OMAIAA173/2006
ID intern unic: 323278
Версия на русском

Republica Moldova

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

ORDIN Nr. 173
din 14.07.2006

cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare
privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi introducerea
pe piaţă a laptelui crud, a laptelui tratat termic şi a produselor
pe bază de lapte

Publicat : 20.04.2007 în Monitorul Oficial Nr. 54-56 art Nr : 216 Data intrarii in vigoare : 20.04.2007

Abrogat prin OMADRM132 din 25.05.18, MO181/01.06.18 art.854

În temeiul prevederilor art. 10 din Legea nr. 1538-XII din 23.06.93 privind activitatea veterinară, în scopul ocrotirii sănătăţii omului, protecţiei intereselor consumatorului, precum şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 424 din 16.12.2004 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător şi în scopul armonizării legislaţiei veterinare a Republicii Moldova cu cea a Comunităţii Europene,

ORDON:

1. Se aprobă "Norma sanitară veterinară privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud, a laptelui tratat termic şi a produselor pe bază de lapte", armonizată cu prevederile Directivei Consiliului Europei 92/46/CEE din 16 iunie 1992 (se anexează).

2. Direcţia Medicină Veterinară, Inspectoratul Veterinar de Stat, serviciile sanitare veterinare de stat raionale şi municipale, agenţii economici (persoane fizice şi juridice) se vor conduce în activitatea lor după prevederile prezentei Norme sanitare veterinare.

3. Prezentul ordin va intra în vigoare din momentul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prevederile anexei nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară se aplică după 1 an de zile din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. Prevederile cap. IV lit. A. alin. (1) şi (2), lit. B. alin. (1) şi lit. C. alin. (1) al anexei nr.1 la Norma sanitară veterinară menţionată se vor aplica după 3 ani din momentul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Se abrogă ordinul nr. 134 din 01.06.05 "Cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic şi a produselor pe bază de lapte".

7. Controlul asupra executării prezentului ordin îl exercită Direcţia Medicină Veterinară, Inspectoratul Veterinar de Stat.

MINISTRUL AGRICULTURII

ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE Anatolie GORODENCO

Nr. 173. Chişinău, 14 iulie 2006.

Anexă

la ordinul Ministerului Agriculturii

şi Industriei Alimentare

nr. 173 din 14 iulie 2006

NORMA SANITARĂ VETERINARĂ

PRIVIND CONDIŢIILE DE SĂNĂTATE PENTRU

PRODUCEREA Şl INTRODUCEREA PE PIAŢĂ A
LAPTELUI CRUD, A LAPTELUI TRATAT TERMIC
Şl A PRODUSELOR PE BAZĂ DE LAPTE

CAPITOLUL I

Prevederi generale

1. Prezenta Normă sanitară veterinară stabileşte condiţiile de sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud, a laptelui tratat termic destinat consumului, a laptelui destinat fabricării produselor pe bază de lapte şi a produselor pe bază de lapte destinate consumului uman.

2. Prezenta Normă sanitară veterinară nu afectează reglementările naţionale aplicabile vînzării directe de către un producător către consumator a laptelui crud, obţinut de la un efectiv oficial liber de tuberculoză şi oficial liber de bruceloză sau a produselor pe bază de lapte obţinute în exploataţia proprie, dintr-un astfel de lapte crud, cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile de igienă a exploataţiei, precum şi cele de sănătate stabilite de către autoritatea veterinară centrală.

3. În ceea ce priveşte condiţiile de sănătate, prezenta Normă sanitară veterinară se aplică fără a aduce atingere legislaţiei specifice referitoare la:

a) organizarea comună a pieţei laptelui şi a produselor pe bază de lapte;

b) regulile referitoare la anumite tipuri de lapte parţial sau integral deshidratat şi conservat, destinat consumului uman;

c) reglementările referitoare la anumite lactoproteine (cazeine şi cazeinaţi) destinate consumului uman;

d) protecţia denumirilor folosite în producerea şi comercializarea laptelui şi produselor pe bază de lapte.

4. În sensul prezentei Norme sanitare veterinare sînt utilizate următoarele noţiuni principale:

a) lapte crud - secreţia glandelor mamare, obţinută de la una sau mai multe vaci, oi sau capre care nu a fost încălzită la temperatura de peste 40oC sau nu a fost supusă unui tratament cu efect echivalent;

b) lapte destinat fabricării produselor pe bază de lapte - laptele crud destinat procesării sau laptele lichid ori congelat obţinut din lapte crud, care a fost sau nu supus unui tratament fizic autorizat, cum ar fi tratarea la cald sau termizarea, sau este modificat în privinţa compoziţiei, cu condiţia că aceste modificări să fie limitate la adăugarea şi/sau separarea componentelor naturale ale laptelui;

c) lapte tratat termic destinat consumului - laptele destinat consumului prin vînzarea către consumatorul final sau destinat consumului public, obţinut prin tratare termică şi prezentat sub formele definite la cap.1 lit. A. alin.(4) lit. a), b), c) şi d) din anexa nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară, fie laptele tratat prin pasteurizare pentru vînzare în vrac la cererea unui consumator individual;

d) produse pe bază de lapte - produsele derivate exclusiv din lapte, fiind acceptată adăugarea de substanţe necesare procesării lor, cu condiţia ca aceste substanţe să nu fie utilizate pentru a înlocui în parte sau în totalitate oricare din componentele naturale ale laptelui, precum şi produsele lactate compuse, din care nu s-a separat nici o parte sau care nu sînt destinate înlocuirii vreunui component al laptelui şi pentru care laptele sau produsul din lapte este o parte esenţială a acestora, fie din punct de vedere cantitativ, fie din punct de vedere al caracterizării produsului;

e) tratament termic - orice tratament care implică încălzirea şi care are ca rezultat imediat, după ce a fost aplicat, o reacţie negativă la testul fosfatazei;

f) termizare - încălzirea laptelui crud, pentru cel puţin 15 secunde, la o temperatură de 57o- 68oC, astfel încît, după tratament, laptele indică o reacţie pozitivă la testul fosfatazei;

g) exploataţie - unitatea în care sînt ţinute una sau mai multe vaci,oi, sau capre;

h) centru de colectare - unitatea în care laptele crud poate fi colectat şi eventual răcit şi filtrat;

i) centru de standardizare - unitatea ataşată sau nu unui centru de colectare sau unei unităţi de tratare sau procesare, în care laptele crud poate fi degresat sau pot fi modificate componentele naturale ale acestuia;

j) unitate de tratare - unitatea unde laptele este tratat termic;

k) unitate de procesare - unitatea sau exploataţia, unde laptele şi/sau produsele pe bază de lapte sînt tratate, procesate, preambalate şi ambalate;

l) autoritate veterinară competentă - autoritatea veterinară centrală, autoritatea veterinară raională şi municipală, precum şi autoritatea veterinară locală, reprezentată prin circumscripţia sanitară veterinară cu atribuţii în domeniul supravegherii şi controlului sanitar veterinar;

m) autoritate veterinară centrală - autoritatea veterinară competentă a Republicii Moldova, reprezentată prin Direcţia Medicină Veterinară;

n) preambalare - protecţia produselor la care face referire pct. 1 al prezentei Norme sanitare veterinare, prin utilizarea unui înveliş sau container iniţial, care intră în contact direct cu produsele respective;

o) ambalare - introducerea unuia sau mai multor produse la care face referire pct.1 al prezentei Norme sanitare veterinare, preambalate sau nepreambalate, într-un ambalaj sau container colectiv;

p) container sigilat ermetic - containerul, care în momentul sigilării, este destinat să protejeze conţinutul său de pătrunderea microorganismelor în timpul şi după aplicarea tratamentului termic;

r) introducere pe piaţă- depozitarea sau expunerea produselor la care face referire pct.1 al prezentei Norme sanitare veterinare în vederea vînzării, oferirea spre vînzare, vînzarea, livrarea sau orice altă metodă de vînzare, cu excepţia vînzării cu amănuntul, care se supune condiţiilor stabilite de legislaţia Republicii Moldova în vigoare cu privire la vînzările cu amănuntul;

s) comerţul între state - schimbul şi/sau circulaţia bunurilor de larg consum între state.

CAPITOLUL II

Condiţii referitoare la laptele crud şi produsele
pe bază de lapte

5. Laptele crud poate fi folosit pentru fabricarea produselor pe bază de lapte sau a laptelui tratat termic destinat consumului uman, numai dacă întruneşte următoarele condiţii:

a) provine de la animale şi exploataţii verificate la intervale stabilite de către autoritatea veterinară competentă, în conformitate cu pct.25 al prezentei Norme sanitare veterinare;

b) este verificat conform procedurilor prevăzute în pct.14 şi pct.28 şi 30 ale prezentei Norme sanitare veterinare şi întruneşte condiţiile stabilite în cap. IV al anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară;

c) întruneşte condiţiile de igienă stabilite în cap. l al anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară;

d) provine din exploataţii, care întrunesc condiţiile stabilite în cap. II al anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară;

e) întruneşte condiţiile de igienă stabilite în cap. III din anexa nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară.

6. Laptele provenit de la animalele din efective, care nu întrunesc condiţiile stabilite în cap. I alin.(1) lit. a) pct.1 si lit. b) 1 al anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară, poate fi utilizat numai pentru fabricarea laptelui tratat termic sau pentru fabricarea produselor pe bază de lapte, după tratarea termică sub supravegherea autorităţii competente.

În cazul laptelui de oaie şi a laptelui de capră destinat introducerii pe piaţă, acest tratament termic trebuie să aibă loc la faţa locului.

7. Laptele crud destinat consumului uman poate fi introdus pe piaţă numai dacă întruneşte următoarele condiţii:

a) corespunde prevederilor cap. IV lit. A pct. 3 al anexei nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară şi ale cap. II lit. B pct.1 al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

b) laptele crud care nu a fost vîndut consumatorului într-un interval de două ore de la obţinere trebuie răcit în conformitate cu prevederile cap. III al anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară;

c) corespunde condiţiilor stabilite în cap. IV al anexei nr. 3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

d) corespunde oricărei condiţii suplimentare care poate fi stabilită de către autoritatea veterinară centrală, în conformitate cu procedura naţională.

8. Laptele tratat termic destinat consumului uman poate fi introdus pe piaţă, numai dacă întruneşte următoarele condiţii:

a) a fost obţinut din lapte crud, purificat sau filtrat cu ajutorul echipamentelor prevăzute în cap. V lit. e) al anexei nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară, şi care trebuie:

- să întrunească cerinţele stabilite în pct.5 al prezentei Norme sanitare veterinare;

- în cazul laptelui de vacă, sa întrunească prevederile legislaţiei specifice;

- atunci cînd este necesar, a trecut printr-un centru de colectare al laptelui care întruneşte condiţiile stabilite în cap. I - IV ale anexei nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară, sau este transferat dintr-un tanc în altul, cu respectarea condiţiilor igienice şi de distribuire;

- atunci cînd este necesar, a trecut printr-un centru de standardizare care întruneşte condiţiile stabilite în cap. I - VI ale anexei nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară;

- după caz, laptele destinat producerii laptelui sterilizat şi a laptelui UHT poate fi supus unui tratament termic iniţial într-o unitate care întruneşte condiţiile stabilite în pct. 2 al prezentului punct;

b) provine de la o unitate de tratare care întruneşte condiţiile stabilite în cap. I, II, V si VI ale anexei nr.2 la prezenta Normă sanitară veterinară şi care este verificată în conformitate cu prevederile pct. 14 şi pct. 28 ale prezentei Norme sanitare veterinare;

c) a fost tratat cu respectarea condiţiilor prevăzute în cap. I. lit. A al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

d) corespunde standardelor stabilite în cap. II lit. B al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

e) este etichetat în conformitate cu condiţiile stabilite în cap. IV al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară şi este ambalat în conformitate cu condiţiile stabilite în cap. III al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară, în unitatea de tratare în care laptele a fost supus tratamentului final;

f) a fost depozitat în conformitate cu condiţiile stabilite în cap. V al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

g) este transportat în condiţii igienice corespunzătoare, în conformitate cu condiţiile stabilite în cap. V al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

h) este însoţit, pe toata durata transportării, de un document comercial de însoţire care:

- va cuprinde, pe lîngă informaţiile prevăzute în cap. IV al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară, şi indicaţii despre natura tratamentului termic şi autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea unităţii de origine care poate fi astfel identificată, dacă aceasta nu rezultă clar din numărul aprobării;

- va fi păstrat de către destinatar cel puţin 1 an astfel încît sa poată fi oferit, la cerere, autorităţii competente;

i) în cazul laptelui de vacă punctul de îngheţ va fi mai mic sau egal cu - 0,520oC şi greutatea specifică va fi mai mare sau egală cu 1 028 g/l, determinată pentru laptele integral la 20oC sau echivalentul determinat pentru laptele degresat la 20oC şi conţine minim 28 g proteină/litru, valoare obţinută prin multiplicarea cu factorul 6,38 a conţinutului de azot în lapte, iar conţinutul de substanţă uscată negrasă este de cel puţin 8,50%, un punct de îngheţ mai mare de - 0,520o C este acceptat, dacă nu există apă în exces, fapt dovedit prin controalele prevăzute în cap. l lit. A pct. 3 lit. b) al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară.

Aceste condiţii pot fi modificate în baza studiilor ştiinţifice şi statistice, în scopul aducerii acestora în conformitate cu procedura naţională, elaborată de către autoritatea veterinară centrală, ţinîndu-se cont de particularităţile sezoniere, precum şi de corelaţiile dintre parametrii menţionaţi.

9. Produsele pe bază de lapte destinate consumului uman sînt obţinute numai din:

a) lapte crud, care întruneşte condiţiile stabilite la pct.5 al prezentei Norme sanitare veterinare, condiţiile şi specificaţiile stabilite la cap. I al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară, precum şi, dacă este cazul, a fost trecut printr-un centru de colectare sau standardizare a laptelui, care corespunde cerinţelor stabilite în cap. I, II, III, IV şi VI ale anexei nr.2 la prezenta Normă sanitară veterinară;

b) lapte destinat fabricării produselor pe bază de lapte obţinut din lapte crud care întruneşte condiţiile lit. a al prezentului punct şi:

- provine de la o unitate de tratare care întruneşte cerinţele stabilite în cap. I, II, V si VI ale anexei nr.2 la prezenta Normă sanitară veterinară;

- a fost depozitat şi transportat conform condiţiilor cap. V al anexei nr. 3 la prezenta Normă sanitară veterinară.

10. Produsele pe bază de lapte trebuie:

a) să fie obţinute din laptele, care satisface cerinţele pct. 9 al prezentei Norme sanitare veterinare sau din produse pe bază de lapte care corespund condiţiilor prezentului punct;

b) să fie obţinute într-o unitate de procesare care întruneşte condiţiile şi specificaţiile cap. I, II, V şi VI ale anexei nr.2 la prezenta Normă sanitară veterinară şi a fost verificată conform procedurii stabilite în pct.16 şi pct.28 ale prezentei Norme sanitare veterinare;

c) să întrunească condiţiile stabilite în cap. II al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

d) să fie preambalate şi ambalate în conformitate cu cap. III al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară şi, în cazul în care aceste produse pe bază de lapte se prezintă sub formă lichidă şi sînt destinate vînzării către consumatorul final, să întrunească condiţiile stabilite în lit.c al prezentului punct;

e) sa fie etichetate conform cap. IV al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

f) să fie depozitate şi transportate conform cap. V al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

g) sa fie verificate conform pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare şi cap. VI al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

h) să conţină numai substanţe, altele decît laptele, proprii consumului uman, atunci cînd este cazul;

i) în timpul procesului de fabricare au fost supuse tratamentului termic sau au fost obţinute din produse care au fost supuse tratamentului termic sau procesul de fabricare respectă condiţiile igienice care sînt suficiente pentru a garanta igiena si salubritatea produselor finite;

j) suplimentar, produsele pe bază de lapte trebuie sa îndeplinească cerinţele lit. h pct. 8 la prezenta Normă sanitară veterinară privind documentele comerciale de însoţire.

Pînă la stabilirea noilor reglementări, laptele şi produsele pe bază de lapte destinate introducerii pe piaţă nu se supun radiaţiilor de ionizare.

11. Pentru fabricarea brînzeturilor, cu perioada de maturare de cel puţin 60 de zile, autoritatea veterinară centrală poate acorda derogări generale sau individuale referitoare la:

a) caracteristicile laptelui crud, faţă de condiţiile stabilite în cap. IV al anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară;

b) condiţiile stabilite în lit. b şi ale pct.10 din prezenta Normă sanitară veterinară cu respectarea condiţiei ca produsul finit să aibă caracteristicile prevăzute în cap. II lit. A al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

c) cap. IV lit. B pct. 2 al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară.

Condiţiile generale şi particulare aplicabile fabricării anumitor produse individuale şi standardele specifice fiecărui tip de produs trebuie adoptate, dacă este necesar, în conformitate cu procedura naţională.

12. În conformitate cu procedura naţională aplicabilă fiecărui tip de brînzeturi, autoritatea veterinară centrală poate acorda, în măsura în care anumite cerinţe ale prezentei Norme sanitare veterinare ar putea afecta fabricarea produselor pe bază de lapte cu caracteristici tradiţionale, derogări generale sau individuale de la literele a, b, c, d ale pct.11 al prezentei Norme sanitare veterinare, cu condiţia ca laptele folosit la fabricarea unor astfel de produse să îndeplinească cerinţele stabilite în cap. I al anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară.

Autoritatea veterinară centrală informează pe cei interesaţi referitor la lista produselor pentru care s-au acordat derogări generale sau individuale precum şi asupra naturii derogărilor acordate.

În momentul acordării derogărilor se stabilesc condiţiile generale şi particulare aplicabile fabricării fiecărui produs specific, la care se referă pct.11 al prezentei Norme sanitare veterinare.

Lista produselor "fabricate din lapte crud" va fi stabilită conform procedurii naţionale, elaborate de către autoritatea veterinară centrală.

13. În cazul acordării derogărilor generale sau individuale, temporare şi limitate de la prevederile prezentei Norme sanitare veterinare, unităţile de tratare şi unităţile de procesare care recepţionează lapte crud care nu corespunde condiţiilor stabilite în cap. IV al anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară, nu pot fi autorizate conform prevederilor prezentei Norme sanitare veterinare, iar produsele pe bază de lapte provenite din aceste unităţi, nu vor purta marca de sănătate prevăzută în cap. IV lit. A pct. .3 al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară şi nu pot face obiectul comerţului între state. Produsele care nu respectă condiţiile prevăzute în cap. I si II ale anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară sau condiţiile stabilite în pct.11 al prezentei Norme sanitare veterinare, nu fac obiectul schimbului între state şi nu pot fi importate pe teritoriul Republicii Moldova.

14. Autoritatea veterinară centrală întocmeşte lista unităţilor de procesare şi a unităţilor de tratare autorizate de către aceasta, altele decît cele la care se face referire în pct.23 al prezentei Norme sanitare veterinare, precum şi o listă a centrelor de colectare şi standardizare autorizate. Fiecare din aceste unităţi sau centre au un număr de autorizare unic, irepetabil.

Autoritatea veterinară competentă autorizează unitatea sau centrul în cauză, numai în condiţiile respectării prevederilor prezentei Norme sanitare veterinare.

15. În cazul în care autoritatea veterinară competentă constată nerespectarea reglementărilor stabilite de prezenta Normă sanitară veterinară sau are dificultăţi în efectuarea unei inspecţii corespunzătoare, aceasta este împuternicită:

a) să acţioneze în vederea respectării condiţiilor de utilizare a echipamentelor şi spaţiilor şi să aplice măsurile necesare pentru limitarea sau, după caz, suspendarea temporară a producerii;

b) să suspende aprobarea unităţii pentru tipul de producţie în cauză, dacă măsurile prevăzute la pct.14 sau cele menţionate în pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare se dovedesc a fi insuficiente.

Dacă proprietarul sau managerul unităţii sau al centrului respectiv nu înlătură deficienţele constatate în termenul fixat de autoritatea veterinară competentă, aceasta din urmă poate retrage autorizaţia de funcţionare a unităţii. Autoritatea competentă este obligată să respecte concluziile fiecărui control, care se va efectua în conformitate cu pct.28 al prezentei Norme sanitare veterinare. Ordonanţa de suspendare a activităţii a unei unităţi va fi comunicată persoanelor interesate.

16. Inspectarea şi supravegherea unităţilor şi a centrelor la care face referire prezenta Normă sanitară veterinară se efectuează de către autoritatea veterinară competentă, conform procedurii stabilite în cap .VI al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară, precum şi a prevederilor legale în vigoare referitoare la inspecţia şi controlul sanitar veterinar al obiectivelor autorizate.

17. Unităţile şi centrele la care face referire prezenta Normă sanitară veterinară rămîn sub supravegherea permanentă a autorităţii veterinare competente, după caz, locale, teritoriale sau centrale, în funcţie de necesitatea prezenţei permanente sau periodice a reprezentanţilor autorităţii competente, necesitate corelată cu mărimea unităţii sau a centrului, cu tipul produsului fabricat, cu evaluarea riscului şi garanţiile oferite conform pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare.

18. Pentru asigurarea respectării condiţiilor stabilite de prezenta Normă sanitară veterinară, autoritatea veterinară competentă are acces liber în orice moment, în toate spaţiile unităţilor sau a centrelor la care face referire prezenta Normă sanitară veterinară, inclusiv acolo unde există dubii cu privire la originea laptelui sau a produselor pe bază de lapte, precum şi la documentele referitoare la obiectivul respectiv, materiile prime utilizate şi produsele finite obţinute.

19. Autoritatea veterinară competentă trebuie să analizeze periodic rezultatele verificărilor, prevăzute de pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare. În baza analizelor respective, aceasta poate să dispună verificări ulterioare pentru toate fazele producţiei sau pentru produse. Natura acestor verificări, frecvenţa şi metodele de recoltare de probe şi metodele de examinare sînt stabilite conform procedurii naţionale.

20. Rezultatele verificărilor periodice, precum şi cele ale controalelor ulterioare trebuie consemnate într-un raport, iar concluziile sau recomandările vor fi notificate proprietarului sau conducătorului unităţii sau a centrului respectiv, care va remedia deficienţele constatate în termenul stabilit.

21. În cazul repetării încălcărilor, autoritatea veterinară competentă intensifică controalele şi, după caz, retrage etichetele sau ştampilele cu marca de sănătate.

22. Autoritatea veterinară centrală emite instrucţiuni detaliate pentru aplicarea prezentului punct conform procedurii naţionale.

23. Autoritatea veterinară centrală poate acorda unităţilor de procesare cu producţie limitată derogări de la prevederile stabilite în pct.10, lit. b al prezentei Norme sanitare veterinare, în pct.28 precum şi în cap. I şi V ale anexei nr.2 la prezenta Normă sanitară veterinară. Autoritatea veterinară centrală stabileşte criteriile pe baza cărora se pot acorda aceste derogări conform procedurii stabilite la pct.12 al prezentei Norme sanitare veterinare. Dacă, după examinarea criteriilor adoptate sau ca urmare a controalelor efectuate în conformitate cu pct. 32 al prezentei Norme sanitare veterinare, autoritatea veterinară centrală consideră că aceste criterii au adus atingeri aplicării uniforme a prezentei Norme sanitare veterinare, acestea pot fi modificate sau completate. Condiţiile în baza cărora autoritatea veterinară centrală va reclasifica unităţile în cauză se stabilesc prin aceeaşi procedură.

Autoritatea veterinară competentă teritorială întocmeşte lista unităţilor la care face referire prezentul punct, în funcţie de criteriile de acordare a derogărilor şi o transmite autorităţii veterinare centrale.

24. Unităţile trebuie să se adreseze autorităţii veterinare competente, într-un termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei Norme sanitare veterinare, pentru clasificare conform procedurilor stabilite în prevederile prezentei Norme sanitare veterinare.

Pînă la adoptarea unei astfel de decizii de către autoritatea veterinară centrală, produsele care provin de la unităţi neclasificate, nu pot purta marca de sănătate stabilită în cap. IV lit. A pct. 3 al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară şi pot fi introduse pe piaţă numai la nivel naţional.

25. Autoritatea veterinară centrală trebuie să se asigure că:

a) animalele din exploataţii sînt supuse inspecţiilor veterinare periodice pentru a se asigura respectarea cerinţelor stabilite în cap. l al anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară. Aceste inspecţii veterinare periodice se pot efectua cu ocazia controalelor veterinare stabilite prin alte prevederi naţionale. Dacă se suspectează că cerinţele privind sănătatea animalelor stabilite în anexa nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară nu sînt îndeplinite, autoritatea veterinară competentă verifică starea generală de sănătate a animalelor producătoare de lapte şi, dacă este necesar, se va efectua examinarea suplimentară a animalelor respective;

b) exploataţiile sînt supuse inspecţiilor veterinare periodice, pentru a se asigura condiţiile de igienă. Dacă inspecţia sau inspecţiile relevă că cerinţele cu privire la igienă nu sînt îndeplinite, autoritatea veterinară competentă ia măsurile de rigoare.

26. Autoritatea veterinară centrală stabileşte măsurile pe care intenţionează să le adopte în scopul efectuării controalelor prevăzute. Frecvenţa acestor controale trebuie să ţină cont de evaluarea de risc pentru exploataţiile respective. Aceste măsuri pot fi modificate sau completate în conformitate cu procedura elaborată de către autoritatea veterinară centrală pentru a se asigura implementarea uniformă a prezentei Norme sanitare veterinare.

27. Condiţiile generale de igienă care trebuiesc îndeplinite de către exploataţii, în special condiţiile pentru igiena spaţiilor precum şi a celor referitoare la muls, vor fi adoptate în conformitate cu procedura elaborată de către autoritatea veterinară centrală.

28. Autoritatea veterinară centrală trebuie să se asigure că proprietarul sau conducătorul unei unităţi de tratare şi/sau procesare ia toate măsurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor prezentei Norme sanitare veterinare în toate fazele de producţie. În acest scop, proprietarul sau conducătorul unităţii va efectua în permanenţă autocontroale, bazate pe următoarele principii:

a) identificarea punctelor critice din unitate, pe baza proceselor tehnologice folosite;

b) monitorizarea şi controlul acestor puncte critice prin metode corespunzătoare;

c) prelevarea probelor pentru analiză într-un laborator autorizat de către autoritatea competentă, în scopul verificării metodelor de igienizare şi dezinfecţie, precum şi în scopul verificării conformităţii produselor cu standardele stabilite de prevederile legislaţiei Republicii Moldova în vigoare;

d) evidenţierea prin documente scrise sau înregistrate a informaţiilor stabilite în conformitate cu alineatele precedente, ce vor fi prezentate autorităţii veterinare competente. Rezultatele diferitelor verificări şi teste vor fi păstrate pe o perioadă de cel puţin doi ani, cu excepţia produselor pe bază de lapte care nu pot fi depozitate la temperatura mediului, pentru care perioada de păstrare a evidenţelor este de cel puţin două luni după expirarea termenului de valabilitate sau a termenului de utilizare;

e) cînd analizele de laborator sau orice alte informaţii aflate la dispoziţia sa, indică existenţa unui risc serios pentru sănătatea publică, acesta trebuie să informeze autoritatea veterinară competentă responsabilă;

f) în cazul apariţiei unui risc privind sănătatea publică, retrage de la introducere pe piaţă întreaga cantitate de produse obţinută în condiţii tehnologice similare şi care ar putea prezenta acelaşi risc. Cantitatea retrasă rămîne sub supravegherea autorităţii veterinare competente pînă cînd este distrusă ori folosită în alte scopuri decît pentru consum uman sau, după autorizarea de către autoritatea veterinară competentă, reprocesată printr-o metodă corespunzătoare care să asigure conformitatea cu cerinţele stabilite de legislaţia în vigoare;

g) suplimentar, proprietarul sau conducătorul unităţii trebuie să garanteze administrarea corectă a mărcii de sănătate.

29. Dacă personalul nu are calificarea adecvată, atestată prin documente, proprietarul sau conducătorul unităţii organizează programe de instruire a personalului, care permite muncitorilor respectarea condiţiilor de igienă a producţiei, adaptate structurii de producţie. Autoritatea veterinară competentă responsabilă pentru unitatea în cauză va fi implicată în planificarea şi implementarea programului sau, în cazul unui program deja existent la data notificării prezentei Norme sanitare veterinare, în monitorizarea programului.

30. Autoritatea veterinară centrală trebuie să se asigure că, în contextul controalelor prevăzute de pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare, se efectuează analize de laborator pentru detectarea reziduurilor de substanţe cu acţiune farmacologică sau hormonală, de antibiotice, pesticide, detergenţi şi orice alte substanţe dăunătoare sau care ar putea modifica parametrii organoleptici ai laptelui sau produselor pe bază de lapte sau să facă consumul lor periculos sau dăunător sănătăţii publice, în măsura în care aceste reziduuri depăşesc limitele de toleranţă admise. Dacă analizele de laborator arată urme de reziduuri ce depăşesc limitele admise, produsele respective vor fi excluse din consumul uman. Analizele de laborator pentru reziduuri trebuie să fie efectuate prin metode verificate, recunoscute ştiinţific şi conforme cu cele stabilite la nivel comunitar şi internaţional.

Autoritatea veterinară competentă va efectua controale la faţa locului, conform prevederilor prezentului punct.

În conformitate cu procedura adoptată de către autoritatea veterinară centrală, vor fi stabilite:

a) regulile detaliate şi frecvenţa controalelor prevăzute la alin.2 al prezentului punct;

b) limitele de toleranţă şi metodele de referinţă, prevăzute la alin.1 al prezentului punct.

În conformitate cu procedura menţionată, poate fi adoptată o decizie pentru extinderea analizelor de laborator şi la alte substanţe decît cele la care se referă alin.1 al prezentului punct.

31. Tancurile de lapte, spaţiile, instalaţiile şi echipamentele de lucru pot fi folosite şi pentru alte produse alimentare cu condiţia ca să fie luate toate măsurile corespunzătoare pentru prevenirea contaminării sau modificării laptelui sau produselor pe bază de lapte.

Tancurile folosite pentru lapte trebuie să poarte un indiciu că pot fi folosite numai pentru transportul de alimente.

În cazul în care unităţile produc produse alimentare care conţin lapte sau produse pe bază de lapte, alături de alte ingrediente care nu au fost supuse unui tratament termic sau unor tratamente cu efect echivalent, laptele, produsele pe bază de lapte şi celelalte ingrediente trebuie să fie depozitate separat pentru prevenirea contaminării şi tratate sau procesate în spaţii special destinate acestui scop.

Reglementări detaliate privind aplicarea prezentului punct şi, în special, privind condiţiile de curăţare, spălare şi dezinfecţie înaintea reutilizării precum şi condiţiile de transport, vor fi adoptate în conformitate cu procedura stabilită de către autoritatea veterinară centrală.

32. Experţi ai Comisiei Veterinare a Uniunii Europene, în colaborare cu autoritatea veterinară centrală, pot efectua controale, după necesitate, pentru a evalua aplicarea uniformă a prezentei Norme sanitare veterinare. Aceştia pot verifica, prin controlul unui procent reprezentativ de unităţi, daca autoritatea veterinară centrală s-a asigurat că unităţile autorizate corespund prevederilor prezentei Norme sanitare veterinare. Autoritatea veterinară centrală va solicita Comisiei Veterinare a Uniunii Europene despre rezultatele controalelor efectuate.

Atunci cînd controlul se efectuează pe teritoriul Republicii Moldova, autoritatea veterinară centrală va acorda asistenţa necesară experţilor Comisiei Veterinare a Uniunii Europene în îndeplinirea atribuţiilor lor.

În conformitate cu procedura stabilită de către autoritatea veterinară centrală se vor adopta reglementări detaliate pentru aplicarea acestui punct.

33. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure că fabricarea produselor la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară, în care unele componente ale laptelui sînt substituiţi cu alte produse, decît produsele pe bază de lapte, se efectuează cu respectarea condiţiilor de igienă, prevăzute de prezenta Normă sanitară veterinară.

34. Fără a aduce atingere prevederilor specifice ale prezentei Norme sanitare veterinare, autoritatea veterinară competentă va efectua orice controale pe care le consideră necesare, atunci cînd există suspiciuni că prevederile prezentei Norme sanitare veterinare nu sînt respectate sau cînd există suspiciuni că produsele la care face referire pct. 1 al prezentei Norme sanitare veterinare sînt improprii consumului uman.

35. Autoritatea veterinară centrală va lua măsuri corespunzătoare pentru sancţionarea oricărei încălcări a prevederilor prezentei Norme sanitare veterinare, în special atunci cînd se descoperă că certificatele sau documentele întocmite nu corespund situaţiei de moment a produselor, la care se referă art.1 al prezentei Norme sanitare veterinare, că mărcile produselor respective nu corespund reglementarilor în vigoare, că produsele nu au fost supuse controalelor prevăzute de prezenta Normă sanitară veterinară, sau că nu au fost utilizate în scopul stabilit iniţial.

36. În conformitate cu procedura adoptată de către autoritatea veterinară centrală, pot fi stabilite:

a) condiţii aplicabile oricărui produs autorizat pentru a putea face obiectul schimbului între state, dar a cărui compoziţie sau prezentare poate fi interpretată divers în diferite state;

b) metode pentru verificarea sigilării ermetice a containerelor;

c) metode de referinţă şi, atunci cînd este cazul, criteriile pentru stabilirea metodelor obişnuite de analiză şi testare ce vor fi folosite la monitorizarea respectării condiţiilor prezentei Norme sanitare veterinare, precum şi metodelor de recoltare a probelor;

d) limitele şi metodele care permit distincţia dintre diferitele tipuri de lapte tratat termic, aşa cum sînt definite în cap. l al anexei nr. 3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

e) metodele de analiză pentru standardele la care se referă cap. IV al anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară şi cap. I şi II ale anexei nr. 3 la prezenta Normă sanitară veterinară.

În funcţie de deciziile la care se referă alin.1 al prezentului punct, orice analiză şi metodă de testare acceptate internaţional, vor fi recunoscute ca metode de referinţă.

37. Prin derogare de la pct. 5, 6, şi pct. 9 ale prezentei Norme sanitare veterinare, se poate decide, în conformitate cu procedura stabilită de către autoritatea veterinară centrală, că anumite prevederi ale prezentei Norme sanitare veterinare să nu fie aplicate produselor pe bază de lapte ce conţin şi alte ingrediente, dacă procentul de lapte sau produse pe bază de lapte, este neesenţial. Aceste derogări nu se referă la:

a) cerinţele privind sănătatea animalelor, stabilite în cap. I al anexei nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară şi condiţiile pentru autorizarea unităţilor, stabilite în cap. l al anexei nr.2 la prezenta Normă sanitară veterinară;

b) cerinţele privind marcarea produselor, stabilite în cap. IV al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară;

c) cerinţele privind inspecţia veterinară, stabilite în cap. VI al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară.

La acordarea derogărilor, vor fi luate în calcul atît tipul, cît şi compoziţia produselor.

38. În completarea pct.37, autoritatea veterinară competentă centrală se va asigura că toate produsele pe bază de lapte comercializate sînt produse preparate din lapte sau produse pe bază de lapte care corespund condiţiilor prezentei Norme sanitare veterinare.

CAPITOLUL III

Condiţii la importul laptelui crud, laptelui tratat termic
şi a produselor pe bază de lapte

39. Condiţiile aplicabile importului de lapte crud, lapte tratat termic destinat consumului şi produse pe bază de lapte, la care face referire prezenta Normă sanitară veterinară, sînt cel puţin echivalente cu cele stabilite în cap. II al prezentei Norme sanitare veterinare pentru produsele interne.

40. În scopul aplicării uniforme a pct.39 al prezentei Norme sanitare veterinare, se vor respecta prevederile prezentului punct.

41. Pentru a fi importate în Republica Moldova, laptele sau produsele pe bază de lapte trebuie:

a) să provină dintr-o ţară aflată pe lista întocmită în conformitate cu pct. 42 al prezentei Norme sanitare veterinare;

b) să fie însoţite de un certificat de sănătate ce corespunde unui model aprobat de către autoritatea veterinară centrală, semnat de autoritatea veterinară competentă din ţara exportatoare şi care certifică faptul că laptele sau produsele pe bază de lapte întrunesc condiţiile cap. II al prezentei Norme sanitare veterinare sau orice alte condiţii suplimentare care oferă garanţii echivalente, la care face referire pct.42 al prezentului punct şi provin de la unităţi, care oferă garanţiile prevăzute în anexa nr.2 la prezenta Normă sanitară veterinară.

42. Autoritatea veterinară centrală stabileşte următoarele:

a) lista provizorie a ţărilor terţe sau părţi ale acestora, capabile să furnizeze garanţii echivalente cu cele prevăzute în cap. II al prezentei Norme sanitare veterinare şi lista unităţilor pentru care acestea sînt abilitate să dea aceste garanţii;

b) actualizarea acestei liste, conform controalelor prevăzute la pct.43 al prezentei Norme sanitare veterinare;

c) cerinţe specifice şi garanţii echivalente stabilite pentru ţări terţe, care nu pot fi mai favorabile decît cele prevăzute în cap. II al prezentei Norme sanitare veterinare;

d) tipurile de tratament termic ce urmează a fi solicitate pentru anumite ţări terţe care prezintă risc din punct de vedere al sănătăţii animalelor.

43. Experţii autorităţii veterinare centrale vor efectua inspecţii în ţări, pentru a verifica dacă garanţiile date de acestea referitoare la condiţiile de producere şi comercializare a laptelui şi produselor pe baza de lapte, pot fi considerate ca echivalente celor aplicate în Republica Moldova.

Frecvenţa şi procedura acestor inspecţii, inclusiv cele efectuate în cazul unor decizii adoptate conform pct. 45 al prezentei Norme sanitare veterinare vor fi stabilite conform procedurii stabilite de către autoritatea veterinară centrală.

44. În funcţie de organizarea inspecţiilor la care se referă pct. 43 al prezentei Norme sanitare veterinare, se vor aplica în continuare reglementările aplicabile inspecţiei din ţările exportatoare.

45. Autoritatea veterinară centrală poate înlocui autorizarea individuală a unităţilor de tratare sau de procesare a laptelui şi a produselor din lapte prin autorizarea, pe bază reciprocă, a uniaţilor dintr-o ţară care sînt supuse inspecţiei periodice din partea autorităţii veterinare competente din acea ţară, numai dacă autoritatea amintită poate garanta îndeplinirea condiţiilor pct. 41, lit. b) al prezentei Norme sanitare veterinare.

46. Principiile şi regulile generale stabilite de dispoziţiile legii în vigoare care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru produsele de origine animală importate în Republica Moldova se vor aplica, în special, cu referire la organizarea şi urmărirea inspecţiilor efectuate de Republica Moldova, şi la măsurile de protecţie ce necesită a fi implementate.

47. Autoritatea veterinară centrală trebuie să se asigure că produsele la care face referire prezenta Normă sanitară veterinară sînt importate în Republica Moldova numai dacă:

a) sînt însoţite de un certificat de sănătate emis în momentul încărcării de către autoritatea veterinară competentă din ţara exportatoare. Certificatul de sănătate- tip trebuie să fie redactat în conformitate cu procedura stabilită de către autoritatea veterinară competentă centrală;

b) sînt efectuate controalele prevăzute de acte normative în vigoare ce stabileşte principiile care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru produsele de origine animală importate din ţări terţe în Republica Moldova.

48. Listele prevăzute în pct.42 al prezentei Norme sanitare veterinare pot include numai ţări sau părţi ale acestora în conformitate cu cerinţele Oficiului Internaţional de Epizootii (OIE.) şi ale cărora servicii veterinare sînt capabile să garanteze îndeplinirea cerinţelor de sănătate cel puţin echivalente cu cele stabilite în cap. II al prezentei Norme sanitare veterinare.

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

49. Autoritatea veterinară centrală desemnează unul sau mai multe laboratoare naţionale de referinţă pentru analiza şi testarea laptelui şi a produselor pe bază de lapte responsabile de:

a) coordonarea activităţii laboratoarelor a căror sarcină este de a efectua analize pentru verificarea standardelor chimice şi bacteriologice, precum şi testele prevăzute de prezenta Normă sanitară veterinară;

b) asistenţa acordată autorităţii competente în organizarea sistemului de verificare a laptelui şi a produselor pe bază de lapte;

c) organizarea periodică a testelor comparative;

d) furnizarea informaţiilor către laboratoarele de referinţă din alte state la care se referă pct. 51 al prezentei Norme sanitare veterinare, autorităţilor competente şi laboratoarelor, ce efectuează analize şi teste pentru lapte şi produse pe bază de lapte.

50. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va publica lista laboratoarelor naţionale de referinţă, care se va reactualiza şi se va publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

51. Laboratorul naţional de referinţă pentru analiza şi testarea laptelui şi a produselor pe bază de lapte este menţionat în cap. I al anexei nr. 4 la prezenta Normă sanitară veterinară. Atribuţiile şi sarcinile acestor laboratoare sînt stabilite în cap. II al anexei nr. 4 la prezenta Normă sanitară veterinară şi includ coordonarea activităţii laboratoarelor naţionale de referinţă la care se referă pct. 49 al prezentei Norme sanitare veterinare.

52. În conformitate cu procedura stabilită de către autoritatea veterinară centrală, Normele sanitare veterinare privind efectuarea inspecţiilor şi controlului în domeniul industrializării laptelui pot fi modificate şi completate, pentru a se adapta obiectivul acestora la conţinutul prezentei Norme sanitare veterinare sau pentru a le adapta progresului ştiinţei si tehnologiei.

53. Autoritatea veterinară centrală poate adopta instrucţiuni sau regulamente suplimentare la prezenta Normă sanitară veterinară pentru a se asigura implementarea şi conformitatea cu prevederile acesteia.

Anexa nr. 1

la Norma sanitară veterinară

privind condiţiile de sănătate

pentru producerea şi

comercializarea laptelui

crud, a laptelui tratat termic

şi a produselor pe bază de lapte

CONDIŢII DE ACCEPTARE A LAPTELUI CRUD ÎN
UNITĂŢILE DE TRATARE ŞI/SAU PROCESARE

CAPITOLUL I

Condiţii de sănătate animală pentru obţinerea
laptelui crud materie primă

(1) Laptele crud trebuie să provină:

a) de la vaci sau bivoliţe:

1.care aparţin unei cirezi care, este declarată oficial indemnă de tuberculoză şi indemnă sau oficial indemnă de bruceloză;

2.care nu prezintă nici un simptom al vreunei boli infecţioase transmisibile la om, prin intermediul laptelui;

3.apte să dea lapte cu caracteristici organoleptice normale;

4.a căror stare generală de sănătate nu este afectată de vreo afecţiune vizibilă şi care nu suferă de vreo infecţie a aparatului genital, enterite cu diaree şi febră sau de o inflamaţie vizibilă a ugerului;

5.care nu prezintă răni ale ugerului ce ar putea afecta laptele;

6.care nu au fost tratate cu substanţe periculoase sau care pot fi periculoase pentru sănătatea publică transmisibile prin lapte, cu excepţia cazului cînd laptele este colectat după o perioadă oficială de aşteptare, stabilită conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

7.în cazul vacilor - să producă cel puţin 2 l pe zi;

b) de la oi şi capre:

1.care aparţin unor exploataţii de oi şi capre oficial indemne sau indemne de bruceloza (Brucella melitensis), cu excepţia cazurilor în care laptele este destinat fabricării brînzeturilor cu o perioadă de maturare de cel puţin 2 luni;

2.care satisfac condiţiile prevăzute în alin.(1), lit.a) al prezentului capitol, cu excepţia celor de la pct.1. şi 6.

(2) Cînd diferitele specii de animale sînt ţinute împreună în exploataţie, fiecare specie trebuie să satisfacă condiţiile de sănătate, stabilite pentru fiecare specie în parte.

(3) Caprele ţinute împreună cu bovinele trebuie supuse unui control privind tuberculoza, în conformitate cu prevederile stabilite de autoritatea veterinară centrală.

(4) Laptele crud trebuie să fie exclus de la tratare termică, procesare, introdus pe piaţă şi consum dacă:

a) este obţinut de la animale cărora le-au fost administrate ilegal substanţe cu acţiune tireostatică şi a celor betaagoniste la animalele de fermă;

b) conţine reziduuri de substanţe, în sensul pct. 30 al prezentei Norme sanitare veterinare şi care depăşesc nivelul permis.

Laptele şi produsele pe bază de lapte nu trebuie să provină dintr-o zonă de supraveghere stabilită conform Normei sanitare veterinare privind febra aftoasă, decît dacă laptele crud a fost supus, sub supravegherea autorităţii veterinare competente, unei pasteurizări iniţiale la temperatura de 71,7o C pentru 15 secunde, urmată de:

1. un al doilea tratament termic care să conducă la o reacţie negativă la testul peroxidazei, sau

2. o procedură de deshidratare, inclusiv prin încălzire, avînd un efect echivalent tratamentului termic prevăzut la pct. 1, sau

3. un al doilea tratament în care pH-ul produsului este redus şi menţinut cel puţin o oră, la valori mai mici de 6.

CAPITOLUL II

Igiena exploataţiei

(1) Laptele crud trebuie să provină de la exploataţii care sînt înregistrate şi verificate în conformitate cu pct. 25 al prezentei Norme sanitare veterinare. Cînd bivoliţele, oile şi caprele nu sînt ţinute la aer liber, spaţiile folosite trebuie sa fie proiectate, construite, menţinute şi supravegheate în aşa fel încît să se asigure:

a) condiţii bune de stabulaţie, igienă, curăţenie şi de sănătate a animalelor;

b) condiţii bune de igienă pentru mulsul, răcirea şi depozitarea laptelui.

(2) Amenajările unde se desfăşoară mulsul sau unde este păstrat laptele după muls sau este manipulat ori răcit, trebuie să fie situate şi construite în aşa fel, încît să evite toate riscurile de contaminare a laptelui. Aceste amenajări trebuie să fie uşor de curăţat şi dezinfectat şi să aibă cel puţin:

a) pereţi şi podea uşor de curăţat, în special în zonele supuse uşor murdăririi sau contaminării;

b) podea înclinată în aşa fel, încît să faciliteze drenarea şi îndepărtarea uşoară a lichidelor şi dejecţiilor;

c) ventilaţie şi iluminare adecvate;

d) surse corespunzătoare şi suficiente de apă potabilă, care să fie conformă cu parametrii stabiliţi, utilizată la muls şi la curăţarea echipamentului şi instrumentelor la care se referă cap. III lit. b al prezentei anexe;

e) separarea adecvată de toate sursele de contaminare cum ar fi toaletele şi zonele de depozitare a gunoiului;

f) accesorii, utilaje şi echipamente uşor de curăţat, spălat şi dezinfectat;

g) suplimentar, amenajările pentru depozitarea laptelui trebuie să aibă echipamente corespunzătoare de refrigerare a acestuia, să fie protejate împotriva insectelor şi să fie separate corespunzător de spaţiile în care sînt cazate animalele.

(3) În cazul folosirii unui sistem de muls mobil, pe lingă cerinţele alin.(2) lit. d) şi f) ale prezentului capitol, suplimentar, trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:

a) să fie aşezat pe teren neted, curat, fără acumulări de excremente sau alte dejecţii;

b) să asigure protecţia laptelui pe toată perioada de utilizare;

c) să fie astfel construit şi finisat, încît să permită păstrarea curată a suprafeţei interioare.

(4) Atunci cînd animalele destinate producţiei de lapte sînt ţinute în stare liberă, nelegate, exploataţia trebuie să aibă un spaţiu adecvat pentru muls, separat de zona de cazare a animalelor.

(5) Izolarea animalelor care sînt bolnave sau suspecte de a fi bolnave de una din bolile la care se referă cap. l alin.(1) din anexa nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară, sau separarea animalelor de restul lotului la care se referă cap. l alin.(3) din anexa nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară, trebuie să fie posibilă şi efectivă.

(6) Animalele, indiferent de specie, trebuiesc cazate departe de amenajările şi locurile în care laptele este depozitat, manevrat sau răcit.

CAPITOLUL III

Igiena mulsului, colectarea laptelui crud şi transportarea
acestuia de la exploataţie la centrul de colectare sau
la unitatea de tratare sau procesare.
Igiena personalului

A. Igiena mulsului

(1) Mulsul trebuie să fie efectuat igienic şi în condiţiile stabilite în Norma sanitară veterinară privind regulile generale de igienă în fermele producătoare de lapte.

(2) a) Imediat după muls, laptele trebuie plasat într-un loc curat care este echipat astfel, încît să se permită evitarea deprecierii sale calitative. Dacă laptele nu este colectat în maxim două ore de la mulgere, acesta trebuie răcit la o temperatură de 8oC sau mai mică, în cazul colectării zilnice şi la o temperatură de 6oC sau mai mică, în cazul în care colectarea nu se face zilnic.

b) În timpul transportului la unitatea de tratare şi/sau procesare, temperatura laptelui răcit nu trebuie să depăşească 10oC; cu excepţia cazurilor cînd acesta a fost colectat în maxim 2 ore de la mulgere.

c) Din raţiuni tehnologice privind fabricarea anumitor produse pe bază de lapte, autorităţile veterinare competente pot acorda derogări de la temperaturile stabilite anterior, în condiţiile în care produsul finit corespunde standardelor stabilite în cap. II al anexei nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară.

B. Igiena spaţiilor, echipamentelor şi utilajelor

(1) Echipamentele, instrumentele şi suprafeţele care vin în contact cu laptele, uneltele, containerele etc, destinate mulgerii, colectării sau transportării, trebuie să fie confecţionate din material neted, uşor de curăţat şi dezinfectat, rezistent la coroziune şi care nu transmite laptelui substanţe care pun în pericol sănătatea publică, nu modifică componentele naturale ale laptelui şi nu afectează caracteristicile organoleptice ale acestuia.

(2) După folosire, ustensilele utilizate la muls, echipamentele mecanice de muls şi containerele care vin în contact cu laptele, trebuie să fie curăţate şi dezinfectate. După fiecare transport, containerele sau rezervoarele folosite la transportul laptelui crud către centrul de colectare sau către unitatea de tratare sau procesare, trebuie să fie curăţate şi dezinfectate înainte de refolosire.

C. Igiena personalului

(1) Personalul trebuie să fie în stare de curăţenie perfectă şi anume:

a) persoanele care efectuează mulsul şi manipularea laptelui crud trebuie să poarte haine curate pentru muls;

b) mulgătorii trebuie să-şi spele mîinile nemijlocit înaintea începerii mulsului şi să le păstreze curate pe toata perioada mulsului. În acest scop, lîngă locul de muls sînt necesare facilităţi corespunzătoare care să permită persoanelor ce efectuează mulgerea sau manipularea laptelui crud, să-şi spele mîinile şi braţele.

(2) a) Conducătorul unităţii va lua toate măsurile necesare pentru prevenirea contaminării laptelui de către persoanele susceptibile de a-l contamina, pînă cînd este evident că acestea pot efectua mulsul fără riscul de a contamina laptele.

b) Toate persoanele care mulg animalele sau care manipulează laptele crud trebuie să facă dovada că nu există impiedimente din punct de vedere medical pentru efectuarea acestor operaţiuni. Supravegherea medicală a acestor persoane se stabileşte conform legislaţiei naţionale în vigoare.

D. Igiena producţiei

(1) Sub supravegherea autorităţii veterinare competente, va fi stabilit un sistem de monitorizare pentru prevenirea adăugării apei în laptele crud. Acest sistem va include, în special, controlul periodic ai punctului de îngheţ al laptelui pe fazele de producţie, conform următoarei proceduri:

a) 1. Laptele crud de la fiecare exploataţie trebuie verificat periodic şi pe eşantioane diferite. Daca laptele de la o singură exploataţie este livrat direct la o unitate de tratare sau procesare, aceste eşantioane trebuie să fie prelevate fie cînd laptele crud este colectat de la exploataţie, cu condiţia să se ia măsuri pentru a se preveni orice fraudă pe durata transportului, fie înainte de descărcare, la unitatea de tratare sau procesare, atunci cînd laptele este livrat direct de către fermier.

2. Dacă rezultatele unui control conduc autoritatea veterinară competentă la suspectarea adăugării de apă în lapte, se va preleva de la exploataţie o probă - test autentică. Prin probă autentică se înţelege o probă ce reprezintă laptele crud de la mulgerea de dimineaţă sau de seară, efectuată complet sub supravegherea autorităţii competente, mulgerea test începînd nu mai devreme de 11 ore şi nu mai tîrziu de 13 ore de la mulgerea precedentă.

3. Cînd laptele este livrat de la mai multe exploataţii, probele pot fi prelevate numai atunci cînd laptele crud intră în unitatea de tratare sau procesare sau în centrul de colectare, cu condiţia ca examenele şi inspecţiile la faţa locului să fie efectuate în exploataţie.

4. Dacă rezultatele unui control au condus la suspiciunea adăugării de apă în lapte, vor fi prelevate probe de la toate exploataţiile care au luat parte la colectarea laptelui crud respectiv.

5. Ori de cîte ori este necesar, autorităţile veterinare competente vor preleva probe autentice, potrivit pct.2 al lit. a).

b) Dacă rezultatele controlului arată că nu a fost adăugată apa, laptele proaspăt poate fi folosit pentru producerea laptelui proaspăt de băut, a laptelui tratat termic sau a laptelui pentru fabricarea produselor pe bază de lapte destinate consumului uman.

(2) Unitatea de tratare şi/sau procesare trebuie să informeze autoritatea veterinară competentă atunci cînd standardele maxime fixate pentru numărul de germeni şi numărul celulelor somatice au fost atinse. Autoritatea veterinară competentă trebuie să ia măsurile corespunzătoare în acest sens.

(3) a) Dacă într-o perioada de 3 luni de la notificarea rezultatelor controalelor, la care se face referire la pct.1 lit. a) al acestui capitol şi al investigaţiilor prevăzute la cap. IV lit. D al prezentei anexe la prezenta Normă sanitară veterinară şi după ce standardele prevăzute la cap. IV al prezentei anexe la prezenta Normă sanitară veterinară au fost depăşite, laptele crud de la exploataţia respectivă nu îndeplineşte aceste standarde, exploataţia în cauză nu va mai fi autorizată să furnizeze laptele crud, pînă cînd acesta nu corespunde standardelor menţionate.

b) Laptele nu va fi folosit pentru consum uman dacă prezintă reziduuri de antibiotice peste limitele maxime admise menţionate în Norma sanitară veterinară ce stabileşte o procedură naţională pentru stabilirea limitelor reziduale maxime ale produselor medicamentoase veterinare în alimentele de origine animală.

CAPITOLUL IV

Standarde pentru acceptarea laptelui crud în
unităţile de tratare sau procesare

Pentru verificarea îndeplinirii acestor standarde se efectuează un test separat pe o probă reprezentativă de lapte crud, prelevată de la fiecare exploataţie.

A. Laptele crud de vacă

Fără a aduce atingere limitelor stabilite în Norma sanitară veterinară ce stabileşte o procedură naţională pentru stabilirea limitelor reziduale maxime ale produselor medicamentoase veterinare în alimentele de origine animală:

(1) Laptele crud de vacă destinat obţinerii laptelui tratat termic destinat consumului uman, laptelui fermentat, brînzei dulci, laptelui gelatinizat sau aromat şi a smîntînii, trebuie să îndeplinească următoarele standarde:

a) N.T.G. pe placă la 30oC (per ml) < 100 000¹

b) Numărul celulelor somatice (per ml) < 400 000²

...........................................................................................................................

¹- media geometrică într-o perioadă de 2 luni, cu cel puţin două probe lunar.

²- media geometrică într-o perioadă de 3 luni, cu cel puţin o probă lunar. Atunci cînd fazele producţiei de lapte variază considerabil în funcţie de sezon, autoritatea veterinară competentă este autorizată să aplice o metodă diferită de calcul a rezultatelor pe perioada lactaţiei scăzute.

(2) Laptele crud de vacă destinat fabricării produselor pe bază de lapte, altele decît cele la care se referă pct.1 al lit. A al prezentului capitol, trebuie să respecte următoarele standarde:

a) N.T.G. pe placă la 30oC (per ml) < 100 000¹;

b) Numărul celulelor somatice (per ml) < 400 000²

...........................................................................................................................

¹- media geometrică într-o perioadă de 2 luni, cu cel puţin doua probe lunar.

(3) Laptele crud de vacă destinat consumului uman direct şi laptele crud de vacă destinat fabricării produselor "obţinute din lapte crud" ale căror procese de fabricare nu includ nici un tratament termic trebuie:

a) să corespundă standardelor prevăzute de pct.1. al lit. A al prezentului capitol;

b) să corespundă următorului standard:

Staphilococcus aureus/ml:

n = 5

m = 500

M = 2 000

c = 2.

..............................................................................................................

¹ în care:

n = numărul probelor care formează eşantionul (proba medie) analizată;

m = valoarea - prag pentru un număr de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător, dacă numărul bacteriilor în toate probele nu depăşesc "m";

M = valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător, dacă numărul bacteriilor în una sau mai multe probe este M sau mai mare;

c = numărul probelor în care numărul bacteriilor poate fi între "m" si "M", eşantionul (proba medie) fiind considerat acceptabil dacă numărul de bacterii al celorlalte probe este "m" sau mai puţin.

B. Laptele crud de bivoliţă

(1) Laptele crud de bivoliţă destinat fabricării produselor pe bază de lapte, trebuie să îndeplinească următoarele standarde:

a) N.T.G. pe placă la 30oC (per ml) < 1 000 000¹;

b) Numărul celulelor somatice (per ml) < 500 000²;

¹- media geometrică într-o perioadă de 2 luni, cu cel puţin două probe lunar.

²- media geometrică într-o perioadă de 3 luni cu cel puţin o probă lunar.

(2) Laptele crud de bivoliţă destinat fabricării produselor obţinute din lapte crud ale căror procese de fabricare nu includ nici un tratament termic:

a) N. T.G. în plăci la 30oC/ml < 500 000

b) Număr de celule somatice /ml < 400 000

c) Staphylococcus aureus : similar laptelui de vacă.

C. Fără a aduce atingeri limitelor stabilite în Norma sanitară veterinară ce stabileşte o procedură naţională pentru stabilirea limitelor reziduale maxime ale produselor medicamentoase veterinare în alimentele de origine animală, laptele crud de capră, oaie şi bivoliţă trebuie să îndeplinească următoarele standarde:

(1) dacă este destinat fabricării laptelui tratat termic destinat consumului uman sau fabricării produselor pe bază de lapte tratat termic:

a) N.T.G. în plăci la 30oC/ml < 1.500 000

(2) dacă este destinat fabricării produselor "obţinute din lapte crud" printr-un proces tehnologic care nu implică nici un tratament termic:

a) N.T.G. în plăci la 30oC/ml < 500 000¹

D. Cînd valorile maxime ale standardelor stabilite la lit. A, B şi C ale prezentului capitol sînt depăşite şi cînd controalele indică un potenţial pericol pentru sănătatea publică, autoritatea veterinară competentă va lua măsurile corespunzătoare.

E. Îndeplinirea standardelor menţionate la lit. A , B şi C ale prezentului capitol se verifică pe o probă aleatorie, fie la colectarea laptelui de la exploataţie, fie la recepţia laptelui crud la unitatea de tratare sau procesare.

Anexa nr. 2

la Norma sanitară veterinară

privind condiţiile de sănătate

pentru producerea şi

comercializarea laptelui

crud, a laptelui tratat termic

şi a produselor pe bază de lapte

CAPITOLUL I

Condiţii generale pentru aprobarea unităţilor
de tratare şi a unităţilor de procesare

Unităţile de tratare şi unităţile de procesare trebuie să aibă cel puţin:

(1) a) un spaţiu de lucru de mărime suficientă pentru ca activitatea să se desfăşoare în condiţii igienice adecvate. Procesul construcţiei va fi conceput şi realizat astfel, încît să excludă contaminarea materiilor prime şi a produselor la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară;

b) producerea laptelui tratat termic sau fabricarea produselor pe bază de lapte care pot prezenta un risc de contaminare pentru alte produse la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară, trebuie sa fie efectuată într-o zonă de lucru net separată.

(2) În zonele în care sînt preparate, manipulate şi procesate materiile prime sau sînt obţinute produsele la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară, trebuie să existe:

a) pardoseală rezistentă, impermeabilă, necorodabilă, uşor de igienizat şi dezinfectat, construită astfel, încît sa faciliteze scurgerea apei şi să fie prevăzută cu echipamente pentru eliminarea apei;

b) pereţi rezistenţi cu suprafeţe netede, uşor de curăţat, impermeabili, acoperiţi cu materiale de culoare deschisă;

c) tavan sau acoperiş căptuşite cu materiale uşor de igienizat şi dezinfectat în spaţiile unde sînt depozitate, manipulate, preparate sau procesate materiile prime neambalate;

d) uşi din materiale necorodabile, uşor de igienizat;

e) ventilaţie adecvată şi, unde este necesar, facilităţi pentru evacuarea corespunzătoare a aburilor şi vaporilor;

f) iluminare naturală sau artificială adecvată;

g) un număr adecvat de facilităţi pentru igienizarea şi dezinfectarea mîinilor, cu apă caldă şi rece curentă sau apă premixată la o temperatură adecvată. În spaţiile de lucru şi toalete, robinetele nu trebuie sa fie acţionate manual. Spălătoarele pentru mîini trebuie sa fie prevăzute cu substanţe pentru igienizare şi dezinfectare şi mijloace igienice de uscare a mîinilor;

h) facilităţi pentru igienizarea uneltelor, a echipamentelor şi a instalaţiilor.

(3) a) Spaţiilor de păstrare a materiilor prime şi produselor la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară le sînt necesare aceleaşi condiţii, prevăzute în pct.2 lit. a) - f) ale prezentului capitol, cu excepţia:

1. camerelor de răcire şi refrigerare, atunci cînd pardoseala este uşor de igienizat şi dezinfectat şi construită astfel, încît să permită drenarea apei;

2. camerelor de congelare şi congelare joasă, atunci cînd pardoseala este uşor de igienizat, impermeabilă şi imputrescibilă. În asemenea cazuri, trebuie sa fie disponibilă o instalaţie de răcire suficient de puternică pentru a menţine materiile prime şi produsele la temperaturile precizate în prezenta Norma sanitară veterinară;

b) Capacitatea camerelor de depozitare trebuie să fie adecvată, pentru a păstra materiile prime folosite şi produsele la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară în condiţii corespunzătoare.

(4) Facilităţi pentru manipularea igienică şi protejarea materiilor prime şi a produselor finite neambalate sau preambalate pe durata încărcării sau descărcării;

(5) Mijloace corespunzătoare şi eficiente de protecţie împotriva dăunătorilor;

(6) Instrumente şi echipamente de lucru care vin în contact direct cu materiile prime şi produsele, confecţionate din materiale rezistente, necorodabile, uşor de igienizat şi dezinfectat;

(7) Containere speciale cu închidere ermetică, necorodabile, pentru materiile prime sau produsele care nu sînt destinate consumului uman. Cînd astfel de materii prime sau produse sînt transportate prin conducte, acestea trebuie sa fie construite şi instalate astfel, încît să evite orice risc de contaminare a celorlalte materii prime şi produse;

(8) Facilităţi corespunzătoare pentru igienizarea şi dezinfectarea echipamentului şi ustensilelor;

(9) Sisteme de evacuare a apei reziduale care să corespundă condiţiilor de igienă prevăzute de legislaţia în vigoare;

(10) Sursă de apă potabilă trebue să respecte cerinţele sanitare veterinare privind calitatea apei potabile destinată utilizării în unităţile de industrie alimentară şi în fermele de creştere a animalelor. Aprovizionarea cu apă nepotabilă este autorizată în cazuri excepţionale, pentru producerea vaporilor, pentru instalaţiile de stingere a incendiilor şi pentru echipamentele de răcire, cu condiţia ca reţeaua de conducte instalată în acest scop să nu prezinte risc direct sau indirect de contaminare a produselor la care face referire prezenta Normă sanitară veterinară. Conductele de apă nepotabilă trebuie să se distingă clar de cele folosite pentru apa potabilă;

(11) Vestiar - filtru care să cuprindă un număr corespunzător de spaţii cu pereţi netezi, impermeabili, lavabili, cu pardoseli uşor de igienizat şi dezinfectat şi construite astfel, încît să permită drenarea apei, spălătoare şi toalete igienice. Acestea din urmă nu trebuie să se deschidă direct în spaţiile de lucru. Chiuvetele trebuie să fie dotate cu substanţe pentru igienizare şi dezinfecţie şi mijloace igienice pentru uscarea mîinilor. Robinetele nu trebuie să fie acţionate manual;

(12) Un spaţiu adecvat, complet echipat pentru utilizare exclusivă de către autoritatea veterinară competentă în cazul în care volumul de producţie necesită prezenţa periodică sau permanentă a autorităţii menţionate;

(13) Un spaţiu separat sau un dulap cu cheie pentru stocarea detergenţilor, dezinfectantelor şi substanţelor similare;

(14) Un spaţiu separat sau un dulap cu cheie pentru stocarea materialelor de igienizare şi întreţinere;

(15) Facilităţi corespunzătoare pentru igienizarea şi dezinfecţia containerelor folosite pentru transportul laptelui şi al produselor pe bază de lapte, lichide sau deshidratate. Astfel de facilităţi nu sînt obligatorii dacă există posibilitatea ca mijloacele de transport să fie igienizate şi dezinfectate în locuri speciale aprobate de autoritatea veterinară competentă.

CAPITOLUL II

Condiţii generale de igienă pentru unităţile
de tratare şi unităţile de procesare

A. Condiţii generale de igienă aplicabile spaţiilor, echipamentelor şi instrumentelor

(1) Echipamentele şi instrumentele folosite la manipularea sau obţinerea materiilor prime şi produselor, pardoselile, tavanele sau izolaţia acoperişurilor, pereţii şi paravanele, trebuie păstrate în condiţii de igienă, astfel încît să nu constituie o sursă de contaminare pentru materiile prime şi pentru produse.

(2) Spaţiile în care sînt obţinute şi/sau depozitate laptele şi produsele pe bază de lapte trebuie prevăzute cu sisteme de protecţie care să prevină intrarea oricăror animale sau insecte indezirabile. Rodenticidele, insecticidele, dezinfectantele şi orice alte substanţe cu potenţial toxic se păstrează în spaţii sau dulapuri speciale cu cheie. Folosirea lor trebuie să nu prezinte vreun risc de contaminare a materiilor prime sau a produselor.

(3) Suprafeţele de lucru, instrumentele şi echipamentele de lucru se folosesc numai la fabricarea produselor pentru care a fost obţinută autorizarea.

(4) Apa potabilă trebuie folosită în toate scopurile. Excepţional, apa nepotabilă poate fi folosită pentru echipamentele de răcire, producerea aburului şi în caz de incendiu, cu condiţia ca reţeaua de conducte instalate în scopul utilizării apei nepotabile să nu prezinte nici un risc de contaminare a materiilor prime şi a produselor la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară.

(5) Dezinfectantele şi substanţele similare trebuie să fie aprobate pentru utilizare în industria alimentară conform procedurii naţionale şi folosite astfel încît să nu aibă efecte adverse asupra utilajelor, echipamentului, materiilor prime şi produselor la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară. Containerele în care sînt depozitate substanţele respective trebuie să fie uşor identificabile şi să poarte etichete cu instrucţiuni de folosire. Folosirea dezinfectantelor şi a altor substanţe similare trebuie să fie urmată de spălare şi clătire cu apă potabilă.

B. Condiţii generale de igienă aplicabile personalului

(1) Personalul va fi, în permanenţă, în stare de curăţenie absolută. Această cerinţă se aplică în special persoanelor care manipulează materii prime neambalate, expuse şi produselor la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară. In mod special:

a) personalul trebuie să poarte echipament de lucru corespunzător şi curat, precum şi bonete care să le acopere tot părul;

b) personalul desemnat să manipuleze şi să prepare materiile prime şi produsele la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară, trebuie să-şi spele mîinile cel puţin de fiecare dată cînd este reluat lucrul şi/sau cînd s-a produs o contaminare. Rănile de pe piele trebuie sa fie acoperite cu un material impermeabil;

c) se interzice fumatul, scuipatul, mîncatul sau băutul în spaţiile în care materiile prime şi produsele la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară sînt prelucrate sau depozitate.

(2) Conducătorul unităţii va lua toate măsurile necesare pentru a preveni manipularea materiilor prime şi produselor la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară de către persoanele ce pot contamina aceste produse, pînă cînd nu este evident că pot face acest lucru fără nici un risc. În momentul angajării, orice persoană care va manipula materii prime şi produsele la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară, va dovedi, printr-un act medical că nu prezintă impiedimente medicale pentru "lucrul cu laptele şi produsele pe baza de lapte". Supravegherea medicală a personalului este reglementată de legislaţia naţională în vigoare.

CAPITOLUL III

Cerinţe speciale pentru aprobarea centrelor de colectare

Pe lîngă cerinţele generale stabilite în cap. I al prezentei anexe la prezenta Normă sanitară veterinară, centrele de colectare trebuie să dispună cel puţin de:

(1) echipamente de răcire sau mijloace corespunzătoare pentru răcirea laptelui şi, dacă laptele este depozitat în centrul de colectare, o instalaţie de depozitare la rece;

(2) centrifugi şi orice alte aparate necesare purificării fizice a laptelui, dacă laptele este purificat la centrul de colectare.

CAPITOLUL IV

Cerinţe speciale pentru aprobarea centrelor de standardizare

Pe lîngă cerinţele generale stabilite în cap. l al prezentei anexe, centrele de standardizare trebuie să aibă cel puţin:

(1) containere pentru depozitarea la rece a laptelui crud, echipamente pentru standardizare şi containere pentru depozitarea laptelui standardizat;

(2) centrifugi sau orice alte aparate pentru purificarea fizică a laptelui.

CAPITOLUL V

Cerinţe speciale pentru aprobarea unităţilor de tratare
şi a unităţilor de procesare a laptelui

Pe lîngă cerinţele generale stabilite în cap. I al prezentei anexe, unităţile de tratare şi unităţile de procesare a laptelui trebuie să aibă cel puţin:

(1) echipamente pentru umplerea mecanică şi sigilarea automată, după umplerea containerelor destinate ambalării laptelui tratat termic, destinat consumului, şi a produselor pe bază de lapte în stare lichidă, în măsura în care astfel de operaţii sînt efectuate în unitate. Această cerinţă nu se aplică putinilor, bidoanelor şi containerelor cu capacitatea mai mare de 4 litri. În cazul producţiei limitate de lapte tratat termic destinat consumului, autoritatea veterinară competentă poate autoriza metode alternative pentru folosirea de mijloace de umplere şi sigilare care nu sînt automate, cu condiţia ca astfel de metode să asigure igiena produsului finit;

(2) echipamente pentru răcirea şi depozitarea la rece a laptelui tratat termic, a produselor pe bază de lapte în formă lichidă şi a laptelui crud, în măsura în care astfel de operaţii se efectuează în unitate. Spaţiile de depozitare la rece trebuie să fie echipate cu aparate de măsurare şi înregistrare a temperaturii corect calibrate şi verificate;

(3) a) un spaţiu special amenajat pentru depozitarea containerelor şi/sau a materiilor prime destinate fabricării containerelor, în cazul ambalării în containere de unică folosinţă;

b) un spaţiu special amenajat pentru depozitarea containerelor şi a echipamentelor destinate igienizării mecanice, spălării şi dezinfectării lor, în cazul ambalării în containere reutilizabile;

(4) containere pentru depozitarea laptelui crud, echipamente de standardizare şi containere pentru depozitarea laptelui standardizat;

(5) dacă este cazul, centrifugi sau oricare alte mijloace destinate purificării fizice a laptelui;

(6) a) în cazul unităţilor de tratare - echipamente pentru tratare termică, autorizate de autoritatea veterinară competentă şi prevăzute cu:

1.control automat al temperaturii;

2. termometru de înregistrare;

3.dispozitiv automat de siguranţă care previne tratarea termică insuficientă;

4. sistem adecvat de siguranţă care să prevină amestecul laptelui tratat termic cu laptele incomplet tratat termic;

5. dispozitiv automat de înregistrare pentru siguranţa sistemului sau un sistem de monitorizare a eficacităţii sistemului. Atunci cînd autorizează unităţile, autorităţile veterinare competente pot autoriza diferite echipamente cu garanţii de performanţă echivalentă şi asigurări echivalente cu privire la condiţiile de igienă;

b) în cazul unităţilor de procesare, în măsura în care astfel de operaţii sînt efectuate în aceste unităţi, echipamente şi metode utilizate pentru încălzire, termizare sau tratare termică ce respectă condiţiile de igienă;

(7) echipamente pentru răcirea, ambalarea şi depozitarea produselor pe bază de lapte congelat, în măsura în care astfel de operaţii sînt efectuate în unitate;

(8) echipamente de uscare şi ambalare a produselor pe bază de lapte sub formă deshidratată, în măsura în care astfel de operaţii sînt efectuate în unitate.

CAPITOLUL VI

Cerinţe de igienă cu privire la spaţiile destinate echipamentelor
şi personalului din unităţile de tratare şi unităţile de
procesare a laptelui

Pe lîngă cerinţele generale stabilite în cap. II al prezentei anexe, unităţile de tratare sau de procesare a laptelui trebuie să respecte următoarele cerinţe:

(1) în unităţile de tratare sau de procesare a laptelui este strict necesară evitarea contaminării încrucişate între operaţiuni prin echipamente, ventilaţie sau personal. Atunci cînd este necesar şi pe baza analizei de risc la care se referă pct.14 al prezentei Norme sanitare veterinare, spaţiile destinate procesului de producţie vor fi separate în zone umede şi zone uscate, fiecare respectînd condiţiile proprii de funcţionare;

(2) după fiecare transport, containerele şi rezervoarele folosite pentru transportul laptelui crud către centrul de colectare sau de standardizare a laptelui sau către unitatea de tratare sau procesare a acestuia, trebuie să fie igienizate şi dezinfectate imediat, înaintea refolosirii;

(3) echipamentele, containerele şi instalaţiile care vin în contact pe durata producţiei cu lapte sau cu produse pe bază de lapte sau cu alte materii prime perisabile, trebuie să fie igienizate si dezinfectate, în conformitate cu frecvenţa şi procedurile la care se referă pct.28 al prezentei Norme sanitare veterinare;

(4) spaţiile destinate tratării laptelui trebuie să fie igienizate conform frecvenţei şi procedurilor prevăzute în pct.28 al prezentei Norme sanitare veterinare;

(5) pentru igienizarea altor echipamente, containere şi instalaţii care vin în contact cu produsele pe bază de lapte stabile din punct de vedere microbiologic şi a spaţiilor în care sînt depozitate astfel de produse, proprietarul sau conducătorul unităţii va întocmi un program de igienizare, pe baza analizei de risc prevăzută de pct.28 al prezentei Norme sanitare veterinare. Acest program trebuie să corespundă condiţiilor la care se referă pct.1. al acestui capitol şi să asigure eliminarea oricăror riscuri posibile.

Anexa nr. 3

la Norma sanitară veterinară

privind condiţiile de sănătate

pentru producerea şi

comercializarea laptelui

crud, a laptelui tratat termic

şi a produselor pe bază de lapte

CAPITOLUL I

Cerinţele pentru fabricarea laptelui tratat

termic destinat consumului şi a produselor pe bază de lapte

A. Cerinţele pentru producerea laptelui de băut tratat termic

(1) Laptele tratat termic destinat consumului uman trebuie să fie obţinut din lapte crud, care corespunde standardelor stabilite în cap. IV al anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară.

(2) a) După recepţionarea de către o unitate de tratare, dacă nu este tratat termic în decurs de 4 ore de la recepţie, laptele crud trebuie răcit la o temperatură care nu depăşeşte +6oC şi menţinut la această temperatură pînă la tratarea termică.

b) Dacă laptele crud de vacă nu este supus tratamentului termic în decursul a 36 ore de la recepţionare, se va efectua un nou test al acestui lapte înainte de tratare. Dacă se determină, prin metode directe sau indirecte, că N.T.G pe placă la 30oC din lapte depăşeşte 300 000/ml, laptele respectiv nu va fi folosit pentru producerea laptelui tratat termic de băut.

(3) a) Producerea laptelui tratat termic de băut va include toate masurile necesare, în special verificări prin prelevări de probe aleatorii, în vederea determinării:

N.T.G, pentru a se asigura că:

- laptele crud, dacă nu este tratat în decursul a 36 ore de la recepţie, să nu depăşească, imediat înaintea tratării termice, un număr N.T.G. pe placă la 30oC de 300 000/ml în cazul laptelui de vacă;

- laptele care a fost supus unei pasteurizări anterioare are, imediat înaintea celui de-al doilea tratament termic, un N.T.G. pe placă la 30oC ce nu depăşeşte 100 000/ml;

Prezenţa apei în exces în lapte:

- Laptele tratat termic de băut va fi supus controalelor periodice, pentru a se determina prezenţa apei în exces, prin verificarea punctului de îngheţ; în acest scop trebuie stabilit un sistem de control sub supravegherea autorităţii veterinare competente. Cînd este detectată apa în exces, autoritatea veterinară competentă va lua măsurile corespunzătoare.

b) La stabilirea sistemului de control, autoritatea veterinară competentă va ţine cont de:

- rezultatele controalelor laptelui crud la care se referă cap. III lit. D pct.1 din anexa nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară şi în special media şi variaţiile valorilor determinate;

- efectul depozitării şi procesării laptelui asupra punctului de îngheţ al acestuia în condiţiile Bunei Practici de Fabricare (Good Manufacturing Practices - GMP).

c) Autoritatea veterinară competentă centrală trebuie să comunice factorilor interesaţi toate detaliile sistemului de control care se aplică şi justificarea acestuia.

d) Laptele tratat termic de băut poate fi supus oricărui test care oferă indicaţii asupra condiţiilor microbiologice ale laptelui înainte de tratamentul termic. Regulile pentru aplicarea unor astfel de teste şi criteriile ce trebuiesc îndeplinite în această privinţă, se stabilesc de către autoritatea veterinară centrală.

(4) a) Laptele pasteurizat trebuie:

- să fie obţinut prin mijloace care includ un tratament termic la temperatură înaltă de scurta durată, cel puţin 71,7oC pentru 15 secunde sau orice altă combinaţie echivalentă, sau printr-un proces de pasteurizare care foloseşte o combinaţie timp-temperatură diferită pentru a obţine un efect echivalent;

- să indice o reacţie negativă la testul fosfatazei şi o reacţie pozitivă la testul peroxidazei. Totuşi, este autorizată producerea de lapte pasteurizat care indică o reacţie negativă la testul peroxidazei cu condiţia ca laptele să poarte inscripţia "pasteurizat la înaltă temperatură";

- să fie răcit la o temperatură care nu depăşeşte + 6oC imediat după pasteurizare.

b) Laptele UHT trebuie:

- să fie obţinut prin tratarea laptelui crud la un flux continuu de căldură prin aplicarea unui tratament termic la temperatură înaltă pentru scurt timp (nu mai mică de +135oC pentru cel puţin o secundă), cu scopul final de a distruge toate microorganismele şi sporii lor, folosind recipiente aseptice: opace sau containere opace în urma ambalării, dar astfel încît modificările chimice, fizice şi organoleptice să fie minime,

- să fie depozitat astfel încît, la prelevarea de probe aleatorii pentru verificări, să nu apară deteriorări ale produsului sau recipientelor, după ce a fost supus la o temperatura de +30oC timp de 15 zile într-un container închis. Dacă e necesar, se pot efectua astfel de teste prin menţinerea laptelui la temperatura de +55oC timp de şapte zile, într-un container închis;

- atunci cînd procesul de tratare a laptelui la "temperatură foarte înaltă" este realizat prin contact direct al laptelui cu aburul, acesta trebuie să fie obţinut din apă potabilă care nu transferă materii sau substanţe străine laptelui şi induce efecte adverse. Mai mult ca atît, folosirea acestui proces nu trebuie să aibă ca rezultat o schimbare a conţinutului de apă din laptele tratat.

c) Laptele sterilizat trebuie:

- sa fie obţinut prin încălzire şi sterilizare în ambalaje ermetic închise sau în containere cu condiţia ca ermetizarea acestora să rămînă intactă;

- în cazul prelevării de probe aleatorii, să nu apară deteriorări ale produsului după ce a fost menţinut la o temperatură de +30oC timp de 15 zile, într-un container închis. Dacă e necesar se pot efectua astfel de teste prin menţinerea laptelui la temperatura de +55oC timp de şapte zile, într-un container închis.

d) Laptele pasteurizat care a fost supus unei pasteurizări la temperatură înaltă, laptele UHT şi laptele sterilizat pot fi produse din laptele crud care a fost supus termizării sau unui tratament termic iniţial într-o altă unitate. În acest caz, combinaţia timp - temperatură stabilită, trebuie să fie mai scăzută sau echivalentă pasteurizării, iar laptele trebuie să indice o reacţie pozitivă la testul peroxidazei, efectuat înainte de al doilea tratament termic. Această practică trebuie să fie notificată autorităţii veterinare competente. Menţionarea primului tratament trebuie să fie făcută pe documentul prevăzut la pct.8 la lit. h al prezentei Norme sanitare veterinare. Laptele pasteurizat poate fi produs din lapte crud care a fost supus numai termizării iniţiale, în aceleaşi condiţii.

e) Procesele de încălzire, temperaturile şi durata încălzirii în vederea pasteurizării, laptele UHT şi sterilizat, tipurile de echipamente de tratare termică a laptelui, valvele de scurgere şi tipurile dispozitivelor de control şi înregistrare a temperaturii, vor fi aprobate de către autoritatea veterinară centrală în conformitate cu standardele internaţionale.

g) Înregistrările obţinute în timpul procesului de tratare termică a laptelui, se datează şi se păstrează timp de doi ani de zile, astfel încît să poată fi prezentate la solicitarea autorităţilor desemnate pentru verificarea unităţii. În cazul produselor perisabile microbiologic, perioada de păstrare a înregistrărilor poate fi redusă la perioada de timp de două luni după perioada minimă de valabilitate.

(5) Laptele tratat termic de băut trebuie:

a) să corespundă standardelor microbiologice stabilite în cap. II al prezentei anexe la prezenta Normă sanitară veterinară;

b) să nu conţină substanţe farmacologic active peste limitele maxime admise în Norma sanitară veterinară care stabileşte procedura naţională pentru stabilirea limitelor reziduale maxime ale produselor medicamentoase veterinare în alimentele de origine animală, iar cantitatea totală a reziduurilor de antibiotice nu trebuie să depăşească o valoare fixată conform procedurii stabilite în Norma sanitară veterinară menţionată.

B. Cerinţe pentru laptele destinat fabricării produselor lactate

(1) a) În cazul produselor fabricate din lapte, proprietarul sau conducătorul unităţii de procesare trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că acesta este tratat termic sau folosit crud:

- în cel mult 36 de ore de la recepţie, dacă laptele este păstrat la o temperatură ce nu depăşeşte +6oC;

- în cel mult 48 de ore de la recepţie, dacă laptele este păstrat la o temperatură ce nu depăşeşte +4oC;

- în cel mult 72 de ore în cazul laptelui de bivoliţă, oaie şi capră.

b) Din motive tehnologice care privesc obţinerea anumitor produse pe bază de lapte, autorităţile veterinare competente pot autoriza ca timpii şi temperaturile la care se referă lit. a) să fie modificate cu informarea persoanelor interesate asupra acestor derogări şi asupra motivelor tehnice ale acestora.

(2) Laptele tratat termic destinat fabricării produselor pe bază de lapte, trebuie să fie obţinut din lapte crud care respectă standardele stabilite în cap. IV al anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară.

(3) Laptele tratat termic trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) laptele termizat trebuie:

- în cazul laptelui de vacă, să fie obţinut din lapte crud cu N.T.G. pe placa la 30oC, imediat înainte de termizare, care nu depăşeşte 300.000/ml, dacă laptele respectiv nu este tratat termic într-o perioadă de 36 de ore de la recepţia lui în unitate;

- să fie obţinut printr-un tratament aşa cum este definit în pct.4 lit. f) a prezentei Norme sanitare veterinare;

- dacă este folosit pentru producerea laptelui pasteurizat, a laptelui UHT sau a laptelui sterilizat, să corespundă următoarelor standarde, înainte de tratare: N.T.G. pe placă la 30oC < 100.000 / ml.

b) laptele pasteurizat trebuie:

- să fie obţinut prin mijloace de tratare termică ce implică o temperatură înaltă pentru un timp scurt, cel puţin 71,7o C pentru 15 secunde sau alte combinaţii echivalente, sau

- printr-un proces de pasteurizare folosind combinaţii de timp şi temperatură, diferite pentru a obţine un efect echivalent;

- să indice o reacţie negativă la testul fosfatazei şi o reacţie pozitivă la testul peroxidazei. Producerea laptelui pasteurizat care indică o reacţie negativă la testul peroxidazei este autorizată cu condiţia ca laptele să poarte inscripţia "pasteurizat la temperatură înaltă";

- laptele UHT trebuie să fie obţinut prin tratamentul termic al laptelui crud la un flux continuu de căldură, ce implică aplicarea unei temperaturi înalte pentru un timp scurt, nu mai puţin de +135oC pentru cel puţin o secundă, scopul final al acestui tratament fiind distrugerea oricăror microorganisme si a sporilor lor, cu modificări minime chimice, fizice si organoleptice ale laptelui.

CAPITOLUL II

Criterii microbiologice pentru produse
pe bază de lapte şi lapte de băut

A. Criterii microbiologice pentru anumite produse pe bază de lapte la livrarea din unitatea de procesare

(1) Criterii obligatorii - Microorganisme patogene

Tipul de microorganism	Produs	Standard (ml, g) (a)
Listeria monocytogenes	brănzeturi, altele decăt brănza tare	Absent la 25 g (c) n=5, c=0
	- alte produse ( b)	absent la 1 g
Salmonella spp.	- toate produsele cu excepţia laptelui - praf	Absent la 1 g
	- lapte - praf	Absent la25 g (c)n = 5, c=0

1.1. Suplimentar, microorganismele patogene şi toxinele acestora nu trebuie să fie prezente în cantităţi care să afecteze sănătatea publică.

(a)Unde:

n = numărul de probe care formează eşantionul (proba medie) analizat;

m = valoarea-prag pentru un număr de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii în toate probele nu depăşesc "m";

M = valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii în una sau mai multe probe este M sau mai mare;

c = numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi între "m" şi "M", eşantionul (proba medie) fiind considerat acceptabil dacă numărul de bacterii al celorlalte probe este "m" sau mai puţin.

(b) testarea nu este obligatorie pentru laptele sterilizat şi produsele pe bază de lapte dacă tratamentul termic a fost aplicat după preambalare sau ambalare.

1.2. Dacă valorile din standardele menţionate sînt depăşite, produsele se exclud de la consumul uman şi se retrag de la comercializare, conform pct.28 lit. e) si f) al prezentei Norme sanitare veterinare.

1.3. Programul prelevării probelor va fi stabilit în funcţie de natura produselor şi de analiza de risc.

(2) Criterii analitice - organisme care indică igiena deficitară

Tipul de microorganism	Produs	Standard(ml,g)
Staphilococcus aureus	Brînză obţinută din lapte crud şi lapte termizat	m = 1000 M = 10000n = 5 c = 2
	Brînză moale (preparată din lapte tratat termic)	m = 100 M = 1000n = 5 c = 2
	Brînza proaspătăLapte - prafProduse pe bază de lapte congelate (inclusiv îngheţată)	m = 10 M = 100n = 5 c = 2
Esherichia coli	Brînză preparată din lapte crud şi din lapte termizat	m = 10000M = 100000n = 5 c = 2
	Brînza moale (preparată din lapte tratat termic)	m = 100 M = 100n = 5 c = 2

2.1. În toate cazurile în care valorile acestor standarde sînt depăşite, va fi verificată implementarea metodelor de monitorizare a punctelor critice aplicate în unitatea de procesare, conform pct.28 al prezentei Norme sanitare veterinare. Autoritatea veterinară competentă va fi informată de măsurile corective incluse în sistemul de monitorizare a producţiei, pentru prevenirea repetării situaţiilor de neconformitate.

2.2. Suplimentar, în cazul sortimentelor de brînză din lapte proaspăt şi din lapte termizat şi al sortimentelor de brînză moale, ori de cîte ori este depăşita valoarea M, se efectuează analize pentru depistarea şi tipizarea tulpinilor de Staphilococcus aureus sau E. coli enterotoxigene, considerate prezumtiv patogene şi, de asemenea, dacă este necesar, depistarea posibilei prezenţe a toxinelor stafilococice în astfel de produse, prin utilizarea unor metode ce vor fi stabilite conform procedurii elaborate de autoritatea veterinară centrală. Dacă tulpinile menţionate sînt identificate şi/sau se găsesc enterotoxine stafilococice, toate loturile sau şarjele implicate vor fi retrase de la comercializare. În acest caz, autoritatea veterinară competentă va fi informată despre analizele efectuate şi rezultatele acestora, conform prevederilor pct.28 lit. e) al prezentei Norme sanitare veterinare, precum şi despre acţiunile întreprinse pentru retragerea loturilor sau şarjelor suspecte şi măsurile corective introduse în sistemul de monitorizare a producţiei.

(3) Organisme indicator - linii directoare

Tipul de microorganism	Produs	Standard (ml, g)
Bacterii coliforme la 30oC	Produse lichide pe bază de lapte	m = 0 M = 5n = 5 c = 2
	Unt obţinut din lapte pasteurizat sau smăntăna	m = 0 M = 10n = 5 c = 2
	Brănză moale (obţinută din lapte tratat termic)	m = 10000 M = 100000n = 5 c = 2
	Produse pe bază de lapte - praf	m = 0 M = 10n = 5 c = 2
	Produse pe bază de lapte congelate (inclusiv îngheţată)	m = 10 M = 100n = 5 c = 2
Numărul total de germeni	Produse lichide nefermentate pe bază de lapte tratat termic (a)	m = 50000 M = 100000n = 5 c = 2
	Produse pe bază de lapte congelate ( inclusiv îngheţată)(b)	m = 100000 M = 500000n = 5 c = 2

(a)- după incubaţia la 6oC pentru cinci zile (număr total de germeni pe placă la 21oC);

(b) - număr de germeni pe placă la 30oC.

Aceste linii directoare trebuie să ajute producătorii pentru a asigura organizarea corespunzătoare în vederea implementării sistemului şi procedurilor de autocontrol în unitatea de procesare.

(4) Suplimentar, produsele pe bază de lapte sub formă lichidă sau de gel care au fost supuse tratamentului UHT sau sterilizării şi care sînt destinate conservării la temperatura camerei, după incubare la 30oC timp de 15 zile, trebuie să respecte următoarele standarde:

a) N.T.G. pe placă la 30oC (per 0,1 ml): < 10

b) caracteristici organoleptice : normale

B. Criterii microbiologice pentru laptele de băut

(1) Laptele crud de vacă pentru băut trebuie să corespundă după ambalare următoarelor standarde:

a) N.T.G. pe placă la 30oC (per ml) : < 50.000¹

b) 1. Staphylococcus aureus (per ml): m=100 M = 500

n = 5, c = 2

2. Salmonella : absentă la 25 g;

n = 5, c = 0,

..............................................................................................................

¹- media geometrică pe o perioada de două luni cu cel puţin două probe lunar;

n - numărul probelor care formează eşantionul (proba medie) analizat;

m = valoarea - prag pentru un număr de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii în toate probele nu depăşeşte "m";

M = valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii în una sau mai multe probe este M sau mai mare;

c = numărul probelor în care numărul bacteriilor poate fi între "m" şi "M", eşantionul(proba medie) fiind considerat acceptabil;

c) suplimentar, microorganismele patogene şi toxinele acestora nu trebuie să fie prezente în cantităţi care să afecteze sănătatea consumatorilor.

(2) În cazul verificărilor efectuate în unităţile de tratare, prin prelevări de probe aleatorii, laptele pasteurizat trebuie să corespundă următoarelor standarde microbiologice ^a)

Microorganisme patogene: absente la 25 g;

m = 0, M = 0

n = 5, c = 0,

Bacterii coliforme (per ml): m = 0, M = 5

n = 5, c = 1 după incubaţia la 6o C pentru 5 zile

N.T.G. pe placă la 21oC (per ml) : n = 5, c = 1, M = 5 x 10⁵

m = 5 x 10⁴,

..............................................................................................................

^a) - media geometrică pe o perioadă de două luni cu cel puţin două prelevări pe lună;

n = numărul probelor care formează eşantionul (proba medie) analizat;

m = valoarea - prag pentru un număr de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii în toate probele nu depăşeşte "m";

M = valoarea maximă a numărului de bacterii: rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii în una sau mai multe probe este M sau mai mare;

c = numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi între "m" şi "M", eşantionul(proba medie) fiind considerat acceptabil.

(3) În cazul verificărilor efectuate în unităţile de tratare, prin prelevări aleatorii, laptele sterilizat şi laptele UHT, după incubaţie la 30oC timp de 15 zile, trebuie să corespundă următoarelor standarde:

a) N.T.G. pe placa la 30oC : < 10 (per 0,1 ml)

b) caracteristici organoleptice : normale

c) substanţe farmacologic active: să nu depăşească limitele maxime admise stabilite în Norma sanitară veterinară ce stabileşte o procedură naţională pentru stabilirea limitelor reziduale maxime ale produselor medicamentoase veterinare în alimentele de origine animală;

d) suma totală a reziduurilor tuturor substanţelor nu trebuie să depăşească valoarea fixată în Norma sanitară veterinară ce stabileşte o procedură naţională pentru stabilirea limitelor reziduale maxime ale produselor medicamentoase veterinare în alimentele de origine animală.

(4) Cînd valoarea maximă a standardelor şi criteriile obligatorii sînt depăşite şi cînd investigaţiile ulterioare indică un pericol potenţial pentru sănătatea publică, autoritatea veterinară competentă va adopta măsurile corespunzătoare.

C. Cînd se consideră necesar, conform procedurii elaborate de către autoritatea veterinară centrală, pot fi stabilite reguli detaliate pentru aplicarea acestui capitol şi în special:

a) criterii privind laptele de băut şi produsele pe bază de lapte, altele decît cele de la lit. A si B ale prezentului capitol;

b) criterii microbiologice aplicabile în condiţiile autocontrolului efectuat de proprietarul sau conducătorul unităţii.

CAPITOLUL III

Preambalarea şi ambalarea

(1) Preambalarea şi ambalarea trebuie să fie efectuate în condiţii de igienă, în spaţii special amenajate în acest scop.

(2) Fără a aduce atingere legislaţiei naţionale în vigoare, preambalarea şi ambalarea trebuie să satisfacă regulile de igienă, iar materialele folosite să fie suficient de rezistente pentru a proteja efectiv produsele la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară.

(3) a) Îmbutelierea, umplerea containerelor cu lapte tratat termic şi produse pe bază de lapte lichide, sigilarea containerelor şi ambalarea trebuie să fie efectuate mecanic.

b) În cazul unei producţii limitate, autorităţile competente pot autoriza metode de sigilare care nu sînt automate, cu condiţia ca aceste metode să asigure aceleaşi garanţii referitoare la igienă.

(4) a) Materialele folosite la preambalare şi ambalare nu pot fi refolosite pentru produsele la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară, cu excepţia anumitor tipuri de containere refolosibile numai după igienizarea şi dezinfectarea lor.

b) Sigilarea trebuie să fie efectuată în unitatea în care a fost aplicat ultimul tratament termic al laptelui de băut şi/sau al produselor lichide pe bază de lapte, imediat după umplerea containerelor, prin intermediul dispozitivelor de sigilare care asigură caracteristicile produsului împotriva oricăror acţiuni din exterior.

c) Sistemul de sigilare trebuie să fie conceput astfel încît la deteriorarea recipientului sau containerului să fie uşor evidenţiată.

(5) a) În vederea controlului, proprietarul sau conducătorul unităţii trebuie să asigure, suplimentar la informaţiile prevăzute în capitolul IV al prezentei anexe, că următoarele informaţii sînt trecute, vizibil şi lizibil, pe ambalajul laptelui tratat termic şi al produselor pe bază de lapte lichide:

- tipul tratamentului termic la care a fost supus laptele,

- indicaţie, codificată sau nu, a datei ultimului tratament termic la care a fost supus produsul în cauză,

- în cazul laptelui pasteurizat, temperatura la care trebuie păstrat şi depozitat produsul.

b) Aceste detalii nu sînt strict necesare pe recipientele de sticlă refolosibile.

(6) Prin derogare de la pct.1 al prezentului capitol, obţinerea produsului finit şi operaţiunile de preambalare şi ambalare se pot desfăşura în acelaşi spaţiu dacă ambalarea şi împachetarea se efectuează conform pct.2 al prezentului capitol şi se îndeplinesc următoarele condiţii:

a) spaţiu suficient larg şi echipat astfel încît să se asigure igiena tuturor operaţiilor efectuate;

b) materialele folosite la preambalare şi ambalare trebuie sa fie aduse la unitatea de tratare sau procesare într-un container protector, în care au fost dispuse imediat după fabricare, care să le protejeze de orice deteriorare sau contaminare pe toată durata transportului, de la unitatea producătoare la unitatea de obţinere a produsului pe bază de lapte şi să fie păstrate în condiţii igienice, într-un spaţiu special destinat acestui scop;

c) spaţiile pentru păstrarea şi depozitarea materialelor folosite la preambalare şi ambalare trebuie să fie igienice, fără praf şi paraziţi, şi separate de spaţiile care conţin substanţe care ar putea contamina produsele. Materialele folosite la preambalare şi ambalare nu vor fi depozitate direct pe podea;

d) materialele folosite la preambalare şi ambalare trebuie să fie asamblate în condiţii igienice înainte de a fi aduse în acest spaţiu comun. O derogare de la această condiţie poate fi acordată în cazul asamblării automate a ambalajelor, cu condiţia să nu existe riscuri de contaminare a produselor finite;

e) materialele folosite la preambalare şi ambalare trebuie să fie aduse în spaţiul respectiv în condiţii igienice şi folosite imediat. Acestea nu pot fi manipulate de personalul care manipulează produsele neambalate;

f) imediat după preambalare şi/sau ambalare, produsele trebuie să fie plasate în spaţii de depozitare special destinate acestui scop.

CAPITOLUL IV

Condiţii ce reglementează marcarea de sănătate şi etichetarea

A. Condiţii referitoare la marcarea de sănătate

(1) a) Produsele la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară trebuie să poarte o marcă de sănătate. Marcarea trebuie să fie efectuată într-un loc uşor vizibil pe durata obţinerii sau imediat după obţinerea produsului în unitate. Marcarea trebuie să fie lizibilă, realizată cu caractere uşor de distins şi să nu poată fi ştearsă. Marca de sănătate poate fi aplicată direct pe produs sau pe ambalaj, dacă produsul este ambalat individual, sau pe o etichetă fixată pe acest ambalaj.

b) În cazul în care produsele de volum mic sînt ambalate individual şi apoi introduse intr-un ambalaj colectiv sau în cazul în care bucăţi porţionate din produs ambalate individual sînt livrate către consumatorul final, este suficient ca marca de sănătate să fie aplicată numai pe ambalajul colectiv.

(2) În cazul în care produsele, marcate conform lit. A pct.1 din prezentul capitol sînt introduse intr-un ambalaj mare, marca de sănătate trebuie aplicată, de asemenea, pe ambalaj.

(3) a) Marca de sănătate trebuie să fie de formă ovală şi să aibă înscrise următoarele specificaţii:

- fie:

a) în partea superioară : litera sau literele iniţiale ale ţării de origine cu majuscule urmate de numărul de autorizare al unităţii,

b) în partea inferioară : "Inspecţia Guvernamentală";

- sau:

a) în partea superioară: numele ţării de origine cu majuscule,

b) în centru: numărul de autorizare al unităţii,

c) în partea inferioară : Inspecţia Guvernamentală";

- sau:

a) în partea superioară: numele sau litera sau literele iniţiale ale ţării de origine cu majuscule,

b) în centru: o referinţă despre numărul de autorizare al unităţii,

c) în partea inferioară : "Inspecţia Guvernamentală",

d) în cazul recipientelor din sticlă, al ambalajelor şi containerelor refolosibile, marca de sănătate poate indica numai iniţialele ţării de origine şi numărul de autorizare al unităţii,

e) marca de sănătate poate fi aplicată pe produs, pe ambalaj sau pe ambalajul colectiv, printr-o ştampilă sau marcă, sau poate fi imprimată sau aplicată pe o etichetă,

f) marca de sănătate poate, de asemenea, consta dintr-o fîşie din material rezistent care corespunde cerinţelor de igienă şi care are înscrise informaţiile specificate la pct.3 lit. a) din prezentul capitol.

(4) Informaţiile cuprinse în marca de sănătate trebuie să fie înscrise şi pe documentul însoţitor prevăzut de pct.8, lit. h) şi pct.10 lit. i) al prezentei Norme sanitare veterinare.

B. Condiţii referitoare la etichetare

Fără a aduce atingere prevederilor legislaţiei în vigoare privind etichetarea produselor, în scopul inspecţiei şi controlului, eticheta trebuie să fie clară şi să cuprindă:

(1) cuvintele "lapte crud" - pentru laptele crud destinat consumului uman;

(2) cuvintele "fabricat din lapte crud" - pentru produse pe bază de lapte obţinute din lapte crud, al căror proces de obţinere nu include tratamente termice, inclusiv termizarea;

3) tipul ultimului tratament termic aplicat în procesul de obţinere pentru alte produse pe bază de lapte;

(4) data valabilităţii minime sau termenul de utilizare pentru produse pe bază de lapte în care se pot dezvolta microorganisme.

CAPITOLUL V

Condiţii pentru depozitare şi transport

(1) Pentru asigurarea valabilităţii, produsele la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară care nu pot fi depozitate la temperatura mediului ambiant, se depozitează la temperaturile stabilite de către producător şi specificate pe eticheta produsului. Laptele pasteurizat poate fi depozitat pînă la livrarea din unitatea de obţinere şi pe durata transportului la o temperatură maximă de ?6oC. În cazul în care depozitarea se face în condiţii de frig, temperaturile de depozitare trebuie să fie înregistrate, iar răcirea trebuie realizată astfel încît produsele să atingă cît mai repede posibil temperatura necesară.

(2) Tancurile, putinelele sau alte containere folosite la transportul laptelui pasteurizat, trebuie să respecte toate condiţiile de igienă şi în special următoarele:

a) suprafeţele lor interioare şi oricare altă parte ce poate veni în contact cu laptele, trebuie să fie confecţionate din material neted uşor de curăţat, igienizat şi dezinfectat, necorodabil şi care nu transferă laptelui substanţe care să pericliteze sănătatea publică sau să confere acestuia caracteristici organoleptice anormale;

b) să fie proiectate astfel încît scurgerea laptelui să fie completă. Dacă sînt prevăzute cu robinete, acestea trebuie să fie uşor de demontat, curăţat, igienizat şi dezinfectat;

c) să fie curăţate, igienizate şi dezinfectate imediat după fiecare folosire şi, dacă e necesar, înainte de reutilizare. Igienizarea şi dezinfectarea trebuie să fie efectuate în conformitate cu condiţiile stabilite în cap. VI lin. 2 şi 3 al anexei nr.2 la prezenta Normă sanitară veterinară;

d) să fie ermetic închise şi sigilate pînă la şi pe întreaga durată a transportării cu un dispozitiv etanş de sigilare.

(3) Mijloacele de transport, recipientele şi containerele folosite la transportarea laptelui pasteurizat trebuie să fie proiectate şi echipate astfel încît temperatura necesară să fie menţinută pe toata perioada transportului.

(4) Mijloacele de transport folosite la transportarea laptelui tratat termic de băut şi a laptelui în containere mici sau în putinele, trebuie să fie bine întreţinute şi să respecte condiţiile de igienă. Acestea nu pot fi folosite la transportarea altor produse care ar putea produce modificarea şi deteriorarea caracteristicilor normale ale laptelui. Suprafeţele lor interioare trebuie să fie netede şi uşor de curăţat, igienizat şi dezinfectat. Interiorul vehiculelor destinate transportării laptelui tratat termic trebuie să respecte toate regulile de igienă. Vehiculele destinate transportării laptelui tratat termic în containere mici sau putinele trebuie să fie proiectate astfel încît să protejeze adecvat produsul împotriva oricăror contaminări şi acţiuni exterioare şi nu pot fi folosite pentru transportarea animalelor.

(5) Întru asigurarea cerinţelor de igienă pentru acţiunile prevăzute în acest capitol, autoritatea veterinară competentă verifică periodic mijloacele de transport şi condiţiile de încărcare-descărcare.

(6) Produsele la care se referă prezenta Normă sanitară veterinară se descarcă astfel încît să fie protejate de orice posibilă contaminare sau acţiune exterioară.

(7) Pe durata transportării, temperatura laptelui pasteurizat transportat în rezervoare sau ambalat în containere mici şi putinele, nu trebuie să depăşească +6oC. Autorităţile veterinare competente pot acorda derogări de la această cerinţă pentru livrările "la uşă" şi pot autoriza o toleranţă de +2oC pe durata transportării la unităţile de desfacere cu amănuntul.

(8) Conform procedurii stabilite de către autoritatea veterinară centrală pot fi elaborate condiţii suplimentare pentru depozitarea şi transportarea laptelui şi produselor specifice pe bază de lapte.

CAPITOLUL VI

Controale privind sănătatea si supravegherea producţiei

(1) Unităţile menţionate în prezenta Normă sanitară veterinară sînt supuse supravegherii de către autoritatea veterinară competentă care trebuie să se asigure că cerinţele prezentei Norme sanitare veterinare sînt respectate şi în special:

a) să verifice:

- igiena spaţiilor, a echipamentelor şi a personalului;

- eficacitatea autocontrolului efectuat de către unitate, conform pct.28 al prezentei Norme sanitare veterinare, şi în special examinarea rezultatelor şi modalitatea de prelevare a probelor pentru analizele de laborator;

- condiţiile microbiologice şi igienice ale laptelui şi produselor pe bază de lapte;

- eficienţa tratamentelor termice aplicate laptelui tratat termic de băut şi produselor pe bază de lapte;

- sigilarea ermetică a recipientelor şi containerelor, prin prelevări de probe aleatorii;

- marca de sănătate corespunzătoare aplicată laptelui şi produselor pe bază de lapte;

- condiţiile de depozitare şi transport;

b) să preleve orice probe pentru testări de laborator, ori de cîte ori este necesar;

c) să întreprindă orice control necesar pentru asigurarea respectării prevederilor la prezenta Normă sanitară veterinară.

(2) Autoritatea veterinară competentă are acces liber, în orice moment, în toate spaţiile unităţilor la care face referire prezenta Normă sanitară veterinară, pentru verificarea respectării prevederilor prezentei Norme sanitare veterinare.

Anexa nr. 4

la Norma sanitară veterinară

privind condiţiile de sănătate

pentru producerea şi

comercializarea laptelui

crud, a laptelui tratat termic

şi a produselor pe bază de lapte

Capitolul I

Laboratorul naţional de referinţă

Centrul Republican de Diagnostic Veterinar, Chişinău, este abilitat a fi laboratorul naţional de referinţă pentru analiză şi testarea laptelui şi a produselor pe bază de lapte.

Capitolul II

Responsabilităţi şi obiective ale laboratorului
naţional de referinţă

(1) Laboratorul naţional de referinţă pentru analiză şi testarea laptelui şi a produselor pe bază de lapte, are următoarele responsabilităţi:

a) furnizarea către alte laboratoare a detaliilor privind metodele analitice şi testarea comparativă;

b) coordonarea cercetării în cadrul metodelor analitice noi şi informarea altor laboratoare despre progresul din domeniu;

c) desfăşurarea cursurilor de instruire iniţială şi completă pentru personalul din domeniu;

d) acordarea de asistentă ştiinţifică şi tehnică autorităţii veterinare competente centrale.

(2) Laboratorul naţional de referinţă se va asigura că sînt menţinute condiţiile de operare. În acest sens este necesar:

a) să dispună de personal corespunzător calificat şi instruit adecvat pentru aplicarea tehnicilor de analiză şi testare a laptelui şi a produselor pe bază de lapte;

b) să posede echipamentul şi substanţele necesare efectuării testelor prevăzute la pct.1 al prezentului capitol;

c) să dispună de o infrastructură administrativă corespunzătoare;

d) să se asigure că personalul păstrează confidenţialitatea rezultatelor analizelor de laborator, precum şi a anumitor subiecte sau comunicări;

e) să posede cunoştinţe suficiente privind practicile şi standardele internaţionale;

f) să fie disponibilă lista actualizată a metodelor şi substanţelor de referinţă internaţionale şi lista actualizată a fabricanţilor şi furnizorilor substanţelor menţionate.

(3) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare prin intermediul Autorităţii veterinare centrale stabileşte responsabilităţile şi sarcinile laboratorului naţional de referinţă în relaţie cu alte laboratoare internaţionale.