OMAIA34/2006
ID intern unic:  320143
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE
ORDIN Nr. 34
din  27.02.2006
cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea,
declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor
Publicat : 26.01.2007 în Monitorul Oficial Nr. 010     art Nr : 43     Data intrarii in vigoare : 26.01.2007
În temeiul prevederilor art. 10 din Legea nr. 1538-XII din 23.06.93 privind activitatea veterinară, conform reglementărilor Directivei Consiliului Europei 82/894/CEE din 21.12.1982 şi Deciziei Comisiei Europene 90/442/CEE din 25.07.1990, în scopul armonizării legislaţiei veterinare a Republicii Moldova cu cea a Comunităţii Europene,
ORDON:
1. Se aprobă Norma sanitară veterinară privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor (se anexează).
2. Direcţia Medicină Veterinară, Inspectoratul Veterinar de Stat, serviciile sanitare veterinare de stat raionale şi municipale, circumscripţiile sanitare veterinare, inclusiv serviciile sanitare veterinare departamentale se vor conduce în activitatea lor de prevederile prezentei Norme sanitare veterinare.
3. Prezentul ordin va intra în vigoare la data  publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
4. Controlul asupra executării prezentului ordin îl exercită Direcţia Medicină Veterinară şi Inspectoratul Veterinar de Stat.
Ministrul Agriculturii                    
şi Industriei Alimentare                          Anatolie GORODENCO
Nr. 34. Chişinău, 27 februarie 2006.
Anexă
la ordinul Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare
nr. 34 din 27. 02. 2006
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ
privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor
I. Dispoziţii generale
1. Prezenta Normă sanitară veterinară reglementează procedura de anunţare, declarare şi notificare internă şi internaţională a unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Prevederile prezentei Norme sanitare veterinare se aplică fără a prejudicia prevederile speciale referitoare la informarea corelată cu armonizarea măsurilor de eradicare şi/sau a mijloacelor de profilaxie a unei boli transmisibile la animale.
II. Anunţarea bolilor transmisibile ale animalelor
3. Anunţarea suspiciunii ori a apariţiei unei boli transmisibile la animale sau de la animale la om, precum şi a cazurilor de tăieri de necesitate sau de moarte a animalelor constituie o obligaţie legală pentru toţi deţinătorii de animale (persoane fizice sau juridice), pentru orice persoană care, prin activitatea pe care o desfăsoară, vine în contact cu animalele sau cu produsele de origine animală, pentru unităţile care prelucrează, colectează, depozitează, transportă, valorifică ori comercializează produse de origine animală, pentru personalul care activează la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, precum şi pentru administraţia publică locală şi personalul sanitar veterinar.
4. Bolile transmisibile ale animalelor, care fac obiectul anunţării, declarării şi notificării interne, sînt prezentate în anexa nr. 3, iar cele cu notificare internaţională  în anexa nr. 1.
5. Apariţia sau suspicionarea unor boli transmisibile ale animalelor ori transmiterea acestora de la animale la om, precum şi cazurile de tăieri de necesitate sau de moarte a animalelor se anunţă imediat serviciului sanitar veterinar şi administraţiei publice locale, pentru efectuarea investigaţiilor de specialitate, stabilirea diagnosticului şi aplicarea operativă a măsurilor adecvate.
6. Anunţarea suspiciunii de boală sau a unor îmbolnăviri ale animalelor se face de către deţinătorii sau proprietarii de animale, de conducătorii sau reprezentanţii societăţilor, asociaţiilor, unitaţilor şi ai fermelor zootehnice, de însoţitorii şi ingrijitorii de animale, de responsabilii stînelor şi taberelor de vară, de conducătorii unităţilor care colectează, prelucrează, depozitează, transportă şi comercializează produse de origine animală, de personalul care are în supraveghere rezervaţiile naturale, parcurile zootehnice, fondurile silvice şi de vînătoare, precum şi de către orice alte persoane care pot da relaţii privind starea de sănătate a animalelor sau apariţia eventualelor îmbolnăviri la om prin contact cu animalele bolnave ori prin consumul unor alimente de origine animală.
7. Serviciile medicale veterinare particulare, precum şi formaţiunile de asistentă sanitară veterinară ale regiilor autonome, societăţilor şi asociaţiilor agricole anunţă în mod obligatoriu orice situaţie în care se suspicionează bolile transmisibile ale animalelor, menţionate în anexa nr. 3, la circumscripţia sanitară veterinară  şi la administraţia publică locală pe teritoriul căreia se află.
8. Anunţarea cazurilor de suspiciune de boală său de îmbolnăvire a animalelor aflate sub controlul sanitar veterinar al serviciilor sanitare veterinare proprii din alte ministere decît Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare se face de către aceste servicii sau de conducerea acestora la circumscripţia sanitară veterinară  pe teritoriul căreia se află sau/şi la  Serviciul sanitar veterinar al  raionului sau municipiului respectiv.
9. Fac excepţie de la anunţare îmbolnăvirile provocate şi cazurile de tăiere sau de moarte a animalelor, înregistrate în activitatea de cercetare, tăierile de animale pentru producţia de biopreparate sau în scop de diagnostic, care se efectuează în instituţiile şi unitaţile autorizate.
10. Anunţarea îmbolnăvirilor sau a suspiciunilor de boli menţionate în anexa nr. 3, precum şi a cazurilor de tăiere de necesitate şi de moarte a animalelor se face prin telefon, telex, fax sau prin comunicare directă, precizîndu-se specia, categoria şi numărul de animale bolnave sau suspecte, tăiate de necesitate sau moarte, numele şi adresa proprietarului, locul, data şi factorii favorizanţi, simptomele şi intervenţiile efectuate.
III. Măsuri luate după anunţarea bolilor transmisibile ale animalelor
11. Pînă la sosirea medicului veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare, persoanele fizice sau/şi juridice menţionate la pct. 6, au următoarele obligaţii:
a) să izoleze animalele bolnave sau suspecte de boală;
b) să păstreze cadavrele animalelor moarte, carnea ori produsele obţinute prin tăierea de necesitate, fără a le înstrăina ori valorifica;
c) să nu permită circulaţia animalelor şi a persoanelor în locurile presupuse a fi contaminate;
d) să păstreze furajele care au venit în contact cu animalele bolnave sau care sînt suspecte de contaminare, fără a le administra altor animale;
e) să păstreze în locul respectiv ustensilele de grajd, aşternutul, mijloacele de transport folosite şi orice alte obiecte care pot fi purtătoare de boală.
12. În cazul exploataţiilor care aparţin regiilor autonome, societăţilor şi asociaţiilor agricole ori care se află sub controlul sanitar veterinar al serviciilor sanitare veterinare proprii ale altor ministere decît Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, obligaţiile privind aplicarea şi respectarea acestor măsuri pînă la sosirea medicului veterinar revin conducerii acestor unităţi.
13. Administraţia publica locală, imediat ce a fost anunţată despre apariţia sau suspiciunea unei boli transmisibile a animalelor, verifică dacă a fost anunţat reprezentantul autorităţii sanitare veterinare teritoriale - medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare şi pînă la sosirea acestuia controlează dacă deţinătorul sau proprietarul animalelor în cauză a luat măsurile prevăzute la pct. 11, în funcţie de situaţie dispune următoarele:
a) interzicerea circulaţiei animalelor, a produselor de origine animală şi a altor materii şi produse care pot fi purtătoare de boală, precum şi a persoanelor în zona suspectă de a fi contaminată, precum şi a ieşirii din locurile de contaminare a animalelor, produselor de origine animală şi a obiectelor care ar putea răspîndi boala;
b) interzicerea eliberării actelor de adeverire a proprietăţii animalelor şi retragerea celor eliberate anterior, dacă animalele nu au fost vîndute;
c) oprirea în localitate şi sechestrarea într-un loc izolat a turmelor de animale aflate în tranzit sau în transhumanţă.
14. Medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare, imediat după ce a fost anunţat sau după ce a aflat despre apariţia sau suspiciunea unei boli transmisibile menţionate în anexa nr. 3, se deplasează la locul menţionat şi:
a) controlează măsurile luate de proprietarii sau deţinătorii de animale şi de administraţia publică locală şi, după caz, le completează;
b) examinează animalele bolnave ori suspecte de boală, carnea şi produsele rezultate de la animalele tăiate din necesitate;
c) execută necropsia animalelor moarte, recoltează probe şi le trimite pentru efectuarea examenelor de laborator, în vederea confirmării sau infirmării diagnosticului.
15. În cazul în care se confirmă apariţia unei boli menţionate în anexa nr. 3, serviciul veterinar teritorial (inspectorul veterinar de stat):
a) stabileşte măsurile ce se impun pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii bolii în teritoriu;
b) efectuează ancheta epizootologică, prin care stabileşte data prezumtivă a apariţiei bolii, originea, sursele de contaminare şi extinderea acesteia;
c) controlează starea de sănătate a animalelor din speciile receptive din localitatea contaminată.
16. În cazul în care nu se confirmă apariţia uneia dintre bolile menţionate în anexa nr. 3, medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare  dispune ridicarea restricţiilor impuse la anunţarea suspiciunii.
17. În cazul zoonozelor medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare  acţionează împreună cu serviciul sanitar veterinar teritorial, întocmind anchete epizootologice - epidemiologice comune şi stabileşte măsurile specifice de profilaxie şi combatere.
IV. Notificarea internă a bolilor transmisibile ale animalelor
18. Notificarea internă constă în anunţarea oficială, făcută de medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare, de serviciile veterinare aparţinînd altor ministere decît a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare sau de conducerile acestora ori de serviciile medicale veterinare particulare, prin telefon, telex, fax ori prin comunicare scrisă directă către Direcţia Medicină Veterinară a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, prin intermediul serviciilor sanitare veterinare raionale, municipale.
19. În toate cazurile în care se suspicionează o boală transmisibilă a animalelor, cuprinsă în lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii, ori o boală inclusă sau neinclusă în anexa nr. 3, dar care este suspicionată sau apare pentru prima dată pe teritoriul Republicii Moldova, circumscripţia sanitară veterinară, serviciile veterinare aparţinînd altor ministere decît  Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare anunţă imediat prin telefon (notă telefonică), fax, telex, e-mail, serviciul sanitar veterinar raional, municipal, Centrul Republican de Diagnostic Veterinar şi Direcţia Medicină Veterinară a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
20. Pentru prevenirea apariţiei  focarelor noi de boli transmisibile ale animalelor ori pentru stingerea unor focare sau eradicarea unor boli, notificarea internă se face periodic (lunar, trimestrial, anual), în scris, conform dispoziţiilor Direcţiei Medicină Veterinară a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare sau ale Centrului Republican de Diagnostic Veterinar.
21. Notificarea internă a bolilor transmisibile ale animalelor, cuprinse în anexa nr. 3, se efectuează atît la suspiciunea de boală, cît şi după ce boala a fost confirmată şi declarată oficial, în acest ultim caz anunţarea făcîndu-se şi la circumscripţiile sanitare veterinare învecinate.
V. Declararea oficială a bolilor transmisibile ale animalelor
22. Declararea oficială a bolilor prevăzute în anexa nr. 3, se face de către medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare, pe baza diagnosticului prezumtiv stabilit în urma investigaţiilor şi confirmat prin examene de laborator.
23. Declararea constă în întocmirea unui act sanitar veterinar la primăria localităţii pe teritoriul căreia a apărut boala, redactat conform modelului prezentat în anexa nr. 4 la prezenta Normă sanitară veterinară, care cuprinde următoarele:
a) denumirea bolii;
b) speciile de animale afectate;
c) data apariţiei bolii;
d) localitatea şi raionul;
e) numărul de curţi sau de exploataţii de animale contaminate şi efectivele de animale existente în acestea;
f) numărul de animale bolnave, tăiate de necesitate sau moarte;
g) originea bolii, sursele şi modul de contaminare;
h) măsurile şi restricţiile sanitare veterinare stabilite în focare şi în localitate.
24. Actul sanitar veterinar de declarare a bolilor menţionate se înregistrează în evidenţa primariei, sub semnătura primarului de luare la cunoştinţă.
25. În baza actului sanitar veterinar de declarare a bolilor menţionate în anexa nr.3, administraţia publică locală emite o decizie pentru instituirea restricţiilor sanitare veterinare în teritoriu, anunţuri şi publicaţii pentru înştiinţarea populaţiei.
VI. Notificarea internaţională a bolilor transmisibile ale animalelor
Secţiunea 1. Prevederi generale
26. Notificarea oficială internaţională a bolilor transmisibile ale animalelor se efectuează numai de către Direcţia Medicină Veterinară.
27. Bolile notificate la nivel internaţional sînt cele prevăzute în anexa nr. 1 sau cele precizate în convenţiile ori în acordurile bilaterale privind colaborarea în domeniul sanitar veterinar, semnate de Guvernul Republicii Moldova şi guvernele statelor cu care ţara noastră face comerţ cu animale vii şi cu produse supuse controlului sanitar veterinar.
28. Notificarea internaţională a bolilor menţionate se face:
a) la serviciile sanitare veterinare şi fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI;
b) la Biroul central al Oficiului Internaţional de Epizootii (Paris, Franţa);
c) la Comitetul veterinar al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (New York, Statele Unite ale Americii);
d) la Comisia Europeană de Combatere a Febrei Aftoase, în cazul bolilor veziculoase ale animalelor (Vladimir, Rusia);
e) la administraţiile veterinare centrale ale ţărilor vecine şi, după caz, ale ţărilor cu care Republica Moldova face schimburi economice cu animale vii şi cu produse supuse controlului sanitar veterinar oficial într-o perioadă care nu depăşeşte perioada maximă de incubaţie specifică fiecărei boli (convenţiile veterinare bilaterale).
29. Notificarea internaţională a bolilor transmisibile prevăzute în anexa nr. 1, se face în termen de 24 de ore de la declararea oficială a bolii, prin fax, telex, e-mail sau prin alte sisteme electronice de comunicaţie rapidă, cu referire la apariţia unui focar primar de boală declarat, precum şi cu privire la ridicarea măsurilor restrictive de carantină din teritoriul ţării noastre, referitor la un focar al uneia dintre bolile menţionate.
Secţiunea a 2-a. Notificarea bolilor transmisibile ale animalelor la Comisia Europeană
30. Notificările internaţionale la care se face referire la pct. 29, includ informaţiile menţionate în anexa nr. 2, la prezenta Normă sanitară veterinară.
31. Fără a prejudicia prevederile la care se face referire la pct. 26, Republica Moldova va notifica direct serviciilor sanitare veterinare şi fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, cel puţin în prima zi lucrătoare a fiecărei saptămîni, focarele secundare ale oricărei boli dintre cele prevăzute în anexa nr.1, confirmate pe teritoriul său.
32. Notificarea menţionată la pct. 27, va acoperi perioada săptămînii care se încheie la ora 24.00 a zilei de duminică, anterioară notificării.
33. Neprimirea nici a unei informaţii de către serviciile sanitare veterinare şi fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, este considerată ca însemnînd că nici un focar secundar nu a apărut în cursul perioadei la care se face referire la pct. 28 al prezentei Norme.
34. Notificările la care se referă pct. 27, conţin informaţiile specificate în anexa nr. 2 şi se comunică prin telex.
35. Notificarea la serviciile sanitare veterinare şi fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, a bolilor transmisibile ale animalelor, menţionate în anexa nr. 1, se face conform sistemului codificat ADNS (Animal Disease Notification System - Sistemul de notificare a bolilor la animale).
36. Baza sistemului codificat ADNS o constituie codificarea bolilor prevăzute în anexa nr. 1, codificarea ţării care face notificarea şi codificarea raionului şi a circumscripţiilor sanitare veterinare existente într-un raion, notificarea internă fiind, de asemenea, codificată.
37. Codurile statelor membre ale Uniunii Europene şi al Republicii Moldova sînt prevăzute în anexa nr. 5, la prezenta Normă sanitară veterinară.
38. Codurile bolilor prevăzute în lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii, sînt menţionate în anexa nr. 6, la prezenta Normă sanitară veterinară.
39. Codurile de notificare a tipului de virus sînt prevăzute în anexa nr. 7, la prezenta Normă sanitară veterinară.
40. Codurile de notificare în functie de originea infecţiei sînt prevăzute în anexa nr. 8, la prezenta Normă sanitară veterinară.
41. Codurile de notificare a metodelor de diagnostic utilizate pentru confirmarea bolii sînt prevăzute în anexa nr. 9, la prezenta Normă sanitară veterinară.
42. Codurile de notificare a măsurilor de control instituite pentru eradicarea bolilor menţionate în anexa nr. 1, sînt prevăzute în anexa nr. 10, la prezenta Normă sanitară veterinară.
43. Codurile raioanelor şi municipiilor din Republica Moldova sînt prevăzute în anexa nr. 11 la prezenta Normă sanitară veterinară.
44. Modelul formularului pentru notificarea la serviciile sanitare veterinare şi fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, a focarelor primare de boală dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau din Republica Moldova, este prevăzut în anexa nr. 12, la prezenta Normă sanitară veterinară.
45. Modelul formularului pentru notificarea la serviciile sanitare veterinare şi fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, a informatiilor suplimentare sau a corectării informaţiilor transmise prin formularul de notificare a bolii prezentat în anexa nr. 12, este prevăzut în anexa nr. 13  la prezenta Normă sanitară veterinară.
Secţiunea a 3-a. Notificarea bolilor transmisibile ale animalelor la Oficiul Internaţional de Epizootii
46. În baza prevederilor Statutului Oficiului Internaţional de Epizootii, Republica Moldova, ca ţară membră, recunoaşte dreptul Biroului central al Oficiului Internaţional de Epizootii de a comunica direct cu administraţia veterinară centrală a unei ţări membre a acestui organism.
47. Toate notificările şi informaţiile transmise la Oficiul Internaţional de Epizootii de Direcţia Medicină Veterinară sînt evaluate ca fiind transmise de ţara noastră, iar toate notificările şi informaţiile transmise de Oficiul Internaţional de Epizootii Direcţiei Medicină Veterinară  sînt evaluate ca fiind transmise ţării noastre.
48. Republica Moldova, ca ţară membră a Oficiului Internaţional de Epizootii, pune la dispoziţie altor ţări membre, prin intermediul Oficiului Internaţional de Epizootii, orice informaţie necesară pentru a reduce pe cît posibil riscul răspîndirii bolilor menţionate în anexa nr. 3 şi acordă  sprijin în combaterea acestor boli la nivel mondial.
49. Direcţia Medicină Veterinară trimite Oficiului Internaţional de Epizootii:
49.1. Notificare prin telex, telegramă, fax ori prin alte mijloace electronice, în termen de 24 de ore, a oricăruia dintre următoarele evenimente:
a) pentru bolile cuprinse în lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii:
- prima apariţie sau reapariţie a unor boli, dacă ţara sau regiunea ţării a fost considerată anterior liberă de respectiva boală;
- apariţia unor aspecte importante, noi, care au semnificaţie epidemiologică pentru alte ţări;
- stabilirea diagnosticului bolii, dacă acesta reprezintă o informaţie nouă şi importantă, cu semnificaţie epidemiologică pentru alte ţări;
b) pentru bolile ce nu sînt incluse în lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii, dacă există aspecte cu semnificaţie epidemiologică excepţională pentru alte tări;
49.2. Rapoarte săptămînale prin telex, telegrame sau fax ori prin poşta electronică, suplimentar la informaţiile menţionate la pct.49.1, pentru a preciza informaţiile suplimentare asupra unui aspect care justifică o notificare urgentă. Aceste rapoarte continuă pînă la eradicarea bolii respective sau pînă cînd situaţia este suficient de stabilă, astfel încît raportul lunar să satisfacă obligaţiile Republicii Moldova faţă de Oficiul Internaţional de Epizootii;
49.3. Rapoarte lunare referitoare la prezenţa, absenţa sau evoluţia bolilor cuprinse în lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii şi aspecte de importanţă epidemiologică pentru alte ţări membre, cu referire la bolile care nu sînt incluse în lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii;
49.4. Raportul anual referitor la toate bolile cuprinse în listele A şi B ale Oficiului Internaţional de Epizootii şi la orice altă boală considerată a fi de importanţă social-economică sau de interes veterinar major în cursul anului de referinţă;
49.5. Un raport iniţial privind bolile cuprinse in lista C a Oficiului Internaţional de Epizootii, urmat de rapoarte la zi, atunci cînd exista schimbări în statusul lor epidemiologic ori în masurile de control luate faţă de aceste boli. Acestea se întocmesc conform metodologiilor de raportare la Oficiul Internaţional de Epizootii a bolilor animalelor.
VII.  Stingerea bolilor transmisibile ale animalelor şi ridicarea restricţiilor sanitare veterinare
50. Stingerea bolilor transmisibile declarabile, prevăzute în anexa nr. 3, reprezintă momentul ridicării tuturor măsurilor şi restricţiilor, cînd se constată că:
a) în teritoriul localităţii nu mai există animale bolnave sau ţinute sub observaţie pentru boala declarată;
b) de la ultima vindecare, tăiere de necesitate sau moarte a animalelor a trecut timpul prevăzut în normele sanitare veterinare specifice fiecărei boli;
c) rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probele recoltate din focar, zona de protecţie ori de supraveghere sînt negative;
d) s-au realizat integral măsurile de profilaxie şi de combatere stabilite.
51. În acest sens medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare întocmeşte un act sanitar veterinar de stingere a epizootiei, conform modelului prezentat în anexa nr. 14, la prezenta Normă sanitară veterinară. Actul sanitar veterinar de stingere a epizootiei se înregistrează în evidenţa primăriei localităţii pe teritoriul căreia a evoluat epizootia, sub semnătura primarului de luare la cunoştinţă.
52. Situaţia la sfîrşitul evoluţiei bolii se confirmă, în  baza actului sanitar veterinar de stingere a epizootiei, întocmit conform modelului prezentat în anexa nr. 14, de către reprezentantul autorităţii sanitare veterinare teritoriale - medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare, pe baza constatărilor făcute, după caz, de serviciile sanitare veterinare raionale, respectiv municipale, sau de instituţiile centrale de specialitate.
53. Atunci cînd pe teritoriul ţării noastre a fost localizată o zonă în care evoluează boala, Direcţia Medicină Veterinară informează Biroul central al Oficiului Internaţional de Epizootii, cînd această zonă este liberă de boala respectivă.
54. O zonă infectată cu agenţii etiologici ai unei anumite boli va fi considerată liberă de această boală după ce a trecut o perioadă care depăşeşte perioada de incubaţie, prevăzută de Codul internaţional de sănătate animală al Oficiului Internaţional de Epizootii, după ultimul caz de îmbolnăvire, moarte sau tăiere a animalelor, datorită bolii respective, şi cînd au fost aplicate toate măsurile profilactice şi alte măsuri specifice de control al bolii, care să prevină o reapariţie sau o diseminare a bolii respective.
55. Republica Moldova ca ţară, o zonă sau o exploataţie de animale din ţara noastră este considerată ca fiind din nou liberă de o anumită boală cînd toate condiţiile corespunzatoare, prevăzute de Codul internaţional de sănatate animală, specifice fiecărei boli, sînt îndeplinite.
56. Direcţia Medicină Veterinară, cînd stabileşte una sau mai multe zone libere de o anumită boală, informează Oficiul Internaţional de Epizootii despre aceasta, dînd informaţiile necesare şi indicînd clar localizarea zonelor pe harta ţării.
57. Direcţia Medicină Veterinară comunică, la cererea Biroului central al Oficiului Internaţional de Epizootii, prevederile legale referitoare la reglementările de carantină, import, export, tranzit şi reglementările referitoare la programele de supraveghere a sănătăţii animalelor, care se aplică în ţara noastră.
58. Direcţia Medicină Veterinară comunică, de asemenea, conţinutul modificărilor aduse reglementărilor menţionate la pct. 57, imediat ce au fost aprobate sau cel mai tîrziu înaintea Sesiunii generale anuale a Comitetului Internaţional al Oficiului Internaţional de Epizootii.
59. Biroul central al Oficiului Internaţional de Epizootii trimite Direcţiei Medicină Veterinară, prin telex, telegramă, fax sau prin publicaţia periodică "Informare asupra bolilor", toate notificările primite conform pct. 28 lit. c şi pct. 53-57.
60. Biroul central al Oficiului Internaţional de Epizootii va transmite prin Buletinul Oficiului Internaţional de Epizootii numărul de noi focare ale bolilor apărute, cuprinse în lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii.
61. Notificarea la serviciile sanitare veterinare şi fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, a ridicării restricţiilor într-o zonă sau pe tot teritoriul Republicii Moldova se transmite conform anexei nr. 15 la prezenta Normă sanitară veterinară.
62. Notificarea la serviciile sanitare veterinare şi fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, a evoluţiei unei boli cuprinse în anexa nr. 1 se face conform anexei nr. 16  la prezenta Normă sanitară veterinară.
VIII. Evidenţa epizootiilor
63. Evidenţa bolilor animalelor, înscrise în listele A, B şi C ale Oficiului Internaţional de Epizootii, inclusiv a celor transmise de la animale la om, se ţine la circumscripţiile sanitare veterinare şi la serviciile sanitare veterinare raionale, respectiv municipale, în registrele de epizootii şi se raportează oficial, lunar, privind situaţia epizootică.
64. Registrul de epizootii se întocmeşte pentru o perioadă cît mai îndelungată, se numerotează şi se ştampilează pe ultima pagină  şi se semnează de către medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare.
65. Bolile transmisibile ale animalelor şi zoonozele se înscriu în ordinea prevăzută în listele A, B şi C ale Oficiului Internaţional de Epizootii, conform opisului întocmit pe prima pagină a registrului de epizootii, pentru fiecare rezervîndu-se un spaţiu conform prognozelor veterinare, avînd la bază situaţia epizootologică precedentă.
66. Reprezentantul autorităţii sanitare veterinare teritoriale, medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare înscrie în registrul de epizootii fiecare focar, numele şi adresa exploataţiei de animale contaminate sau ale proprietarilor ori deţinătorilor de animale, efectivele de animale existente în exploataţia de animale la data declarării bolii, numărul animalelor bolnave, vindecate, tăiate de necesitate sau moarte.
67. Serviciile sanitare veterinare raionale, respectiv municipale, înscriu în registrul de epizootii datele oficiale primite de la medicii veterinari ai circumscripţiilor sanitare veterinare şi le transmit lunar Direcţiei Medicină Veterinară.
68. La sfîrşitul fiecărui an medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare şi medicul-şef al serviciului sanitar veterinar raional, respectiv municipal, certifică în registrul de epizootii, sub semnătură şi stampilă, evoluţia centralizată a fiecarei boli sau indemnitatea teritoriului.
69. Direcţia Medicină Veterinară, împreună cu instituţiile centrale de specialitate monitorizează situaţia acestor boli la animale pe baza datelor oficiale primite de la serviciile sanitare veterinare raionale, respectiv municipale.
70. Direcţia Medicină Veterinară, serviciile sanitare veterinare raionale, respectiv municipale, Ministerul Sănătăţii şi oficiile sanitare raionale, respectiv municipale îşi notifică reciproc, lunar şi anual, situaţia privind bolile comune omului şi animalelor, în vederea întocmirii de către acestea a programelor de supraveghere, profilaxie şi combatere.
IX. Dispoziţii finale
71. Măsurile stabilite prin actele sanitare veterinare de declarare a bolilor transmisibile ale animalelor şi a zoonozelor sînt obligatorii, conform Legii nr.1538-XII din 23.06.1993, cu privire la activitatea veterinară, cu modificările şi completările ulterioare, pentru toate persoanele fizice şi juridice din teritoriul respectiv.
72. Nerespectarea prevederilor prezentei Norme sanitare veterinare se sancţionează conform Codului cu privire la contravenţiile administrative al Republicii Moldova, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 29.03.1985, cu modificările şi completările ulterioare.
73. Orice alte prevederi sau dispoziţii contrare prezentei Norme sanitare veterinare îşi încetează aplicabilitatea.
Anexele nr.1-16
la Norma sanitară veterinară privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor