm mediu.
    6. P.I. - P.B. 1-2 - piciorul drept înapoi, ridicare în vîrful degetelor picioarelor, mîinile uşor înapoi cu palmele spre exterior, capul se va înclina înapoi. 3-4 - piciorul drept se readuce în poziţia iniţială, mîinile se lasă în jos şi se relaxează, capul se va înclina înainte. 5-8 - similar cu piciorul stîng. Repetare 6-8 ori. Ritm lent.