HGM1230/2006
ID intern unic:  318208
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1230
din  24.10.2006
cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului
de reglementare
Publicat : 03.11.2006 în Monitorul Oficial Nr. 170-173     art Nr : 1321
    Abrogată din 19.07.19 prin HG23 din 18.01.19, MO22-23/19.01.19 art.30

    MODIFICAT
   
HG738 din 20.07.18, MO309-320/17.08.18 art.850
    HG495 din 30.06.17, MO253-264/21.07.17 art.640
   
HG775 din 20.06.16, MO184-192/01.07.16 art.845


    NOTĂ:
   
în titlul şi textul hotărîrii, precum şi titlul şi textul Metodologiei, cuvintele „şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare” se exclud prin HG495 din 30.06.17, MO253-264/21.07.17 art.640


    Întru executarea prevederilor Legii nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.126-130, art.627), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Metodologia de analiză a impactului de reglementare (se anexează).
    2. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în termen de o lună,  vor desemna în cadrul subdiviziunilor lor persoanele responsabile de implementarea analizei impactului de reglementare.
    3. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administrative nesubordonate Guvernului vor elabora actul de analiză a impactului de reglementare ca parte integrantă a notei informative la proiectul de act normativ.
    4. Cancelaria de Stat:
    va monitoriza realizarea analizei impactului de reglementare;
    va acorda asistenţa metodologică necesară ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale în procesul realizării analizei impactului de reglementare;
    va oferi suportul logistic necesar pentru activitatea Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare, inclusiv va asigura publicarea, pe pagina sa web oficială, a analizei impactului de reglementare asupra proiectelor de acte normative;
    va asigura includerea pe ordinea de zi a şedinţelor de Guvern a proiectelor de acte normative ce reglementează activitatea de întreprinzător, doar dacă acestea sînt însoţite de analiza impactului de reglementare şi avizele Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător;
    va asigura transmiterea către Parlamentul Republicii Moldova a proiectelor de acte legislative ce reglementează activitatea de întreprinzător, aprobate de către Guvern, însoţite de analiza impactului de reglementare şi avizul Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.
    [Pct.4 în redacția HG495 din 30.06.17, MO253-264/21.07.17 art.640]
    [Pct.4 modificat prin HG775 din 20.06.16, MO184-192/01.07.16 art.845]
   
4¹. Ministerul Economiei și Infrastructurii va oferi suportul logistic necesar pentru şedinţele Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, inclusiv va asigura publicarea, pe pagina sa web oficială, a ordinii de zi a şedinţelor şi avizele Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător şi analiza impactului de reglementare asupra proiectelor de acte normative.
    [Pct.41 modificat prin HG738 din 20.07.18, MO309-320/17.08.18 art.850]
    [Pct.41 introdus prin
HG495 din 30.06.17, MO253-264/21.07.17 art.640]
    5. Prevederile din anexa la prezenta hotărîre constituie baza metodologică pentru elaborarea documentelor analizei impactului de reglementare de către autoritățile administrației publice centrale care nu sînt subordonate Guvernului pentru proiectele de acte normative ale acestor autorități și pentru proiectele de acte legislative propuse de acestea, în concordanță cu obligațiile stabilite în lege.
    [Pct.5 introdus prin HG775 din 20.06.16, MO184-192/01.07.16 art.845]
    6. În vederea facilității procesului de armonizare a cadrului normativ al Republicii Moldova cu cel al Uniunii Europene, documentele analizei impactului de reglementare și proiectele de acte normative elaborate în vederea realizării angajamentelor care reies din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr. 112 din 2 iulie 2014, se includ pe agendă și se examinează în mod prioritar de către Secretariatul Evaluării Impactului de Reglementare și Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.
    La solicitarea autorității publice care elaborează și promovează actele normative, pot fi propuse pentru examinare și avizare în aceeași ședință documentul analizei impactului de reglementare și proiectul de act normativ aferent.
    [Pct.6 introdus prin HG775 din 20.06.16, MO184-192/01.07.16 art.845]

    PRIM-MINISTRU                                                           Vasile TARLEV

    Contrasemnează:
    Ministrul economiei şi comerţului                                     Igor Dodon

    Nr. 1230. Chişinău, 24 octombrie 2006.

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr. 1230
din 24 octombrie 2006

METODOLOGIA
de analiză a impactului de reglementare
I. Dispoziţii generale
    1. Metodologia de analiză a impactului de reglementare (în continuare – Metodologie) este elaborată în conformitate cu Legea nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, avînd la bază cerințele stabilite la nivelul instituțiilor Uniunii Europene pentru documentele de analiză a impactului prin Ghidul Comisiei Uniunii Europene privind o mai bună reglementare, SWD2015(111) final din 19 mai 2015.
    2. Prezenta Metodologie stabileşte modalitatea de evaluare a impactului de reglementare.
    3. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor pentru societate și mediul de afaceri, a necesității intervenției autorităților publice prin reglementare și, prin urmare, a adoptării actului legislativ și/sau normativ al autorităților administrației publice centrale şi locale (în continuare – acte normative), precum şi evaluarea impactului acestuia asupra activității de întreprinzător, analiza modului de asigurare a respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului, corespunderea actului cu scopurile politicii de reglementare şi principiile de reglementare a activității de întreprinzător.
    4. Actul de analiză a impactului de reglementare este parte integrantă a notei informative a proiectului de act normativ.
    5. Analiza impactului de reglementare se poate efectua şi în cazul actelor normative în vigoare, cu evaluarea impactului şi stabilirea necesităţii modificării ori abrogării acestora.
    6. Analiza impactului de reglementarea poate însoți mai multe proiecte de acte normative concomitent, dacă acestea sînt parte a unei singure intervenții prin reglementare a statului, fac parte dintr-un pachet comun și sînt propuse în mod simultan pentru consultări publice și aprobare.
    7. Sub incidenţa prezentei Metodologii cad proiectele de acte normative de reglementare a activităţii de întreprinzător care includ stabilirea drepturilor, obligaţiilor, cerinţelor şi interdicţiilor pentru  întreprinzători pe toată durata activităţii (de la iniţierea pînă la lichidarea afacerii), precum şi reglementarea relaţiilor dintre autorităţile administraţiei publice, alte instituţii abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control şi întreprinzători.
II. Standardele de calitate pentru actele normative
și pentru analiza impactului de reglementare
    8. La analiza impactului intervenției prin reglementare se va ţine cont de următoarele standarde de calitate pentru actele normative:
    a) principiile de reglementare a activităţii de întreprinzător – aceste principii sînt stabilite prin legile în vigoare;
    b) eficacitatea costurilor – în raport cu problema clar definită, actele normative trebuie să înglobeze soluţia cu cel mai mic cost sau, eventual, cu cel mai mare beneficiu net;
    c) flexibilitatea şi orientarea spre performanţă – actele normative trebuie să stabilească cerințe mai degrabă față de rezultatele ce urmează a fi obţinute de către antreprenori decît față de modul în care vor fi atinse aceste rezultate, oferind astfel flexibilitate pentru inovație;
    d) proporționalitatea intervenției – soluțiile cuprinse în actele normative trebuie să fie proporționale cu interesele societății și cu necesitatea protecției drepturilor întreprinzătorilor. Autoritatea nu poate înainta soluții excesive în raport cu scopurile societății.
    9. La elaborarea documentului de analiză a impactului de reglementare se va ține cont de următoarele rigori:
    a) fundamentarea analizei – analiza, în cadrul documentului AIR, necesită a fi expusă complet şi fundamentat. Orice concluzie înaintată în cadrul analizei necesită a fi argumentată în baza datelor disponibile sau, în cazurile cînd acestea lipsesc, în baza presupunerilor clare și logice, care sînt explicate suplimentar;
    b) trasabilitatea și veridicitatea informației utilizate – informația utilizată în cadrul analizei trebuie să fie veridică și certă (fiind prioritare sursele oficiale cu date statistice). Odată cu expunerea informației, pentru a asigura trasabilitatea acesteia, este obligatorie indicarea sursei de obținere și, după caz, autorul acesteia;
    c) prioritatea datelor cuantificate – datele utilizate în cadrul argumentării și expunerii vor fi, după posibilitate, prezentate în mod cuantificat în unități ce pot fi supuse comparărilor, raportate, după caz, la aceeași perioadă de timp. În cazul în care există mai multe tipuri de informație, prioritate vor avea datele care sînt sau pot fi cuantificate;
    d) forma standardizată de expunere – analiza impactului trebuie să fie expusă în forma și modul stabilit de prezenta Metodologie, în ceea ce ține atît de structura documentului, consecutivitatea compartimentelor, cît și de conținutul fiecărui compartiment, care trebuie să se raporteze în mod logic la locul și rolul acestuia în cadrul documentului și să corespundă titlului/denumirii compartimentului;
    e) coerența expunerii – informația expusă în compartimentele documentului AIR trebuie să fie corelată cu scopul documentului în sine, prezentată coerent de la un compartiment la altul, așa încît cea mai bună opțiune identificată să se încadreze perfect în obiectivul/scopul stabilit, care la rîndul său va reieși logic din problemele definite și va ținti cauzele acestor probleme;
    f) proporționalitatea efortului – nivelul de complexitate și de profunzime a expunerii analizei va fi raportat la complexitatea problemelor abordate. Astfel, un impact estimat mai mare, care vine să soluționeze o problemă vastă și complexă, va necesita o analiză mai aprofundată, cu expunere mai detaliată și viceversa.
III. Conținutul analizei impactului de reglementare
    10. Analiza impactului de reglementare se elaborează și se prezintă conform formularului tipizat, prezentat în anexa la prezenta Metodologie. Actul de analiză a impactului de reglementare trebuie să conțină următoarea informație:
    1) Stabilirea complexității analizei impactului de reglementare.
    Complexitatea analizei impactului de reglementare va fi determinată după următoarele criterii:
    a) nivelul de interes public faţă de intervenția propusă;
    b) gradul de inovație al intervenției propuse;
    c) mărimea potenţialelor impacturi ale intervenției propuse.
    Autorii analizei impactului de reglementare stabilesc, în mod preliminar, profunzimea analizei ce va urma, în baza criteriilor menționate. Fiecare criteriu va fi evaluat cu un punctaj între „1” și „3”, indicînd în ce măsură analiza impactului de reglementare corespunde criteriului corespunzător, după următoarea logică:
    - pentru criteriul de la litera a): 1 – nivel de interes public mic sau aproape inexistent față de potențiala intervenție,
    2 – nivel de interes public mediu, corespunzător unor grupuri sociale distincte, restrînse, care nu reprezintă majoritatea societății sau o parte importantă a unui sector economic, 3 – nivel de interes public înalt care înglobează o mare parte a societăţii sau o mare parte a cel puțin unui sector economic;
    - pentru criteriul de la litera b): 1 – intervenţia nu este nouă, în mare parte deja existentă în cadrul normativ și/sau necesitatea (precum și modul) intervenției a fost stabilită expres în alt act normativ superior în vigoare (inclusiv în tratat internațional la care Moldova este parte), 2 – intervenţia vine cu unele inovaţii parţiale care ar putea schimba în parte mecanismele/normele de bază existente în prezent, 3 – intervenţia este în mare parte inovativă și nu a fost aplicată anterior;
    - pentru criteriul de la litera c): 1 – ar putea fi afectată neesențial o parte mică a societății sau o parte mică a unui sector economic; 2 – ar putea fi afectată neesențial o parte mai mare a societății sau a unui sector economic, 3 – ar putea fi afectată substanțial o parte mare a societății sau cel puțin a unui sector economic.
    Punctajul va fi înscris în următorul mod:
Criteriul
Punctajul
(de la 1 la 3)

Nivelul de interes public faţă de intervenția propusă

 

Gradul de inovație al intervenției propuse

 

Mărimea potenţialelor impacturi ale inițiativei propuse

 
TOTAL
 

    După stabilirea punctajului se determină totalul punctelor acumulate prin sumarea acestora. Corespunzător, analiza va fi efectuată simplificat, dacă nici unul dintre criterii nu va acumula separat 3 puncte sau dacă în sumă va acumula maximum 6 (inclusiv). În caz contrar se efectuează o analiză complexă.
    Actul de analiză a impactului de reglementare va include tabelul de punctaj și o explicație succintă a punctajului oferit pentru fiecare criteriu.
    Punctajul este stabilit inițial de autoritatea ce elaborează documentul de analiză a impactului de reglementare și poate fi revizuit și modificat pe parcursul procesului de consultare și promovare a actului normativ și documentului de analiză a impactului de reglementare în cauză la propunerea și solicitarea părților implicate.
    2) Definirea problemei.
    a) Se determină clar şi concis (într-o frază) problema şi/sau problemele care urmează să fie soluționate.
    b) Se descrie problema, persoanele/entitățile afectate și justificarea necesității schimbării situației curente și viitoare, în baza dovezilor și datelor cu indicarea surselor acestora. Definirea problemei este la fel de importantă și în cazul în care elaborarea actelor normative este prevăzută de acte normative superioare și documente de politici. În aceste cazuri, definirea problemei ține de înțelegerea mai bună a situației pe care își propune s-o îmbunătățească statul prin implementarea actelor normative propuse.
    c) Se descriu clar cauzele care au dus la apariţia problemei (cauzele nu pot fi definite ca lipsa intervenției sau lipsa reglementării).
    d) Se descrie cum a evoluat problema și cum va evolua în viitor fără o intervenţie adiţională. Evoluția descrisă aici se mai numeşte scenariul de bază sau opţiunea “a nu face nimic”. Se identifică întregul spectru de efecte negative și pozitive ale stării actuale de fapt și de drept, în baza rigorilor de a analiză și descriere a opțiunii stabilite la punctul 10 subpunctul 5) din prezenta Metodologie.
    e) Într-un subcompartiment distinct se descriu politicile și reglementările existente care condiţionează intervenţia statului şi cadrul juridic actual, aplicabil raporturilor analizate, și se identifică carențele prevederilor normative în vigoare.
    Suplimentar în analiza complexă:
    f) Mărimea (dimensiunea) problemei/problemelor depistate se prezintă în mod cuantificat, exprimată în unități de măsură similare (sau compatibile) cu cele utilizate pentru expunerea cauzelor și identificarea efectelor problemei definite și care vor fi conexe cu obiective și impactul opțiunii recomandate.
    3) Stabilirea obiectivelor.
    a) Se stabilesc principalele obiective ale intervenţiei din partea statului, care sînt legate direct de problemă şi cauzele acesteia (obiectivele nu se stabilesc ca necesitatea de a întreprinde acţiuni sau ca necesitatea aprobării unei reglementări).
    Suplimentar în analiza complexă:
    b) Obiectivele se expun cuantificate şi fixate în timp.
    4) Identificarea opțiunilor.
    a) Se face referinţă la opţiunea “a nu face nimic”, descrisă în secţiunea cu privire la problemă.
    b) Se descrie pe cît de larg posibil opţiunea (intervenţia) recomandată. Se identifică și se expune întregul spectru de soluţii/drepturi/obligaţii ce se doresc să fie stabilite în cadrul intervenţiei propuse. După caz, adiţional, se anexează varianta preliminară a proiectului de act normativ.
    Suplimentar în analiza complexă:
    c) Se stabilește cel puţin o opţiune alternativă pentru opţiunea recomandată şi opţiunea „a nu face nimic”. La selectarea opțiunii(lor) alternative se identifică şi se descriu cele mai realiste opţiuni, inclusiv opţiuni de nereglementare, care ar putea să soluţioneze problema prin schimbarea scenariului de bază (opţiunii “a nu face nimic”) şi atingerii obiectivelor. Dacă opţiuni de nereglementare nu sînt incluse, se va explica motivul/cauza neincluderii.
    5) Analiza și compararea opțiunilor.
    a) Pentru fiecare opțiune analizată, se descriu principalele costuri şi beneficii. Pentru opțiunea recomandată și alternativă se descriu costurile şi beneficiile adiționale în comparație cu situația din opțiunea “a nu face nimic”. Descrierea va include un spectru cît mai larg de costuri şi beneficii confirmate prin dovezi şi presupuneri argumentate, inclusiv cele economice (de exemplu, impactul asupra nivelului prețurilor, asupra exportului, importului, asupra bugetului de stat), sociale (cum ar fi impactul asupra locurilor de muncă, categoriile de populații care vor fi afectate, veniturilor și consumului populației, a sănătății și siguranței publice) și de mediu (gradul de afectare a mediului înconjurător).
    b) Se identifică cele mai relevante/iminente riscuri care pot cauza eșecul intervenției preconizate și/sau opțiunii alternative (dacă aceasta este propusă) ori diminuarea substanțială a beneficiului net preconizat, corespunzător se explică care vor fi intervențiile necesare pentru reducerea probabilității apariției acestor riscuri și/sau diminuării consecințelor.
    c) Se indică separat dacă, din totalul de costuri identificate, vor apărea costuri de conformare pentru întreprinderi (va apărea necesitatea unor investiții suplimentare pentru întreprinzători ca aceștia să nu activeze cu încălcarea cerințelor normative din proiect) sau dacă vor fi majorate costurile de conformare deja existente în urma adoptării intervenției propuse. Analiza costurilor se realizează considerînd cel puțin următoarele tipuri de costuri ale întreprinzătorilor: administrative (de armonizare a intervenției propuse, deschiderea de noi subdiviziuni, schimbări în structura administrativă existentă, instruirea personalului), bugetare (finanțări suplimentare, costuri necesare de creare a subdiviziunilor, de restructurare, de instruire a personalului, de investiție în tehnologii, de retribuire a muncii, expunerea surselor de finanțare a costurilor). Se explică dacă sînt prevăzute măsuri de diminuare a acestor costuri.
    d) Se identifică dacă există impacturi disproporționate asupra anumitor categorii de întreprinderi, inclusiv dacă se vor atesta schimbări cu privire la pozițiile concurențiale, și se explică dacă sînt propuse măsuri pentru a evita aceste impacturi. Totodată, se descrie separat, dacă este cazul, care vor fi costurile și beneficiile intervenției propuse asupra întreprinderilor micro și mici. În cazul existenței unui impact accentuat asupra acestor întreprinderi, se explică dacă sînt propuse scutiri sau cerinţe mai lejere faţă de întreprinderile micro și mici și în ce măsură acestea vor reduce impacturile negative asupra întreprinderilor.
    e) Beneficiile opţiunii recomandate trebuie să justifice costurile acesteia și beneficiile nete să fie mai mari față de alte opțiuni. În cazurile în care intervenţia/acţiunea este clar prescrisă/indicată de către actele normative superioare sau documentele de politici, se demonstrează că opţiunea recomandată este mai eficientă în atingerea obiectivelor şi mai ieftină în comparaţie cu celelalte opţiuni.
    Suplimentar în analiza complexă:
    f) Costurile şi beneficiile se prezintă preponderent cuantificat. Pentru costurile și beneficiile care nu pot fi cuantificate se vor include suplimentar explicații cu privire la cauza imposibilității cuantificării, acestea fiind analizate din punct de vedere calitativ.
    g) Se prezintă, sub formă de tabel, sumarul costurilor şi beneficiilor economice, sociale şi de mediu pentru opţiunile analizate; se recomandă o opțiune în baza comparației beneficiilor și costurilor din toate opțiunile.
    6) Implementarea și monitorizarea (acest capitol este prevăzut pentru analiza complexă).
    a) Se descrie cum va fi organizată implementarea opţiunii recomandate pentru a atinge obiectivele, inclusiv avînd în vedere capacitățile instituționale și financiare existente.
    b) Se indică clar indicatorii de performanță în baza cărora se va efectua monitorizarea și evaluarea opțiunii recomandate și se explică cum va fi monitorizată şi evaluată opţiunea.
    7) Consultarea.
    a) Se descriu principalele părţi interesate în intervenţia/opţiunea propusă, inclusiv autoritățile statului, mediul academic, mediul de afaceri, în special întreprinderile mici și mijlocii, sectorul asociativ şi cetăţenii (pentru analiza simplificată pot fi desfășurate mai puține consultări).
    b) Se explică succint cum s-a asigurat consultarea adecvată a părților. Inclusiv se oferă informaţia despre data şi locul publicării actului de analiză a impactului de reglementare, precum şi timpul oferit publicului pentru comentarii.
    c) Se expune succint poziția fiecărei entități consultate vizavi de documentul de analiză a impactului de reglementare și/sau intervenția propusă.
    Suplimentar în analiza complexă:
    d) Se înregistrează răspunsurile din procesul de consultare şi se explică dacă a fost folosite rezultatele consultărilor. Se atașează tabelul de divergenţe separat pentru documentul de analiză a impactului de reglementare.
IV. Procesul analizei impactului de reglementare
    11. Procesul analizei impactului de reglementare are următoarele etape:
    1) identificarea problemei şi luarea deciziei de a iniţia procesul de analiză a impactului de reglementare. Prima etapă a procesului de analiză este identificarea problemei, care poate justifica intervenţia statului prin reglementare. Autoritatea administraţiei publice abilitată să iniţieze elaborarea unui proiect de act normativ poartă răspundere pentru corespunderea acţiunilor cu prezenta Metodologie;
    2) pregătirea analizei impactului de reglementare. Anterior elaborării proiectului de act normativ sau concomitent cu elaborarea acestuia, autoritatea administraţiei publice întocmeşte analiza impactului de reglementare, conform prevederilor prezentei Metodologii. Autoritatea administraţiei publice poate elabora și perfecționa în paralel proiectul de act normativ care va însoți analiza impactului de reglementare. Proiectul analizei impactului de reglementare, cu sau fără proiectul actului normativ, se plasează pe pagina web a autorităţii administraţiei publice pentru consultări publice în conformitate cu rigorile pentru transparență în procesul decizional;
    3) examinarea analizei impactului de reglementare de către Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător (în continuare – Grup de lucru).
    Analiza impactului de reglementare se prezintă spre examinare și avizare grupului de lucru separat sau împreună cu proiectul actului normativ. În cazul în care analiza impactului este însoțită de proiectul actului normativ, la solicitarea autorilor documentului de analiză a impactului de reglementare, Grupul de lucru poate decide să examineze proiectul actului în aceeași ședință numai dacă analiza impactului este prioritar examinată separat, fiind avizată pozitiv, și dacă proiectul de act normativ nu necesită timp suplimentar pentru analiză și consultări preliminare. În urma examinării, Grupul de lucru poate adopta trei tipuri de aviz în privința analizei impactului de reglementare:
    a) pozitiv, care presupune că analiza impactului de reglementare corespunde cerinţelor prevăzute de prezenta Metodologie, în mod implicit conține informație suficientă pentru a argumenta necesitatea intervenției și oportunitatea modului în care se preconizează intervenția;
    b) parțial pozitiv, care presupune că analiza impactului de reglementare necesită unele îmbunătăţiri pentru a corespunde cerinţelor prevăzute de prezenta Metodologie, însă de principiu conține informația esențială în baza căreia ar putea fi identificată oportunitatea intervenției propuse;
    c) negativ, care înseamnă că analiza impactului de reglementare nu corespunde într-o măsură semnificativă cerinţelor prevăzute de prezenta Metodologie necesită o revizuire esențială și implicit informația prezentată nu este suficientă pentru a argumenta oportunitatea intervenției.
    În cazul în care Grupul de lucru se expune în aceeași ședință și în privința actului normativ, avizarea va avea loc în conformitate cu prevederile punctului 11 subpunctul 6) din prezenta Metodologie și nu este obligatorie prezentarea repetată pentru examinare după efectuarea consultărilor publice prevăzute la punctul 11 subpunctele 4) și 5) din prezenta Metodologie.
    Avizul negativ acordat documentului de analiză a impactului de reglementare presupune în mod automat și avizarea negativă a proiectului de act normativ la care se referă acesta. Grupul de lucru nu va examina proiecte de acte normative a căror analiza a fost avizată negativ.
    Termenul de examinare şi prezentare a avizului de către grupul de lucru este de cel mult 2 săptămîni. Avizul acordat de grupul de lucru în privința documentului de analiză a impactului de reglementare și/sau a proiectului de act normativ are caracter consultativ;
    4) avizarea şi consultările publice. Proiectul analizei impactului de reglementare şi proiectul actului normativ se avizează de autorităţile şi instituţiile interesate, conform legislaţiei;
    5) definitivarea proiectului analizei impactului de reglementare şi proiectului actului normativ. Autoritatea administraţiei publice definitivează proiectul analizei impactului de reglementare şi proiectul actului normativ conform avizelor şi consultărilor publice, cu întocmirea tabelului divergenţelor;
    6) examinarea proiectului actului normativ de către Grupul de lucru. După avizările oficiale și consultările publice, proiectul actului normativ (însoțit de analiza impactului de reglementare perfecționată), dacă acesta n-a fost avizat anterior împreună cu analiza impactului de reglementare, se prezintă spre examinare Grupului de lucru. Grupul de lucru se va expune în vederea respectării și implementării principiilor de reglementare a activității de întreprinzător prin proiectul de act normativ propus, dar și, în cazul în care analiza impactului de reglementare a fost anterior avizat parțial pozitiv, în privința variantei îmbunătățite și completate a documentului de analiză a impactului de reglementare.
    Grupul de lucru nu examinează și nu avizează proiecte de acte normative care nu sînt însoțite de documentul aferent de analiză a impactului de reglementare care, la rîndul său, a fost examinat și avizat.
    În urma examinării grupul de lucru va emite aviz pozitiv, parțial pozitiv (cu indicarea obiecțiilor și sugestiilor) sau negativ, în funcție de nivelul de conformare cu principiile de reglementare a activității de întreprinzător și prezenta Metodologie. Avizul se emite primordial pentru proiectul de act normativ și poate conține mențiuni în privința documentului de analiză a impactului de reglementare, dacă acesta a suferit modificări și dacă Grupul de lucru decide să modifice avizul acordat anterior pentru analiza impactului de reglementare. Avizul Grupului de lucru va fi anexat în mod obligatoriu la documentul de analiză a impactului de reglementare și la dosarul proiectului de act normativ, pentru a fi transmis spre promovare și aprobare.
    12. Autoritatea administraţiei publice responsabilă pentru implementarea actului normativ monitorizează performanţa actului de reglementare, folosind indicatorii conţinuţi în analiza impactului de reglementare, şi, după caz, propune modificarea ori abrogarea acestuia.

    anexa
    [Metodologia în redacția HG775 din 20.06.16, MO184-192/01.07.16 art.845]