LPM170/2007
ID intern unic:  325623
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 170
din  19.07.2007

privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate

Publicat : 02.11.2007 în Monitorul Oficial Nr. 171-174     art Nr : 667     Data intrarii in vigoare : 01.01.2008

    MODIFICAT

    LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909

    LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16

    LP135 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.549

    LP102 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16   

    LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16

    LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291

    LP240 din 29.12.15, MO25-30/05.02.16 art.61

    LP48 din 26.03.11, MO53/04.04.11, art.114; în vigoare 04.04.11

    LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696

    LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10

    LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584

 



    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

    Articolul 1. Obiectul reglementării

    (1) Prezenta lege reglementează statutul juridic al ofiţerului de informaţii şi securitate din Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (denumit în continuare ofiţer de informaţii), stabileşte modul de îndeplinire a serviciului special prin contract în funcţia de ofiţer de informaţii, regimul disciplinar, drepturile, obligaţiile, interdicţiile, protecţia şi răspunderea lui.

    (2) În sensul prezentei legi, ofiţer de informaţii este persoana angajată în bază de contract în Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (denumit în continuare Serviciu) care desfăşoară, în condiţiile legii, activitate specializată în vederea exercitării atribuţiilor Serviciului, efectuează asigurarea logistică şi juridică a acestei activităţi, selecţia, formarea, specializarea şi perfecţionarea ofiţerilor de informaţii.

    (3) Domeniile de activitate ale ofiţerilor de informaţii şi funcţiile încadrate cu aceştia sînt stabilite prin acte normative ale Serviciului.

    Articolul 2. Scopul prezentei legi

    Prezenta lege urmăreşte:

    a) conferirea şi garantarea statutului juridic al ofiţerului de informaţii potrivit importanţei activităţii sale;

    b) stabilirea responsabilităţilor speciale ale ofiţerului de informaţii;

    c) promovarea normelor deontologice ale ofiţerului de informaţii;

    d) dezvoltarea şi consolidarea mijloacelor de protecţie, asigurarea independenţei ofiţerului de informaţii în exercitarea atribuţiilor legale.

    Articolul 3. Serviciul în funcţia de ofiţer de informaţii

    Serviciul în funcţia de ofiţer de informaţii este o formă specială a serviciului public prin care se exercită atribuţiile, drepturile şi obligaţiile Serviciului în domeniul securităţii naţionale.

    Articolul 4. Statutul ofiţerului de informaţii

    (1) Statutul ofiţerului de informaţii reprezintă o totalitate a drepturilor şi libertăţilor garantate de stat, precum şi a obligaţiilor şi responsabilităţilor cetăţeanului angajat în funcţia de ofiţer de informaţii.

    (2) Ofiţerul de informaţii aflat în exerciţiul funcţiei este reprezentantul autorităţii publice şi se află sub protecţia legilor Republicii Moldova.

    (3) Ofiţerul de informaţii are un statut special, conferit de prezenta lege. Acţiunea legilor care reglementează statutul funcţionarului public se extinde asupra ofiţerului de informaţii doar în partea nereglementată de prezenta lege.

    (4) În raport cu atribuţiile funcţionale şi cu misiunile încredinţate, ofiţerul de informaţii desfăşoară şi activităţi cu caracter militar - pregătirea de mobilizare şi mobilizarea, asigurarea operaţiilor de apărare a ţării la declararea stării de asediu sau de război şi altele.

    Articolul 5. Principiile statutului ofiţerului de informaţii

    Statutul ofiţerului de informaţii se bazează pe următoarele principii:

    a) legalitate;

    b) reglementarea exclusiv prin lege a restrîngerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi ale persoanei care are statut de ofiţer de informaţii;

    c) egalitatea în faţa legii a ofiţerilor de informaţii, indiferent de grad şi funcţie;

    d) asigurarea, în condiţiile legii, a stabilităţii şi continuităţii în activitatea ofiţerului de informaţii;

    e) protecţia de stat a ofiţerului de informaţii şi a membrilor lui de familie.

    Articolul 6. Principiile şi criteriile de bază în activitatea

                       ofiţerului de informaţii

    (1) Ofiţerul de informaţii îşi subordonează conduita profesională exclusiv apărării şi promovării valorilor şi intereselor naţionale ale Republicii Moldova.

    (2) Ataşamentul necondiţionat faţă de principiile şi normele constituţionale, devotamentul faţă de Republica Moldova, competenţa, probitatea şi eficienţa profesională constituie criteriile de bază pentru selecţia, promovarea şi menţinerea în activitate a ofiţerului de informaţii.

Capitolul II  CARIERA PROFESIONALĂ
Secţiunea 1. Angajarea în Serviciu. Formarea profesională


    Articolul 7. Condiţiile de angajare

    (1) În funcţia de ofiţer de informaţii poate fi angajată persoana care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

    a) a atins vîrsta de cel puţin 21 de ani şi are capacitate deplină de exerciţiu;

    b) este cetăţean al Republicii Moldova şi nu deţine cetăţenia unui alt stat;

    c) este devotată Republicii Moldova;

    d) are pregătire profesională, calificare, stare de sănătate, capacităţi fizice şi psihologice necesare ocupării funcţiei;

    e) corespunde criteriilor de securitate;

    f) posedă limba moldovenească;

    g) se obligă, pînă la angajare în Serviciu, să renunţe, după caz, la calitatea de membru al unui partid, al unei alte organizaţii social-politice, de membru al unui organ de conducere sau de fondator al unui agent economic, precum şi la orice altă calitate incompatibilă cu statutul de ofiţer de informaţii.

    (2) Condiţiile privind pregătirea profesională, calificarea, starea de sănătate, capacităţile fizice şi psihologice, precum şi criteriile de securitate necesare ocupării funcţiei de ofiţer de informaţii se stabilesc prin act normativ al Serviciului.

    (3) Nu poate fi angajată în funcţia de ofiţer de informaţii persoana care:

    a) nu întruneşte condiţiile prevăzute la alin.(1);

    b) a atins vîrsta limită de încadrare în serviciu, de 40 de ani, cu excepţia cazurilor stabilite prin act normativ al Serviciului în vederea completării lui cu specialităţi deficitare, dar nu mai mult de vîrsta limită de aflare în serviciu;

    c) este bănuită, învinuită, inculpată sau condamnată;

    d) este privată, prin hotărîre judecătorească definitivă, de dreptul de a ocupa funcţie în cadrul autorităţilor publice;

    e) are antecedente penale, inclusiv stinse sau anulate de instanţa de judecată;

   
f) are în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.

    [Art.7 al.(3), lit.f) introdusă prin LP102 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16]

    (4) Dacă există un impediment pentru a fi angajată în serviciul public, persoana nu poate fi angajată nici în funcţia de ofiţer de informaţii.

    (5) Pentru a candida la funcţia de ofiţer de informaţii, persoana prezintă:

    a) cerere, autobiografie şi un chestionar completat;

    b) buletinul de identitate;

    c) carnetul de muncă, cu excepţia cazului cînd se încadrează în cîmpul muncii pentru prima dată;

    d) documentele de evidenţă militară, dacă este recrut sau rezervist;

    e) diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială, în cazul funcţiei care cere cunoştinţe sau calităţi speciale;

    f) declaraţie de avere și interese personale;

    [Art.7 al.(5), lit.f) modificată prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]

    g) cazier judiciar.

    Articolul 8. Selectarea candidaţilor

    (1) Anunţul public despre funcţiile vacante în Serviciu nu este obligatoriu.

    (2) Angajarea în funcţia de ofiţer de informaţii are loc în urma unei selecţii, care se efectuează după o procedură stabilită prin act normativ al Serviciului.

    (3) Dacă un candidat nu corespunde criteriilor de securitate necesare ocupării funcţiei, Serviciul nu este obligat să explice motivele pentru care candidatul nu este angajat.

    Articolul 9. Examenul medical

    Candidatul este supus unui examen medical complex de o comisie specializată din cadrul instituţiei medico-sanitare a Serviciului, din contul bugetului de stat, pentru a se stabili aptitudinea lui de îndeplinire a serviciului în funcţia de ofiţer de informaţii.

    Articolul 10. Verificarea de securitate

    (1) Verificarea de securitate are loc cu acordul candidatului şi se extinde asupra soţiei/soţului, rudelor pînă la al doilea grad inclusiv, precum şi asupra unor alte persoane care domiciliază împreună cu candidatul. Refuzul de a fi verificat are ca efect neangajarea în funcţia de ofiţer de informaţii.

    (2) Procedura verificării de securitate se stabileşte prin act normativ al Serviciului şi presupune verificarea datelor din evidenţele şi înregistrările operative, criminale şi de altă natură, testarea obligatorie a candidatului la detectorul comportamentului simulat (poligraf), verificarea datelor cuprinse în declaraţia cu privire la venituri şi la proprietate, culegerea de informaţii pe care legea le desemnează ca reprezentînd obstacole în vederea numirii într-o funcţie sau desfăşurării anumitelor activităţi, precum şi examinarea unor alte informaţii în vederea constatării eligibilităţii candidatului pentru îndeplinirea funcţiei de ofiţer de informaţii şi pentru lucrul cu informaţii secrete.

    Articolul 11. Angajarea în Serviciu

    (1) Angajarea în Serviciu se efectuează prin încheierea unui contract de îndeplinire a serviciului, prin semnarea unui angajament de nedivulgare a secretului de stat şi prin emiterea unui ordin de numire în funcţie.

    (2) La angajare în Serviciu, persoana ia cunoştinţă, contra semnătură, de normele deontologice ale ofiţerului de informaţii şi securitate, prevăzute la anexa nr.1, parte integrantă a prezentei legi.

    (3) La angajare în Serviciu, nu se stabileşte perioadă de probă.

    (4) Persoana supusă serviciului militar este radiată, la angajare în Serviciu, din evidenţa militară.

    Articolul 12. Contractul de îndeplinire a serviciului

    (1) Contractul de îndeplinire a serviciului reprezintă un acord scris, încheiat între cetăţean şi Serviciu, prin care se stabilesc termenul şi condiţiile îndeplinirii serviciului, obligaţiile şi responsabilităţile părţilor.

    (2) Contractul de îndeplinire a serviciului se încheie succesiv, pe o durată de 5 ani, pînă la atingerea vîrstei limită de aflare în serviciu. Durata ultimului contract este determinată de această vîrstă limită.

    (3) După îndeplinirea a cel puţin 10 ani de serviciu în funcţia de ofiţer de informaţii, ofiţerul beneficiază de dreptul de a încheia contract pe o durată, determinată de atingerea vîrstei limită de aflare în serviciu.

    (4) Cu 2 luni pînă la expirarea contractului de îndeplinire a serviciului, ofiţerul este informat în scris despre posibilitatea încheierii unui contract succesiv. Ofiţerul de informaţii are obligaţia să comunice în scris despre intenţia sa de a încheia sau nu un contract succesiv. Dacă, la expirarea contractului, ofiţerul nu a fost eliberat din serviciu, contractul se consideră încheiat de drept pentru o nouă durată de 5 ani.

    (5) Audientul Institutului Naţional de Informaţii şi Securitate încheie contract de îndeplinire a serviciului pe o durată care cuprinde durata studiilor în această instituţie şi 5 ani de serviciu de după absolvirea ei.

    Articolul 13. Jurămîntul

    (1) La angajare în Serviciu, ofiţerul de informaţii depune următorul jurămînt:

    “Eu, (prenumele şi numele), conştient de drepturile şi obligaţiile ce-mi revin în calitatea de ofiţer de informaţii, jur să fiu devotat Patriei mele Republica Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr şi să promovez valorile şi interesele naţionale ale Republicii Moldova, să apăr securitatea naţională, onoarea şi prestigiul Serviciului de Informaţii şi Securitate, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să păstrez cu stricteţe secretul activităţii şi misiunilor încredinţate.”

    (2) Procedura depunerii jurămîntului se stabileşte prin act normativ al Serviciului.

    Articolul 14. Formarea profesională

    (1) Formarea iniţială, specializarea şi perfecţionarea profesională continuă a ofiţerului de informaţii se realizează în Institutul Naţional de Informaţii şi Securitate, în sistemul de învăţămînt naţional, precum şi în parteneriat cu servicii similare din alte ţări.

    (2) Conţinutul şi durata formării profesionale a ofiţerului de informaţii se stabilesc prin act normativ al Serviciului.

Secţiunea a 2-a. Conferirea gradelor speciale
şi atribuirea categoriilor de calificare

    Articolul 15. Gradele speciale ale ofiţerilor de informaţii

    (1) În Serviciu se stabilesc următoarele grade speciale:

    a) pentru efectivul de subofiţeri:

    - plutonier al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - plutonier-major al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - plutonier adjutant al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    b) pentru corpul de ofiţeri cu grade inferioare:

    - locotenent al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - locotenent-major al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - căpitan al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    c) pentru corpul de ofiţeri cu grade superioare:

    -  maior al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - locotenent-colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    d) pentru corpul de ofiţeri cu grade supreme:

    - general-maior al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - general-locotenent al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - general-colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate.

    (2) Gradele speciale se conferă pe viaţă. La gradele speciale ale rezerviştilor se adaugă cuvintele “în rezervă”, iar la gradele celor aflaţi în retragere, cuvintele “în retragere”.

    Articolul 16. Corelarea gradelor speciale
                          şi militare

    [Art.16 titlul în redcaţia LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]

    (1) În caz de încadrare în serviciul militar prin contract, persoanei care are grad special al ofiţerului de informaţii i se conferă gradul militar corespunzător, conform tabelului de echivalare prevăzut în anexa nr.2, parte integrantă a prezentei legi, luîndu-se în considerare vechimea în gradul special.

    [Art.16 al.(2) exclus prin LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]

    (3) La angajare în Serviciu, cetăţeanului care îndeplineşte sau a îndeplinit serviciu militar ori serviciu special i se conferă grad special al ofiţerului de informaţii corespunzător gradului militar sau gradului special deţinut.

    [Art.16 al.(3) modificat prin LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]

    Articolul 17. Condiţiile generale de conferire a

                         gradelor speciale

   (1) Gradul special se conferă ofiţerului de informaţii personal, luîndu-se în considerare calificarea şi nivelul de pregătire profesională, vechimea în gradul special precedent, funcţia şi alte condiţii stabilite de prezenta lege.

   (2) Gradele speciale supreme se conferă prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova. Specimenul legitimaţiei de ofiţer cu grad special suprem al Serviciului, precum şi Regulamentul cu privire la legitimaţia de ofiţer cu grad special suprem al Serviciului se aprobă de Preşedintele Republicii Moldova.

    [Art.17 al.(2) modificat prin LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]

    (3) Gradele speciale de pînă la gradul de colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate inclusiv se conferă prin ordin al directorului Serviciului.

    (4) Gradele speciale se clasifică în grade speciale primare şi grade speciale succesive.

    (5) Modul, forma şi conţinutul prezentării pentru conferirea gradelor speciale, cu excepţia celor supreme, se stabilesc prin act normativ al Serviciului.

    Articolul 18. Conferirea gradelor speciale primare

    (1) Gradele speciale primare sînt următoarele:

    a) plutonier al Serviciului de Informaţii şi Securitate pentru efectivul de subofiţeri;

    b) locotenent al Serviciului de Informaţii şi Securitate pentru corpul de ofiţeri.

    (2) Gradul special primar de plutonier al Serviciului de Informaţii şi Securitate se conferă persoanei la angajare în Serviciu, fiind numită în funcţia pentru care este prevăzut gradul special pentru efectivul de subofiţeri.

    (3) Gradul special primar de locotenent al Serviciului de Informaţii şi Securitate se conferă persoanei cu studii superioare numite în funcţia pentru care este prevăzut gradul special pentru corpul de ofiţeri.

    Articolul 19. Conferirea gradelor speciale succesive

    (1) Gradul special succesiv se conferă ofiţerului de informaţii în ziua expirării termenului de aflare în gradul special precedent dacă deţine funcţia pentru care este prevăzut un grad special egal sau mai înalt decît gradul special care i se conferă.

    (2) La numirea într-o funcţie superioară pentru care este prevăzut un grad special mai înalt decît cel deţinut, ofiţerului de informaţii i se conferă concomitent gradul special succesiv cu condiţia expirării termenului de aflare în gradul special precedent.

    (3) Ofiţerului de informaţii aflat la dispoziţie i se conferă, în conformitate cu art.27 alin.(1) lit.a) şi b), gradul special succesiv cu condiţia că funcţia din care a fost trecut la dispoziţie, conform statelor de personal, prevede un grad special egal sau mai înalt decît cel conferit. În celelalte cazuri din articolul menţionat, gradul special succesiv se conferă după numire în funcţie.

    (4) Nu se conferă grad special succesiv ofiţerului de informaţii care:

    a) este bănuit, învinuit sau inculpat într-un proces penal sau în privinţa căruia se efectuează cercetare de serviciu;

    b) este sancţionat disciplinar, pînă la ridicarea sancţiunii;

    c) nu posedă nivelul necesar de pregătire profesională, fapt confirmat prin decizie a comisiei de atestare.

    (5) În cazul pronunţării sentinţei de achitare sau în cazul neconfirmării faptelor imputate în cadrul cercetării de serviciu, gradul special succesiv se conferă din ziua apariţiei temeiului de conferire.

    (6) Ofiţerul de informaţii care şi-a sacrificat viaţa săvîrşind act de devotament excepţional poate fi înaintat post-mortem în gradul special succesiv. Ofiţerului de informaţii care deţinea gradul special de plutonier adjutant al Serviciului de Informaţii şi Securitate i se poate conferi gradul special primar pentru corpul de ofiţeri.

    Articolul 20. Termenul de aflare în grad special

    (1) Se stabilesc următoarele termene de aflare în grade speciale:

    a) pentru efectivul de subofiţeri:

    - 1 an, în gradul special de plutonier al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - 2 ani, în gradul special de plutonier-major al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    b) pentru corpul de ofiţeri:

    - 2 ani, în gradul special de locotenent al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - 3 ani, în gradul special de locotenent-major al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - 3 ani, în gradul special de căpitan al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - 4 ani, în gradul special de maior al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - 5 ani, în gradul special de locotenent-colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate.

    (2) Termenele de aflare în gradele speciale supreme, precum şi în gradele speciale de plutonier adjutant şi de colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate, nu se stabilesc.

    (3) Termenul de aflare în grad special se calculează din ziua conferirii lui.

    (4) În termenul de aflare în grad special se include termenul de îndeplinire a serviciului în funcţia de ofiţer de informaţii, inclusiv perioada aflării la dispoziţie, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(5). În acest termen se include, de asemenea, durata întreruperii serviciului în cazul tragerii ilegale la răspundere penală şi eliberării ilegale din serviciu.

    (5) În termenul de aflare în grad special nu se include perioada aflării ofiţerului de informaţii:

     a) în calitate de bănuit, învinuit sau inculpat într-un proces penal, în cazul pronunţării sentinţei de condamnare sau încetării procesului penal din alte motive decît cele de reabilitare - din momentul pornirii urmăririi penale pînă la rămînerea definitivă a sentinţei;

     b) în concediu de îngrijire a copilului;

     c) în grad special retrogradat.

    (6) Gradul special succesiv, pînă la gradul de colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate inclusiv, poate fi conferit înainte de termen, o singură dată pe timpul activităţii în Serviciu, pentru indici înalţi în activitatea profesională, după ce a expirat cel puţin jumătate din termenul de aflare în gradul special deţinut, iar pentru contribuţii substanţiale la asigurarea securităţii naţionale în timp de război - indiferent de termenul de aflare în gradul special deţinut, cu respectarea condiţiilor stabilite de prezenta lege.

    (7) Pentru contribuţii substanţiale la asigurarea securităţii naţionale, ofiţerului de informaţii al cărui termen de aflare în grad special a expirat i se poate conferi gradul special succesiv cu o treaptă mai înaltă decît gradul special prevăzut de funcţia deţinută, dar nu mai înalt decît gradul special de plutonier adjutant al Serviciului de Informaţii şi Securitate pentru efectivul de subofiţeri, şi gradul special de locotenent-colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate pentru corpul de ofiţeri.

    Articolul 21. Conferirea gradelor speciale cetăţenilor

                          aflaţi în rezerva Serviciului

    (1) Conferirea gradelor speciale cetăţenilor aflaţi în rezerva Serviciului (denumiţi în continuare rezervişti) se efectuează prin ordin al directorului Serviciului.

    (2) Gradele speciale succesive se conferă rezerviştilor numai după efectuarea concentrărilor sau a exerciţiilor de mobilizare şi după susţinerea examenelor, în modul stabilit prin act normativ al Serviciului.

    (3) Termenele de aflare a rezerviştilor în grade speciale pentru conferirea gradului special succesiv sînt următoarele:

    a) 3 ani, locotenent în rezervă al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    b) 4 ani, locotenent-major în rezervă al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    c) 4 ani, căpitan în rezervă al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    d) 5 ani, maior în rezervă al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    e) 6 ani, locotenent-colonel în rezervă al Serviciului de Informaţii şi Securitate.

    (4) Gradul special maxim care poate fi conferit rezerviştilor este cel de colonel în rezervă al Serviciului de Informaţii şi Securitate.

    (5) Conferirea înainte de termen a gradelor speciale în rezervă nu se prevede.

    Articolul 22. Retragerea, retrogradarea şi restabilirea

                          în grad special

    (1) Gradul special al ofiţerului de informaţii poate fi retras numai în temeiul unei hotărîri judecătoreşti definitive.

   (2) Ofiţerului de informaţii căruia i s-a retras gradul special i se poate conferi grad special primar pentru efectivul de subofiţeri, la decizia directorului Serviciului, în condiţiile prezentei legi, numai după stingerea antecedentelor penale sau după reabilitare judecătorească.

    (3) În caz de abatere disciplinară gravă, ofiţerul de informaţii poate fi retrogradat (trecut în grad special inferior cu o treaptă celui deţinut înainte de săvîrşirea abaterii) prin ordin al directorului Serviciului.

    (4) Ofiţerul de informaţii retrogradat care a dat dovadă de disciplină exemplară şi de atitudine conştiincioasă faţă de exerciţiul funcţiei poate fi restabilit, prin ordin al directorului Serviciului, în gradul special de pînă la retrogradare, dar nu mai devreme de un an de la data retrogradării.

    (5) Procedura de retrogradare şi de restabilire în grad special se stabileşte prin act normativ al Serviciului.

    Articolul 23. Atribuirea categoriilor de calificare

    (1) În funcţie de nivelul de pregătire profesională şi de rezultatele din activitate, ofiţerului de informaţii i se atribuie categoria de calificare a II-a, I ori superioară.

    (2) Modul şi condiţiile de atribuire a categoriilor de calificare se stabilesc prin act normativ al Serviciului.

Secţiunea a 3-a. Serviciul în funcţia de ofiţer de informaţii

    Articolul 24. Numirea în funcţie

    (1) Ofiţerul de informaţii este numit în funcţia din statele de personal ale Serviciului prin ordin al directorului. Directorul şi directorii adjuncţi ai Serviciului sînt numiţi în funcţie în modul prevăzut de Legea nr.753-XIV din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

    (2) Ofiţerul de informaţii poate fi numit în funcţie superioară, egală sau inferioară.

    (3) Funcţia se consideră:

    a) superioară dacă prevede un grad special superior celui stabilit pentru funcţia deţinută, iar în cazul egalităţii gradelor speciale, un salariu de funcţie mai mare;

    b) egală dacă prevede un grad special egal cu cel stabilit pentru funcţia deţinută şi un salariu de funcţie egal;

    c) inferioară dacă prevede un grad special inferior celui stabilit pentru funcţia deţinută, iar în cazul egalităţii gradelor speciale, un salariu de funcţie mai mic.

    (4) Numirea ofiţerului de informaţii într-o funcţie superioară se efectuează în ordinea promovării în serviciu.

    (5) Numirea ofiţerului de informaţii într-o funcţie egală se efectuează:

    a) la necesitate de serviciu;

    b) în urma unor măsuri de organizare, prin modificarea statelor de personal;

    c) pentru folosirea lui mai raţională;

    d) în legătură cu starea de sănătate, confirmată în avizul comisiei medicale;

    e) prin concurs (în cazul numirii în funcţie prevăzută pentru cadre ştiinţifice sau ştiinţifico-didactice);

    f) din motive familiale.

    (6) Numirea ofiţerului de informaţii într-o funcţie inferioară se efectuează, cu acordul acestuia:

    a) la necesitate de serviciu;

    b) în urma unor măsuri de organizare, prin modificarea statelor de personal, dacă este imposibilă numirea acestuia într-o funcţie egală;

    c) în legătură cu starea de sănătate, confirmată în avizul comisiei medicale;

    d) pentru necorespunderea exigenţelor funcţiei, la recomandarea comisiei de atestare;

    e) la cerere personală.

    (7) Predarea gestiunii şi a funcţiei se efectuează în cel mult 10 zile, în modul stabilit prin act normativ al Serviciului.

    (8) Ofiţerul de informaţii poate respinge numirea în funcţie care implică schimbarea localităţii de domiciliu dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

    a) graviditate;

    b) îşi creşte singur copilul minor;

    c) starea de sănătate, dovedită cu certificat medical, face contraindicată schimbarea localităţii de domiciliu;

    d) este singurul întreţinător de familie;

    e) din alte motive familiale temeinic justificate.

    (9) Persoanele aflate în legătură de rudenie (părinţi, fraţi, surori, fii, fiice; părinţii, fraţii, surorile soţiei/soţului), precum şi soţii nu pot fi numiţi în funcţii ce implică subordonarea sau controlul între ei.

    (10) Exercitarea temporară a unei funcţii vacante se dispune în cazurile şi în condiţiile stabilite prin act normativ al Serviciului, pe o durată de cel mult 6 luni.

    Articolul 25. Exerciţiul funcţiei

    (1) Se consideră exerciţiu al funcţiei:

    a) îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în timpul sau în afara orelor de program;

    b) executarea ordinelor şi dispoziţiilor date de şefii superiori;

    c) executarea serviciului de alarmă;

    d) participarea la întruniri, exerciţii, competiţii şi la alte activităţi al căror iniţiator sau participant este Serviciul;

    e) aflarea în misiune, în detaşare sau la studii, inclusiv peste hotare;

    f) aflarea la tratament medical;

    g) deplasarea la locul serviciului, misiunii, detaşării, studiilor sau tratamentului şi retur;

    h) apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii persoanei;

    i) acordarea de ajutor organelor de prevenire şi combatere a infracţiunilor pentru asigurarea legalităţii şi ordinii de drept;

    j) participarea la acţiunile de prevenire şi lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale, ale avariilor tehnogene şi ale altor catastrofe;

    k) aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţia de ostatic sau de persoană internată;

    l) dispariţia pînă la declararea dispariţiei fără urmă sau pînă la declararea decesului, în modul stabilit de lege;

    m) alte acţiuni calificate de instanţa de judecată ca fiind săvîrşite în interesul persoanei, societăţii şi statului.

    (2) Ofiţerul de informaţii nu se consideră în exerciţiul funcţiei şi nici asigurat, iar achitarea pentru asigurarea lui nu se efectuează dacă evenimentul de asigurare a survenit în urma:

    a) comiterii de infracţiune, cu excepţia acţiunilor săvîrşite într-o situaţie de risc profesional întemeiat;

    b) comiterii de fapte care sînt urmare a consumului benevol de băuturi alcoolice, substanţe toxice sau droguri;

    c) săvîrşirii unui act sau unei tentative de sinucidere dacă aceste acţiuni nu au fost provocate de o stare patologică sau de acţiuni de constrîngere.

    Articolul 26. Detaşarea

    (1) Ofiţerul de informaţii poate fi detaşat:

    a) în temeiul unei hotărîri a Parlamentului, la decizia Preşedintelui Republicii Moldova, în temeiul unei hotărîri a Guvernului ori al unui tratat internaţional, pentru îndeplinirea unor funcţii în interesele securităţii naţionale, într-o organizaţie internaţională, misiune diplomatică, autoritate publică, organizaţie, întreprindere sau instituţie;

    b) cu acordul instituţiei interesate, pentru îndeplinirea unor funcţii în interesul securităţii naţionale într-o autoritate publică, organizaţie, întreprindere sau instituţie, pe un termen de pînă la 2 ani, care poate fi prelungit;

    c) fără eliberare din funcţie, pe un termen stabilit, conform dispoziţiei directorului Serviciului, pentru îndeplinirea unor misiuni în afara locului de serviciu permanent.

    (2) Ofiţerul de informaţii poate refuza detaşarea care implică schimbarea localităţii de domiciliu dacă se află în una dintre situaţiile menţionate la art.24 alin.(8).

    (3) În perioada detaşării, ofiţerul de informaţii este menţinut în serviciu şi beneficiază de drepturile stabilite în prezenta lege şi în alte acte normative.

    (4) Dacă drepturile salariale pentru funcţia în care este detaşat ofiţerul de informaţii sînt inferioare celor stabilite pentru funcţia deţinută anterior, diferenţa se plăteşte din contul Serviciului.

    Articolul 27. Trecerea la dispoziţie

    (1) Trecerea la dispoziţie a ofiţerului de informaţii, cu eliberarea lui din funcţie şi menţinerea în serviciu, se efectuează în următoarele cazuri şi termene:

    a) trimitere la studii de formare profesională a căror durată depăşeşte un an - pe întreaga perioadă a studiilor;

    b) detaşare conform art.26 alin.(1) lit.a) şi b) - pe întreaga perioadă a detaşării;

    c) pornire a urmăririi penale în privinţa sa - pînă la soluţionarea definitivă a cauzei penale;

    d) eliberare din funcţie în legătură cu efectuarea măsurilor de organizare - pe o perioadă, ce nu va depăşi 4 luni, în care urmează să fie numit în o altă funcţie, detaşat sau eliberat din serviciu, în modul stabilit;

    e) aflare în concediul de îngrijire a copilului - pe durata concediului;

    f) aflare în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţia de ostatic sau de persoană internată - pînă la eliberare;

    g) dispariţie - pînă la declararea dispariţiei fără urmă sau declararea decesului, în modul stabilit de lege;

    h) aflare la tratament într-o instituţie medico-sanitară pe un termen ce depăşeşte 4 luni - pînă la constatarea medicală a aptitudinii de îndeplinire a serviciului;

    i) în alte cazuri de eliberare din funcţie, la decizia directorului Serviciului - pe cel mult 4 luni, perioadă în care urmează numirea în o altă funcţie, detaşarea sau eliberarea din serviciu, în modul stabilit.

    (2) În perioada aflării la dispoziţie, calitatea de ofiţer de informaţii se menţine.

    (3) Dacă în perioada aflării la dispoziţie a survenit unul din cazurile prevăzute la art.36 alin.(1), ofiţerul de informaţii este eliberat din serviciu în condiţiile prezentei legi.

    (4) În perioada aflării la dispoziţie în conformitate cu alin.(1) lit.d) şi i) nu se include concediul de odihnă şi concediul medical.

    (5) În ordinul de trecere la dispoziţie în conformitate cu alin.(1) lit.b), d) şi i), ofiţerului de informaţii i se pot stabili, după caz, atribuţii şi sarcini de serviciu speciale.

    Articolul 28. Înlăturarea provizorie de la îndeplinirea

                         obligaţiilor de serviciu

    În cazul săvîrşirii unei abateri disciplinare grave, la decizia directorului Serviciului, pe perioada cercetării de serviciu, ofiţerul de informaţii poate fi înlăturat provizoriu de la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, fără a fi eliberat din funcţie, dacă se constată că îndeplinirea acestor obligaţii poate influenţa desfăşurarea cercetării de serviciu sau că fapta imputată este incompatibilă cu statutul de ofiţer de informaţii.

    Articolul 29. Atestarea

    (1) Atestarea ofiţerului de informaţii, cu excepţia directorului şi directorilor adjuncţi ai Serviciului, se efectuează pentru evaluarea nivelului de pregătire profesională, a perspectivei de dezvoltare şi promovare, a rezultatelor activităţii de serviciu şi a corespunderii funcţiei deţinute.

    (2) Atestarea se efectuează de regulă o dată la 4 ani de la aprobarea atestării precedente. Atestarea iniţială se efectuează cel mai devreme la 2 ani de la angajare în Serviciu. Poate fi efectuată atestare înainte de termen la depistarea unor grave deficienţe în exercitarea obligaţiilor de serviciu, precum şi în cazurile prevăzute la art.36 alin.(6).

     (3) Modul şi condiţiile de atestare se stabilesc prin act normativ al Serviciului.

Secţiunea a 4-a. Stimulări şi sancţiuni disciplinare

    Articolul 30. Stimulări

    (1) Pentru contribuţie substanţială la asigurarea securităţii naţionale, ofiţerului de informaţii i se poate conferi distincţie de stat a Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia.

    (2) Pentru îndeplinire exemplară a obligaţiilor de serviciu şi pentru rezultate meritorii, ofiţerul de informaţii poate fi stimulat prin:

    a) ridicare înainte de termen a sancţiunii disciplinare;

    b) exprimare de mulţumiri;

    c) premiere cu bani, cu cadou de preţ sau cu diplomă de onoare;

    d) conferire a insignei, medaliei sau a titlului onorific al Serviciului;

    e) conferire a gradului special succesiv înainte de termen;

    f) conferire a gradului special succesiv cu o treaptă mai înaltă decît gradul special prevăzut de funcţia deţinută;

    g) decorare cu armă albă sau cu armă de foc nominală - pentru corpul de ofiţeri;

    h) înscriere în Cartea de Onoare a Serviciului.

    (3) Modul de propunere a ofiţerului de informaţii pentru a fi stimulat, Regulamentul privind insignele, medaliile şi titlurile onorifice ale Serviciului, precum şi Regulamentul Cărţii de Onoare a Serviciului se aprobă de către director.

    Articolul 31. Abaterile disciplinare

    (1) Sînt abateri disciplinare acţiunile sau inacţiunile săvîrşite cu vinovăţie de către ofiţerul de informaţii, prin care încalcă prevederile contractului de îndeplinire a serviciului, ale actelor normative, dispoziţiile şefilor superiori.

    (2) Prevederile legale privind faptele care constituie abateri disciplinare ale funcţionarului public se aplică în modul corespunzător ofiţerului de informaţii.

    (3) Sînt abateri disciplinare specifice şi următoarele fapte:

    a) depăşirea competenţelor de serviciu sau abuzul de putere;

   
a1) încălcarea prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;

    [Art.31 al.(3), lit.a1) introdusă prin LP102 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16]

    b) cheltuirea iraţională a mijloacelor băneşti;

    c) comportamentele, activităţile sau orice alte fapte de natură a crea vulnerabilităţi pentru securitatea internă a Serviciului şi securitatea ofiţerului de informaţii;

    d) furnizarea cu bună-ştiinţă a unor informaţii false;

    e) dezvăluirea de informaţii unor persoane neautorizate sau alte încălcări ale regulilor de păstrare şi protecţie a informaţiilor cu accesibilitate limitată;

    f) imixtiunea în activitatea altui ofiţer de informaţii;

    g) determinarea unui alt ofiţer de informaţii să comită abateri disciplinare sau acoperirea unor astfel de fapte;

    h) alte fapte ce discreditează titlul de ofiţer de informaţii.

    (4) Tipurile de abateri disciplinare grave se stabilesc prin act normativ al Serviciului.

    Articolul 32. Sancţiuni disciplinare

    (1) Comiterea de abateri disciplinare, în funcţie de gravitatea lor şi de gradul de vinovăţie, atrage următoarele sancţiuni disciplinare:

    a) avertismentul;

    b) mustrarea;

    c) mustrarea aspră;

    d) retrogradarea;

    e) prevenirea despre necorespundere parţială funcţiei;

    f) eliberarea din serviciu.

    (2) Aplicarea sancţiunii disciplinare are ca efect privarea parţială sau integrală de indemnizaţiile băneşti legate de rezultatele activităţii de serviciu, în modul stabilit prin act normativ al Serviciului.

    Articolul 33. Aplicarea sancţiunilor disciplinare

    (1) Pentru o abatere disciplinară se poate aplica doar o singură sancţiune disciplinară.

    (2) Prevenirea despre necorespundere parţială funcţiei se aplică o singură dată în perioada aflării ofiţerului de informaţii în funcţie. Dacă această sancţiune nu a avut efectul scontat, ofiţerul de informaţii este eliberat din serviciu în modul stabilit de lege.

   
(3) Eliberarea din serviciu se aplică în cazul comiterii unei fapte ce discreditează titlul de ofiţer de informaţii, în cazul încălcării obligaţiei prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. j1), precum şi în cazul în care ofiţerul de informaţii a încetat să corespundă cerinţelor prezentei legi.

    [Art.33 al.(3) modificat prin LP102 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16]

    (4) Sancţiunea disciplinară se aplică prin ordin al directorului Serviciului.

    (5) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art.32 alin.(1) lit.d)-f) se aplică la propunerea comisiei de disciplină, după examinarea prealabilă a cauzei.

    (6) Sancţiunea disciplinară se aplică în cel mult 30 de zile de la data constatării abaterii disciplinare, fără a se lua în calcul timpul aflării în concediu de odihnă anual, în concediu de studii sau în concediu medical. Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, iar în urma reviziei sau a controlului activităţii economico-financiare, după expirarea a 2 ani de la data comiterii. În termenele indicate nu se include durata procedurii penale.

    (7) Modul de organizare şi funcţionare a comisiei de disciplină, procedura cercetării prealabile, modul de aplicare a sancţiunilor disciplinare şi de soluţionare a contestaţiilor se stabilesc prin actele normative ale Serviciului.

    (8) Aplicarea sancţiunii disciplinare nu înlătură răspunderea penală, administrativă sau materială.

    (9) Dacă în faptele ofiţerului de informaţii se constată elementele constitutive ale unei infracţiuni, acestea se aduc imediat la cunoştinţă directorului Serviciului în vederea sesizării organelor competente. Pornirea urmăririi penale nu împiedică cercetarea abaterii disciplinare, decizia definitivă fiind luată după soluţionarea cauzei penale.

    (10) Ofiţerul de informaţii este în drept să conteste aplicarea sancţiunii disciplinare în modul stabilit de Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000.

    Articolul 34. Ridicarea sancţiunilor disciplinare

    (1) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a)-c) şi e) se ridică de drept după o perioadă de 6 luni de la data aplicării lor, cu excepţia cazurilor de ridicare înainte de termen.

    (2) Ridicarea sancţiunii disciplinare de retrogradare se dispune prin ordin al directorului Serviciului, în termen ce nu poate depăşi termenul de aflare în gradul special în care a fost retrogradat ofiţerul de informaţii, dar nu mai devreme de un an de la data retrogradării.

    (3) Sancţiunea disciplinară poate fi ridicată la cererea ofiţerului de informaţii, a şefului său nemijlocit sau la iniţiativa conducerii Serviciului.

    (4) Pînă la ridicarea sancţiunii disciplinare, ofiţerul de informaţii nu poate fi numit într-o funcţie superioară şi nu i se pot acorda stimulări.

    Articolul 35. Cercetări de serviciu

    (1) Pentru cercetarea faptelor ce pot constitui abateri disciplinare, precum şi în alte cazuri stabilite prin actele normative ale Serviciului, pot fi efectuate cercetări de serviciu.

    (2) Cercetarea de serviciu se efectuează în cel mult 20 de zile, cu posibilitatea prelungirii acestui termen în cazul în care cercetarea nu poate fi efectuată sau finalizată din motive întemeiate.

    (3) În cadrul cercetărilor de serviciu în privinţa faptelor ce pot constitui abateri disciplinare grave, ofiţerii de informaţii depun lămuriri cu utilizarea detectorului comportamentului simulat.

Secţiunea a 5-a. Eliberarea din serviciu. Rezerva Serviciului

    Articolul 36. Eliberarea din serviciu

    (1) Eliberarea din serviciu a ofiţerului de informaţii se efectuează în caz de:

    a) expirare a contractului de îndeplinire a serviciului, la cererea lui;

    b) atingere a vîrstei limită de aflare în serviciu;

    c) clasare de către comisia medicală ca fiind inapt pentru serviciu în funcţia de ofiţer de informaţii;

    d) transfer în o altă autoritate publică, cu acordul lui şi al conducătorilor instituţiilor interesate;

    e) efectuare a unor măsuri de organizare, prin modificarea statelor de personal, dacă este imposibilă numirea ofiţerului de informaţii într-o funcţie egală celei deţinute şi dacă el nu acceptă să fie numit într-o funcţie inferioară;

    f) restabilire în funcţie, conform unei hotărîri judecătoreşti, a deţinătorului anterior al funcţiei, dacă este imposibilă numirea ofiţerului de informaţii într-o funcţie egală celei deţinute şi dacă acesta nu acceptă să fie numit într-o funcţie inferioară;

    g) refuz neîntemeiat de a fi detaşat sau numit în altă funcţie;

    h) refuz de a depune jurămîntul;

    i) tăinuire a faptelor ce împiedică angajarea în Serviciu;

    j) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova sau dobîndire a cetăţeniei unui alt stat;

    k) retragere a dreptului de acces la secretul de stat;

    l) necorespundere funcţiei deţinute, constatată prin decizie a comisiei de atestare;

    m) nepromovare a examenului intermediar sau de absolvire a cursului de formare profesională iniţială;

    n) săvîrşire a faptei ce discreditează titlul de ofiţer de informaţii;

    o) încălcare a restricţiilor, incompatibilităților sau interdicţiilor prevăzute la art.40, stabilită prin actul de constatare rămas definitiv;

    [Art.36 al.(1), lit.o) modificată prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]

    o1) încălcare a obligaţiei prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;

     [Art.36 al.(1), lit.o1) introdusă prin LP102 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16]

    o2) stabilire, prin act de constatare rămas definitiv, a emiterii/adoptării de către acesta a unui act administrativ, încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;

    [Art.36 al.(1), lit.o2) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]

    o3) nedepunere a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;

     [Art.36 al.(1), lit.o3) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]

    o4) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate;

    [Art.36 al.(1), lit.o4) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]

    p) condamnare prin hotărîre judecătorească definitivă pentru săvîrşirea unei infracţiuni;

    q) cerere personală;

    r) motive familiale temeinic justificate.

    (2) Eliberarea din serviciu se efectuează prin ordin al directorului Serviciului, care se emite în termen de pînă la o lună din data apariţiei temeiului de eliberare. Ofiţerul de informaţii este eliberat din serviciu la data radierii lui din tabelul nominal al Serviciului, după predarea gestiunii şi a funcţiei.

    (3) Nu se admite eliberarea din serviciu în perioada aflării ofiţerului de informaţii în concediu de odihnă anual, în concediu medical, în concediu de studii, în concediu de îngrijire a copilului, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(1) lit.i), j), o)-r).

    (4) Nu se admite eliberarea din serviciu a ofiţerului de informaţii la cerere în perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război.

    (5) Ofiţerul de informaţii decedat sau declarat dispărut fără urmă este radiat din tabelul nominal al Serviciului la data constatării faptului.

    (6) În interes de serviciu, ofiţerul de informaţii care a atins vîrsta limită de aflare în serviciu, clasat de comisia medicală ca fiind apt pentru serviciu în funcţia de ofiţer de informaţii, şi care dovedeşte o înaltă competenţă profesională, constatată prin decizie a comisiei de atestare, cu acordul lui, la decizia directorului Serviciului, poate fi lăsat în serviciu pînă la atingerea vîrstei de pensionare în sistemul public de asigurări sociale. Contractele succesive de îndeplinire a serviciului peste limita de vîrstă de aflare în serviciu se încheie pe o durată de pînă la 2 ani.

    (7) La eliberare din serviciu, în cazurile prevăzute la alin.(1) lit.g)-q), ofiţerul de informaţii care, după încheierea tuturor tipurilor de instruire, a îndeplinit serviciul în cadrul Serviciului mai puţin de 5 ani achită cheltuielile pentru instruire, independent de sursa de finanţare, mărimea lor fiind dedusă prin împărţirea sumei cheltuielilor la perioada de îndeplinire a serviciului. Cheltuielile de instruire cuprind mijloacele băneşti achitate personalului implicat în procesul de instruire, cheltuielile pentru cazare, echipament, alimentaţie şi asistenţă medicală.

    (8) La eliberare din serviciu în cazurile prevăzute la alin.(1) lit.g)-q), ofiţerul de informaţii achită valoarea restantă a uniformei.

    Articolul 37. Vîrsta limită de aflare în serviciu

    Vîrsta limită de aflare în serviciu în funcţia de ofiţer de informaţii se stabileşte după cum urmează:

    a) 50 de ani, pentru efectivul de subofiţeri, corpul de ofiţeri cu grade speciale inferioare şi superioare;

    b) pentru corpul de ofiţeri cu grade speciale supreme:

    - 55 de ani, pentru general-maior al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi general-locotenent al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    - 60 de ani, pentru general-colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate.

    Articolul 38. Rezerva Serviciului

    (1) Rezerva Serviciului este destinată completării lui la mobilizare.

    (2) În rezerva Serviciului intră ofiţerii de informaţii care, la eliberare din serviciu, nu au atins vîrsta limită de aflare în rezerva Serviciului şi sînt clasaţi de comisia medicală ca fiind apţi pentru serviciu.

    (3) În rezerva Serviciului nu intră ofiţerii de informaţii eliberaţi în temeiurile prevăzute la art.36 alin.(1) lit.h)-p).

    (4) Vîrsta limită de aflare în rezerva Serviciului se stabileşte după cum urmează:

    a) 60 de ani, pentru efectivul de subofiţeri, corpul de ofiţeri cu grade speciale inferioare şi superioare;

    b) 65 de ani, pentru corpul de ofiţeri cu grade speciale supreme.

    (5) Evidenţa militară a rezerviştilor este ţinută de Serviciu.

    (6) Modul de organizare a concentrărilor şi a exerciţiilor de mobilizare pentru rezervişti se stabileşte prin act normativ al Serviciului.

    (7) Persoanele care au atins vîrsta limită de aflare în rezerva Serviciului sau care au fost clasate de comisia medicală ca fiind inapte pentru serviciu în funcţia de ofiţer de informaţii sînt trecute în retragere.

    (8) Rezerviştii, în condiţiile actelor normative ale Serviciului, pot fi antrenaţi, cu acordul lor, pe bază de contract, în misiunile speciale ale Serviciului, avînd dreptul de a deţine armă în dotare. Pe timpul misiunii, rezerviştii beneficiază de asigurarea de stat obligatorie prevăzută pentru ofiţerii de informaţii, iar membrii lor de familie beneficiază de protecţie socială în conformitate cu prezenta lege.

Capitolul III
OBLIGAŢII. RESTRICŢII ŞI INTERDICŢII. DREPTURI ŞI GARANŢII
Secţiunea 1. Obligaţii. Restricţii şi interdicţii

    Articolul 39. Obligaţii

    (1) Ofiţerul de informaţii are următoarele obligaţii:

    a) să respecte Constituţia şi legile Republicii Moldova, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;

    b) să acţioneze cu competenţă, responsabilitate şi devotament pentru asigurarea securităţii naţionale, apărarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării, pentru protejarea şi promovarea valorilor şi intereselor naţionale ale Republicii Moldova, chiar în condiţiile unei ameninţări pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea sa;

    c) să respecte jurămîntul depus şi normele deontologice ale ofiţerului de informaţii;

    d) să îndeplinească în bune condiţii atribuţiile funcţiei;

    e) să fie disciplinat şi vigilent, să manifeste iniţiativă şi perseverenţă;

     f) să respecte principiile, normele şi regulile specifice activităţii Serviciului;

     g) să asigure protecţia secretului de stat şi altor informaţii cu accesibilitate limitată, a surselor de obţinere a acestora, să păstreze secretul activităţii desfăşurate;

     h) să-şi perfecţioneze în permanenţă pregătirea profesională;

     i) să depună declaraţie cu privire la venituri şi proprietate, în modul şi în condiţiile prevăzute de lege;

     j) să declare orice donaţie, directă sau indirectă, primită în legătură cu exercitarea funcţiei;

   
j1) să respecte prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;

    [Art.39 al.(1), lit.j1) introdusă prin LP102 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16]

     k) să cunoască şi să întreţină în stare regulamentară tehnica şi armamentul din dotare, să păstreze şi să administreze eficient patrimoniul încredinţat.

    (2) Ofiţerul de informaţii este obligat să execute ordinele şi dispoziţiile şefilor superiori, cu excepţia cazului în care consideră că ordinul sau dispoziţia sînt ilegale. În acest caz, ofiţerul de informaţii prezintă în scris un raport motivat. El este obligat să execute un ordin repetat scris, dar nu poartă răspundere de consecinţele executării, cu excepţia cazurilor cînd comite o infracţiune. Răspunderea pentru consecinţele executării unui ordin ilegal o poartă persoana care a dispus executarea.

    (3) În cazul în care consideră că prin executarea unui ordin sau a unui ordin repetat scris ar comite o infracţiune, ofiţerul de informaţii nu trebuie să-l îndeplinească, informînd în scris conducerea Serviciului şi Comisia parlamentară pentru securitatea naţională, apărare şi ordine publică. În privinţa ofiţerului de informaţii care a procedat în conformitate cu prezentul alineat nu poate fi luată nici o măsură contrară drepturilor şi intereselor lui legitime.   

    (4) După eliberare din serviciu, persoana este obligată să păstreze secretul de stat şi alt secret protejat de lege, secretul surselor de informaţii, al activităţilor desfăşurate. Această obligaţie se menţine pe durata de secretizare a informaţiei. Scrierile cu caracter memorialistic pot deveni publice numai cu avizul Serviciului, fără restrîngerea libertăţii opiniei şi a exprimării.

    Articolul 40. Restricţii, incompatibilități şi interdicţii

    [Art.40 titlul modificat prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]

    (1) Ofiţerului de informaţii se restrînge exerciţiul următoarelor drepturi şi libertăţi:

    a) dreptul la libera circulaţie. Deplasarea ofiţerului de informaţii pe teritoriul Republicii Moldova şi peste hotarele ei se autorizează în modul stabilit în act normativ al Serviciului;

    b) libertatea conştiinţei. Ofiţerului de informaţii se interzice propagarea vreunei atitudini faţă de religie, aderarea la cultele religioase care încalcă ordinea publică, bunele moravuri, afectează exercitarea funcţiei sau contravin normelor deontologice. Ofiţerul de informaţii are dreptul, în afara timpului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu, să practice cult religios şi să participe la ritualuri religioase;

   c) libertatea opiniei şi a exprimării. Ofiţerului de informaţii se interzice să exprime în public opinii contrare intereselor securităţii naţionale a Republicii Moldova, să prezinte public, fără aprobarea directorului Serviciului, informaţii care privesc activitatea Serviciului ori au legătură cu ea;

    d) dreptul de a fi ales şi de a desfăşura activităţi politice, cu excepţia dreptului la vot. Opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului. La locul de serviciu al ofiţerului de informaţii se interzice propagarea ideilor de natură să determine ofiţerii să încalce neutralitatea politică;

    e) libertatea întrunirilor. Ofiţerului de informaţii se interzice să participe la mitinguri, demonstraţii, manifestări, procesiuni, la alte întruniri cu caracter politic ori sindical, altele decît cele la care se îndeplinesc obligaţiile de serviciu;

    f) dreptul la asociere în partide şi în alte organizaţii social-politice;

    g) dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate, precum şi dreptul la grevă.

    (2) Funcția de ofiţer de informaţii este incompatibilă cu:
    a) îndeplinirea altei funcţii decît cea în care este numit sau detaşat, desfăşurarea altei activităţi remunerate, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice și de creaţie care nu împiedică îndeplinirea obligaţiilor de serviciu. Ofiţerul de informaţii poate fi desemnat în calitate de membru de comisie, consiliu, grup de lucru, permanente sau ad-hoc, cu acordul conducerii Serviciului;
    b) desfăşurarea sau implicarea în orice fel în activitate de întreprinzător, acordarea sprijinului altor persoane în astfel de activități;
    c) calitatea de fondator al societăţii comerciale, cooperativei sau organizaţiei necomerciale, orice activitate ce presupune administrarea acestora. Ofiţerul de informaţii poate îndeplini funcţia de membru al consiliului de administraţie din întreprinderile de stat, funcţia de fondator al cărora o exercită Serviciul.

    [Art.40 al.(2) în redacția LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]

    (3) Ofițerului de informație îi este interzis:
    a) să iniţieze, să dea şi să transmită dispoziţii ilegale;
    b) să utilizeze informaţii, mijloace şi metode specifice activităţii Serviciului în alte scopuri decît cele de serviciu;
    c) să facă uz de calitatea ori de activitatea profesională pentru obţinerea de avantaje pentru sine sau pentru alte persoane;
    d) să accepte, fără acordul directorului Serviciului, distincţii ale statelor străine, ale organizaţiilor internaţionale şi străine;

   
[Art.40 al.(3), li.d) modificată prin LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]

    e) să săvîrşească alte fapte interzise persoanelor încadrate în serviciul public.

    [Art.40 al.(3) introdus prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]

Secţiunea a 2-a. Drepturi şi garanţii

    Articolul 41. Drepturi şi libertăţi fundamentale

    Ofiţerul de informaţii beneficiază de drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului Republicii Moldova, cu restricţiile prevăzute de prezenta lege şi de alte acte legislative.

    Articolul 42. Drepturi profesionale

    În raport cu atribuţiile şi competenţele Serviciului, ofiţerul de informaţii aflat în exerciţiul funcţiei are următoarele drepturi:

    a) să cunoască drepturile şi obligaţiile de serviciu;

    b) să ia decizii şi să participe la elaborarea proiectelor de decizii, în limitele competenţei;

    c) să utilizeze mijloace şi metode specifice activităţii Serviciului pentru obţinerea de informaţii necesare asigurării securităţii naţionale, prevenirii şi contracarării acţiunilor ce prezintă ameninţare pentru securitatea naţională;

    d) să dispună de acces la registre, bănci de date, sisteme informaţionale şi la alte informaţii documentate, direct sau printr-o interfaţă corespunzătoare;

    e) să solicite oricărei persoane sprijin pentru asigurarea securităţii naţionale. Sprijinul solicitat nu trebuie să pună în pericol persoana;

    f) să someze orice persoană să înceteze infracţiunea sau alte acţiuni ce prezintă ameninţare pentru securitatea naţională;

    g) în cazuri excepţionale, care impun înlăturarea unei ameninţări iminente pentru securitatea naţională, să folosească, în condiţiile legii, bunuri, inclusiv imobile, publice sau private, cu excepţia celor ce aparţin misiunilor diplomatice sau persoanelor cu imunitate diplomatică ale statelor străine şi organizaţiilor internaţionale;

    h) să pătrundă în spaţii publice sau private în timpul urmăririi nemijlocite a infractorului;

    i) să verifice actele de identitate şi alte documente ale persoanei fizice bănuite de săvîrşirea de infracţiuni sau de alte acţiuni ce prezintă ameninţare pentru securitatea naţională;

    j) în caz de necesitate absolută, să reţină persoana în legătură cu care există motive rezonabile de a crede, în funcţie de comportamentul ei, de indiciile materiale sau de circumstanţe, că se pregăteşte a săvîrşi o infracţiune sau care comite o infracţiune, pentru a o împiedica să săvîrşească o astfel de infracţiune sau pentru a face să înceteze infracţiunea şi a o preda imediat, în mod obligatoriu, organelor competente;

    k) să efectueze acţiuni de constatare a infracţiunilor a căror prevenire şi contracarare este atribuită în competenţă Serviciului, în condiţiile legii;

    l) să intre în locuri şi în spaţii publice cu acces restricţionat pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu;

    m) să folosească acte de identitate şi alte documente de acoperire, eliberate de Serviciu;

    n) să deţină, să păstreze, să poarte şi să aplice armă de foc din dotare, muniţii şi mijloace speciale, precum şi să aplice forţă fizică, în condiţiile prezentei legi. Tipurile de arme admise ca arme în dotare se stabilesc prin act normativ al Serviciului;

    o) să-şi perfecţioneze pregătirea profesională din contul mijloacelor Serviciului prevăzute în acest scop;

    p) să avanseze în serviciu corespunzător pregătirii profesionale, capacităţilor intelectuale, rezultatelor atestării şi altor criterii de evaluare a activităţii de ofiţer de informaţii;

   q) să ia cunoştinţă de materialele din dosarul personal, de avize şi de alte documente referitoare la activitatea sa, cu excepţia materialelor aferente verificărilor de securitate şi altor documente a căror cunoaştere poate prejudicia securitatea internă a Serviciului sau interesele persoanelor care colaborează confidenţial cu Serviciul, să prezinte lămuriri pentru a fi anexate la acest dosar;

    r) să solicite efectuarea unei cercetări de serviciu pentru a contesta informaţiile care îi lezează drepturile, onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională;

    s) să beneficieze de protecţie şi de asistenţă prevăzute de prezenta lege.

    Articolul 43. Legitimaţia şi insigna de serviciu

    (1) Ofiţerul de informaţii se identifică cu legitimaţia de serviciu sau cu insigna de serviciu, avînd un număr de înregistrare, şi cu rostirea denumirii “Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova”. Modelul de legitimaţie şi modelul insignei de serviciu, categoriile de ofiţeri de informaţii care se identifică cu insigne de serviciu le aprobă directorul Serviciului.

    (2) Legitimaţia şi insigna de serviciu confirmă statutul şi împuternicirile ofiţerului de informaţii, inclusiv dreptul la portarmă, la muniţii şi la mijloace speciale.

   (3) La eliberare din serviciu, precum şi în perioada suspendării din funcţie sau înlăturării provizorii a ofiţerului de informaţii de la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, legitimaţia şi insigna de serviciu se retrag.

    Articolul 44. Uniforma şi raţia alimentară

    (1) Ofiţerul de informaţii este asigurat cu uniformă şi cu raţie alimentară din contul bugetului de stat în cazurile stabilite de Guvern.

    [Art.44 al.(1) în redacţia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]

    (2) Modelul uniformei de ofiţer de informaţii se aprobă de Parlamentul Republicii Moldova.

    [Art.44 al.(2) modificat prin LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]

    (3) Regulile de purtare a uniformei, categoriile de ofiţeri de informaţii pentru care portul uniformei este obligatoriu în îndeplinirea obligaţiilor de serviciu se stabilesc prin act normativ al Serviciului.

    (4) Se interzice ca uniforma şi însemnele angajaţilor autorităţilor publice sau ale altor persoane juridice să fie identice ori similare celor ale ofiţerului de informaţii. Portul uniformei şi al însemnelor de ofiţer de informaţii de către persoana care nu are acest statut atrage răspunderea prevăzută de lege.

    (5) Ofiţerul de informaţii este asigurat cu echipament de protecţie şi de lucru în condiţii generale.

    Articolul 45. Dreptul la risc profesional

    (1) Riscul este considerat întemeiat dacă acţiunea decurge în mod obiectiv din informaţia, din faptele şi din circumstanţele cunoscute ofiţerului de informaţii, dacă scopul legitim urmărit nu a putut fi atins fără un anumit risc şi dacă ofiţerul de informaţii a întreprins măsurile necesare pentru a preveni cauzarea de daune intereselor ocrotite de lege.

    (2) Riscul nu poate fi considerat întemeiat dacă este îmbinat cu bună-ştiinţă cu pericolul pentru viaţa unei alte persoane sau cu pericolul provocării unui dezastru ecologic ori social.

    Articolul 46. Dreptul la apărare

    Ofiţerul de informaţii are dreptul la apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime prin adresare în instanţă de judecată sau în alte autorităţi publice competente, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    Articolul 47. Dreptul la învăţătură

    (1) Ofiţerul de informaţii are dreptul să-şi continue studiile în instituţie de învăţămînt superior, postuniversitar ori să urmeze alte forme de instruire.

    (2) Ofiţerul de informaţii cu vechime de 10 ani şi mai mult în serviciu are dreptul de a-şi perfecţiona pregătirea profesională din contul Serviciului în instituţie de învăţămînt superior, postuniversitar sau prin alte forme de instruire, în limita alocaţiilor bugetare.

    Articolul 48. Timpul de serviciu

    (1) Timpul de serviciu şi programul de lucru al ofiţerului de informaţii se stabilesc prin act normativ al Serviciului, în condiţii generale.

    (2) Durata săptămînală a timpului de serviciu al ofiţerului de informaţii nu va depăşi, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(5), durata normală a timpului de muncă stabilită de legislaţia muncii.

    (3) Ofiţerul de informaţii, conform dispoziţiilor şefului superior, este obligat să îndeplinească obligaţiile de serviciu şi după orele de program dacă trebuie îndeplinită cu succes şi în termen o misiune de serviciu.

    (4) Antrenarea ofiţerului de informaţii la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu peste durata săptămînală a timpului de serviciu, inclusiv în zilele de odihnă şi de sărbătoare nelucrătoare, se compensează prin acordarea timpului corespunzător de odihnă în alte zile ale săptămînii. În cazul imposibilităţii de acordare a compensării menţionate, timpul de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu peste durata săptămînală se însumează şi se acordă sub formă de zile de odihnă suplimentare care, la cererea ofiţerului de informaţii, se adaugă la concediul lui de odihnă anual ori se compensează în bani în mărimea salariului mediu pentru fiecare zi de odihnă suplimentară, calculat în funcţie de adaosuri, sporuri, suplimente şi indemnizaţii stabilite conform actelor normative în vigoare. Modul de evidenţă a timpului de serviciu şi de acordare a zilelor de odihnă suplimentare se stabileşte prin act normativ al Serviciului.

    (5) Timpul de serviciu nu se limitează în perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, a executării serviciului de alarmă, a realizării acţiunilor ce ţin de asigurarea capacităţii de mobilizare şi a îndeplinirii altor măsuri legate de asigurarea securităţii naţionale, conform nomenclatorului aprobat de directorul Serviciului.

    Articolul 49. Vechimea în serviciu

    (1) Perioada îndeplinirii serviciului în funcţia de ofiţer de informaţii se include în vechimea în muncă generală, în vechimea în muncă specială, în vechimea în serviciul public, precum şi în stagiul ce acordă dreptul la spor pentru vechime în muncă, indiferent de timpul care a trecut de la data eliberării din serviciu pînă la data angajării în cîmpul muncii.

    (2) Perioada de îndeplinire a serviciului în funcţia de ofiţer de informaţii cu risc sporit pentru viaţă şi sănătate se include în vechimea în muncă specială, care acordă dreptul la pensie de asigurări sociale de stat pentru limită de vîrstă în condiţii avantajoase, conform listei respective aprobate de Guvern.

    Articolul 50. Concedii

    (1) Ofiţerilor de informaţii se acordă următoarele concedii plătite integral:

    a) concediu de odihnă anual cu durată de 30 de zile lucrătoare, care se măreşte:

    - cu 5 zile lucrătoare pentru vechime în serviciu de 10 ani;

    - cu 10 zile lucrătoare pentru vechime în serviciu de 15 ani;

    - cu 15 zile lucrătoare pentru vechime în serviciu de 20 de ani şi mai mult.

    Absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt specializat se acordă, imediat după absolvire, concediu de odihnă cu o durată de 30 de zile calendaristice;

    b) concedii suplimentare:

    - de 15 zile calendaristice, pentru participare la operaţiuni antiteroriste, pentru îndeplinire a obligaţiilor de serviciu în zone cu pericol sporit pentru viaţă şi sănătate. Zonele cu pericol sporit pentru viaţă şi sănătate se stabilesc de Guvern;

    - cu o  durată stabilită de legislaţie, pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, în zona de înstrăinare;

    - cu o durată stabilită în condiţii generale, pentru lucru în condiţii vătămătoare, conform nomenclatorului aprobat de Guvern;

    - cu o durată stabilită de legislaţie, pentru veteranii de război;

    - cu o durată de 4 zile calendaristice, unuia dintre părinți: mamei sau tatălui care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil cu dizabilităţi în vîrstă de pînă la 18 ani);

    [Art.50 al.(1), lit.b) modificată prin LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16]

    [Art.50 al.(1), lit.b) modificată prin LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291]

    c) concediu medical cu o durată de pînă la 30 de zile. În unele cazuri de mutilări şi maladii, în funcţie de caracterul lor, se acordă concediu medical cu o durată de pînă la 60 de zile. Dacă există indicaţii medicale, concediul medical poate fi prelungit pe baza deciziei comisiei medicale. Dacă, pe parcursul unui an calendaristic, durata eliberărilor de la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu pe motiv de boală depăşeşte 36 de zile, ofiţerul de informaţii este trimis la comisia medicală pentru stabilirea aptitudinii pentru serviciu;

    d) concediu pe motive familiale cu o durată de pînă la 10 zile calendaristice pe an, pentru soluţionarea problemelor sociale şi de trai stringente, în primul rînd a celor legate de fortificarea sănătăţii, îndeplinirea îndatoririlor de familie, precum şi din alte motive întemeiate, confirmate documentar;

   
e) concediu paternal, conform legislației.
   
[Art.50 al.(1), lit.e) introdusă prin LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291]

    (2) Ofiţerul de informaţii care îmbină serviciul cu studiile în instituţie de învăţămînt mediu de specialitate, superior sau postuniversitar beneficiază de concediu suplimentar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    (3) Ofiţerul de informaţii care face studii în instituţie de învăţămînt specializat beneficiază de vacanţă, conform programei de învăţămînt a instituţiei.

    (4) Concediul de maternitate,  inclusiv pentru soția ofițerului de informații care se află la întreținerea acestuia, concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vîrstă de pîna la 10 ani și concediul pentru îngrijirea copilului în vîrstă de pînă la 18 ani care suferă de maladie oncologică sau cu dizabilitate pentru afecțiuni intercurente se acordă conform dispozițiilor generale.

    [Art.50 al.(4) în redacția LP135 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.549]

    (41) Baza de calcul și cuantumul indemnizațiilor acordate pentru perioada aflării în concediile prevăzute la alin. (4) se stabilesc în modul și condițiile prevăzute de Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, similar persoanelor asigurate.

    [Art.50 al.(41) introdus prin LP135 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.549]

    (42) Indemnizațiile acordate pentru perioada aflării în concediile prevăzute la alin. (4) se plătesc la locul de serviciu al ofițerului de informații din bugetul de stat.

    [Art.50 al.(42) introdus prin LP135 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.549]

    (5) Unuia dintre părinți: mamei sau tatălui care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil cu dizabilități în vîrstă de pînă la 18 ani), părintelui singur necăsătorit care are un copil de vîrsta nominalizată i se acordă anual, în bază de cerere scrisă, concediu neplătit cu o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Acest concediu poate fi adăugat la concediul de odihnă anual sau poate fi folosit aparte (în întregime sau divizat) în perioade stabilite de comun acord cu administraţia Serviciului.

    [Art.50 al.(5) modificat prin LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16]

    [Art.50 al.(5) modificat prin LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291]

    (6) Ofiţerul de informaţii poate fi rechemat din concediul de odihnă anual, fără consimţămîntul său, la declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război, precum şi în alte cazuri justificate, la decizia directorului Serviciului. Concediul de odihnă anual şi concediile suplimentare nefolosite pot fi reportate pe anul următor, dar nu mai mult de 2 ani consecutivi, sau, la cererea ofiţerului de informaţii, se compensează în mărimea salariului mediu pentru fiecare zi de concediu nefolosit, calculat în funcţie de adaosuri, sporuri, suplimente şi indemnizaţii stabilite conform actelor normative în vigoare.

    Articolul 51. Dreptul la ocrotirea sănătăţii şi la

                          asistenţă medicală

   (1) Ofiţerul de informaţii are dreptul la asistenţă medicală, psihologică şi la tratament (ambulatoriu şi staţionar) gratuit, inclusiv la medicamente şi proteze gratuite, acordate din contul statului în instituţia medico-sanitară a Serviciului.

    (2) În cazul în care maladia contractată sau trauma primită de ofiţerul de informaţii este legată de încălcarea legislaţiei, de consumul de băuturi alcoolice sau de substanţe narcotice, tratamentul, cu excepţia asistenţei medicale urgente, se achită din cont propriu.

    (3) Asistenţa medicală urgentă se acordă ofiţerului de informaţii de orice instituţie medico-sanitară, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Dacă nu poate fi acordată în instituţia medico-sanitară a Serviciului, asistenţa medicală planificată se acordă în alte instituţii medico-sanitare, cu rambursarea din contul Serviciului a cheltuielilor suportate.

    (4) Trimiterea, în caz de necesitate, a ofiţerului de informaţii la tratament în străinătate se efectuează în modul stabilit de Guvern.

    [Art.51 al.(5) exclus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]

    (6) Soţia (soţul) şi copiii minori ai ofiţerului de informaţii au dreptul la tratament în instituţia medico-sanitară a Serviciului.

    [Art.51 al.(6) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]

    (7) De drepturile prevăzute la alin.(1)–(4) şi (6) beneficiază ofiţerii de informaţii trecuţi în rezervă (retragere):

    [Art.51 al.(7) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]

    a) clasaţi ca fiind inapţi pentru serviciu în funcţia de ofiţer de informaţii, dacă inaptitudinea a fost cauzată de mutilare (rănire, traumă, contuzie) primită sau de maladie contractată în legătură cu exerciţiul funcţiei;

    b) la atingerea vîrstei limită de aflare în serviciu, dacă au îndeplinit serviciul în funcţia de ofiţer de informaţii timp de 20 de ani şi mai mult;

    c) indiferent de motivele trecerii în rezervă (retragerii), cu excepţia cazurilor prevăzute la art.36 alin.(1) lit.i)-k), n) şi p), dacă au îndeplinit serviciul timp de 25 de ani şi mai mult.

    c) indiferent de motivele trecerii în rezervă (retragerii), cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. i)–k), n), o1) şi p), dacă au îndeplinit serviciul timp de 25 de ani şi mai mult.

    [Art.51 al.(7), lit.c) introdusă prin LP102 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16]

    (8) Modul de acordare a asistenţei medicale în instituţia medico-sanitară a Serviciului se stabileşte prin actul lui normativ.

    Articolul 52. Dreptul la transport

    (1) Asigurarea dreptului la transport din contul Serviciului se efectuează în următoarele cazuri:

    a) transportul ofiţerului de informaţii, inclusiv al membrilor de familie şi bunurilor lor personale, la numire sau detaşare legată de schimbarea localităţii de domiciliu, precum şi transportul la locul de trai anterior;

    [Art.52 al.(1), lit.b) exclusă prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]

    c) transportul corpului neînsufleţit al ofiţerului de informaţii decedat în timpul îndeplinirii serviciului şi transportul persoanelor care îl însoţesc, transportul membrilor lui de familie şi al bunurilor lor personale în localitatea în care vor domicilia pe teritoriul Republicii Moldova.

    (2) Ofiţerul de informaţii are dreptul să se deplaseze gratuit în transport pe teritoriul Republicii Moldova şi să folosească în exerciţiul funcţiei mijloace de transport personal potrivit reglementărilor stabilite de Guvern.

    [Art.52 al.(2) în redacţia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]

    [Art.52 al.(3) exclus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]

    Articolul 53. Dreptul la asigurare financiară

    (1) Salarizarea ofiţerului de informaţii se efectuează în modul, în condiţiile şi în mărimile prevăzute de Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

    (2) Ofiţerul de informaţii beneficiază de salariu lunar, compus din: salariul funcţiei, adaosuri, sporuri, suplimente, indemnizaţii şi de alte drepturi de plată permanente. Alte drepturi de plată se stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    (3) Asigurarea financiară a ofiţerului de informaţii detaşat, trecut la dispoziţie sau care îndeplineşte misiuni speciale în afara teritoriului Republicii Moldova se efectuează în modul stabilit de Guvern.

    Articolul 54. Indemnizaţii acordate la eliberare din serviciu

    (1) Pentru compensarea interdicţiilor din perioada serviciului, la eliberare din serviciu în temeiul art.36 alin.(1) lit.a), dacă are dreptul la pensie, sau la eliberare din serviciu în temeiul aceluiaşi articol şi alineat lit.b), c), e) şi f), ofiţerul de informaţii beneficiază de o indemnizaţie unică în corespundere cu vechimea calendaristică în serviciu în funcţia de ofiţer de informaţii:

    a) de la 5 la 10 ani - de 6 salarii lunare;

    b) de la 10 la 15 ani - de 10 salarii lunare;

    c) de la 15 la 20 de ani - de 15 salarii lunare;

    d) de la 20 de ani şi mai mult - de 20 salarii lunare.

    (2) În cazul eliberării repetate din serviciu, se acordă indemnizaţie unică în mărimea care exclude mărimea indemnizaţiei unice primite anterior.

    (3) Ofiţerilor de informaţii eliberaţi din serviciu din diverse motive, cu excepţia celor eliberaţi conform art.36 alin.(1) lit.h)-q), care nu au vechimea în muncă necesară stabilirii pensiei în condiţiile prezentei legi li se acordă 3 salarii lunare.

    (4) Indemnizaţia unică a ofiţerului de informaţii decorat cu distincţii de stat în perioada serviciului în funcţia de ofiţer de informaţii se majorează cu 2 salarii lunare.

   (5) În caz de deces al ofiţerului de informaţii sau de declarare a dispariţiei lui fără urmă, se acordă indemnizaţie unică soţiei (soţului), copiilor sau părinţilor defunctului/dispărutului, iar în lipsa acestora, altor moştenitori, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în mărimea prevăzută de prezentul articol. În cazul în care ofiţerul de informaţii decedat sau dispărut a avut vechimea calendaristică în serviciu în funcţia de ofiţer de informaţii de pînă la 5 ani, se acordă indemnizaţie unică în mărimea a 3 salarii lunare.

    Articolul 55. Asigurarea de stat obligatorie

    (1) Viaţa, sănătatea şi bunurile ofiţerului de informaţii sînt supuse asigurării de stat obligatorii de la bugetul de stat.

    (2) În caz de deces al ofiţerului de informaţii survenit în legătură cu exerciţiul funcţiei sau în caz de deces ca urmare a unei mutilări (răniri, traume, contuzii) în legătură cu exerciţiul funcţiei, inclusiv după trecere în rezervă (retragere), soţiei (soţului), copiilor minori şi părinţilor lui se plăteşte, în cote egale, o indemnizaţie unică în mărimea a 120 de salarii lunare, calculate conform ultimei funcţii deţinute de ofiţer.

    (3) În caz de mutilare (rănire, traumă, contuzie) în legătură cu exerciţiul funcţiei, ofiţerului de informaţii i se plăteşte o indemnizaţie unică, în raport cu gravitatea mutilării, în următoarele mărimi:

    a) uşoară - 3 salarii lunare;

    b) medie - 5 salarii lunare;

    c) gravă - 7 salarii lunare.

    (4) În caz de eliberare din serviciu pe motiv de clasare ca fiind inapt pentru serviciu ca urmare a unei mutilări (răniri, traume, contuzii) în legătură cu exerciţiul funcţiei, ofiţerului de informaţii i se plăteşte o indemnizaţie unică de 60 de salarii lunare, calculate conform ultimei funcţii deţinute.

    (5) În caz de încadrare în grad de dizabilitate în legătură cu exerciţiul funcţiei, ofiţerului de informaţii i se plăteşte o compensaţie lunară, raportată la salariul lunar conform ultimei funcţii deţinute, în următoarele proporţii:

    [Art.55 al.(5) modificat prin LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16]

    a) de 100% pentru persoanele cu dizabilităţi severe;

    [Art.55 al.(5), lit.a) în redacția LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16]

    b) de 80% pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate;

    [Art.55 al.(5), lit.a) în redacția LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16]

    c) de 60% pentru persoanele cu dizabilităţi medii.

    [Art.55 al.(5), lit.c) în redacția LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16]

    (6) Pensia de dizabilitate şi alte tipuri de pensii stabilite pînă sau după pierderea capacităţii de muncă nu se includ în calculul compensaţiei de la alin.(5).

    [Art.55 al.(6) modificat prin LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16]

    (7) În caz de deces al ofiţerului de informaţii survenit în legătură cu exerciţiul funcţiei sau în caz de deces ca urmare a unei mutilări (răniri, traume, contuzii) în legătură cu exerciţiul funcţiei, inclusiv după trecere în rezervă (retragere), membrilor familiei inapţi pentru muncă aflaţi la întreţinerea lui li se plătesc indemnizaţii lunare, egale cu diferenţa dintre partea ce le revenea din salariul celui decedat şi pensia stabilită în legătură cu pierderea întreţinătorului, fără a se lua în calcul indemnizaţia unică.

    (8) Prejudiciul material cauzat în legătură cu activitatea de serviciu a ofiţerului de informaţii prin deteriorarea sau nimicirea bunurilor lui, bunurilor membrilor lui de familie sau ale rudelor sale apropiate se repară integral de la bugetul de stat, cu drept de regres împotriva persoanelor culpabile. Prejudiciul se repară în temeiul unei hotărîri judecătoreşti sau în temeiul deciziei organului de urmărire penală ori a procurorului în cazul clasării cauzei penale, suspendării sau încetării urmăririi penale.

    [Art.56 exclus prin LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584]

    Articolul 57. Dreptul la pensie

    (1) Ofiţerul de informaţii are dreptul la pensie în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993.

    (2) În calculul vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei se iau 2 ani de vechime în muncă civilă de pînă la încadrare în Serviciu pentru un an de serviciu în funcţia de ofiţer de informaţii.

    (3) În cazuri excepţionale, stabilite prin act normativ al Serviciului, directorul Serviciului este în drept să decidă asupra includerii în stagiul special a vechimii în muncă civilă a persoanei încadrate în funcţia de ofiţer de informaţii, calculîndu-se pentru un an de muncă civilă un an de serviciu.

    (4) Vechimea în muncă calculată în condiţiile alin.(2) şi (3) nu va depăşi 10 ani.

    (5) Ofiţerului de informaţii căruia s-a prelungit termenul de aflare în serviciu şi care are dreptul la pensie în condiţiile Legii nr.1544-XII din 23 iunie 1993 i se acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în proporţie de 50 % faţă de pensia cuvenită.

    (6) Ofiţerului de informaţii cu grad special de colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate numit într-o funcţie inferioară (la necesitate de serviciu, în urma unor măsuri de organizare sau în legătură cu starea sănătăţii) dintr-o funcţie pe care a deţinut-o cel puţin 3 ani şi care, la ziua numirii în funcţia inferioară, avea vechime în serviciu necesară stabilirii pensiei, aceasta i se calculează, la eliberare din serviciu, din salariul lunar de care a beneficiat pînă la numire în funcţia inferioară, dacă el este mai mare decît salariul lunar al funcţiei pe care o deţine la data eliberării din serviciu.

Secţiunea a 3-a. Aplicarea forţei fizice, armei de foc,
muniţiilor şi a mijloacelor speciale

    Articolul 58. Condițiile aplicării forței fizice, a
                           mijloacelor speciale și a armelor de foc
    (1) Ofiţerul de informaţii are dreptul să aplice forţă fizică, mijloace speciale şi armă de foc în condiţiile Legii nr. 218 din 19 octombrie 2012 privind modul de aplicare a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc.
    (2) Mijloacele speciale şi arma de foc pot fi retrase ofiţerului de informaţii de către conducerea Serviciului sau de către un alt ofiţer de informaţii, desemnat de directorul Serviciului. Dacă arma de foc sau mijloacele speciale au fost retrase de către o altă persoană împuternicită prin lege, aceasta, precum şi ofiţerul de informaţii, informează în cel mai scurt timp conducerea Serviciului.

    [Art.58 în redacția LP240 din 29.12.15, MO25-30/05.02.16 art.61]

    [Art.59 abrogat prin LP240 din 29.12.15, MO25-30/05.02.16 art.61]

    [Art.60 abrogat prin LP240 din 29.12.15, MO25-30/05.02.16 art.61]

Capitolul IV

PROTECŢIA OFIŢERULUI DE INFORMAŢII

ŞI A MEMBRILOR LUI DE FAMILIE

    Articolul 61. Inadmisibilitatea imixtiunii în activitatea

                         ofiţerului de informaţii

    (1) În exerciţiul funcţiei, ofiţerul de informaţii se supune numai legii şi execută indicaţiile şefilor superiori.

    (2) Nici o persoană nu este în drept să intervină în activitatea profesională a ofiţerului de informaţii.

    (3) Este interzisă antrenarea ofiţerului de informaţii în exerciţiul unor funcţii ce nu ţin de obligaţiile lui de serviciu.

    (4) Personalitatea ofiţerului de informaţii este inviolabilă. Împiedicarea lui de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu, atingerea demnităţii şi onoarei, opunerea de rezistenţă, ameninţarea, uzul de violenţă, atentatul la viaţa, la sănătatea şi la bunurile lui şi ale membrilor săi de familie atrag răspunderea prevăzută de lege.

    (5) Cerinţele legitime ale ofiţerului de informaţii sînt executorii. Cerinţele ofiţerului de informaţii şi acţiunile întreprinse de el sînt legitime atîta timp cît organul sau persoana cu funcţie de răspundere învestite cu exercitarea controlului asupra activităţii lui şi asupra respectării legalităţii acestei activităţi nu demonstrează contrariul.

    Articolul 62. Procedurile speciale aplicabile ofiţerului

                         de informaţii

    (1) În timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu, ofiţerul de informaţii, dacă prezintă legitimaţia sau insigna de serviciu, nu poate fi reţinut, audiat, percheziţionat, inclusiv mijlocul lui personal de transport sau cel folosit de el, nu pot fi ridicate documentele şi obiectele aflate asupra sa decît în modul stabilit de lege, cu avizul prealabil al Procurorului General şi în prezenţa unui reprezentant al Serviciului, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.

    (2) În caz de reţinere a ofiţerului de informaţii, organul care a efectuat măsurile în cauză este obligat să informeze Serviciul în decurs de o oră din momentul reţinerii.

    Articolul 63. Protecţia şi asistenţa acordată

                         ofiţerului de informaţii

    (1) Ofiţerul de informaţii are dreptul la protecţie faţă de pericolele la care este expus ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu ele.

    (2) Dacă împotriva ofiţerului de informaţii este pornită urmărire penală sau o altă acţiune în justiţie în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, inclusiv după eliberare din serviciu, Serviciul îi acordă asistenţă juridică, cu excepţia cazului în care acţiunea în justiţie a fost iniţiată la cererea sa.

    Articolul 64. Protecţia datelor despre ofiţerul

                         de informaţii

    (1) Datele despre identitatea şi calitatea ofiţerului de informaţii constituie secret de stat. Termenul de secretizare a acestor date este de 50 de ani de la data eliberării din serviciu a ofiţerului, dar nu mai puţin de 25 de ani de la data decesului acestuia. Termenul poate fi prelungit pe perioade consecutive a cîte 10 ani, la decizia directorului Serviciului, în cazul în care desecretizarea datelor contravine intereselor asigurării securităţii naţionale şi/sau a drepturilor şi intereselor legitime ale urmaşilor ofiţerului de informaţii.

   (2) Autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice cărora le-au devenit cunoscute datele despre identitatea şi calitatea ofiţerului de informaţii sînt obligate să protejeze secretul lor.

   (3) Serviciul, în comun cu autorităţile administraţiei publice vizate, stabileşte normele de protecţie a identităţii şi calităţii ofiţerului de informaţii pentru situaţiile ce privesc drepturile salariale, de pensie, de asistenţă medicală şi alte situaţii similare.

   (4) Datele despre ofiţerul de informaţii nu se includ în registrul funcţionarilor publici.

   (5) Datele despre identitatea şi calitatea ofiţerului de informaţii nu pot fi incluse în resursele informaţionale, publice sau în resursele cu accesibilitate limitată ale autorităţilor publice, ale persoanelor fizice şi juridice, cu excepţia bazelor de date ale Serviciului. La solicitarea Serviciului, autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice sînt obligate să excludă din resursele lor informaţionale datele care ar putea dezvălui identitatea şi calitatea ofiţerului de informaţii.

   (6) Autorităţile publice şi persoanele juridice care efectuează înscrieri despre accesele la bazele lor de date, la registre, documente sau în încăperi menţionează doar numărul legitimaţiei sau insignei de serviciu a ofiţerului de informaţii.

    (7) Ofiţerul de informaţii poate folosi, în exerciţiul funcţiei, nume de serviciu. Modul de atribuire şi de folosire a numelui de serviciu se stabileşte prin act normativ al Serviciului.

    Articolul 65. Protecţia socială a membrilor de familie

                         ai ofiţerului de informaţii

    [Art.65 al.(2)-(3) excluse prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10]

    (3) Copiii ofiţerului de informaţii decedat în legătură cu exerciţiul funcţiei sau ca urmare a unei mutilări (răniri, traume, contuzii) în legătură cu exerciţiul funcţiei, inclusiv după trecere în rezervă (retragere), au prioritate la acordarea de locuri în tabere de odihnă, la înscriere în instituţii preşcolare, în şcoli-internat şi în instituţii de învăţămînt similare, iar în instituţii de învăţămînt mediu de specialitate şi de învăţămînt superior se înmatriculează în afară de concurs, cu condiţia corespunderii cerinţelor de înmatriculare.

    (4) Membrii de familie ai ofiţerului de informaţii decedat în legătură cu exerciţiul funcţiei sau ca urmare a unei mutilări (răniri, traume, contuzii) în legătură cu exerciţiul funcţiei, inclusiv după trecere în rezervă (retragere), beneficiază de asistenţă medicală în instituţia medico-sanitară a Serviciului, cu înlesnirile prevăzute de prezenta lege.

    (5) Ofiţerul de informaţii decedat în legătură cu exerciţiul funcţiei sau ca urmare a unei mutilări (răniri, traume, contuzii) în legătură cu exerciţiul funcţiei, inclusiv după trecere în rezervă (retragere), este înmormîntat în locul desemnat de familia sa. Funeraliile se efectuează din contul Serviciului.

    [Art.65 al.(6) abrogat prin LP48 din 26.03.11, MO53/04.04.11, art.114; în vigoare 04.04.11]

Capitolul V
RĂSPUNDEREA

    Articolul 66. Răspunderea juridică

    (1) Pentru acţiunile sale, ofiţerul de informaţii poartă răspundere disciplinară, administrativă, materială şi penală, în condiţiile legii.

    (2) Pentru abateri disciplinare, ofiţerul de informaţii poartă răspundere în conformitate cu prevederile prezentei legi. Şefii nu poartă răspundere disciplinară pentru faptele subalternilor dacă au întreprins măsurile necesare pentru preîntîmpinarea acestor fapte şi pentru sancţionarea persoanelor vinovate.

    (3) Pentru prejudiciile materiale cauzate Serviciului, ofiţerul de informaţii poartă răspundere materială, în condiţii generale.

    Articolul 67. Obligaţia de recuperare a prejudiciului

    (1) Statul răspunde pentru daunele cauzate persoanelor fizice şi juridice prin activităţile ilegale săvîrşite cu intenţie sau din neglijenţă de către ofiţerul de informaţii în exerciţiul funcţiei.

    (2) Statul, în persoana Ministerului Finanţelor, înaintează acţiune de regres împotriva ofiţerului de informaţii culpabil.

Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

    Articolul 68

    Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2008.

    Articolul 69

    (1) Militarii Serviciului se eliberează din serviciul militar şi trec în rezervă (retragere) în condiţiile Legii nr.162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor, fără a fi eliberaţi din funcţiile deţinute.

    (2) Încheierea contractelor de îndeplinire a serviciului în funcţia de ofiţer de informaţii cu persoanele eliberate din serviciul militar se efectuează la cererea lor.

    (3) Militarii Serviciului care au drept la pensie în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993 pot decide în privinţa pensionării sau continuării serviciului în funcţia de ofiţer de informaţii.

    Articolul 70

    (1) În termen de 6 luni, Guvernul:

    a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

    b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

    (2) Pînă la aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege, actele normative se vor aplica în măsura în care nu contravin prezentei legi.


    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                                 Marian LUPU


    Nr.170-XVI. Chişinău, 19 iulie 2007.


Anexa nr.1

NORMELE DEONTOLOGICE

ALE OFIŢERULUI DE INFORMAŢII ŞI SECURITATE

    Ofiţerul de informaţii şi securitate:

    a) va exercita profesia cu patriotism, ataşament faţă de valorile şi interesele naţionale ale Republicii Moldova, în condiţiile respectului deplin faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;

    b) va desfăşura activitatea cu profesionalism, responsabilitate şi bună credinţă;

    c) va acţiona în conformitate cu prevederile legale şi cu exigenţele profesiei;

    d) nu va lua parte la nici o activitate ilegală şi nu se va angaja în acte care discreditează titlul de ofiţer de informaţii şi securitate sau autoritatea Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    e) va contribui la îndeplinirea obiectivelor legitime ale Serviciului de Informaţii şi Securitate;

    f) nu se va implica în nici o activitate sau relaţie contrară intereselor Serviciului de Informaţii şi Securitate capabilă să afecteze evaluarea obiectivă a faptelor la care se referă informaţiile;

    g) nu va accepta nici un fel de promisiune sau avantaj care ar putea afecta integritatea sa morală şi exercitarea profesiei;

    h) nu va utiliza metode de tortură, de pedepse sau tratamente inumane ori degradante;

    i) va continua să-şi perfecţioneze pregătirea profesională, eficienţa şi calitatea activităţii de serviciu.


Anexa nr. 2
TABEL DE ECHIVALARE
A GRADELOR SPECIALE ALE OFIŢERILOR DE INFORMAŢII
ŞI SECURITATE ŞI A GRADELOR MILITARE

Gradele speciale
ale ofiţerilor de informaţii şi securitate
Gradele militare

general-colonel al Serviciului

de Informaţii şi Securitate

general de corp de armată

general-locotenent al Serviciului

de Informaţii şi Securitate

general de divizie

general-maior al Serviciului

de Informaţii şi Securitate

general de brigadă

colonel al Serviciului

de Informaţii şi Securitate
colonel

locotenent-colonel al Serviciului

de Informaţii şi Securitate
locotenent-colonel

maior al Serviciului

de Informaţii şi Securitate
maior

căpitan al Serviciului

de Informaţii şi Securitate
căpitan

locotenent-major al Serviciului

de Informaţii şi Securitate
locotenent-major

locotenent al Serviciului

de Informaţii şi Securitate
locotenent

plutonier adjutant al Serviciului

de Informaţii şi Securitate

plutonier adjutant

plutonier-major al Serviciului

de Informaţii şi Securitate
plutonier-major

plutonier al Serviciului

de Informaţii şi Securitate
plutonier
    [Anexa nr.2 modificată prin LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]