107. Pe teritoriul localităţilor rurale, întovărăşirilor pomicule trebuie să se instaleze mijloace de semnalizare sonoră pentru înştiinţarea persoanelor în caz de incendiu. Totodată, trebuie să fie preconizată rezervă de apă pentru stingerea incendiilor, precum şi să fie stabilită modalitatea de chemare a serviciului de pompieri şi salvatori.

   109. În perioada de vară, în condiţiile meteo stabile de uscăciune, arşiţă şi vînt, sau la primirea avertizării pericolului de furtună, în localităţile rurale şi la întreprinderi, întovărăşirile pomicole, la decizia autorităţilor administraţiei publice locale, aprinderea rugurilor, executarea lucrărilor cu pericol de incendiu pe unele sectoare, exploatarea sobelor, focarelor de bucătării şi a centralelor termice care funcţionează cu combustibil solid pot fi oprite temporar.

    În cazurile nominalizate trebuie să se organizeze, cu forţele proprii ale populaţiei locale şi ale membrilor FBP, patrularea localităţilor cu mijloace de primă intervenţie (rezervoare cu apă, stingătoare, lopeţi) precum şi pregătirea pentru o posibilă utilizare a tehnicii existente de săpat, de transportat apă, să se desfăşoare activitatea de informare a populaţiei despre măsurile de apărare împotriva incendiilor şi acţiunile în caz de incendiu.

   110. În perioada primăvară-vară cu pericol de incendiu se recomandă ca în cadrul remizelor de pompieri şi salvatori să se organizeze serviciul de gardă din rîndul cetăţenilor şi salariaţilor întreprinderilor amplasate, precum şi a membrilor FBP din localitatea respectivă.

    111. Localităţile şi obiectivele izolate trebuie asigurate cu legătură telefonică sau prin radio în stare bună de funcţionare, pentru a informa serviciul de pompieri şi salvatori în caz de incendiu. Nu se admite transmiterea liniei de legătură telefonică “901” a taxafoanelor la deservire cu plată.

    112. În apartamentele clădirilor de locuit, în camerele de locuit ale hotelurilor şi căminelor nu se admite amenajarea diferitelor tipuri de ateliere şi încăperi de producere şi depozitare, în care se utilizează şi se păstrează substanţe şi materiale cu pericol de incendiu şi explozie, precum şi darea lor în locaţiune cu o altă destinaţie, cu excepţia cazurilor prevăzute în normele de proiectare.

    În apartamentele şi camerele de locuit, precum şi în casele de locuit individuale se admite păstrarea a maximum 10 l LUI şi LC în ambalaj închis. Nu se admite păstrarea la balcoane şi lojii a LUI, LC, precum şi a buteliilor cu GC.

    113. Buteliile cu gaze (de lucru şi de rezervă) pentru alimentarea cu gaz a plitelor de bucătărie şi a altor tipuri de plite trebuie să se amplaseze în exteriorul clădirei într-o construcţie-anexă (dulap) incombustibilă la sectorul plin al peretelui exterior la o distanţă de minimum 5 m de la intrările în clădire, subsol şi demisol. Se admite păstrarea în construcţia-anexă (dulap) a maximum 3 butelii.

    114. La închiderea pe termen lung a vilelor reţeaua electrică trebuie deconectată, iar ventilele buteliilor trebuie să se închidă ermetic.

    115. În hotelurile, motelurile, chempingurile şi căminele prevăzute pentru cazarea cetăţenilor străini, instrucţiunile privind măsurile de apărare împotriva incendiilor trebuie elaborate în mai multe limbi.

    116. Tuturor cazaţilor în hotel, motel, chemping sau cămin trebuie să li se aducă la cunoştinţă sub contrasemnătură regulile de apărare împotriva incendiilor.

    118. În camerele de hotel, motel, chemping şi cămin nu se admite folosirea aparatelor electrice de încălzit (fierbătoare, ceainice electrice, fiare de călcat, plite electrice etc.), fără suporturi incombustibile stabile.

    120. Pentru organizarea eficientă a evacuării persoanelor în caz de incendiu, personalul hotelurilor, chempingurilor, motelurilor, căminelor, şcolilor-internat etc. trebuie asigurat cu mijloace individuale de protecţie (respirator, măşti antigaz etc.), care trebue să se păstreze la locurile de muncă.

    121. În instituţiile de asigurare socială (şcoli-internat, aziluri pentru bătrîni şi invalizi, case de copii) trebuie organizat serviciul 24 de ore de către personalul de deservire. Persoana de serviciu este obligată să aibă cu dînsa un set de chei de la toate lăcăţile uşilor de evacuare, iar alt set de chei trebuie să se păstreze în încăperea de serviciu.

    122. Încăperile de păstrare a informaţiei trebuie amplasate separat de alte încăperi şi utilate cu stelaje şi dulapuri din materiale incombustibile.

    În sălile pentru maşinile electronice de calcul (MEC) nu se admite instalarea dulapurilor pentru păstrarea materialelor şi obiectelor.

    123. Deasupra şi sub sălile de MEC nu se admite amplasarea încăperilor şi depozitelor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu.

    126. Nu se admite lăsarea fără supraveghere a aparaturii radioelectronice conectate la reţea, care se utilizează la încercările şi verificarea MEC.

    127. Minimum o dată în trimestru trebuie să se execute curăţarea de praf a agregatelor şi subansamblelor (nodurilor), canalelor de cabluri şi spaţiilor din pardoseală.

    128. Conducătorul ştiinţific (executorul responsabil) trebuie să ia măsurile necesare privind asigurarea apărării împotriva incendiilor la efectuarea cercetărilor.

    129. Executarea lucrărilor la instalaţiile de încercări (experimentale), cu utilizarea substanţelor şi materialelor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu, se admite numai după primirea lor în exploatare de către comisia instituţiei desemnată prin ordin.

    130. În laboratoare şi în alte încăperi se admite păstrarea LUI şi LC în cantităţi ce nu depăşesc necesarul pentru un singur schimb. Aducerea lichidelor în încăperi trebuie să se efectueze în ambalaje închise care nu prezintă pericol.

    131. Nu se admite efectuarea lucrărilor în nişa de ventilare (hotă), dacă în ea se găsesc substanţe, materiale şi utilaje care nu se referă la operaţiile executante, sau dacă hota este defectată ori sistemul de ventilare este deconectat.

    133. Vasele în care s-au efectuat lucrările cu LUI şi LC la terminarea experimentului trebuie spălate cu soluţii care nu prezintă pericol de incendiu.

    134. Blocurile de studii, blocurile auxiliare şi căminele tuturor instituţiilor de învăţămînt, blocurile instituţiilor de activitate extraşcolară, către începutul noului an de studii, trebuie supuse controalelor de către comisiile instituţiilor respective în componenţa cărora vor fi incluşi şi colaboratorii serviciului SSMCI. Controalele se finalizează cu întocmirea unui act respectiv.

    136. Mobilierul instalat în sălile de clase, aule, laboratoare etc. nu trebuie să depăşească normele de proiect, iar numărul de elevi (studenţi) va corespunde cu normele sanitare.

    137. Conducătorii instituţiilor de învăţămînt trebuie să organizeze instruirea elevilor, studenţilor, corpului didactic şi altor categorii de personal privind regulile de apărare împotriva incendiilor şi acţiunile în caz de incendiu.

    138. La terminarea orelor în cabinete, laboratoare şi ateliere toate substanţele şi materialele cu pericol de explozie-incendiu şi incendiu trebuie să fie adunate în încăperi amenajate special în acest scop.

    139. În blocurile de studii, blocurile auxiliare şi cămine nu se admit modificări în construcţii fără documentaţia respectivă de proiect coordonată cu organele SSMCI.

   141. Clădirile taberelor de odihnă pentru copii din lemn trebuie să fie numai cu un singur etaj. Clădirile din carcase şi panouri trebuie tencuite şi să aibă învelitoare incombustibilă, izolaţia termică în aceste clădiri trebuie să fie din substanţă neorganică.

    b) de a aşeza copiii în încăperile de la mansarda clădirilor din lemn, precum şi la etajele clădirilor şi încăperilor neasigurate cu două ieşiri de evacuare;

    e) de a exploata sobele, de a folosi aparate electrice de încălzit şi aparate care se alimentează cu gaz lampant în încăperile ocupate de copii în perioada de vară.

    În taberele de odihnă pentru copii trebuie de organizat serviciul de 24 de ore al personalului de deservire, fără dreptul la somn pe timp de noapte.

    146. Toate instituţiile social-culturale şi de spectacole înainte de deschiderea sezonului trebuie să fie verificate dacă corespund condiţiilor de apărare împotriva incendiilor şi autorizate la funcţionare de către comisiile interdepartamentale, desemnate de către organele administraţiei publice locale.

    147. În sălile de spectacole şi în tribune toate fotoliile şi scaunele trebuie unite în rînduri şi bine fixate de pardoseală. Se admite de a nu fixa fotoliile (scaunele) în lojele cu un număr de maximum 12 locuri şi dacă acestea au ieşiri separate din lojă.

    În sălile de spectacole, exploatate ca săli de dans, cu un număr de maximum 200 locuri, fixarea scaunelor de pardoseală nu este obligatorie, obligatoriu fiind unirea lor în rînduri.

    148. Construcţiile din lemn ale scenei (suporturile pentru decoruri, punţile suspendate, galeriile de lucru etc.) decorurile combustibile, elementele scenice şi expoziţionale, precum şi draperiile în sălile de spectacole şi de expoziţie, în holuri şi bufete trebuie prelucrate cu substanţă ignifugă. Conducătorul instituţiei trebuie să dispună de actele corespunzătoare ale organizaţiei care a îndeplinit aceste lucrări, fiind indicată data impregnării şi termenul ei de valabilitate.

    149. În limitele scenei instituţiilor teatrale se pot afla concomitent decorurile şi echipamentele scenice pentru maximum două spectacole.

    Nu se admite păstrarea decorurilor, accesoriilor de teatru, strungurilor din lemn, inventarului şi a altor bunuri în săli, pe suporturi pentru decoruri şi pe platformele (galeriile) de lucru, sub rampele de scări şi podeste, precum şi în subsolurile de sub sălile de spectacole.

    La terminarea spectacolului toate decorurile şi accesoriile trebuie să se demonteze şi să fie depozitate în locuri speciale (cămare, hambare, seifuri etc.).

    151. În scenă nu se admite fumatul, folosirea focului deschis (făclii, lumînări, candelabre etc.), proiectoarelor cu arc electric, artificiilor şi altor efecte luminoase cu foc, fără coordonare cu organele SSMCI.

    152. Pe pardoseala scenei trebuie trasată o linie roşie, care arată locul de coborîre a cortinei de siguranţă. Decorurile şi alte obiecte de amenajare a scenei nu trebuie să iasă în afara acestei linii.

   153. La terminarea spectacolelor (repetiţiilor) cortina de siguranţă trebuie coborîtă în jos. Spaţiul dintre cortina de siguranţă în poziţie coborîtă şi pardoseala scenei trebuie ermetizat cu ajutorul unui obturator de nisip (unei saltele elastice). Mecanismul de ridicare şi coborîre trebuie reglat în aşa mod, încît viteza de coborîre să fie de minimum 0,2 m/s.

    155. Păstrarea şi folosirea produselor pirotehnice trebuie să se efectueze în strictă conformitate cu prevederile regulilor speciale. Nu se admite fabricarea elementelor pirotehnice improvizate, precum şi păstrarea lor în instituţiile de spectacole, în încăperile şi tribunele stadioanelor, în parcurile de cultură şi odihnă, în alte locuri cu aflarea în masă a persoanelor.

    156. În cazul necesităţii desfăşurării unor efecte de foc speciale pe terenuri deschise, regizorul responsabil (regizorul principal, conducătorul artistic) trebuie să elaboreze şi să realizeze, cu coordonarea organelor SSMCI, măsuri pentru prevenirea incendiilor.

    157. Exploatarea clădirilor teatrelor, circurilor, cinematografelor, caselor de cultură, muzeelor, bibliotecilor şi altor instituţii cu încăperi aglomerate se admite numai în cazul în care corespund condiţiilor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în documentaţia normativă.

   158. Păstrarea temporară a materialelor combustibile, deşeurilor, ambalajelor şi containerilor nu se admite în sălile de comerţ şi pe căile de evacuare. Ele trebuie îndepărtate zilnic, pe măsura acumulării. Nu se admite depozitarea ambalajului combustibil lipit de ferestrele clădirilor. Păstrarea materialelor sus-numite se admite numai în locurile speciale.

    159. Nu se admite organizarea păstrării mărfurilor combustibile sau incombustibile în ambalaje combustibile, în încăperi fără goluri de lumină sau fără puţuri de evacuare a fumului.

   160. Păstrarea chibriturilor, parfumurilor, ambalajelor de aerosol şi altor mărfuri cu pericol de incendiu trebuie să se realizeze separat de alte mărfuri, în încăperi special amenajate.

    b) comercializarea LUI, LC, GC (butelii cu gaz, vopsele, dizolvanţi, produse chimice etc.), muniţiilor şi produselor pirotehnice amplasate în clădiri cu altă destinaţie;

    c) amplasarea secţiilor pentru vînzarea mărfurilor cu pericol de incendiu la o distanţă mai mică de 4 m de la ieşiri, casele scărilor şi de la alte căi de evacuare;

     e) amplasarea aparatelor de comerţ şi de jocuri distractive, precum şi comercializarea mărfurilor pe podestele casele scărilor, în tambure şi pe alte căi de evacuare;

    162. În timpul vînzării mărfurilor cu consum sporit, conducătorul este obligat să ia măsuri suplimentare pentru asigurarea securităţii cumpărătorilor (să limiteze accesul persoanelor în sălile de comerţ, să numească persoane de serviciu suplimentare etc.).

    163. Pieţele pentru desfacerea produselor industriale şi alimentare, precum şi de îmbrăcăminte şi încălţăminte (în continuare - pieţe), organizate cu autorizaţia autorităţilor administraţiei publice locale în modul stabilit pe teritoriile deschise sau în clădiri (instalaţii) trebuie să corespundă prevederilor de siguranţă la incendii, după cum urmează:

   a) inventarul de comercializare (mesele, tarabele etc.) trebuie aranjat luînd în considerare asigurarea trecerii libere de minimum 2 m între rînduri de-a lungul lor spre ieşirile de evacuare;

   e) amplasarea pieţei în clădiri (instalaţii) nu trebuie să contribuie la sporirea pericolului de incendiu şi să contravină normelor de siguranţă contra incendiilor stabilite pentru aceste clădiri (instalaţii);

    g) clădirile (instalaţiile, chioşcurile etc.) trebuie construite şi exploatate, conform normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor.

   164. Chioşcurile şi pavilioanele, amplasate (dacă aceasta nu contravine actelor normative) în clădiri şi instalaţii, trebuie construite din materiale incombustibile. Chioşcurile şi pavilioanele amenajate separat se proiectează, execută şi exploatează conform unor norme speciale.

    165. În orele de lucru încărcarea mărfii şi descărcarea ambalajului trebuie să se efectueze pe căi care nu sînt legate cu ieşirile de evacuare a cumpărătorilor.

   166. Nu se admite comercializarea mărfurilor chimice, lacului, vopselei şi a altor LUI, LC, preambalate în ambalaj din sticlă cu capacitate de peste 1 litru fiecare, precum şi a mărfurilor cu pericol de incendiu fără etichete cu inscripţii de avertizare tip “Inflamabil”, “Nu pulverizaţi în apropierea focului” etc. Preambalarea mărfurilor cu pericol de incendiu trebuie să se efectueze în încăperi special amenajate pentru aceste scopuri.

    167. Păstrarea şi vînzarea gazului lampant şi a altor lichide combustibile se admite numai în clădiri izolate, construite din materiale incombustibile, inclusiv pardoseala. Nivelul pardoselii în aceste clădiri trebuie să fie mai jos decît cota terenului, astfel încît să se evite scurgerea lichidelor în timpul avariilor. În clădirile indicate nu se admite încălzirea cu sobe.

    168. Sălile de comerţ trebuie separate de depozitele unde sînt instalate rezervoare cu gaz lampant şi alte LC prin pereţi despărţitori antifoc. Capacitatea recipientelor (rezervoarelor, butoaielor) nu trebuie să depăşească 5 m³.

   169. Conducta prin care se transportă LC din rezervoarele de depozitare în rezervoarele de distribuţie trebuie fixată rigid şi să aibă ventile la ambele rezervoare. Capacitatea rezervorului de distribuţie nu trebuie să depăşească 100 l. Conductele şi recipientele de depozitare trebuie legate la pămînt în minim două locuri. Verificarea fiabilităţii prizei de pămînt prin măsurarea rezistenţei ei electrice trebuie să se verifice minimum o dată pe an.

    171. Nu se admite păstrarea materialelor de ambalaj (aşchii din lemn, paie, hîrtie etc.) în încăperile de comercializare a gazului lampant.

   172. Vînzarea gazului lampant din autocisterne (în cazul în care permit autorităţile publice) trebuie să se efectueze la o distanţă de minimum 15 m de la clădirile apropiate şi, ţinînd cont de relieful terenului, pe sectoare cu cota terenului nu mai înaltă decît cea a clădirilor, instalaţiilor şi depozitelor deschise.

    173. Vînzarea muniţiilor (praf, capse, cartuşe) şi produselor pirotehnice se admite să se efectueze în magazine specializate. Totodată, secţiile pentru vînzarea muniţiilor şi produselor pirotehnice trebuie să fie amplasate la etajele superioare ale magazinelor. Încălzirea acestor magazine trebuie să fie centralizată.

    174. Muniţiile şi produsele pirotehnice trebuie păstrate în dulapuri metalice instalate în încăperi protejate cu pereţi despărţitori antifoc. Nu se admite amplasarea dulapurilor indicate la subsol.

    176. Vînzarea prafului se admite numai în ambalajul uzinei producătoare. Deschiderea ambalajului uzinei a lăzilor cu muniţii în încăperile depozitelor nu se admite.

    177. Nemijlocit în clădirile magazinelor se admite păstrarea maximum a unei singure lăzi cu praf cu fum (50 kg), unei singure lăzi cu praf fără fum (50 kg) şi a 10 mii de cartuşe încărcate. Pentru birourile de aprovizionare se admite păstrarea pînă la 120 kg de praf.

    179. În instituţiile medicale, amplasate în localităţile rurale, trebuie să existe scări mobile (simple), cîte o scară pentru fiecare clădire.

    180. Clădirile spitalelor şi ale altor instituţii medicale, în care permanent se află persoane care nu sînt în stare să se mişte de sine stătător, trebuie asigurate cu tărgi, cîte o targă pentru fiecare cinci bolnavi (invalizi). În spitale saloanele pentru grav bolnavi şi copii trebuie amplasate la etajele inferioare.

    181. Distanţa dintre paturi în saloanele spitalului trebuie să fie de minimum 0,8 m, iar lăţimea trecerii centrale principale - de minimum 1,2 m. Scaunele, noptierele şi altă mobilă nu trebuie să blocheze trecerile şi ieşirile pentru evacuare.

    182. Debitarea oxigenului în saloane trebuie efectuată, de regulă, în mod centralizat de la o instalaţie cu butelii izolate (maximum 10 butelii) sau de la centrala de oxigen (la un număr de butelii mai mare de 10).

    În lipsa aprovizionării centralizate cu oxigen modul de folosire a buteliilor cu oxigen se stabileşte printr-un ordin emis în cadrul instituţiei. Se admite instalarea unei rampe cu o singură butelie cu oxigen lîngă peretele exterior incombustibil al clădirii instituţiei, într-un dulap din materiale incombustibile.

   amenajarea în clădirile cu saloane pentru bolnavi a încăperilor care nu sînt legate cu procesul de activitate medicală (cu excepţia încăperilor stabilite de normele de proiectare);

    184. Instalarea fierbătoarelor, încălzitoarelor de apă şi boilerelor, sterilizarea instrumentelor medicale, precum şi încălzirea parafinei şi ozocheritei se admite numai în încăperi special amenajate în aceste scopuri. Pentru fierberea şi sterilizarea instrumentelor şi pansamentului trebuie folosite sterilizatoare cu spirala acoperită. Întrebuinţarea aparatelor cu flacără dechisă pentru aceste scopuri nu se admite.

    185. În laboratoare, secţii, birourile medicilor se admite păstrarea medicamentelor şi reactivelor, care fac parte din LUI şi LC (spirt, eter etc.), în dulapuri metalice închise, special prevăzute în acest scop, într-o cantitate de maximum 3 kg, luînd în considerare compatibilitatea lor.

    187. Arhivele de păstrare a peliculelor radiologice cu volumul peste 200 kg trebuie amplasate în clădiri izolate, iar cele cu volumul sub 200 kg se admite să se amplaseze în încăperile clădirilor separate cu pereţi şi planşee antifoc de tipul 1. Distanţa dintre arhivă şi clădirile vecine trebuie să fie de minimum 15 m.

    Într-o singură secţie a arhivei se admite păstrarea a maximum 200 kg de peliculă. Fiecare secţie trebuie să aibă ventilaţie prin aspiraţie autonomă. Uşile din secţii trebuie să se deschidă în exterior. Raportul dintre aria ferestrelor şi aria pardoselii în arhive trebuie să fie de minimum 1 : 8.

    Arhivele trebuie să aibă încălzire centralizată. Nu se admite încălzirea cu abur, sobe din metal, precum şi sobe temporare cu ţevi din metal.

    În încăperile arhivei nu se admite instalarea tablourilor electrice, dispozitivelor de deconectare, soneriilor electrice, dispozitivelor de conectări cu fişă. În zilele nelucrătoare instalaţiile electrice în arhive trebuie deconectate.

    188. Păstrarea în încăperi a peliculei şi clişeelor radiografice în cantităţi de pînă la 3 kg se admite în dulapuri (lăzi) de metal în afara arhivei, amplasînd dulapurile nu mai aproape de 1m de la aparatele de încălzire. În încăperile în care sînt instalate asemenea dulapuri nu se admite fumatul şi utilizarea diferitelor aparate de încălzire.

    189. Arhivele se utilează cu filmostate (din lemn, căptuşite cu metal deasupra asbestului) sau dulapuri metalice, compartimentate în secţii cu adîncimea şi lungimea de maximum 50 cm. Distanţa dintre dulapuri şi pereţi, ferestre, tavan şi pardoseală trebuie să fie de minimum 0,5 m.

    190. Procesele tehnologice trebuie efectuate în conformitate cu reglementările, regulile de exploatare tehnică şi cu alte documente tehnico-normative aprobate în modul stabilit, iar utilajele destinate pentru utilizarea substanţelor şi materialelor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu, trebuie să corespundă cu documentaţia de proiectare.

    191. La fiecare întreprindere trebuie să existe date privind indicatorii de pericol de incendiu ai substanţelor şi materialelor utilizate în procesele tehnolojice.

    La executarea lucrărilor cu substanţe şi materiale cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu trebuie respectate prevederile privind marcările şi inscripţiile de avertizare de pe ambalaje sau indicate în documentele de însoţire.

    Utilizarea în comun (dacă aceasta nu-i prevăzută de regulamentul tehnologic), păstrarea şi transportarea substanţelor şi materialelor, care, la interacţiunea între ele provoacă inflamare, explozie sau formează gaze (amestecuri) combustibile şi toxice, nu se admite.

   192. Reparaţia preventivă planificată şi controlul profilactic la utilaje trebuie efectuate în termenele stabilite, îndeplinind măsurile de apărare împotriva incendiilor, prevăzute de proiect şi de regulamentul tehnologic.

    193. Construcţia instalaţiilor de aspiraţie (ale dulapurilor, încăperilor pentru vopsire şi uscare etc.), aparatelor şi conductelor trebuie să prevină acumularea depunerilor cu pericol de incendiu şi să asigure posibilitatea curăţării lor prin metode care exclud pericolul de incendiu. Lucrările de curăţare trebuie efectuate în corespundere cu regulamentul tehnologic şi notate în registru.

   194. Stingătoarele de scîntei, captatoarele de scîntei, dispozitivele de reţinere a focului, de oprire a flăcării, de captare a prafului şi metalului, de protecţie contra exploziilor, sistemele de protecţie contra electricităţii statice, instalate la utilajele tehnologice, conducte şi în alte locuri, trebuie să se menţină în stare de funcţionare.

    195. Pentru spălarea şi degresarea utilajelor, produselor şi pieselor, de regulă, trebuie de utilizat detergenţi tehnici incombustibili, precum şi instalaţii şi metode care nu prezintă pericol de incendiu.

    196. Încălzirea produselor solidificate, precum şi a înfundărilor îngheţate, cristalizate în conducte trebuie efectuată prin utilizarea apei fierbinţi, aburului şi prin alte metode nepericuloase. Utilizarea focului deschis pentru aceste scopuri nu se admite.

    197. Luarea probelor de LUI şi LC din rezervoare (recipiente) şi măsurarea nivelului trebuie să se efectueze pe timpul luminat al zilei. Efectuarea acestor operaţii pe timp de furtună, precum şi în timpul pompării produselor, nu se admite.

    Nu se admite debitarea unor astfel de lichide în rezervoare (recipiente) prin “căderea jetului”. Viteza de umplere şi de golire a rezervorului nu trebuie să depăşească capacitatea totală de evacuare a supapelor de aerisire (racordurilor de ventilaţie) montate la rezervoare.

    198. Uşile şi trapele camerelor şi cicloanelor de captare a prafului pe timpul exploatării lor trebuie închise. Deşeurile combustibile, adunate în camere şi cicloane, trebuie evacuate la timp.

    199. Locuirea în clădiri de producţie, depozite şi pe teritoriul întreprinderilor, precum şi amplasarea atelierelor de producţie în depozite, nu se admite.

    200. Prin depozite şi încăperile de producţie nu se admite montarea reţelelor electrice tranzitare, precum şi a conductelor pentru transportarea GC, LUI, LC şi a prafului combustibil.

    201. În sectoarele, depozitele şi încăperile cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu trebuie utilizate numai unelte fabricate din materiale care nu produc scîntei sau în execuţii antiexplozive respective.

    202. Pereţii, tavanele, pardoselile, elementele constructive şi utilajele încăperilor, unde are loc eliminarea prafului combustibil, aşchiilor din lemn etc., trebuie curăţate sistematic. Periodicitatea de curăţare se stabileşte prin ordin pe întreprindere.

    203. Debitarea LUI, LC şi a GC la locurile de muncă trebuie efectuată centralizat. Se admite transportarea la locul de muncă a unei cantităţi mici de LUI şi LC în ambalaje speciale nepericuloase, numai cu scopul lichidării unei avarii. Utilizarea vaselor deschise nu se admite.

    205. Dispozitivele de încărcare a ascensoarelor pentru transportarea în vrac a semifabricatelor trebuie utilate cu clapete, care se deschid numai în timpul încărcării.

    206. Mecanismele de autoînchidere a uşilor antifoc trebuie întreţinute în stare bună de funcţionare. Dispozitivele de protecţie contra propagării focului după terminarea zilei de muncă trebuie închise.

    207. Membranele de protecţie ale supapelor de siguranţă la explozii de pe linii şi absorbente, după tipul şi grosimea materialului trebuie să corespundă datelor din proiect.

    208. În mod regulat trebuie să se verifice starea de funcţionare a dispozitivelor de protecţie contra propagării focului, să se efectueze curăţarea ajutajelor lor de stingere a focului, precum şi starea de funcţionare a membranelor supapelor. Termenele de verificare trebuie indicate în instrucţiunile atelierelor.

    209. Adsorberele trebuie să excludă posibilitatea de autoaprindere a cărbunelui activat aflat în ele. Ele trebuie încărcate numai cu cărbune activat standardizat de marcă stabilită.

    210. În instalaţiile hidraulice cu utilizarea LC trebuie stabilit un control asupra nivelului uleiului în rezervor şi a nu admite ca presiunea uleiului în sistem să depăşească presiunea prevăzută în cartea tehnică.

    211. Nu se admite exploatarea gaterelor, ferăstraelor circulare, cu freză, precum şi a altor maşini şi agregate de prelucrare a lemnului, atunci cînd:

    sistemul de ungere şi răcire este defectat şi lipsesc dispozitivele de oprire automată a gaterului, cînd presiunea în sistemul de răcire este mai joasă decît cea prevăzută în     cartea tehnică;

    212. Conveierele pentru debitarea materiei prime în maşinile de tăiat trebuie echipate cu captatoare de metal care deconectează automat conveierele şi emit semnale sonore în cazul căderii obiectelor metalice.

    214. Aşchiile tehnologice intrate la prelucrare, precum şi covorul din aşchii pînă la intrarea lor în presă trebuie să treacă prin captatoarele de metal.

    215. Înaintea maşinilor de şlefuire a plăcilor din aşchii de lemn (PAL) trebuie montate captătoare de metal, utilate cu sisteme de semnalizare şi unite în bloc cu dispozitivele de alimentare a maşinilor.

    216. Buncărele cu aşchii mărunţite de lemn şi maşinile de formare trebuie utilate cu un sistem de aspiraţie, care susţine vidul în recipient, dotate cu detectoare de semnalizare a umplerii lor.

    217. Deasupra presei pentru presare cu căldură, hota de aspiraţie trebuie dotată cu etajere de încărcare şi descărcare, care nu permite eliminarea gazului şi a prafului în încăperi pe timpul cuplării şi decuplării plăcilor. Construcţia hotei nu trebuie să complice deservirea şi curăţarea presei şi a hotei însăşi.

    218. Tamburul de uscare şi buncărele pentru aşchii uscate şi praf trebuie utilate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor şi cu dispozitive antiexplozive.

    219. Sistemele de transportare a materialelor din aşchii şi praf trebuie dotate cu dispozitive de prevenire a propagării focului şi cu trape pentru lichidarea aprinderilor.

    220. Recipientele pentru colectarea prafului de lemn şi a altor prafuri explozive de la sistemele de aspiraţie şi de transportare pneumatică trebuie dotate cu dispozitive antiexplozive, aflate în stare bună de funcţionare.

    221. Minimum o dată în 24 de ore, camerele de prelucrare termică a plăcilor trebuie curăţate de resturile de smoală volatile şi de produsele de piroliză a lemnului, de praf şi de alte deşeuri.

    Pentru înlăturarea gazelor explozive din camerele de prelucrare termică a PAL trebuie prevăzute dispozitive automate pentru deschiderea şuberului conductei de aspiraţie pentru 2-3 minute peste fiecare 15 min.

    222. Plăcile, înainte de a fi aşezate în stive, după prelucrarea lor termică, trebuie să se răcească pe platforme-tampon deschise pînă la temperatura aerului ambiant pentru a exclude autoaprinderea lor.

    225. Tăierea materialelor plastice stratificate din lemn şi tăierea lor în bucăţi trebuie să se efectueze nu mai înainte de 12 ore după presarea lor.

    227. Căzile de impregnare, călire şi alte căzi cu LC trebuie utilate cu dispozitive de scurgere, în caz de avarie, în recipiente subterane, amplasate în exteriorul clădirilor.

    228. Camerele de uscare cu acţiune periodică şi caloriferele înainte de fiecare încărcare trebuie curăţate de praful şi gunoiul de producţie.

    229. Canalele de aspiraţie şi aducţiune ale camerelor cu amestec de abur şi gaze trebuie utilate cu clapete (registre) speciale, care se închid la izbucnirea incendiului.

    230. Camerele de uscare cu gaz trebuie utilate cu dispozitive, care întrerup automat debitarea gazelor de ardere în cazul opririi ventilaţiei.

    În faţa camerelor de uscare cu gaz trebuie montate captatoare de scîntei, care împiedică pătrunderea scînteilor în camerele de uscare.

    Starea tehnică a canalelor principale de gaze de ardere şi a captatoarelor de scîntei a instalaţiilor de uscare cu gaz trebuie verificate cu regularitate. Nu se admite exploatarea instalaţiilor de uscare la care canalele de gaze de ardere au crăpături şi captatoarele de scîntei nu funcţionează.

    231. Dispozitivele de încălzire cu gaz ale camerelor de uscare cu gaz, care funcţionează pe bază de combustibil solid şi lichid, trebuie curăţate de funingine minimum de 2 ori pe lună.

    233. Camerele de uscare pentru plăcile fibrolemnoase (PFL) trebuie curăţate de deşeurile lemnoase minimum o dată în 24 de ore.

    Camerele de uscare trebuie să aibă dispozitive de deconectare a ventilatoarelor caloriferelor în cazul aprinderii în cameră, precum şi de conectare a mijloacelor staţionare de stingere a incendiilor.

    234. Camerele de uscare (încăperile, dulapurile) pentru materia primă, semifabricate şi pentru produsele finite vopsite trebuie utilate cu mijloace de deconectare automată a încălzirii în cazul depăşirii temperaturii admise.

    235. Înaintea aşezării lemnului în stive pentru uscare cu curenţi de înaltă frecvenţă trebuie să ne convingem că în lemne nu există obiecte metalice.

    237. Încăperile cu aparate de control şi măsurare (ACM) şi cu dispozitive de comandă trebuie separate de punctele de reglare a gazului (PRG) şi de instalaţiile de reglare a gazului (IRG) prin pereţi impermeabili la gaze, în care nu se admit găuri şi crăpături străpunse. Pozarea reţelelor prin perete se admite numai la folosirea dispozitivelor (garniturilor de etanşare) speciale.

     238. Explorările în mediu grizuţos trebuie să se execute numai în baza fişei de lucru şi în conformitate cu regulile de securitate. Personalul trebuie instruit privind măsurile de apărare împotriva incendiilor şi numai după aceasta membrii echipei pot fi admişi la lucrările respective.

    239. În caz de defectare a sistemului de ventilaţie al PRG (IRG) trebuie prevăzute măsuri de evitare a formării în încăpere a unei concentraţii de gaze care prezintă pericol de explozie.

    Nu se admite efectuarea montării sau reparaţiei utilajelor şi conductelor de gaze în încăpere în cazul nefuncţionării ventilaţiei.

    240. Nu se admite utilizarea combustibilului lichid cu temperatura de inflamabilitate sub 45°C. În cazul sosirii unui astfel de combustibil la centrala electrică primirea (vărsarea) lui nu se admite, el trebuie reîntors furnizorului.

    241. La curăţarea uleiului trebuie să fie stabilit un control permanent al presiunii, temperaturii, continuităţii alimentării dispozitivului de încălzire cu ulei.

    242. În nodurile de turnare a combustibilului trebuie să funcţioneze normal instalaţiile de aspiraţie sau instalaţiile de potolire a prafului, cu utilizarea apei pulverizate (AP), spumei aeromecanice (SAM) sau a ceţei (aburilor) de apă.

    243. La debitarea combustibilului trebuie să funcţioneze toate mijloacele de desprăfuire care se află pe traseul de debitare a combustibilului, precum şi dispozitivele de captare a metalului, aşchiilor şi a altor obiecte străine din combustibil.

    244. Pe traseul de debitare a combustibilului trebuie să se organizeze cu regularitate controale şi să se efectueze la timp reparaţia curentă şi deservirea tehnică, pentru a evita acumularea prafului.

    245. În încăperile traseului de debitare a combustibilului trebuie de respectat curăţenia, de efectuat cu regularitate strîngerea şi înlăturarea prafului din toate locurile de acumulare a lui.

    Curăţenia trebuie să se efectueze conform graficului aprobat, în funcţie de tipul combustibilului solid, de capacitatea lui de oxidare şi de gradul de prăfuire a încăperilor.

    Praful trebuie înlăturat prin hidrospălare sau prin metode mecanizate. În caz de necesitate, în unele locuri de curăţare manuală, executarea acestor lucrări se admite numai după umezirea prafului cu apă dispersată.

    246. Pe traseele de cablu, care coincid cu traseul de debitare a combustibilului, trebuie să existe spaţii libere între cabluri pentru a micşora acumulările de praf.

    247. La încărcarea benzii de conveier în procesul de transportare, nu se admit vărsări de combustibil. Combustibilul vărsat trebuie înlăturat pe parcursul schimbului de lucru.

    248. Nu se admite, cu excepţia situaţiilor de avarie, oprirea conveierelor încărcate cu combustibil. În cazul opririi din motiv de avarie, benzile de conveier trebuie eliberate (descărcate) de combustibil în cel mai scurt timp.

    249. La trecerea centralei electrice în regim de ardere îndelungată a gazului sau a păcurii şi înainte de reparaţia capitală a utilajului corespunzător trebuie să se efectueze deşertarea completă a buncărelor de combustibil umed.

    250. Înaintea executării lucrărilor de vulcanizare la conveier trebuie curăţat de praf un sector de minimum 10 m de-a lungul benzii (în caz de necesitate, se efectuează hidrocurăţarea), de îngrădit conveierul cu panouri incombustibile şi de asigurat cu mijloace de primă intervenţie la stingerea incendiilor.

    251. În încăperile şi coridoarele instalaţiilor electrice de distribuţie inchise nu se admite amenajarea cămărilor care nu ţin de instalaţia de distribuţie, precum şi păstrarea utilajului electrotehnic, pieselor de schimb, recipientelor cu LC şi a buteliilor cu diferite tipuri de gaze.

    252. În instalaţiile de cabluri la interval de maximum 60 m trebuie montate indicatoarele spre ieşirea cea mai apropiată. Pe uşile pereţilor despărţitori ai secţiilor trebuie afişate indicatoare (schemă) de deplasare spre ieşirea cea mai apropiată. La trapele de ieşire din instalaţiile de cabluri trebuie montate scări în aşa mod ca ele să nu împiedice la trecerea prin tunel (etaj).

    254. Uşile pereţilor despărţitori (de secţie) ale instalaţiilor de cabluri trebuie să se autoînchidă, să se deschidă în direcţia celei mai apropiate ieşiri şi să aibă etanşare la fum.

   Se admite, conform condiţiilor de ventilaţie a încăperilor de cabluri, lăsarea uşilor în poziţie deschisă, totodată, uşile trebuie să se închidă automat prin impulsul de semnalizare de incendiu din secţiunea corespunzătoare a instalaţiei. Dispozitivele de autoînchidere a uşilor trebuie ţinute în stare bună de funcţionare.

   255. În cutiile metalice liniile de cabluri trebuie compactate cu materiale incombustibile şi separate prin pereţi despărţitori cu rezistenţa la foc de minimum EI 45 în următoarele locuri:

    pe sectoarele orizontale ale cutiilor de cablu la intervale de 30 m, precum şi în locurile de ramificare în alte cutii ale fluxurilor principale de cabluri;

    Locurile de etanşare a liniilor de cablu trasate în cutiile metalice trebuie marcate cu fîşii roşii pe pereţii exteriori ai cutiilor. În caz de necesitate, se fac inscripţii explicative.

    256. La executarea lucrărilor de reconstrucţie sau reparaţie nu se admite utilizarea cablurilor cu izolaţie combustibilă din polietilenă.

    257. Învelişurile metalice ale cablurilor şi suprafeţele metalice, pe care ele se montează, trebuie protejate cu acoperiri anticorozive incombustibile.

    258. În încăperile instalaţiilor de alimentare a cablurilor umplute cu ulei nu se admite păstrarea materialelor combustibile şi a altor materiale care nu ţin de instalaţia respectivă.

    259. Canalele de cabluri şi pardoselele duble în încăperile instalaţiilor de distribuţie şi în alte încăperi trebuie acoperite cu plăci incombustibile demontabile. În încăperile panourilor de comandă, cu pardoseală din parchet, panourile din lemn trebuie protejate din partea inferioară cu azbest şi placate cu tablă din metal sau alt material rezistent la foc. Panourile incombustibile demontabile şi panourile cu miez masiv trebuie să aibă dispozitive de ridicare manuală rapidă.

    260. La reconstrucţie sau reparaţie se interzice montarea oricăror linii tranzitare de comunicaţie sau conductoare-bare prin instalaţiile de cabluri.

    261. Receptoarele de ulei de sub transformatoare şi reactoare, evacuatoarele de ulei (sau drenajele speciale) trebuie să se întreţină în stare bună de funcţionare pentru a evita, în caz de avarie, scurgerea uleiului şi pătrunderea lui în canalele de cabluri şi alte instalaţii.

    262. În limitele îngrădirilor receptorului de ulei stratul de pietriş trebuie să se întreţină în stare curată şi minimum o dată pe an să se spele.

    La impurificarea stratului de pietriş cu praf, nisip etc. sau cu ulei, spălarea lui trebuie să se efectueze, de regulă, primăvara şi toamna.

    La formarea pe stratul de pietriş a depunerilor solide de produse petroliere cu grosimea de peste 3 mm, precum şi la apariţia vegetaţiei sau la imposibilitatea spălării lui, trebuie de schimbat stratul de pietriş.

    263. Nu se admite utilizarea (adoptarea) peretelui canalelor de cabluri în calitate de îngrădire laterală a receptoarelor de ulei ale transformatoarelor şi reactoarelor cu ulei.

    264. În locurile de instalare a tehnicii de incendiu mobile trebuie amenajate şi marcate locurile de legare la pămînt. Locurile de legare la pămînt a tehnicii mobile de stingere a incendiilor se stabilesc de către specialiştii obiectivelor energetice, în comun cu reprezentanţii serviciului SSMCI, şi se marchează cu semne convenţionale de legare la pămînt.

    265. Mesele şi dulapurile în secţiile maşinilor de cules trebuie acoperite cu foi de oţel inoxidabil ori zincate sau cu masă plastică termorezistentă.

    266. Curăţarea casetelor, matriţelor şi prismelor cu LUI şi LC trebuie să se efectueze în încăperi izolate, dotate cu instalaţii de ventilaţie corespunzătoare.

    În unele cazuri se admite curăţarea nemijlocit în secţia de linotip, într-un dulap special incombustibil utilat cu dispozitive de aspiraţie.

    269. Stropirea materialului de matriţe (viniplastul, masa de ceară, plumbul) cu soluţie de cauciuc în benzină şi impregnarea cartonului de filtrare cu lac de bachelită trebuie să se efectueze pe mese speciale incombustibile dotate cu dispozitive de aspiraţie pe mărgine sau într-un dulap incombustibil cu dispozitive de aspiraţie la partea superioară şi cea inferioară.

    271. Grafitarea materialului de matriţă trebuie să se efectueze într-un aparat special închis avînd ventilaţia de aspiraţie conectată.

    272. Nu se admite stropirea materialului de matriţă cu soluţie de cauciuc în benzină sau grafitarea deschisă pe placa presei ori pe placa instalaţiilor de încălzire, precum şi uscarea materialului de matriţă deasupra radiatoarelor şi dispozitivelor de încălzit.

    274. La terminarea lucrărilor în laboratoarele fotografice şi în încăperile cu dispozitive de developare, peliculele developate trebuie predate pentru păstrare în arhivă. Se admite păstrarea peliculei în cantităţi sub 10 kg într-un dulap incombustibil.

    275. Luminătoarele de masă ale instalaţiilor de montaj şi pupitrelor de retuşare trebuie să aibă geamuri duble. Nu se admite a lucra la mesele de montaj cu sticlă mată spartă şi a o schimba cu sticlă obişnuită transparentă cu difuzoare din hîrtie.

   276. În clădirile fermelor pentru creşterea animalelor şi păsărilor încăperile, destinate pentru instalarea pompelor de vid şi generatoarelor termice pentru pregătirea nutreţurilor cu încălzirea la foc, precum şi încăperile pentru păstrarea rezervelor de nutreţuri grosiere, construite ca anexe sau încorporate în clădirile fermelor, trebuie separate de încăperile pentru întreţinerea vitelor şi păsărilor prin pereţi şi planşee antifoc. Încăperile menţionate trebuie să aibă ieşiri nemijlocit în exterior.

    277. În încăperile pentru animale şi păsări nu se admite amenajarea de ateliere, depozite, parcaje pentru automobile, tractoare, tehnică agricolă, precum şi executarea oricărui tip de lucrări, care nu sînt legate de deservirea fermelor.

    Nu se admite intrarea în aceste încăperi a tractoarelor, automobilelor şi maşinilor agricole ale căror tobe de eşapament nu sînt dotate cu stingătoare de scîntei.

    protecţia planşeelor din lemn, podurilor şi a izolaţiei termice combustibile împotriva aprinderii din direcţia încăperilor podurilor prin aplicarea unui strat de lut cu grosimea de 3 cm pe izolaţia termică (sau prin aplicarea unei protecţii la foc echivalente), sau prin aplicarea unei izolaţii termice incombustibile;

    distanţa de la elementele de încălzit pînă la aşternut şi obiectele combustibile trebuie să fie: pe verticală - de minimum 80 cm, pe orizontală - de minimum 25 cm;

elementele de încălzit trebuie să fie uzinare şi instalate în aşa mod, încît să se excludă posibilitatea căderii părticelelor incandescente. Utilizarea elementelor de încălzit de tip deschis nu se admite;

     alimentarea cu energie electrică de la tabloul de distribuţie trebuie să se efectueze prin linii separate. Fiecare eleveză trebuie să aibă întrerupător separat;

tabloul de distribuţie trebuie să aibă un întrerupător cu pîrghie pentru deconectarea întregii reţele electrice, precum şi dispozitive de protecţie împotriva scurtcircuitului, suprasarcinilor etc.;

    282. Conductoarele electrice, care se unesc la incubatoarele electrice şi la instalaţiile ultraviolete trebuie montate la o înălţime de minimum 2,5 m de la nivelul pardoselii şi la o distanţă de 10 cm de la elementele combustibile.

    283. Pe timpul nopţii încăperile în care se află păsări şi animale trebuie să fie sub supravegherea paznicilor şi a altor persoane numite în acest scop.

    284. Silitra amoniacală trebuie să se păstreze în clădiri separate de gradul I şi II de rezistenţă la foc, fără poduri, cu un singur etaj şi cu pardoseala incombustibilă. În situaţii excepţionale se admite păstrarea silitrei în compartimente separate ale depozitului comun de îngrăşăminte minerale, amplasate în clădirea de gradele I şi II de rezistenţă la foc. Oxidanţii cu efect puternic (clorura de magneziu şi calciu, apa oxigenată etc.) trebuie să se păstreze în compartimente separate ale clădirilor cu gradele de rezistenţă la foc I, II şi III.

    285. În condiţiile de cîmp păstrarea şi alimentarea cu produse petroliere trebuie să se efectueze pe terenuri speciale, curăţate de iarbă uscată, gunoiul combustibil şi separate cu o fîşie de arătură pe un perimetru cu lăţimea de minimum 4 m, sau pe arătură la o distanţă de 100 m de la locurile de treierat, stogurile de fîn şi paie, masivele de cereale, şi de minimum 50 m de la construcţii.

    286. Înainte de a începe recoltarea roadei toate persoanele participante trebuie să treacă instructajul de prevenire a incendiilor, iar automobilele şi tehnica de recoltat trebuie dotate cu mijloace de primă intervenţie la incendii (combinele de toate tipurile şi tractoarele - cu două stingătoare, două lopeţi şi două mături), dotate cu stingătoare de scîntei nedefectate şi să aibă sistemele reglate de alimentare, aprindere şi ungere.

    287. Nu se admite semănatul culturilor cerealiere în zonele de expropriere ale căilor ferate şi şoselelor. Stogurile de iarbă, cosită de pe aceste zone, trebuie plasate la distanţa de minimum 30 m de la masivele de cereale.

    288. Înainte de coacerea cerealelor, locurile învecinate cu masivele de pădure, căile ferate şi şoselele, trebuie cosite şi arate pe o fîşie cu lăţimea de minimum 4 m.

    289. Recoltarea cerealelor trebuie să se înceapă cu împărţirea masivelor în sectoare cu aria de maximum 30 ha. Între sectoare trebuie să se cosească fîşii cu lăţimea de minimum 6 m. Cerealele cosite de pe fîşii se înlătură imediat. La mijlocul fîşiilor cosite se ară o fîşie cu lăţime de minimum 4 m.

    290. Taberele temporare de cîmp trebuie amplasate la o distanţă de minimum 100 m de la masivele de cereale, locurile de treierat etc. În jurul taberelor de cîmp şi a locurilor de treierat se ară pe o fîşie cu lăţimea de minimum 4 m.

    293. Locurile de treierat trebuie amplasate la o distanţă de minimum 50 m de la clădiri şi instalaţii şi la o distanţă de minimum 100 m de la masivele de cereale.

    295. Radiatoarele motoarelor, cilindrii bătătoarelor, transportoarele, rulmenţii, şnecurile şi alte ansambluri şi piese ale maşinilor de recoltat trebuie curăţate la timp de praf, paie şi de boabe.

    296. Agregatele pentru prepararea făinii de iarbă trebuie instalate sub acoperişuri de protecţie sau în încăperi. Elementele combustibile ale acoperişurilor şi încăperilor din materiile combustibile trebuie tratate cu substanţe ignifuge.

    297. Distanţele de siguranţă între punctul de preparare a făinii de iarbă şi clădiri, instalaţii şi cisterne cu combustibil şi lubrifianţi trebuie să fie de minimum 50 m, iar între punctul de preparare şi locurile deschise cu nutreţuri grosiere de minimum 150 m.

    298. Rezervorul de alimentare curentă cu combustibil trebuie amplasat în exteriorul încăperii agregatului. Conductele de combustibil trebuie să aibă minimum două ventile (unul - la agregat, al doilea - la rezervorul de combustibil).

    300. La depistarea arderii produsului în tamburul de uscare este necesar ca produsul preparat pînă la incendiu în cantitate de minimum 150 kg şi primul produs preparat după lichidarea incendiului în cantitate de minimum 200 kg, să nu fie aşezat în depozitul comun dar într-un loc separat care nu prezintă pericol de incendiu şi să se afle sub supraveghere timp de minimum 48 ore.

    302. Păstrarea făinii trebuie să se efectueze într-un depozit amplasat aparte sau într-un compartiment separat prin pereţi şi planşee antifoc, avînd o ventilaţie sigură, precum şi separat de alte substanţe şi materiale.

    303. Sacii cu făină trebuie păstraţi în stive cu înălţimea de maximum 2 m, cîte 2 saci în rînd. Trecerile între rînduri trebuie să aibă lăţimea de minimum 1 m, iar de-a lungul pereţilor - de minimum 0,8 m.

    305. La deservirea instalaţiilor de uscare a tutunului se admit persoanele care au însuşit instrucţiunile de exploatare a acestora, au fost pregătite conform programului minim tehnic de specialitate şi au obţinut certificate de calificare ce conferă dreptul de a lucra la astfel de instalaţii.

    306. Îmbinările conductelor de combustibil şi armatura trebuie să fie metalice, etanşe şi să excludă scurgerea combustibilului.

   Conductele de combustibil trebuie să aibă minimum două ventile de închidere, unul la rezervorul de consum, al doilea la instalaţia de uscare, fiind destinate pentru întreruperea debitării combustibilului la instalaţie în caz de avarie sau incendiu.

   307. Înainte de a începe lucrul trebuie să ne convingem că instalaţia nu-i defectată, sistemele de alimentare cu combustibil şi de ungere sînt etanşe, injectoarele şi supapele electromagnetice nu sînt defectate, elementele rotitoare sînt bine fixate, curelele de transmisie sînt bine întinse, instalaţiile şi echipamentele electrice nu sînt defectate.

    308. Pentru a exclude ieşirea produselor de ardere (flăcărilor şi scînteilor) din canalele de evacuare a fumului şi din colectorul schimbătorului de căldură în locurile de îmbinare a acestora trebuie de prevăzut îmbinarea lor rigidă (prin sudare).

    În locurile de îmbinare a camerei de ardere a schimbătorului de căldură la părţile anterioare şi posterioare ale canalului de evacuare a fumului trebuie să se sudeze plăci virole metalice cu lăţimea de 30 mm, care exclud formarea crăpăturilor străpunse.

    309. Elementele din lemn (poliţele din placaj pentru ermetizare, barele, stîlpii), fixate la părţile superioare şi inferioare ale agregatului de pregătire a aerului, precum şi panourile de placaj, acoperişul de deasupra schimbătorului de căldură, care poate contribui la izbucnirea şi răspîndirea incendiului, trebuie înlocuite cu cele incombustibile.

     310. Elementele din lemn ale instalaţiilor de uscare: căpriorii, barele, astereala, panourile de placaj trebuie tratate anual cu materiale ignifuge.

    311. Pentru a evita pătrunderea în schimbătorul de căldură a frunzelor de tutun şi altor materiale combustibile trebuie montate plase verticale din metal cu dimensiunile ochiurilor de maximum 5 x 5 mm. Plasa trebuie separată pe deplin de secţia agregatului de la camera de uscare.

    312. Pentru a limita răspîndirea incendiului la izbucnirea lui instalaţiile de uscare trebuie încărcate astfel încît uscătoarele cu tutun verde să succeadă cu cele cu tutun uscat.

    313. Instalaţiile electrice şi rezervoarele de păstrare a motorinei trebuie să fie legate la pămînt şi dotate cu paratrăsnet.

    pornirea instalaţiei de producere a căldurii fără purjarea camerei de ardere cu aer proaspăt, precum şi cu motorul deconectat al ventilatorului principal;

    exploatarea instalaţiei cu supapa electromagnetică defectată, cu injectorul şi interstiţiul electrozilor de aprindere nereglate;

    317. Pentru fiecare grup de instalaţii de uscare (6 bucaţi) trebuie să existe: 6 stingătoare cu spumă chimică, cu capacitatea de minimum 10 l fiecare; un stingător cu bioxid de carbon (3 l); o ladă cu nisip şi inventarul necesar de stingere.

    să acţioneze la stingerea incendiului, totodată, să ia măsurile de siguranţă la foc a instalaţiilor vecine de uscare a tutunului.

    320. Pentru încăperile de depozitare a mijloacelor de transport în număr de peste 25 unităţi trebuie elaborat un plan de amplasare cu descrierea modului şi succesiunii de evacuare a lor în caz de incendiu.

    321. Încăperile şi terenurile deschise pentru parcarea mijloacelor de transport (cu excepţia mijloacelor de transport individuale) trebuie dotate cu cabluri şi bare de remorcare, luînd în calcul - un cablu (o bară) la zece unităţi de tehnică.

    de a parca mai multe mijloace de transport decît numărul indicat în norme, de a încălca planul de amplasare, de a micşora distanţa dintre automobile;

    de a efectua lucrări de fierărie, termice, de sudare, de zugrăvire şi de prelucrare a lemnului, precum şi spălarea pieselor cu utilizarea LUI şi LC;

    de a ţine mijloacele de transport cu capacele rezervoarelor de combustibil deschise, precum şi în cazul scurgerii combustibilului şi uleiului;

    323. În garajele individuale, suplimentar la prevederile de la pct. 322 se interzice păstrarea mobilei, obiectelor de uz casnic executate din materiale combustibile etc., precum şi rezerve de combustibil care depăşesc cantitatea de LUI-20 l, LC- 5 l.

    324. Amplasarea chioşcurilor şi gheretelor de comerţ, precum şi prestarea de alte servicii pentru călători în clădirile gărilor se admite numai cu coordonarea organelor SSMCI.

    325. Stelajele din camerele de păstrare a bagajelor trebuie executate din materiale incombustibile. Nu se admite amenajarea antresolurilor.

    gararea în depou a locomotivelor, al căror focar mai funcţionează, precum şi aprinderea focarelor în boxe, în afara limitelor de acţiune a hotelor de evacuare a fumului;

    oprirea şi parcarea materialului rulant încărcat cu LUI, LC, lichide periculoase sau cu alte încărcături combustibile la o distanţă mai mică de 50 m de la locul stabilit pentru curăţarea focarului locomotivei;

    gararea în depou a cisternelor cu LUI , LC, precum şi a cisternelor goale, în care anterior s-au păstrat aceste substanţe, dacă ele în prealabil n-au fost tratate cu abur.

    327. Canalele de evacuare a zgurii trebuie situate la distanţa de minimum 50 m de la depozitele de materiale combustibile, precum şi de la clădirile cu gradul IV şi V de rezistenţă la foc. Zgura şi tăciunii din locurile de curăţare a focarelor trebuie stinse cu apă şi evacuate cu regularitate.

    328. Bazele de rezervă a locomotivelor trebuie amplasate distanţat de căile principale, cu îngrădiri sigure şi instalaţii de iluminat exterioare.

    329. Terenurile repartizate pentru staţiile (punctele) de spălare şi tratare cu abur trebuie să corespundă prevederilor pentru procesul tehnologic tipizat al staţiilor şi să fie amplasate la o distanţă de minimum 30 m de la calea ferată şi de la cele mai apropiate linii de staţie şi de tracţiune, şi la o distanţă de minimum 50 m de la clădirile şi instalaţiile feroviare vecine.

    Terenurile pe care se face tratarea cisternelor trebuie să aibă o îmbrăcăminte dură, care nu permite pătrunderea în sol a produselor petroliere.

    330. Aducerea cisternelor la locurile de tratare se efectuează numai cu ajutorul locomotivelor (locotractoarelor), utilate cu stingătoare de scîntei. În timpul tragerii cisternei se pun ca acoperire cel puţin două vagoane cu patru osii. Nu se admite ca locomotivele să se apropie de locurile de curăţare la o distanţă mai mică de 20 m şi această distanţă se marchează printr-un indicator care interzice mişcarea în continuare.

    331. Dispozitivele de deversare, capacele gurilor de încărcare a cisternelor aduse pentru tratare la centrele (punctele) de spălare-opărire trebuie să fie închise. Cisternele tratate trebuie dotate cu armatură de închidere în stare perfectă de funcţionare.

   332. Liniile de cale ferată pe care se efectuează alimentarea supapelor dispozitivelor de golire a cisternelor, trebuie dotate cu jgheaburi sau cu alte aparate pentru captarea rămăşiţelor de produse petroliere.

    Gurile şi gropile de descărcare de la paharele de decantare şi conducte trebuie să fie permanent închise cu capace. Pe timpul alimentării supapelor trebuie utilizate numai lanterne cu acumulator şi instrumente antiscîntei.

   333. Rezervoarele, conductele, estacadele, cisternele pentru golire şi liniile feroviare de golire-umplere trebuie prevăzute cu prize sigure de legare la pămînt pentru înlăturarea electricităţii statice.

    335. Interiorul cisternelor şi cazanelor se admite de iluminat numai cu lanterne cu acumulator. Conectarea şi deconectarea lanternelor trebuie sa se efectueze în exteriorul cisternelor şi a cazanelor.

    336. Suprafaţa estacadelor şi terenurilor trebuie curăţate de rămăşiţele produselor petroliere şi spălate cu apa fierbinte minimum o dată pe schimb.

    vărsarea resturilor de LUI şi LC împreună cu apa şi condensatul în reţeaua comună de canalizare, în canale deschise, şanţuri, rîpi etc.;

    utilizarea, în scopul pătrunderii persoanelor în interiorul cisternei, a scărilor portabile metalice, precum şi a scărilor de lemn, întărite cu plăci metalice;

    338. Zona de expropriere a căilor ferate trebuie curăţată de uscături, resturi de la tăiere, arbuşti, traverse vechi şi de alt gunoi combustibil. Materialele indicate trebuie evacuate la timp de pe zona de expropriere.

    339. Lichidele uşor inflamabile şi lichidele combustibile vărsate pe linii trebuie acoperite cu nisip sau pămînt şi evacuate în exteriorul zonei de expropriere.

    341. Traversele şi barele pot fi stivuite paralel cu calea ferată la o distanţă de minimum 30 m de la construcţii şi instalaţii, la 10 m - de la căile de circulaţie activă a trenurilor, la 6 m - de la căile de altă natură şi la o distanţă de minimum 1,5 ori înălţimea unui stîlp de la axa liniilor electrice şi a liniilor de telecomunicaţii. Distanţele între stivele de traverse trebuie să fie de minimum 1m, iar distanţa dintre fiecare pereche de stive de minimum 20 m.

    342. Se interzice depozitarea fînului, paielor şi lemnelor la o distanţă mai mică de 50 m de la poduri, instalaţii feroviare, linii de circulaţie activă a trenurilor, precum şi sub liniile electrice şi de telecomunicaţii.

    343. În zona de expropriere nu se admite aprinderea focului, arderea vreascurilor, surcelelor, precum şi lăsarea arborilor şi arbuştilor uscaţi.

    344. Podurile construite în masivele de păduri trebuie înconjurate cu fîşii mineralizate cu lăţimea de minimum 1,4 m pe perimetrul exterior al zonei de expropriere.

    345. La podurile metalice cu podina din lemn, cu lungimea de peste 50 m, şi la podurile de lemn cu lungimea de peste 10 m, la utilizarea locomotivelor cu abur, de ambele părţi ale capetelor podurilor, la o distanţă de 30 m de la poduri, trebuie instalate semne de avertizare “Închide cenuşarul !”.

    346. Punţile de lemn montate pe deasupra căilor ferate trebuie placate pe partea inferioară cu tablă metalică, pe o lăţime de minimum 4 m, ambele mărgini fiind lăsate în jos cu 30 cm.

    347. Odată cu îngheţarea rîurilor, la fiecare pod de lemn sau de fier cu podina din lemn, se amenajează copci (care nu îngheaţă) şi căi de acces la ele în scopul captării apei în caz de incendiu. Locul aflării copcilor trebuie marcat cu indicatoare.

    amenajarea sub poduri, sub punţi sau în apropierea lor a depozitelor de materiale, a locurilor de staţionare pentru nave, plute, şlepuri şi bărci;

    349. Liniile de cale ferată pentru staţionarea vagoanelor bazei de material rulant trebuie dotate cu schimbătoare de cale pentru a asigura retragerea şi dispersarea materialului rulant în caz de incendiu.

    350. Vagoanele în care se amplasează ateliere de producţie, şcoli, instituţii pentru copii etc. trebuie situate în grupe separate, distanţa de siguranţă pînă la casele de locuit fiind de minimum 15 m.

    351. În cazul în care lipsesc sursele artificiale sau naturale de alimentare cu apă în locurile de amplasare a bazelor de material rulant al căii ferate trebuie să se formeze rezerve de apă pentru stingerea incendiilor în cisterne de cale ferată sau alte recipiente în volum de 50 m3 pentru fiecare grupă (10-15 unităţi) de vagoane.

    352. Fiecare garnitură de cale ferată mobilă trebuie să aibă legătură telefonică cu cea mai apropiată gară pentru apelare la serviciile de intervenţie a pompierilor. La punctele de staţionare a vagoanelor trebuie montată o instalaţie de înştiinţare despre incendiu.

    353. Încărcăturile periculoase trebuie prezentate de către expeditori pentru a fi transportate în ambalaj şi material de ambalaj, conform standardelor şi prescripţiilor tehnice pentru produsele respective.

    Materialul de ambalaj şi ambalajul trebuie să fie rezistente, fără defecte, pentru a exclude totalmente scurgerea şi împrăştierea încărcăturii şi a asigura păstrarea şi siguranţa ei în timpul transportării. Materialele din care este fabricat ambalajul trebuie să fie inerte în raport cu conţinutul încărcăturii.

    354. Autocisternele care transportă LUI şi LC trebuie dotate cu prize de legare la pămînt sigure, cu mijloace de stingere a incendiilor de primă intervenţie şi marcate în conformitate cu gradul de pericol al încărcăturii, iar ţevile de eşapament trebuie dotate cu stingătoare de scîntei.

    355. Încărcăturile cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu, care degajă gaze sau vapori uşor inflamabili, toxici, caustici sau corozivi, devin explozibile la uscare şi prezintă pericol intrînd în reacţie cu aerul şi umezeala, precum şi încărcăturile cu proprietăţi de oxidare trebuie ambalate ermetic.

   356. Încărcăturile periculoase în ambalaj de sticlă trebuie aşezate în lăzi rezistente sau lăzi compartimentate (de lemn, plastic, metal) umplînd spaţiile libere dintre ambalaje cu materiale incombustibile şi absorbante.

    Pereţii lăzilor şi ai lăzilor compartimentate (îngrădite) trebuie să depăşească înălţimea buteliilor şi borcanelor închise cu 5 cm. La transportarea coletelor cu încărcături periculoase, în ambalaj de sticlă, acestea trebuie aşezate în lăzi de lemn etanşate şi închise cu capace.

   357. Încărcăturile periculoase ambalate în borcane, bidoane şi canistre de metal sau de plastic, trebuie ambalate suplimentar în lăzi de lemn sau compartimentate (îngrădite).

    358. Încărcăturile periculoase solide pulverulante, ambalate în saci, dacă un astfel de ambalaj este prevăzut de standarde sau de prescripţiile tehnice pentru produsul respectiv, trebuie expediate în vagoane complete (separate).

    La transportarea coletelor cu încărcături periculoase, acestea trebuie ambalate suplimentar în ambalaj dur pentru transportare (în cilindri de metal sau de placaj).

    359. La prezentarea pentru transport a încărcăturilor lichide periculoase ambalajul trebuie umplut pînă la norma stabilită de standarde sau de prescripţiile tehnice pentru produsul respectiv.

    360. Nu se admite aşezarea în acelaşi vagon sau container a încărcăturilor periculoase de diferite grupe, precum şi a unor încărcături periculoase din aceeaşi grupă, dar pentru care nu se admite transportul împreună.

    361. La încărcarea în vagoane, lăzile cu acizi se pun vizavi de lăzile cu LUI şi LC. Lăzile se pun compact una lîngă alta şi se fixează bine.

    362. Buteliile cu gaze toxice şi toxice uşor inflamabile, precum şi buteliile goale în care au fost asemenea gaze, trebuie transportate numai în vagoane sau în containere complete (separate).

    Buteliile cu gaze pot fi aşezate (încărcate) în poziţie verticală numai în cazul în care fiecare butelie este dotată cu inel de protecţie şi în condiţia că sînt aşezate absolut compact, care exclude mişcarea sau căderea lor. Golurile de uşă trebuie să fie protejate cu scînduri cu grosimea de minimum 40 mm, în scopul excluderii acţiunii încărcăturii la uşă.

    În cazurile excepţionale la transportare se admite încărcarea buteliilor fără inel de protecţie. În asemenea situaţii fiecare rînd de butelii trebuie separat prin scînduri în care sînt prevăzute locaşuri pentru butelii.

    Vagoanele pentru transportarea izopropilinitratului şi saminului atît cele încărcate, cît şi cele goale trebuie însoţite de o echipă de specialişti ai expeditorului (destinatarului) încărcăturii.

    să se astupe ermetic golurile (fisurile, neetanşietăţile), în locurile de trecere a conductelor prin elemente de construcţie, cu materiale incombustibile pe toată grosimea pereţilor clădirii;

    să se utilizeze batardouri impermeabile la gaze (diafragme) din materiale incombustibile în locurile de trecere a canalelor şi şanţurilor (deschise sau închise) dintr-o încăpere în alta;

    366. Pentru pomparea GC şi LUI trebuie, de regulă, să se utilizeze pompe fără presgarnitură sau pompe etanşate la partea frontală.

    368. Ambalajele de sticlă cu LUI şi LC cu capacitatea de 10 litri sau mai mare trebuie aşezate în coşuri împletite sau în lăzi compartimentate din lemn, iar ambalajele de sticlă cu capacitatea sub 10 litri - în lăzi de lemn cu utilizarea materialelor de imobilizare (fixare). Aceste materiale, care servesc drept amortizare la şocuri, trebuie să fie absorbante, pentru ca, în caz de spargere a vasului, să îmbibe lichidul vărsat.

    369. Exploatarea transportoarelor, elevatoarelor, ţevilor cu scurgere gravitaţională şi pneumatică se admite numai dacă adăposturile în locurile de eliminare a prafului sînt perfect etanşate. Ventilaţia trebuie să asigure aspiraţia continuă şi eficientă a prafului de sub aceste adăposturi.

    370. În perioada exploatării instalaţiilor de transport pneumatic şi gravitaţional (la deplasarea produsului prin conducte) nu se admite depunerea prafului pe conducte. Curăţarea conductelor trebuie efectuată conform graficului aprobat.

    371. Transportoarele şi instalaţiile de transport pneumatic se pun în funcţiune numai după ce se verifică riguros funcţionarea lor prin mersul în gol, dacă în ele nu există obiecte străine, există unsoare în rulmenţi, precum şi funcţionarea normală a dispozitivelor de protecţie.

    372. Autoblocarea electromotoarelor utilajului tehnologic cu motoarele maşinilor de purjare cu aer, din care produsul se debitează în reţeaua respectivă de transport pneumatic, trebuie să fie în stare perfectă şi verificată de fiecare dată cînd se pune în funcţiune utilajul.

    373. Pentru a exclude îngrămădirea şi reţinerea produselor pulverulente pe transportoare, acestea trebuie prevăzute cu dispozitive de blocare automată în scopul opririi în caz de avarie.

    374. Nu se admite exploatarea transportoarelor şi elevatoarelor elicoidale defecte (lipsa de spaţiu între elice şi peretele jgheabului; existenţa frecării între benzi, cupe şi pereţii jgheabului).

    375. Rolele transportoarelor şi a tobelor de întindere trebuie să se rotească uşor. Nu se admite remorcarea benzii, precum şi gresarea tobelor dispozitivului de acţionare cu bitum, colofoniu şi cu alte materiale combustibile.

   376. Pentru a opri funcţionarea utilajului tehnologic din secţie şi a deconecta sistemul de aspiraţie şi de ventilaţie în caz de aprindere în elevatoare, conductele pneumatice, gravitaţionale şi în alte tipuri de transportoare, la fiecare etaj, lîngă casa scării, trebuie montate butoane speciale.

    377. Nu se admite exploatarea conductelor de aspiraţie şi celor de transportoare a materialelor mărunţite, la care dispozitivele automate de protecţie contra propagării focului sînt defectate sau închise.

    378. Golurile la barierele antifoc menite pentru trecerea transportoarelor, benzilor rulante etc. trebuie protejate cu dispozitive de protecţie contra propagării focului (uşi, porţi, perdele de apă etc.).

    379. La transportarea substanţelor cu pericol de explozie-incendiu, atît cu mijloace de transport, cît şi la fiecare loc de încărcătură, trebuie instalate simboluri de securitate.

    381. Locurile de încărcare şi de descărcare a substanţelor şi materialelor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu trebuie dotate cu:

    dispozitive speciale care asigură condiţiile de siguranţă la incendiu a lucrărilor orientate spre excluderea producerii incendiilor. Totodată pentru vasele de sticlă trebuie prevăzute cărucioare sau tărgi speciale cu locaşuri pentru încărcăturile ambalate respectiv. Se admite transportul vaselor de sticlă în coşuri integre, cu mînere, care fac posibilă deplasarea lor de către două persoane;

    382. În locurile de încărcare-descărcare a încărcăturilor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu nu se admite utilizarea focului deschis.

    384. Conducătorii auto şi maşiniştii care sînt în aşteptarea lucrărilor de încărcare sau de descărcare, precum şi pe timpul executării acestor lucrări, nu trebuie să lase mijloacele de transport fără supraveghere.

    386. În cazul în care se constată că ambalajul (vasul, pachetul etc.) este defectat, substanţele cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu vărsate sau împrăştiate trebuie înlăturate, iar pardoseala curăţată.

    387. La executarea lucrărilor de încărcare-descărcare a încărcăturilor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu lucrătorii sînt obligaţi să respecte prevederile marcajelor şi ale inscripţiilor de avertizare de pe ambalaj.

    388. Nu se admite efectuarea lucrărilor de încărcare-descărcare a substanţelor şi materialelor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu în timpul funcţionării motorului automobilului, precum şi în timpul ploii, dacă materialele şi substanţele numite mai sus au tendinţă de autoaprindere la interacţiunea cu apa.

    389. Încărcăturile cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu din vagoane, containere şi din caroseriile automobilelor trebuie bine fixate pentru a exclude mişcarea lor pe timpul deplasării.

    390. La efectuarea operaţiilor tehnologice ce ţin de umplerea şi vărsarea LUI şi LC trebuie respectate următoarele prevederi:

    nu se admite efectuarea lucrărilor de încărcare-descărcare a materialelor şi substanţelor din recipiente stropite cu LUI şi LC;

    391. Înainte de umplerea rezervoarelor, cisternelor, vaselor etc. cu lichid, trebuie să se verifice dacă funcţionează perfect dispozitivul de măsurare a nivelului de lichid.

   392. Măsurarea nivelului de lichid din rezervor şi luarea probelor, de regulă, trebuie să se efectueze la lumina de zi. În rest, noaptea şi seara, cînd nu se vede bine, lucrătorii trebuie să utilizeze numai lanterne cu acumulator în execuţie antiexplozie.

    Nu se admite măsurarea nivelului şi luarea probelor pe timp de furtună, precum şi în timpul pompării produsului în sau din rezervor.

    393. Golirea şi umplerea recipientelor cu LUI şi LC trebuie să se efectueze prin conducte şi furtunuri cu îmbinări de racordare perfecte şi numai după verificarea corectitudinii de deschidere şi închidere a vanelor respective. Armatura de închidere trebuie deschisă pe deplin.

    394. Debitarea gravitaţională (“prin jet fluient”) a produsului în rezervor, recipient etc., nu se admite. Viteza de umplere (golire) a rezervorului nu trebuie să depăşească capacitatea totală de trecere a supapelor de aerisire şi de siguranţă (sau a racordului de ventilare) montate pe rezervor.

    395. După terminarea descărcării încărcăturilor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu este necesar să se examineze atent vagonul, containerul sau caroseria automobilului, să se adune şi să se înlăture rămăşiţele de substanţe transportate şi gunoiul.

    396. Păstrarea în depozite şi încăperi a substanţelor şi materialelor trebuie să se efectueze luînd în considerare proprietăţile lor fizice şi chimice (capacitatea de oxidare, de autoîncălzire şi inflamare la contactul cu umezeala, cu aerul etc.). Criteriile de compatibilitate şi omogenitate ale substanţelor de stingere se determină de regulile corespunzătoare în modul stabilit.

    Păstrarea în aceeaşi secţie a cauciucului sau a anvelopelor pentru automobile împreună cu alte materiale, indiferent de omogenitatea substanţelor de stingere utilizate, nu se admite.

    397. Buteliile cu GC, recipientele (vasele, buteliile şi alt ambalaj) cu LUI şi LC, precum şi ambalajele cu aerosol trebuie protejate împotriva acţiunii razelor solare şi a altor acţiuni termice.

    398. Depozitarea ambalajelor cu aerosol în depozitele cu multe nivele se admite în compartimente de incendiu numai la nivel superior, iar cantitatea lor nu trebuie să depăşească 100 mii.

    Capacitatea totală a depozitului nu trebuie să depăşească 500 mii de ambalaje. În depozitele comune se admite păstrarea ambalajelor cu aserosol în cantitate de maximum 3 mii bucăţi. În compartimente izolate ale depozitului comun se admite păstrarea a maximum 10 mii de ambalaje (cutii).

    399. Pe terenuri deschise sau sub acoperişuri de protecţie se admite păstrarea ambalajelor cu aerosol numai în containere incombustibile.

    400. În încăperile de depozitare fără stelaje materialele trebuie să se păstreze în stive. Vizavi de golurile de uşă ale încăperilor de depozitare trebuie să se lase o trecere cu lăţimea egala cu lăţimea uşii, însă nu mai îngustă de 1 m.

    402. Parcarea şi reparaţia mijloacelor de încărcare-descărcare şi a celor de transport în încăperile de depozitare şi pe debarcadere nu se admite.

    403. În clădirile depozitelor toate operaţiile legate de deschiderea ambalajelor, verificare, reparaţii mărunte, de preambalare a produselor, pregătirea amestecurilor de lichide cu pericol de incendiu (vopsele nitro, lacuri etc.) trebuie efectuate în încăperi separate de la locul de păstrare.

    404. Automobilele, autoîncărcătoarele, automacaralele şi alte tipuri de tehnică de încărcat nu trebuie să se apropie de scîrte, stive şi şoproane, unde se păstrează nutreţul fibros, materialele fibroase, la distanţe mai mici de 3 m, inclusiv în cazul în care aceste mijloace de încărcare-descărcare sînt dotate cu stingătoare de scîntei.

    405. Echipamentul electric al depozitelor la finele zilei de lucru trebuie scos de sub tensiune (deconectat). Dispozitivele menite pentru întreruperea alimentării cu energie electrică a depozitelor trebuie instalate în afara încăperii de depozitare, pe un perete construit din materiale incombustibile sau pe un stîlp special, încorporate într-un dulap sau cutie cu accesorii pentru a putea fi plumbuite şi puse sub lăcată.

    406. Nu se admite montarea instalaţiei de iluminat de serviciu în încăperile de depozitare, precum şi exploatarea aragazelor, aparatelor electrice de încălzit şi montarea prizelor de curent electric.

    407. La păstrarea materialelor pe terenuri deschise aria unei singure secţii (a unei singure stive) nu trebuie să depăşească 300 m2, iar distanţele de siguranţă dintre stive trebuie să fie de minimum 6 m.

    408. În clădirile de pe teritoriul bazelor şi a depozitelor nu se admite cazarea (locuirea) personalului sau a altor persoane.

    410. În cămările secţiilor nu se admite păstrarea LUI şi LC în cantităţi care depăşesc normele respective. La locurile de lucru cantitatea acestor lichide nu trebuie să depăşească necesarul pentru un schimb de lucru.

    411. Nu se admite păstrarea materialelor combustibile sau a celor incombustibile în ambalaj combustibil în încăperile de la subsol şi demisol, dacă acestea nu au ferestre cu curte de lumină pentru evacuarea fumului şi dacă casele scărilor comune ale clădirii comunică cu aceste etaje.

    413. Diguirile din jurul rezervoarelor, precum şi locurile de trecere peste ele trebuie întreţinute în stare perfectă. Terenurile din interiorul îndiguirilor trebuie să fie nivelate şi acoperite cu nisip.

   exploatarea rezervoarelor deformate şi fisurate, precum şi a utilajelor, aparatelor de control şi măsurare, conductelor de transport a produselor şi dispozitivelor staţionare de protecţie împotriva incendiilor defectate;

    415. Supapele respiratoare şi opritoarele de foc trebuie verificate privind corespunderea lor prevederilor din fişa tehnică, minimum o dată pe lună, iar la temperatura aerului sub 0°C - minimum o dată în 10 zile.

    La revizia armăturii de răsuflare supapele şi plasele trebuie curăţate de gheaţă. Încălzirea lor trebuie efectuată numai prin metode care exclud pericolul de apariţie a incendiului.

    417. Parcul de rezervoare trebuie să dispună de o rezervă de mijloace şi substanţe de stingere în cantitatea necesară pentru stingerea incendiului la rezervorul cu capacitatea cea mai mare, conform normativelor speciale.

    Păstrarea lichidelor cu temperatura de inflamabilitate peste 120°C, în cantităţi sub 30 m³, se admite în depozite subterane construite din materiale combustibile cu pardoseala executată din materiale incombustibile şi dacă pe acoperişul acestor depozite este depus un strat de pămînt bine bătătorit cu grosimea de minimum 0,2 m.

    420. În depozite, dacă butoaiele cu LUI şi LC se aşază manual, ele se depozitează pe pardoseală, în maximum două rînduri. Dacă acest lucru se face mecanizat, atunci butoaiele cu LC se aşază în maximum 5 rînduri, iar cele cu LUI - în maximum 3 rînduri.

    Lăţimea stivei nu trebuie să depăşească lăţimea a două butoaie. Lăţimea trecerilor principale pentru transportarea butoaielor trebuie prevăzută de minimum 1,8 m, iar între stive - de minimum 1 m.

    422. Terenurile deschise pentru păstrarea produselor petroliere în ambalaje trebuie îngrădite cu un dig de pămînt sau cu un perete plin incombustibil cu o înălţime de minimum 0,5 m şi planuri înclinate de acces la aceste terenuri.

    423. Terenurile trebuie supraînălţate cu 0,2 m faţă de teritoriul din jur şi înconjurate cu un şanţ pentru evacuarea apelor uzate.

    426. Nu se admite vărsarea produselor petroliere, precum şi păstrarea materialului de ambalare şi a ambalajului în interiorul depozitelor şi pe terenurile îndiguite.

    427. Depozitele pentru păstrarea buteliilor cu GC trebuie să fie cu un singur nivel cu acoperişuri cu elemente uşor zburătoare şi fără încăperi în pod (cerdac).

    Ferestrele încăperilor de păstrare a buteliilor cu gaze trebuie vopsite în alb sau dotate cu dispozitive incombustibile de protecţie contra razelor solare.

    În cazul în care buteliile se păstrează pe terenuri deschise construcţiile de protecţie contra depunerilor atmosferice şi razelor solare trebuie executate din materiale incombustibile.

    Dulapurile şi cabinele în care se păstrează buteliile trebuie executate din materiale incombustibile şi să aibă ventilaţie naturală, care exclude acumularea în ele a amestecurilor explozive.

    429. Buteliile cu GC trebuie păstrate separat de buteliile cu oxigen, aer comprimat, clor, fluor şi de alţi oxidanţi, precum şi separat de buteliile cu gaze toxice.

    430. La păstrarea şi transportarea buteliilor cu oxigen nu se admite căderea pe ele a uleiului (grăsimii) şi contactul armăturii buteliilor cu materiale impregnate cu ulei.

    431. În încăperile de păstrare a gazelor trebuie să existe gazoanalizatoare perfecte pentru concentraţii subexplozive, iar în cazul în care acestea lipsesc, conducătorul obiectivului trebuie să stabilească modul de luare a probelor şi de control al concentraţiei.

    432. În cazul depistării scurgerii de gaze din butelii acestea trebuie scoase din depozit şi transportate într-un loc lipsit de pericol.

    433. În depozitul în care se păstrează butelii cu GC nu se admit persoane, a căror încălţăminte este bătută în cuie sau flecuri de metal.

    434. Buteliile cu GC care au saboţi trebuie să se păstreze în poziţie verticală în nişe, compartimente şi pe alte dispozitive care exclud căderea lor.

    Buteliile fără saboţi trebuie să se păstreze în poziţie orizontală pe cadre sau pe stelaje. În acest caz înălţimea stivei nu trebuie să depăşească 1,5 m, iar ventilele trebuie să fie închise cu capace de protecţie şi orientate în aceeaşi direcţie.

    437. Păstrarea rezervelor de nutreţ fibros se admite numai în construcţii anexe sau încorporate, separate de clădirile fermelor prin pereţi plini (pereţi despărţitori) şi planşee cu limita de rezistenţă la foc de minimum REI 45.

    438. Stogurile, şoproanele şi stivele de nutreţ fibros trebuie amplasate la distanţe de minimum 15 m de la liniile de energie electrică, de minimum 20 m de la drumuri şi de minimum 50 m de la clădiri şi instalaţii.

    439. Terenurile pentru amplasarea stogurilor, precum şi a perechilor de stoguri sau stive trebuie înconjurate cu o fîşie arată nu mai îngustă de 4 m. Distanţa de la marginea fîşiei pînă la stogul de pe teren trebuie să fie de minimum 15 m, iar pînă la stogul aparte - de minimum 5 m.

    Distanţa de siguranţă între stive, şoproane şi stoguri aparte trebuie să fie de minimum 20 m. În cazul în care stivele, şoproanele şi stogurile se aşază în perechi, distanţa între stive şi şoproane trebuie să fie de minimum 6 m, iar între perechile acestora de minimum 30 m.

    440. În cazul în care fînul clădit în clăi sau stive este umed, trebuie să se organizeze controlul valorilor de temperatură a fînului.

    Tractoarele de tracţiune în timpul efectuării lucrărilor de descărcare nu trebuie să se apropie de stive la distanţe mai mici de 3 m.

    442. Înainte de începutul campaniei de recoltare depozitele şi uscătoriile de cereale trebuie verificate privind gradul lor de pregătire pentru utilizare. Defectele depistate trebuie remediate pînă la începutul lucrărilor de uscare şi de primire a cerealelor.

    Depozitele de cereale trebuie amenajate în clădiri separate. Porţile lor trebuie să se deschidă în exterior şi să nu fie baricadate.

    443. La păstrarea cerealelor în grămezi, distanţa de la vîrful grămezii pînă la elementele de acoperire combustibile, precum şi pînă la corpurile de iluminat şi cablurile electrice trebuie să fie de minimum 0,5 m.

    punerea în funcţie (aprinderea) uscătoriilor care funcţionează cu combustibil solid, utilizînd în acest scop LUI şi LC, iar a uscătoriilor care funcţionează cu combustibil lichid - utilizînd pentru pornirea lor torţe;

   exploatarea uscătoriilor la care sînt defectate aparatele de control a temperaturii, a automaticii pentru deconectarea debitării combustibilului în cazul în care se stinge flacăra din focar, precum şi a sistemului de electroaprindere sau dacă acestea lipsesc;

    turnarea cerealelor la un nivel care depăşeşte nivelul benzii de transportor şi admiterea frecării benzii de elementele transportorului.

    445. Verificarea temperaturii cerealelor în timpul funcţionării uscătoriei trebuie realizată prin luarea de probe minimum la fiecare 2 ore.

    Praful şi cerealele se îndepărtează de pe suprafaţa mecanismelor de încărcare-descărcare ale uscătoriei după 24 ore de funcţionare.

    Focarele uscătoriilor trebuie construite astfel, încît scînteile să nu iasă din ele. Coşurile de fum trebuie utilate cu stingătoare de scîntei, iar în locurile de trecere prin elementele de construcţii combustibile trebuie prevăzute despărţiri antifoc.

    447. La ventilarea cerealelor în depozite ventilatoarele trebuie instalate la o distanţă de minimum 2,5 m de la pereţii combustibili. Conductele de aer trebuie construite din materiale incombustibile.

   449. Pentru depozitele de materiale lemnoase, cu capacitatea mai mică de 2 mii m³, trebuie elaborate şi coordonate cu organele SSMCI planuri de amplasare a stivelor, cu indicarea volumului maximum de păstrare a acestora, distanţelor de siguranţă şi a căilor de acces la stive, precum şi între stive şi obiectivele vecine.

    451. Locurile desinate pentru stive trebuie curăţate pînă la pămînt, înlăturînd iarba, gunoiul şi alte resturi combustibile, sau acoperite cu un strat de nisip, pămînt sau pietriş cu grosimea de minimum 15 cm.

    452. Pentru fiecare depozit trebuie elaborat planul operativ de stingere a incendiilor, cu stabilirea acţiunilor de desfacere a stivelor, a grămezilor de lemn tăiat, de şiţă etc., luînd în considerare posibilitatea de antrenare a angajaţilor şi tehnicii agentului economic respectiv. Anual, înainte de începerea perioadei de primăvară-vară, cînd e frecvent pericolul de incendiu, planul trebuie perfectat prin antrenarea tuturor schimburilor de angajaţi ai agentului economic şi a subdiviziunilor respective a serviciului pompieri şi salvatori.

    453. Cu excepţia mijloacelor de primă intervenţie la incendiu, la depozite trebuie amenajate posturi cu o rezervă de diferite tipuri de tehnică de intervenţie în cantităţile stabilite de planurile operative de stingere.

    455. Încăperile pentru încălzirea angajaţilor pot fi amenajate la depozitele materialelor lemnoase numai în clădiri aparte cu condiţia că se respectă distanţele de siguranţă la incendiu şi cu avizul organelor SSMCI.

    Terenul din jurul troliului trebuie curăţat de resturi lemnoase, de coajă şi de alte deşeuri şi gunoi combustibil. Se admite păstrarea combustibilului şi lubrifianţilor pentru alimentarea motoarelor în cantitate de maximum un butoi la o distanţă de minimum10 m de la troliu şi de minimum 20 m de la cea mai apropiată stivă.

    457. La stivuirea şi desfacerea stivelor de cherestea pachetele de transport trebuie să fie aşezate numai de o parte a căii de circulaţie, totodată, lăţimea carosabilului trebuie să fie de minimum 4 m. Volumul total de cherestea nestivuită nu trebuie să depăşească cantitatea de cherestea primită la depozit pe parcursul a 24 ore.

    458. Aşezarea pachetelor de transport pe suprafaţa spaţiului de siguranţă la incendiu şi în căile de acces la sursele de apă pentru stins incendiu nu se admite.

    459. Trierea şi aşezarea pachetelor în caz de încetare temporară a funcţionării mecanismelor, precum şi păstrarea materialului de acoperire şi a fururii trebuie să se efectueze pe terenuri speciale.

    460. Învelirea pachetelor de transport cu hîrtie impermeabilă la apă (în cazul cînd această operaţiune nu a fost executată în cadrul procesului unic tehnologic) trebuie efectuată pe terenuri speciale.

    461. Hîrtia impermeabilă uzată, bucăţile şi resturile de hîrtie trebuie adunate în containere, iar locurile de păstrare a acestora se determină de comun acord cu organele SSMCI.

    462. În depozitele închise lăţimea trecerii între stive şi proeminenţele pereţilor clădirii trebuie să fie de minimum 0,8 m. Vizavi de golurile de uşă ale depozitului trebuie să rămînă o trecere cu lăţimea egală cu lăţimea uşii, însă nu mai mică de 1 m.

    464. Pardoseala depozitelor închise şi a terenurilor de sub acoperişurile de protecţie trebuie construită din materiale incombustibile.

    465. Păstrarea draniţei se admite în depozitele închise, buncăre şi pe terenuri deschise, a căror fundaţie este construită din materiale incombustibile.

    466. Cabinele în care se află electromotoarele conveierelor pentru transportarea draniţei trebuie să fie de gradul I şi II de rezistenţă la foc.

    467. Pentru controlul temperaturii de încălzire a draniţei în interiorul grămezii trebuie să se prevadă canale din materiale incombustibile dotate cu traductoare termoelectrice.

    468. Terenurile de depozitare a cărbunelui trebuie executate astfel încît să excludă inundarea lor de apele de revărsare sau de cele subterane.

    transportarea cărbunelui mocnit cu ajutorul benzii de rulare şi descărcarea lui în buncăre sau în mijloacele de transport feroviar;

    stivuirea cărbunelui deasupra surselor de căldură (conductelor de abur, conductelor de apă caldă, canalelor de aer încălzit etc.), precum şi deasupra cablurilor electrice şi a conductelor de produse petroliere sau de gaze.

    471. Nu se admite ca în timpul depozitării cărbunelui şi pe parcursul păstrării lui să nimerească în stive ţesături, hîrtie, fîn, precum şi alte deşeuri combustibile.

    Combustibilul solid (cărbunele etc.) intrat în depozit pentru păstrare îndelungată, trebuie descărcat din vagoane şi stivuit în cel mai scurt timp. Nu se admite păstrarea combustibilului descărcat în grămezi neordonate mai mult de 48 ore.

    În scopul executării lucrărilor reglementate privind stivele, precum şi pentru trecerea mecanismelor şi automobilelor de intervenţie, distanţa de la marginea tălpii stivelor şi pînă la gardul sau fundaţia căilor de rulare a macaralei trebuie să fie de minimum 3 m, iar pînă la marginea exterioară a capului de şină sau a bordurii autostrăzii - de minimum 2 m.

    472. La depozit trebuie asigurat un control sistematic al temperaturii din interiorul stivelor de cărbune utilizînd în acest scop ţevi de metal şi termometre instalate în toluzuri sau prin alte metode sigure.

    În cazul în care temperatura depăşeşte 60°C trebuie să se efectueze compactarea stivelor în locurile cu valori de temperatură ridicate, înlăturarea cărbunelui încălzit sau intervenţie sigură de altă natură, orientată spre reducerea temperaturii.

    473. Stingerea ori răcirea cărbunelui utilizînd apa nemijlocit în stive nu se admite. Cărbunele aprins trebuie stins cu apă numai după scoaterea lui din stive.

    475. Încăperile pentru păstrarea cărbunelui, amenajate la subsolul sau la primul etaj al clădirilor de producţie, trebuie separate prin bariere antifoc.

   476. Pînă la începutul lucrărilor de construcţie pe şantier trebuie demolate toate construcţiile de pe suprafaţa spaţiilor de siguranţă la incendiu, precum şi finalizată construirea remizei de pompieri (conform normelor în vigoare).

    477. Amplasarea clădirilor şi instalaţiilor de producţie, de depozitare şi auxiliare pe şantier trebuie să corespundă planului general, elaborat în componenţa proiectului de organizare a lucrărilor de construcţii, luînd în considerare prevederile prevăzute în prezenta Reglementare tehnică şi în normele de proiectare.

    Nu se admite amplasarea construcţiilor pe şantier cu abateri de la normele şi regulile în vigoare şi de la planul general aprobat.

    478. La şantierul cu aria de 3 ha şi mai mult trebuie să existe minimum 2 intrări din direcţii opuse. Îmbrăcămintea drumurilor trebuie să permită accesul automobilelor de intervenţie în orice anotimp. Poarta de intrare trebuie să aibă o lăţime de minimum 4 m.

    La intrarea pe şantier trebuie instalate (afişate) planuri, în care sînt indicate clădirile şi instalaţiile în execuţie, intrările, căile de acces, locul de aflare a surselor de apă, a mijloacelor de stîngere a incendiului şi de telecomunicaţii.

    479. Spre fiecare dintre clădirile în construcţie şi cele în exploatare (inclusiv spre cele provizorii), spre locurile deschise de păstrare a materialelor, elementelor şi utilajelor de construcţie, trebuie asigurat accesul liber al automobilelor.

    Amenajarea drumurilor şi căilor de acces pentru automobilele de intervenţie la clădirile în construcţie trebuie finalizată pînă la începerea lucrărilor principale de construcţie. De-a lungul clădirilor cu lăţimea de peste 18 m, accesul pentru automobile trebuie să fie de ambele părţi longitudinale, iar dacă lăţimea depăşeşte 100 m din toate părţile clădirii. Distanţa de la marginea părţii carosabile pînă la pereţii clădirilor, instalaţiilor şi terenurilor nu trebuie să depăşească 25 m.

    480. Terenurile amenajate pentru depozitarea dechisă a materialelor combustibile, precum şi pentru construcţiile de producţie, depozitare şi auxiliare, executate din materiale combustibile, trebuie curăţate de iarba uscată, buruiene, scoarţă şi vreascuri.

    În caz de păstrare pe terenuri deschise a materialelor de construcţie combustibile (materiale lemnoase şi cherestea, carton gudronat, carton asfaltat etc.) a pieselor şi elementelor de construcţie din materiale combustibile, precum şi utilajelor şi încărcăturilor în ambalaj combustibil, aceste materiale trebuie aşezate în stive sau în grup cu aria de maximum 100 m². Între stive (grupuri de stive) şi între acestea şi clădirile (instalaţiile) în construcţie sau auxiliare trebuie să fie o distanţă de minimum 24 m.

    481. În clădirile în construcţie, cu acordul organelor SSMCI, se admite amplasarea atelierelor şi a depozitelor provizorii (cu excepţia depozitelor de substanţe şi materiale combustibile, depozitelor de utilaje costisitoare, valoroase, precum şi a celor în ambalaj combustibil, încăperilor de producţie sau a utilajelor care ţin de prelucrarea materialelor combustibile) cu condiţia respectării prevederilor prezentei Reglementări tehnice.

    Amenajarea încăperilor adminisrativ-sociale se admite în porţiuni separate ale clădirilor prin pereţi despărţitori antifoc plini de tipul 1 şi cu planşee de tipul 3.

   Amenajarea depozitelor (cămărilor), atelierelor şi încăperilor administrativ-sociale provizorii în clădirile în construcţie din elemente metalice portante neprotejate şi panouri cu termoizolaţie din polimeri combustibili nu se admite.

    482. Varul nestins trebuie păstrat în încăperile de depozitare închise şi separate. Pardoseala în aceste încăperi trebuie supraînălţată faţă de sol cu minimum 0,2 m. La păstrarea varului nestins trebuie prevăzute măsuri pentru excluderea pătrunderii apei.

    Gropile pentru stingerea varului trebuie amplasate la distanţa de minimum 5 m de la depozitul de păstrare a varului şi la distanţa de minimum 15 m de la alte clădiri, instalaţii şi depozite.

    483. La reconstrucţia, extinderea, reutilarea tehnică, reparaţia capitală şi la darea în exploatare a obiectelor pe părţi, partea în construcţie trebuie separată de cea în exploatare prin pereţi despărţitori antifoc de tipul 1 şi cu planşee antifoc de tipul 3. Totodată, trebuie respectate condiţiile de evacuare în siguranţă a persoanelor din compartimentele clădirilor şi instalaţiilor.

    484. În cazul în care clădirile în construcţie vor avea 3 sau mai multe etaje, scările trebuie montate concomitent cu executarea casei scării.

    Se admite, în perioada executării lucrărilor de construcţie, în scopul protejării treptelor, acoperirea lor cu materiale combustibile.

    486. Scările de incendiu exterioare şi parapetul de la acoperişul clădirilor în construcţie trebuie montate imediat după montarea structurilor portante.

    Montarea schelelor pentru construcţia clădirilor trebuie efectuată conform prevederilor normelor de proiectare şi de apărare împotriva incendiilor referitoare la căile de evacuare. Schelele şi cofrajul din lemn trebuie impregnate cu substanţă ignifugă.

    Schelele şi cofrajul montate în exteriorul clădirilor pot fi ignifugate (superficial) cu substanţă ignifugă numai în perioada de vară.

    Schelele pentru construcţie, la fiecare 40 m pe perimetrul lor, trebuie dotate cu o scară simplă sau cu o scară dublă, însă nu mai puţin decît cu două scări (scări duble) pentru toată clădirea.

    Podina şi eşafodajul schelei trebuie periodic curăţate, după finalizarea lucrărilor se înlătură molozul, zăpada, stratul de gheaţă superficial, format deasupra stratului iniţial, iar în caz de necesitate, se acoperă cu nisip.

    488. Pentru evacuarea persoanelor din instalaţii înalte (coşurile de fum, turnurile de răcire, barajele, silozurile etc.) trebuie amenajate minimum două scări din materiale incombustibile pentru întreaga perioadă de construcţie.

    489. Cofrajul din materiale combustibile se admite a fi construit simultan numai pentru trei etaje. După ce betonul atinge rezistenţa necesară cofrajul de lemn şi schelele trebuie scoase din interiorul clădirii.

    490. Executarea lucrărilor în interiorul clădirilor şi instalaţiilor, utilizînd substanţe şi materiale combustibile, concomitent cu efectuarea altor lucrări de construcţie-montaj cu utilizarea focului deschis (sudarea etc.) nu se admite.

    491. Lucrările de termoprotecţie a structurilor metalice, în scopul majorării gradului lor de rezistenţă la foc, trebuie executate concomitent cu înălţarea clădirii. Nu se admite folosirea termoprotecţiei, în scopurile sus-numite, în locurile care exclud posibilitatea schimbării (reînnoirii) sau restabilirii ei periodice.

    492. În cazul în care în interiorul clădirilor există materiale combustibile, trebuie întreprinse măsuri pentru prevenirea propagării incendiului prin golurile din pereţi şi planşee (să se ermetizeze îmbinările pereţilor interiori şi exteriori şi cele ale planşeelor dintre etaje, locurile de trecere a comunicaţiilor inginereşti, asigurînd limita necesară de rezistenţă la foc).

    În cazul în care golurile din clădiri şi instalaţii se ermetizează provizoriu, în acest scop se utilizează materiale incombustibile şi slab combustibile.

    493. Construcţiile provizorii, pentru executarea pardoselii şi a altor lucrări, trebuie realizate din materiale incombustibile şi slab combustibile.

    494. Lucrările de montare a elementelor de construcţie cu termoizolaţie combustibilă sau cu utilizarea termoizolanţilor combustibili trebuie executate în baza permiselor de lucru, eliberate executanţilor de lucrări şi semnate de responsabilul de asigurare a apărării împotriva incendiilor a şantierului.

    În permisul de lucru trebuie să se indice: locul, consecutivitatea tehnologică, metodele de executare, măsurile concrete de prevenire a incendiilor, numele persoanelor responsabile şi termenul lui de valabilitate.

   495. Aşezarea termoizolantului combustibil şi executarea covorului hidroizolant pe acoperiri, aranjarea stratului de protecţie din pietriş, montarea elementelor de închidere utilizînd în acest scop termoizolanţi combustibili se efectuează pe sectoare cu aria de maximum 400 m².

    În locurile de executare a lucrărilor cantitatea de termoizolant şi de materiale pentru învelitori în rulouri nu trebuie să depăşească necesarul pentru un singur schimb de lucru.

    După terminarea schimbului de lucru nu se admite lăsarea termoizolantului combustibil nefolosit, a panourilor nemontate cu asemenea termoizolanţi, şi a rulourilor de materiale pentru învelitori, în interiorul sau pe acoperişul clădirilor, precum şi în distanţele de siguranţă la incendiu.

   496. După executarea termoizolaţiei în compartiment (secţie) trebuie înlăturate resturile şi aplicate straturile de protecţie antifoc prevăzute de proiect. Suprafaţa neprotejată cu termoizolant combustibil, în procesul de executare a lucrărilor, nu trebuie să depăşească 400 m².

   497. În cazul în care căptuşeala din metal a panourilor cu termoizolanţi combustibili este deteriorată, trebuie să se întreprindă imediat acţiuni privind reparaţia şi restaurarea lor, utilizînd în acest scop îmbinările mecanice (cu şuruburi etc.).

    498. Pînă la începerea montării panourilor cu termoizolanţi din polimeri, aşezarea lor pe acoperiş şi efectuarea lucrărilor de montare a învelitorii trebuie executate toate îngrădirile şi ieşirile pe acoperişul clădirilor conform proiectului (din casa scării, pe scările exterioare).

    Pentru a anunţa despre izbucnirea incendiului în apropierea ieşirilor pe acoperiş trebuie instalate telefoane sau puse la dispoziţie alte mijloace de comunicaţii.

    La executarea lucrărilor de amenajare a acoperişului cu aria de 1000 m² şi mai mult, utilizînd termoizolanţii combustibili, pe acoperiş, pentru stingerea incendiilor, trebuie prevăzută montarea unei conducte provizorii de apă. Distanţa dintre hidranţii de incendiu trebuie calculată, pornind de la condiţia de debitare cu apă (oricărui punct al acoperişului) cu minimum două jeturi cu debitul de 5 l/s fiecare.

   499. La executarea lucrărilor de hidroizolaţie şi a izolaţiei împotriva umidităţii la învelitoare, de montare a panourilor cu termoizolanţi combustibili nu se admite executarea lucrărilor de sudare şi alte lucrări cu focul.

   500. Nu se admite umplerea cu mastic bituminos a nervurilor podinei profilate la lipirea stratului de izolaţie împotriva umidităţii şi îngroşarea straturilor de mastic neprevăzute de proiect.

    501. Utilizarea agregatelor pentru netezirea materialelor în rulouri cu strat îngroşat se admite la executarea acoperişurilor numai pe plăci şi planşee de beton armat cu utilizarea termoizolantului incombustibil.

    Alimentarea cu combustibil a agregatelor pe acoperiş trebuie efectuată într-un loc special, dotat cu două stingătoare şi cu o ladă cu nisip.

    502. Pentru încălzirea clădirilor mobile (de inventar), de regulă, trebuie utilizate calorifere de abur şi de apă, precum şi aparatele de încălzire electrică de producţie industrială.

    503. Uscarea hainelor şi încălţămintei trebuie efectuată în încăperi, clădiri sau instalaţii special amenajate în acest scop, încălzite centralizat cu apă sau cu utilizarea caloriferelor cu apă.

    În clădirile din construcţii metalice cu termoizolanţi din polimeri, pe durata executării lucrărilor de construcţie, se admite utilizarea numai a sistemului de încălzire cu aer sau cu apă, focarele fiind instalate în exteriorul clădirelor la distanţa de minimum 18 m sau după perete antifoc.

    504. Nu se admite utilizarea focului deschis, precum şi executarea lucrărilor cu foc şi utilizarea electrocaloriferilor şi arzătoarelor de gaze cu radiaţie infraroşie pentru încălzirea barăcilor.

    505. Instalaţiile mobile şi staţionare cu arzătoare de gaze cu radiaţie infraroşie trebuie dotate cu dispozitive de blocare automată care să întrerupă debitarea gazului în caz de stingere a arzătorului.

    506. Instalaţiile mobile cu arzătoare de gaze cu radiaţie infraroşie montate pe pardoseală trebuie să aibă un suport special stabil. Butelia cu gaze trebuie să se afle la o distanţă de minimum 1,5 m de la instalaţia respectivă şi de la diferite aparate de încălzire, iar de la contorul electric, întrerupătoare şi de la alte aparate electrice la o distanţă de minimum 1 m.

    Distanţa de la arzătoare pînă la construcţiile incombustibile trebuie să fie de minimum 1,0 m, pînă la cele normal sau puternic combustibile - 0,7 m, iar pînă la cele slab sau moderat combustibile - 0,4 m.

    507. În locurile de funcţionare a instalaţiilor cu arzătoare de gaze cu radiaţie infraroşie nu se admite păstrarea substanţelor şi materialelor combustibile, precum şi efectuarea lucrărilor utilizînd aceste substanţe şi materiale.

    utilizarea instalaţiei în încăperi fără aerisire naturală sau ventilaţie artificială cu frecvenţa respectivă de schimb a aerului, precum şi la încăperile din subsol şi demisol;

    îndreptarea razelor termice emise de arzătoare în direcţia materialelor combustibile, buteliilor cu gaze, conductelor de gaze, cablurilor electrice etc.;

    utilizarea focului deschis în apropierea buteliilor de gaze. La executarea lucrărilor pe terenuri deschise (pentru încălzirea locurilor de muncă şi pentru uscarea sectoarelor umede) trebuie să se utilizeze numai arzătoare rezistente (stabile) la vînt.

    Rezervorul pentru combustibil nu trebuie să depăşească volumul de 200 l şi instalat la o distanţă de minimum 10 m de la încălzitorul de aer, şi la o distanţă de minimum 15 m de la clădirea în construcţie. Combustibilul trebuie debitat la încălzitorul de aer printr-o conductă metalică.

    Racordurile şi armătura conductelor de combustibil trebuie să fie de producţie industrială montate astfel încît să excludă scurgerea combustibilului. Pe conducta de combustibil la rezervorul de consum trebuie montată o supapă de închidere pentru a opri debitarea combustibilului la instalaţie în caz de incendiu sau de avarie.

    510. La montarea şi exploatarea instalaţiilor care funcţionează cu combustibil gazos trebuie să se respecte următoarele prevederi:

    instalaţiile producătoare de căldură trebuie dotate cu arzătoare standardizate, însoţite de fişe tehnice emise de uzina producătoare;

    arzătoarele trebuie să funcţioneze stabil fără desprinderea flăcării şi fără izbucnirea lor în interiorul arzătorului, în limitele reglării necesare a sarcinii termice a agregatului;

    exploatarea instalaţiei cu conducta de combustibil neermetizată, cu îmbinări neetanşe ale corpului injectorului cu instalaţia; cu coşul de evacuare a fumului defectat, care poate conduce la pătrunderea produselor de ardere în încăpere; cu electromotoarele şi aparatura de pornire defectate, precum şi cu electromotorul fără protecţie termică şi alte defecte;

    512. Nu se admite utilizarea materialelor combustibile pentru stratul intermediar moale dintre corpul caloriferului electric şi ventilator.

    513. La începutul lucrărilor de construcţie principale la şantier trebuie asigurată alimentarea cu apă pentru stins incendii de la hidranţii respectivi instalaţi la reţeaua exterioară de alimentare cu apă sau din rezervoare (bazine).

    514. Conducta interioară de alimentare cu apă pentru stins incendii şi sistemele automate de stingere a incendiilor prevăzute de proiect trebuie montate simultan cu construirea obiectului. Conducta de alimentare cu apă pentru incendii trebuie pusă în funcţie la începutul lucrărilor de finisare, iar sistemele automate de stingere şi semnalizare a incendiilor - la momentul începutului lucrărilor de recepţie-reglare (la instalaţiile de cabluri - pînă la pozarea cablurilor).

    515. Pînă la începerea construcţiei instalaţiilor principale şi a bazei materiale de construcţie trebuie puse la dispoziţie încăperi special încălzite pentru cazarea efectivului de pompieri şi salvatori, a FBP, precum şi pentru păstrarea tehnicii de intervenţie.

    Remizele de pompieri prevăzute de proiect trebuie construite în mod prioritar. Utilizarea clădirii remizei în alte scopuri nu se admite.

    516. Toate tipurile de vopsele şi de lacuri trebuie preparate şi diluate în încăperi separate, lîngă peretele exterior cu goluri de fereastră sau pe terenuri deschise. Vopselele trebuie debitate în mod centralizat, în formă finalizată. Se admite depozitarea vopselelor în cămările secţiei în cantitatea care nu depăşeşte necesarul pentru un schimb de lucru. Vasele în care s-au păstrat vopsele şi lacurile trebuie bine închise şi păstrate pe terenuri speciale.

    517. Încăperile de vopsire şi de pregătire a vopselelor trebuie dotate cu ventilaţie mecanică prin refulare şi aspiraţie autonomă şi cu sisteme de aspiraţie locală din halele de vopsire, de la căzile de imersie (cufundare), de la instalaţiile de smălţuire, de la posturile de vopsire manuală, de la camerele de uscat etc.

    518. Vopselele şi diluanţii vărsaţi pe pardoseală trebuie înlăturaţi imediat, utilizînd în acest scop rumeguşul, apa etc. Nu se admite spălarea pardoselii, pereţilor şi utilajului cu diluanţi combustibili.

    519. Camerele de vopsire trebuie executate din materiale incombustibile şi dotate cu sisteme locale de aspiraţie autonome, cuplate cu instalaţiile de debitare a aerului comprimat sau cu pulverizatoarele de vopsire. Rezervoarele de refulare a vopselei la vopsire prin pulverizare trebuie situate în exteriorul camerelor de vopsire.

   520. La vopsirea în cîmpuri electrostatice instalaţiile electrice pentru vopsire trebuie să aibă un dispozitiv de blocare de protecţie, care exclude pornirea instalaţiilor de vopsire, dacă nu sînt în funcţiune sistemele de aspiraţie locală sau dacă conveierul staţionează.

    521. Încăperile şi zonele de lucru, în care se utilizează substanţe combustibile (prepararea compoziţiei şi aplicarea ei pe suprafaţa obiectelor) care degajă vapori şi prezintă pericol de explozie-incendiu şi de incendiu trebuie dotate cu ventilaţie naturală sau cu ventilaţie prin refulare şi aspiraţie forţată.

    Frecvenţa schimbului de aer pentru executarea în siguranţă a lucrărilor se determină în proiectul de executare a lucrărilor conform calculelor. Persoanele care nu participă direct la executarea lucrărilor nu trebuie să aibă acces în aceste încăperi. În camerele învecinate este exclusă aflarea persoanelor şi executarea unor lucrări.

    522. În cazul utilizării substanţelor combustibile cantitatea lor la locul de muncă nu trebuie să depăşească necesarul pentru un schimb de lucru. Recipientele cu substanţe combustibile trebuie deschise numai înainte de întrebuinţarea acestor substanţe, iar după finalizarea lucrărilor recipientele se închid bine şi se transmit la depozit.

    523. Stratul combustibil de acoperire se aplică pe pardoseală, de regulă, la lumina zilei pe arii de maximum 100 m². Lucrările încep cu aplicarea stratului pe suprafeţele mai îndepărtate de ieşirile din încăperi, iar pe coridoare - după finalizarea lucrărilor respective în încăperi.

    524. Răşina epoxidică, cleiul şi masticul, inclusiv vopseaua pe bază de răşini sintetice şi încleierea materialelor din polimeri în plăci şi rulouri se efectuează după finalizarea tuturor lucrărilor de construcţie-montaj şi tehnico-sanitare, înaintea vopsirii finale a încăperilor.

    525. Pentru efectuarea lucrărilor cu utilizarea substanţelor combustibile trebuie să se utilizeze scule antiscîntei (de aluminiu, cupru, masă plastică, bronz etc.). Sculele şi echipamentul utilizate la executarea lucrărilor care ţin de aplicarea substanţelor combustibile trebuie spălate pe un teren deschis sau în încăperi cu ventilaţie.

    526. Încăperile în care se utilizează substanţe şi materiale combustibile trebuie dotate cu mijloace de primă intervenţie la incendiu, calculînd cîte două stingătoare şi cîte o prelată ignifugă pentru 100 m² de arie a încăperii.

    527. Cazanele pentru topirea bitumului şi răşinii nu trebuie să fie defectate. Nu se admite instalarea cazanelor în încăperi de cerdac (pod) şi pe acoperişuri.

    528. Fiecare cazan trebuie să se închidă etanş şi dotat cu capac din materiale incombustibile. Se permite umplerea cazanelor numai cu 3/4 din capacitatea totală. Materialul cu care se umple cazanul trebuie să fie uscat.

    529. Pentru evitarea vărsării masticului în focar şi aprinderea lui, cazanul trebuie instalat înclinat în aşa fel încît marginea lui, aflată deasupra focarului, să fie cu 5-6 cm mai sus decît cea opusă. Deasupra gurii focarului cazanului trebuie instalată o copertină basculantă din material incombustibil.

    532. În cazul în care cazanele mobile funcţionează cu gaz lichefiat buteliile în cantitate de maximum două trebuie să se afle în dulapuri care se aerisesc, executate din materiale incombustibile, aşezate la o distanţă de minimum 20 m de la cazanele în funcţiune. Aceste dulapuri trebuie ţinute permanent încuiate.

    533. Deasupra cazanului de bitum, instalat la aer liber, trebuie construit un acoperiş de protecţie din materiale incombustibile.

    534. Locul de topire şi încălzire a masticului trebuie înconjurat cu un dig (sau în jurul acestui loc să se construiască o bordură din materiale incombustibile), cu înălţime de minimum 0,3 m.

    535. Se admite instalarea cazanelor în grupe de maximum 3. Distanţa dintre grupe trebuie să fie de minimum 9 m. Locul de topire şi încălzire a masticului şi bitumului trebuie amplasat pe teren special şi situat la o distanţă de minimum:

    536. Încălzirea compoziţiilor de bitum în interiorul încăperilor trebuie să se efectueze în rezervoare cu încălzire electrică. Nu se admite utilizarea în acest scop a aparatelor (dispozitivelor) cu foc deschis.

    în rezervoare speciale de metal, de forma unui trunchi de con orientat cu partea cea lată în jos, capacele cărora se închid ermetic. Capacele rezervoarelor trebuie să aibă accesorii de închidere care exclud deschiderea rezervorului în timpul căderii lui. Transportarea masticului în vase deschise nu se admite;

    cu ajutorul pompei, prin conducta de metal fixată pe sectoarele verticale ale construcţiei, evitînd scurgerea. Pe sectoarele orizontale se admite debitarea masticului prin furtunuri termorezistente.

    În locurile de racordare a furtunului la conducta de metal trebuie să se îmbrace o manta (cutie) de protecţie cu lungimea de 40-50 cm din foaie de cort sau din alt material.

    540. La amestecare bitumul cald trebuie să se toarne în diluant (benzină, terebentină etc.). Amestecul se admite numai cu unelte din lemn.

    542. Pentru executarea tuturor tipurilor de lucrări cu focul în locuri temporare (cu excepţia şantierelor de construcţie şi a caselor particulare), conducătorul obiectivului este obligat să elibereze “Permis de lucru cu focul”.

    543. Locurile de executare a lucrărilor cu focul trebuie dotate cu mijloace de primă intervenţie (stingător, ladă cu nisip şi lopată, găleată, apă).

    544. Nu se admite amplasarea locurilor permanente de executare a lucrărilor, ce ţin de utilizarea focului, în încăperi unde există pericol de explozie-incendiu şi de incendiu.

    545. Utilajul tehnologic, la care se prevede executarea lucrărilor cu focul, trebuie adus în stare perfectă pentru a evita explozia şi incendierea prin:

    546. La tratarea cu aburi în interiorul utilajului tehnologic temperatura aburului debitat nu trebuie să depăşească valorile egale cu 80% din temperatura de inflamabilitate a vaporilor (gazelor) combustibili.

    547. Utilajul tehnologic trebuie spălat la concentraţii în el a vaporilor (gazelor) în afara limitelor lor de inflamare sau într-un regim electrostatic nepericulos.

    548. Metoda de curăţare a încăperilor, precum şi a echipamentului şi a comunicaţiilor, la care se execută lucrările cu focul, nu trebuie să aducă la formarea amestecurilor explozibile de vapori sau praf cu aerul şi la apariţia surselor de aprindere.

    549. Pentru a exclude pătrunderea părticelelor de metal înfierbîntate în încăperile alăturate, la etajele vecine etc. toate trapele - de vizitare, tehnologice, precum şi alte goluri de ventilare-montare în planşee, în pereţi şi în pereţii despărţitori ai încăperilor în care se efectuează lucrările cu focul - trebuie astupate cu materiale incombustibile.

    Locul efectuării lucrărilor cu focul trebuie curăţat de substanţele şi materialele combustibile în raza indicată în tabelul de mai jos.

   Pînă la începerea sudării, electrozii trebuie bine uscaţi la temperaturi prescrise în fişele tehnice pentru tipurile concrete de înveliş al electrozilor. Stratul de învelire al electrozilor trebuie să fie uniform (omogen), compact, fără umflături, afluenţe şi crăpături.

   583. Echipamentul de sudare electrică în timpul exploatării trebuie legat la pămînt. Afară de legarea la pămînt a echipamentului de bază de sudare electrică trebuie nemijlocit să se lege la pămînt acele, clemele bobinei secundare a transformatorului de sudare la care este conectat firul, care duce la piesa ce se sudează (conductorul de retur).

    584. Deasupra echipamentului portabil şi mobil de sudare electrică, care se exploatează în aer liber, trebuie să se execute un acoperiş din materiale incombustibile pentru protecţia lui contra depunerilor atmosferice.

    585. Agregatul şi aparatura de pornire, după terminarea lucrărilor, trebuie curăţate zilnic. Deservirea tehnică şi reparaţia preventivă planificată a echipamentului de sudare trebuie efectuate conform graficului.

   586. Temperatura de încălzire a unor elemente ale echipamentului de sudare (transformatoare, rulmenţi, perii, contactele circuitului secundar etc.) nu trebuie să depăşească 75°C.

    587. Alimentarea arcului la echipamentul de sudare hidrogenă-atomică trebuie asigurată de la un transformator separat. Alimentarea directă a arcului de la reţeaua de distribuire prin intermediul regulatorului de curent de orice tip nu se admite.

     588. La sudarea hidrogenă-atomică la arzător trebuie prevăzută deconectarea automată a tensiunii şi încetarea debitării hidrogenului în caz de rupere a circuitului.

    se recomandă utilizarea surselor de curent continuu sau a surselor speciale de curent alternativ, care includ în construcţia sa generatoare de impuls, care măresc tensiunea dintre electrozi şi piesa de sudat în momentul amorsării repetate a arcului (sursa de alimentare de tip “descărcare”);

    se recomandă ca în zonele cu pericol de incendiu de clasa П-II locurile greu accesibile pentru înlăturarea prafului să fie tratate cu soluţie de 2% de spumogen în proporţie de 1 litru pentru 1 m2;

    sudarea în poziţie verticală şi pe tavan trebuie executată cu electrozi cu diametrul de maximum 4 mm. Totodată, mărimea curentului de sudare trebuie să fie cu 20% mai mică decît la sudarea în poziţie orizontală inferioară;

    590. La executarea lucrărilor de taiere cu utilizarea benzinei şi a petrolului lampant locul de executare a lucrărilor respective trebuie amenajat ca şi în cazul executării lucrărilor de sudare electrică. O atenţie deosebită trebuie de acordat prevenirii vărsării şi păstrării conform normelor a LUI şi LC, respectării regimului de tăiere şi de întreţinere a rezervorului cu combustibil.

   591. Păstrarea rezervei de combustibil la locul de executare a lucrărilor de tăiere cu utilizarea benzinei şi a petrolului lampant se admite în cantităţi ce nu depăşesc necesarul pentru un schimb de lucru. Combustibilul trebuie păstrat în rezervoare speciale care se închid ermetic, nedeteriorate şi care nu se sparg, la o distanţă de minimum 10 m de la locul executării lucrărilor respective.

    592. Pentru executarea lucrărilor de tăiere cu utilizarea benzinei şi a petrolului lampant trebuie de folosit combustibil fără amestecuri şi fără apă. Nu se admite umplerea rezervorului mai mult de 3/4 din capacitatea lui.

    593. Rezervorul pentru combustibil trebuie să fie în bună stare şi etanş. Rezervoarele care nu au rezistat la încercările hidraulice la presiunea de 1 Mpa (din care curge combustibilul sau care au pompa sau manometru defectate) nu se admit pentru exploatare.

    594. Înainte de începerea lucrărilor se verifică starea tehnică a armăturii aparatului de tăiat cu utilizarea benzinei şi a petrolului lampant, etanşeitatea îmbinărilor furniturilor cu niplu, integritatea filetului piuliţelor şi racordurilor basculante.

    595. Încălzirea evaporatorului tăietorului prin aprinderea LUI sau a LC turnat în acest scop la locul de executare a lucrărilor nu se admite.

    596. Rezervorul cu combustibil trebuie să se afle la o distanţă de minimum 5 m de la buteliile cu oxigen şi de la sursa cu focul deschis, şi la minimum 3 m de la locul de lucru. Totodată, rezervorul trebuie situat astfel, încît pe suprafaţa lui să nu cadă scîntei şi flacări în timpul executării lucrărilor.

    supraîncălzirea evaporatorului pînă la roşu-vişiniu, precum şi suspendarea tăietorului în poziţie verticală, cu capul în sus, în timpul executării lucrărilor;

    598. Locurile de executare a lucrărilor de lipire a metalelor trebuie curăţate de materialele combustibile, iar elementele de construcţie, executate din materiale combustibile şi aflate la mai puţin de 5 m distanţă, trebuie protejate cu ecrane din materiale incombustibile sau udate cu apă (soluţie din apă cu spumogen etc.).

    599. Lămpile de lipit trebuie păstrate în stare perfectă şi minimum o dată pe lună să se verifice rezistenţa şi etanşeitatea lor, înscriind rezultatele şi data verificării într-un registru special. Totodată, lămpile minimum o dată pe an, trebuie supuse încercărilor hidraulice de control.

    600. Fiecare lampă de lipit trebuie să aibă o fişă tehnică, în care să fie indicate rezultatele încercărilor hidraulice executate la uzină şi presiunea de lucru admisibilă. Supapele de siguranţă trebuie reglate la presiunea prescrisă, iar manometrele lămpilor să fie în stare bună de funcţionare.

    602. Pentru a evita izbucnirea flăcării din lămpile de lipit, combustibilul cu care este alimentată lampa trebuie curăţat de impurităţi şi apă.

    utilizarea în calitate de combustibil a benzinei sau amesticului de benzină cu petrol lampant pentru alimentarea lămpilor care funcţionează cu petrol lampant;

    deşurubarea elicei de aer şi a dopului de turnare a combustibilului în timpul cînd lampa arde sau dacă ea nu s-a răcit după ce a fost stinsă;

    reparaţia lămpii, precum şi golirea sau umplerea ei cu combustibil în apropierea focului deschis (chibritul arzînd, ţigară aprinsă etc.).

    604. Sfeşnicele, corpurile de iluminat şi alte dispozitive cu foc deschis trebuie instalate pe suporturi incombustibile. Ele trebuie bine fixate de pardoseală pentru excluderea căderii lor.

    605. La exploatarea instalaţiilor de încălzire trebuie respectată prezenta Reglementare tehnică. Încălzirea cu sobe în clădirile de cult trebuie verificată anual, înainte de începerea sezonului de încălzire.

    606. Încălzirea sobelor trebuie efectuată sub supraveghere şi terminată pînă la începutul activităţilor cu aglomeraţie de persoane în clădirile de cult.

    607. Lichidele combustibile (pentru candele, corpuri de iluminat etc.) trebuie păstrate în dulapuri de metal. În încăpere se admite păstrarea a cel mult 5 l de LC.

    608. Turnarea LC în candele şi corpuri de iluminat trebuie efectuată dintr-un vas închis ce nu se sparge, pe tavă din material incombustibil.

    Lichidul combustibil trebuie turnat în candele şi în corpurile de iluminat numai în lipsa flăcării deschise, iar în cazul în care funcţionează aparatele electrocasnice conectate la reţea, la o distanţă de cel puţin 1 m de la aceste aparate.

    609. Rezerva de LC pentru alimentarea candelelor şi corpurilor de iluminat din casa (sala) de rugăciuni trebuie păstrată într-un vas de metal, în volum care nu depăşeşte necesarul pentru 24 ore.

    612. Clădirile de cult (biserici, mănăstiri, case de rugăciuni etc.) trebuie să se proiecteze şi să se execute conform normativelor speciale.